RAPORT privind implicaţiile acordului dintre Comunitate, statele membre şi societatea Philip Morris, referitor la intensificarea luptei împotriva fraudei şi a contrabandei cu ţigări, şi progresele înregistrate în vederea punerii în aplicare a recomandărilor făcute de Comisia de anchetă a Parlamentului European privind regimul de tranzit comunitar

19.9.2007 - (2005/2145(INI))

Comisia pentru control bugetar
Raportor: Bart Staes

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind implicaţiile acordului dintre Comunitate, statele membre şi societatea Philip Morris, referitor la intensificarea luptei împotriva fraudei şi a contrabandei cu ţigări, şi progresele înregistrate în vederea punerii în aplicare a recomandărilor făcute de Comisia de anchetă a Parlamentului European privind regimul de tranzit comunitar

(2005/2145(INI))                                                                                

Parlamentul European,

–    având în vedere recomandarea sa din 13 martie 1997[1], prin care sprijină raportul Comisiei de anchetă privind regimul de tranzit comunitar şi cele 38 de recomandări ale acesteia,

–    având în vedere Acordul privind lupta împotriva contrabandei şi a contrafacerii, încheiat între Comisie, 10 state membre şi societatea Philip Morris International, la 9 iulie 2004,

–    având în vedere Raportul special nr. 11/2006 al Curţii de Conturi Europene privind regimul de tranzit comunitar, însoţit de răspunsurile Comisiei[2] ,

–    având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0337/2007),

A.  întrucât regimul de tranzit comunitar facilitează circulaţia mărfurilor comunitare şi extracomunitare importate din ţări terţe sau exportate către acestea, pe întreg teritoriul UE, prin suspendarea temporară a taxelor vamale şi a altor impozite, până în momentul în care mărfurile ajung la destinaţia lor finală;

B.   întrucât, în urma rezultatelor prezentate de Comisia de anchetă privind regimul de tranzit, Parlamentul European, cu sprijinul Consiliului şi a Curţii de Conturi Europene, a recomandat, ca măsură de prevenire a fraudei, informatizarea procedurilor de tranzit, reforma bazei juridice, precum şi întărirea de către Comisie şi statele membre a controalelor fizice, pe baza unei analizei comune a riscurilor;

C.  întrucât această primă comisie de anchetă a Parlamentului European a reuşit să transfere chestiunea legată de tranzit din culisele administrative pe scena politică, obţinând un răspuns prompt din partea părţilor interesate şi dovedind, totodată, faptul că astfel de comisii de anchetă pot contribui cu un plus de valoare la procesul politic şi pot fi benefice pentru cetăţenii UE;

1.   salută Raportul special nr. 11/2006 al Curţii de Conturi Europene; constată că aceasta a efectuat vizite de audit în 11 state membre, reprezentând 80% din mişcările de tranzit; reaminteşte că, în cazul produselor impozabile la cote înalte, dar de greutate mică, cum sunt ţigările, infractorii pot obţine profituri enorme în urma unui număr mic de deplasări; solicită Curţii să îşi continue monitorizarea, nu numai în cele 11 state membre vizitate, ci şi în alte state membre;

Informatizarea procedurii de tranzit

2.   constată că, în pofida unor întârzieri semnificative, noul sistem de tranzit informatizat (NSTI) a devenit operaţional în toate statele membre începând cu luna ianuarie 2006, deşi rezultatele sale variază de la un stat membru la altul; consideră că acesta reprezintă un progres enorm faţă de fosta procedură învechită, bazată pe documente pe suport de hârtie; constată că, din punct de vedere tehnic, Comisia a coordonat cu succes procesul de aplicare a NSTI în statele membre;

3.   constată că, spre deosebire de vechea procedură bazată pe documente pe suport de hârtie, NSTI previne vămuirea falsă a operaţiunilor de tranzit, cu ajutorul documentelor falsificate sau al ştampilelor contrafăcute; reaminteşte că NSTI ar trebui, de asemenea, să fie util în depistarea în timp real a cazurilor de scoatere de sub supraveghere vamală a produselor, înainte ca ele să ajungă la destinaţia finală, precum şi la iniţierea imediată a anchetelor; ia act de constatările Curţii de Conturi Europene şi regretă faptul că niciunul din cele 11 state membre vizitate nu a respectat termenele limită pentru iniţierea anchetelor; invită Comisia să ţină seama de faptul că NSTI nu poate împiedica declararea falsă a mărfurilor şi să ia măsurile adecvate pentru a soluţiona corespunzător cazurile de declarare falsă a mărfurilor;

Deficienţe grave în aplicarea de către statele membre a noilor norme de tranzit

4.   este îngrijorat de numeroasele deficienţe constatate de Curte în procesul de punere în aplicare de către statele membre a cadrului juridic revizuit, în special a dispoziţiilor privind verificarea simplificărilor procedurale, anchetele şi recuperările; ia act de lista detaliată a deficienţelor şi de statele membre vizate, prezentată de Curte (a se vedea Anexa 1 la Raportul special nr. 11/2006 al Curţii de Conturi Europene);

5.   reaminteşte că, în conformitate cu regulamentul privind resursele proprii, statele membre sunt obligate să cumuleze datele provenind din înregistrările individuale în contabilitatea A şi să le pună la dispoziţia Comisiei în a doua lună următoare lunii în cursul căreia au fost stabilite taxele, mai puţin cheltuielile de încasare; observă că, în mod excepţional, statele membre pot să înregistreze taxele rămase neachitate, neacoperite de garanţii sau acoperite de garanţii contestate în contabilitatea B; este îngrijorat de constatările Curţii, potrivit cărora în Germania, Spania, Franţa, Belgia şi Ungaria, taxele aferente operaţiunilor de tranzit neîncheiate erau înregistrate în contabilitatea B, deşi erau acoperite de garanţii; constată faptul că în unele state membre practicile administrative sunt îndoielnice în ceea ce priveşte contabilitatea B;

6.   invită Comisia să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statelor membre ori de câte ori erorile în ceea ce priveşte contabilitatea B nu sunt punctuale, ci sistematice şi structurale; se declară mulţumit de faptul că, în decursul ultimilor doi ani, ca urmare a iniţierii de către Comisie a unor proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva anumitor state membre, Curtea Europeană de Justiţie a emis un număr de hotărâri judecătoreşti importante, confirmând interpretarea acestor norme de către Comisie; consideră că funcţionarea corespunzătoare a sistemului contabilităţilor A şi B trebuie reexaminată după 2009;

7.   ia act de concluzia Camerei Lorzilor[3], conform căreia aproximativ 4% din veniturile potenţiale ale Regatului Unit, provenite din TVA, se pierd în fiecare an din cauza fraudei de tip „carusel”; ia act de concluziile Camerei Lorzilor, conform cărora, deşi frauda legată de TVA pare a fi mai profitabilă în cazul comerţului intra-comunitar, acest gen de fraudă poate fi comis şi în cazul comerţului cu ţările terţe; este profund îngrijorat de explicaţiile oferite de Camera Lorzilor, prin care aceasta arată că, în cazul comerţului cu ţările terţe, abuzul comis faţă de regimul de tranzit comunitar face parte din modelul clasic al fraudei de tip „carusel”;

8.   este alarmat de probele aduse de Camera Lorzilor, conform cărora, în fiecare săptămână, sunt închiriate avioane de marfă pentru transportul produselor electronice în afara UE, în cadrul unor acţiuni frauduloase de tip „carusel”; ia act de faptul că, în baza Raportului special nr. 11/2006 al Curţii de Conturi Europene, Camera Lorzilor a constatat următoarele: „Acest gen de fraudă are loc din cauza administrării şi supravegherii defectuoase a sistemului de tranzit comunitar de către statele membre”;

9.   este recunoscător Camerei Lorzilor pentru că a abordat vulnerabilităţile sistemului de tranzit în ceea ce priveşte frauda comunitar, deşi referirile Curţii de Conturi Europene nu au vizat în mod special Marea Britanie; salută călduros recomandarea înaintată de Camera Lorzilor, conform căreia „guvernul trebuie să coopereze cu alte state membre, pentru a face prioritare modificările sistemului de tranzit european, propuse de Curtea de Conturi Europeană, ceea ce va permite atacarea lanţului de aprovizionare a acestui gen de (...) fraudă”; invită celelalte state membre să coopereze cu guvernul britanic pentru a ca regimul de tranzit european să devină, în sfârşit, invulnerabil la cazurile de fraudă; invită Comisia să coordoneze această cooperare;

10. consideră necesară experimentarea unor noi metode pentru o mai bună coordonare a luptei împotriva fraudei fiscale la nivelul UE; salută iniţiativele Comisiei în acest sens, în special comunicarea acesteia din 31 mai 2006 cu privire la elaborarea unei strategii coordonate pentru îmbunătăţirea luptei împotriva fraudei fiscale (COM(2006)0254); ia act de faptul că, pe baza propunerilor acesteia, Consiliul ECOFIN din 5 iunie 2007 a invitat Comisia nu doar să prezinte propuneri legislative cu privire la măsuri convenţionale de luptă împotriva fraudei, ci şi să examineze posibilitatea adoptării unor măsuri mai ambiţioase pentru combaterea fraudei, precum impozitarea în statele membre de plecare sau introducerea unui sistem facultativ de impozitare la beneficiar; constată că în cadrul sistemului de impozitare la beneficiar, obligaţiile fiscale sunt transferate de la întreprinderea furnizoare la cea beneficiară;

11. se declară mulţumit de faptul că, în cadrul Consiliului ECOFIN din 5 iunie 2007, Comisia a fost invitată să analizeze impactul unui mecanism facultativ de impozitare la beneficiar şi să prezinte Consiliului rezultatele acestei analize, până la sfârşitul anului 2007; ia act, în special, de solicitarea Consiliului de examinare a posibilităţii de lansare a unui proiect pilot în Austria, adresată Comisiei; invită Comisia să-şi prezinte rezultatele şi Parlamentului European;

12. atrage atenţia asupra faptului că, începând din iunie 2007, Regatul Unit beneficiază de o derogare de la normele TVA care permite aplicarea impozitării la beneficiar pentru TVA-ul aplicat telefoanelor mobile şi cipurilor din componenţa calculatoarelor; invită Comisia să prezinte şi Parlamentului European evaluarea eficienţei acestor măsuri, prevăzută pentru 2009;

13. subliniază faptul că derogările de la dispoziţiile comunitare generale cu privire la perceperea TVA-ului implică întotdeauna riscul ca activităţile frauduloase să nu fie eliminate, ci doar deplasate spre alte sectoare economice sau alte ţări;

14. subliniază faptul că punerea în aplicare a unei strategii comune de luptă împotriva fraudei fiscale la nivel comunitar trebuie să rămână un obiectiv prioritar;

15. solicită Curţii de Conturi Europene să emită un aviz cu privire la propunerile legislative solicitate de către Consiliu pentru sfârşitul anului 2007;

16. este consternat de constatarea Curţii potrivit căreia, în perioada 2001-2005, Comisia nu a efectuat nicio inspecţie cu privire la resursele proprii, axată pe sistemul de tranzit, o astfel de inspecţie fiind efectuată abia în 2006; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la modul în care va fi remediată, în viitor, lipsa inspecţiilor;

Costurile şi beneficiile NSTI în raport cu lupta împotriva fraudei

17. ia act de opinia Comisiei de anchetă, conform căreia investiţiile legate de NSTI sunt relativ mici; observă că, pentru această apreciere, Comisia de anchetă s-a bazat pe estimările Comisiei, conform cărora NSTI ar reduce în mod substanţial frauda şi ar genera un beneficiu de la 5 până la 10 miliarde EUR într-o perioadă de cinci ani; constată că un studiu extern, solicitat de Comisie în 2006, a estimat costurile totale necesare pentru introducerea NSTI la 359 000 000 EUR; regretă că datele disponibile au fost foarte limitate, iar în cazul sumelor recuperate în urma depistării fraudelor, nu au existat nici un fel de date;

18. ia act, de asemenea, de următoarea concluzie a Curţii: „Pentru a evalua eficacitatea reformei regimului de tranzit din punctul de vedere al reducerii fraudei legate de operaţiunile de tranzit, sunt necesare date care să fie fiabile şi complete, în acelaşi timp, privind frauda la nivelul UE. Totuşi, auditul a arătat că fiabilitatea şi exhaustivitatea principalelor surse de date disponibile cu privire la fraudă şi la neregularităţile legate de operaţiunile de tranzit la nivelul UE nu sunt garantate”; nu este pregătit să considere raportul dintre costurile şi beneficiile NSTI ca fiind pozitiv, până când Comisia nu va prezenta date care să demonstreze în ce măsura NSTI reduce frauda şi previne pierderea de resurse proprii;

Raţionalizarea sistemelor concurente de schimb de informaţii şi a controalelor fizice

19. ia act de solicitarea Curţii de Conturi Europene de a acorda Comisiei acces total la sistemele de informaţii, existente sau prevăzute, pentru toate tipurile de produse, nu numai pentru produsele sensibile, în vederea efectuării unei analize operaţionale şi strategice, precum şi în vederea gestionării riscului, asigurând, în acelaşi timp, o protecţie adecvată a datelor cu caracter personal[4]; observă că, în acest sens, Curtea oferă exemplul NSTI, al ECS (sistemul de control al exporturilor), al AIS (sistemul automatizat de import ) şi al EMCS (sistemul informatizat de circulaţie şi control al produselor cărora li se aplică accize);

20. invită serviciile Comisiei, responsabile de sistemele de schimb de informaţii privind neregularităţile şi frauda, şi anume Direcţia Generală Impozitare şi Uniune Vamală (TAXUD), Direcţia Generală pentru Buget (BUDG) şi OLAF să consolideze aceste baze de date, să furnizeze Comunităţii date statistice fiabile şi exhaustive privind măsura în care activităţile acesteia reduc efectiv neregularităţile şi frauda, să stabilească o abordare comună a analizei riscurilor la nivel comunitar şi naţional şi să coordoneze controalele fizice în conformitate cu această abordare; solicită Comisiei să-şi prezinte concluziile Parlamentului şi a Comisiei pentru control bugetar din cadrul acestuia, înainte de sfârşitul anului 2008;

21. regretă că, deşi comisia de anchetă a solicitat Comisiei, încă din 1997 să elaboreze o politică comună în materie de gestionarea riscurilor, cadrul comun de gestionare a riscurilor pentru procedurile de tranzit şi alte proceduri vamale a fost instituit în legislaţia comunitară pentru prima dată prin intermediul Regulamentului nr.648/2005[5] care prevede perioade lungi de tranziţie pentru aplicarea efectivă a gestiunii informatizate a riscurilor de către statele membre;

22. constată că, în conformitate cu legislaţia comunitară, definiţia riscurilor în

domeniul tranzitului şi al altor proceduri vamale include, în mod explicit, evenimente care ar putea compromite interesele financiare ale Comunităţii şi ale statelor membre; ia act de faptul că, potrivit Raportului special nr. 11/2006 al Curţii de Conturi Europene, serviciile Comisiei nu au abordat încă în mod corespunzător riscul de fraudă în domeniul tranzitului;

23. consideră că activitatea OLAF trebuie facilitată de urgenţă pentru a-i permite să protejeze eficient interesele financiare ale Comunităţii; invită, prin urmare, autoritatea bugetară să suspende finanţarea NSTI până când OLAF nu obţine, în practică, acces deplin la datele NSTI, ceea ce ar oferi o privire de ansamblu asupra traficului consolidat al mărfurilor sensibile în tranzit, facilitând totodată efectuarea unei analize strategice şi operaţionale pentru astfel de mărfuri; reaminteşte că accesul OLAF la aceste date trebuie să fie asigurat şi în momentul intrării în vigoare a propunerii de decizie a Comisiei privind crearea unui mediu electronic pentru sistemele vamale şi comerţ (COM(2005)0609);

24. felicită OLAF pentru coordonarea cu succes a acţiunilor autorităţilor vamale din toate cele 27 state membre în cursul operaţiunii „Diabolo” din februarie 2007, care a dus la confiscarea a 135 de milioane de ţigări şi a altor produse contrafăcute, prevenind astfel o pierdere potenţială pentru bugetul Comunităţii şi bugetele statelor membre de 220 000 000 EUR;

25. observă că, în ceea ce priveşte gestiunea riscurilor în statele membre, raportul special al Curţii de Conturi Europene ajunge la concluzia că „Gestionarea sistematică a riscurilor în domeniul tranzitului este rudimentară sau inexistentă în numeroase state membre şi doar câteva dintre ele au integrat profiluri de risc în NSTI”[6]; se declară mulţumit de faptul că unele state membre au reacţionat deja la constatările Curţii de Conturi Europene, făcând în prezent demersuri pentru a include instrumente de analiză a riscurilor în aplicaţiile lor naţionale NSTI; încurajează Curtea de Conturi Europeană să dea curs concluziilor sale în materie de gestiunea riscurilor în fiecare stat membru; solicită statelor membre să asigure respectarea legislaţiei comunitare în materie de gestiunea riscului, în ceea ce priveşte procedurile de tranzit şi procedurile vamale;

26. constată că autorităţile vamale din anumite state membre utilizează tehnologii mai avansate decât alte state membre, de exemplu tehnologii pentru scanarea containerelor care intră în porturile UE; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că persoanele care comit fraude ar putea să îşi îndrepte atenţia asupra porturilor care utilizează o tehnologie mai puţin avansată; solicită Comisiei să monitorizeze progresele tehnologice şi să promoveze utilizarea tehnologiei de vârf pe întreg teritoriul UE;

Cooperarea cu ţările terţe

27. subliniază faptul că, pentru a fi operaţional, orice sistem transfrontalier de schimb de informaţii necesită administraţii vamale bine echipate şi, respectiv, funcţionari vamali pregătiţi corespunzător; salută, prin urmare, prelungirea programului comunitar de acţiune în domeniul vamal, până în 2013; solicită Consiliului să accelereze procedura legislativă pentru prelungirea programului Fiscalis privind îmbunătăţirea funcţionării regimurilor fiscale pe piaţa internă, până în 2013; subliniază că trebuie acordată o atenţie deosebită participării statelor candidate, vecine, precum şi a altor ţări terţe la aceste programe, în special pentru a aborda chestiunea „paradisurilor fiscale”;

28. invită Comisia să asigure în continuare consolidarea cooperării vamale cu ţările limitrofe Uniunii; consideră că, deşi situaţia de la graniţa Kaliningradului s-a îmbunătăţit, importurile ilegale de ţigări şi de alte mărfuri rămân în continuare considerabile;

O nouă abordare în lupta împotriva contrafacerii şi a contrabandei cu ţigări:

acordul cu societatea Philip Morris şi măsuri ulterioare

29. consideră alarmante concluziile Comisiei[7] potrivit cărora produsele din tutun continuă să facă parte, ca şi în anii precedenţi, din categoria mărfurilor în cazul cărora se comit cele mai multe fraude şi nereguli; solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că în Uniunea extinsă, preţurile de vânzare cu amănuntul se încadrează într-o marjă mai restrânsă, care să facă traficul cu ţigări mai puţin rentabil; solicită, de asemenea, OLAF să facă publice nu numai cantităţile confiscate, ci şi denumirile mărcilor implicate;

30. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la cantitatea crescută de ţigări contrafăcute existentă pe piaţa europeană; consideră că problema nu constă doar în pierderile de venituri din impozite şi taxe vamale, ci şi în faptul că producţia şi comercializarea acestor produse reprezintă o sursă crescândă de venit pentru organizaţiile criminale; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la măsurile pe care le întreprinde pentru a acţiona în special împotriva acestui tip de criminalitate;

Acordul cu societatea Philip Morris

31. reaminteşte faptul că acordul cu societatea Philip Morris în vederea încetării tuturor litigiilor dintre părţi, conform căruia societatea Philip Morris s-a angajat să achite 1,25 miliarde de dolari SUA de-a lungul unei perioade de 12 ani, şi având ca scop combaterea fraudei şi a comerţului ilicit cu ţigări, a reprezentat un progres important; observă că, în conformitate cu respectivul acord, societatea Philip Morris îşi va întări capacitatea de localizare şi de urmărire a produselor sale, pentru a putea ajuta autorităţile de drept să combată comerţul ilegal; observă că, în conformitate cu acest acord, societatea Philip Morris trebuie să plătească compensaţii pentru pierderea de taxe, atunci când sunt confiscate ţigări purtând marca Philip Morris; invită guvernul britanic să adere la acest acord, Regatul Unit fiind singurul stat membru care nu a semnat încă acordul; invită Camera Lorzilor să susţină această solicitare, având în vedere activitatea acesteia împotriva fraudei în UE, ;

32. este extrem de dezamăgit de modul în care Comisia a distribuit plăţile rezultate ca urmare acordului Philip Morris între cele 10 state membre şi Comunitate, acesteia din urmă nerevenindu-i decât 9,7 %, în timp ce restul sumei nealocate a fost atribuită în mod direct miniştrilor de finanţe ai statelor membre; consideră că această distribuire este contrară spiritului şi obiectivelor acordului negociat în baza înţelegerii potrivit căreia 1,25 miliarde de dolari urmau să fie alocate luptei împotriva fraudei;

33. consideră şi înţelege că distribuirea nejudicioasă a plăţilor efectuate de către societatea Philip Morris conform acordului reprezintă un impediment major pentru alţi producători, în încercarea acestora de a încheia acorduri sau înţelegeri similare şi solicită Comisiei şi statelor membre să se asigure de faptul că, înainte de semnarea altor acorduri, se aduce la cunoştinţa tuturor părţilor implicate faptul că plăţile viitoare vor fi utilizate pentru combaterea fraudei;

Negocierea altor acorduri

34. regretă că niciun alt producător de ţigări nu a semnat, până în prezent, un acord similar; invită Comisia să continue negocierile cu toţi actorii principali de pe piaţă, în vederea încheierii unor acorduri pentru care cel încheiat cu societatea Philip Morris, cu excepţia plăţii principale, să reprezinte standardul minim; susţine Comisia în demersul său recent de a invita companiile Japan Tobacco şi Reynolds American să semneze acorduri similare, în schimbul retragerii de către Comisie a acuzaţiilor depuse împotriva lor;

35. consideră totuşi că, în vederea obţinerii unor compensaţii substanţiale pentru pierderile cauzate Uniunii şi statelor membre de întreprinderi care s-au implicat sau se vor implica în viitor, direct sau indirect, în facilitarea contrabandei cu ţigări sau cu alte produse din tutun, Comisia ar trebui să utilizeze toate competenţele legale de care dispune;

36. invită Comisia şi, în special, OLAF, să informeze comisia competentă din cadrul Parlamentului European, în mod regulat şi confidenţial, cu privire la progresul înregistrat în încheierea unor acorduri cu fabricanţii de produse din tutun, inclusiv cu privire la eventualele demersuri legale împotriva acestor companii;

37. consideră că acordul Philip Morris trebuie să reprezinte un exemplu pentru acordurile încheiate cu întreprinderi producătoare sau prelucrătoare de alte produse care prezintă un grad ridicat de risc, precum alcoolul, textilele, produsele derivate din uleiuri minerale şi chiar alte produse agricole; solicită, prin urmare, Comisiei să informeze Parlamentul European cu privire la măsurile pe care intenţionează să le adopte pentru elaborarea şi negocierea unor acorduri standard în alte sectoare;

38. consideră că astfel de acorduri ar trebui încheiate şi cu producătorii şi comercianţii de tutun brut, în special în ceea ce priveşte urmărirea şi controlul acestor produse; consideră că acest tip de acorduri ar contribui la sporirea transparenţei şi la o repartizare mai echitabilă a riscurilor financiare între toate persoanele fizice sau societăţile care deţin interese financiare în domeniul comerţului cu ţigări;

39. constată că riscul ridicat de fraudă în cazul tranzitului mărfurilor sensibile, precum ţigările sau alcoolul, a determinat o schimbare pe piaţa transporturilor şi a logisticii; observă că, în prezent, numeroase companii de transport refuză să transporte aceste produse; observă că alte companii de transport s-au specializat în transportul acestor mărfuri, protejându-se îndeosebi împotriva fraudei, de exemplu prin faptul că solicită clienţilor să suporte riscurile financiare asociate tranzitului acestor mărfuri;

40. invită întreprinderile logistice şi producătorii, exportatorii şi importatorii de produse sensibile, fără a aduce atingere negocierilor pentru încheierea unor acorduri similare acordului Philip Morris, aflate în plină desfăşurare, să îşi consolideze măsurile de luptă împotriva fraudei, în cooperare cu Comisia şi cu autorităţile vamale naţionale;

Alte măsuri de luptă împotriva contrabandei cu ţigări

41. îndeamnă Comisia, în ciuda întârzierilor din procedura legislativă, să asigure aplicarea integrală a programului Hercule II; constată că bugetul total pentru perioada 2007-2013 este de 98 500 000 EUR, iar Comisia intenţionează să investească 44 000 000 EUR în noua prioritate privind lupta împotriva comerţului ilicit cu ţigări;

42. sprijină cu fermitate activităţile Comisiei în vederea includerii principiilor din acordul cu Philip Morris în protocolul privind comerţul ilicit la Convenţia-cadru privind controlul tutunului din 2005;

43. sugerează instituirea, de către Comisie, a unui laborator care să permită autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii să verifice dacă ţigările sunt sau nu contrafăcute şi, de asemenea, să centralizeze rezultatele acestor controale într-o bază de date privind provenienţa tutunului şi a altor substanţe aflate în compoziţia acestor ţigări; consideră că producătorii de ţigări ar trebui invitaţi să participe financiar la acest proiect;

44. solicită Comisiei să lanseze un studiu şi un eventual proiect-pilot în vederea găsirii celei mai bune soluţii tehnice pentru identificarea ţigărilor originale, care ar garanta, în acelaşi timp, achiziţionarea de către consumatori a unor ţigări originale, precum şi un control cât mai riguros al fraudelor; este de părere că, în cazul în care o astfel de soluţie tehnică este posibilă, Comisia, în cooperare cu industria tutunului şi cu statele membre, ar trebui să propună adoptarea unor norme şi standarde europene în acest domeniu;

45. îndeamnă Comisia să lanseze, în vederea luptei împotriva contrafacerii de ţigări, propuneri legislative în scopul introducerii unui sistem de omologare pentru achiziţionarea de utilaje şi alte echipamente pentru producţia de ţigări şi, de asemenea, pentru interzicerea comerţului cu utilaje de ocazie;

46. solicită Comisiei să creeze o platformă pentru toate părţile interesate, inclusiv pentru industrie şi societatea civilă, în scopul identificării şi coordonării unor abordări mai eficiente pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun, inclusiv ţigări contrafăcute;

47. invită, prin urmare, Comisia să ia următoarele măsuri:(1) să remedieze lipsa inspecţiilor în domeniul tranzitului, (2) să consolideze bazele de date, să asigure fiabilitatea datelor în domeniul fraudei şi al neregulilor şi să găsească o abordare comună pentru analiza riscurilor şi controalele fizice; şi (3) să continue promovarea realizărilor obţinute de acordul cu societatea Philip Morris la nivel european şi internaţional;

48. invită, de asemenea, statele membre (1) să armonizeze aplicaţiile IT de aplicare a NSTI, conform sugestiilor Comisiei din propunerea legislativă privind un mediu electronic pentru serviciile vamale şi comerţ (decizia privind „vămile electronice”), (2) să înceteze practicile ambigue legate de contabilitatea B, desfăşurate în anumite state membre; şi (3) să soluţioneze de urgenţă deficienţele menţionate de Curtea de Conturi Europeană, în special cele privind controlul procedurilor simplificate, procedurilor de cercetare şi procedurilor de recuperare;

49. invită Comisia să prezinte comisiei competente din cadrul Parlamentului, până la sfârşitul anului 2008, un raport cuprinzător privind măsurile întreprinse de aceasta şi de statele membre în urma acestei rezoluţii;

°

° °

50. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

• [1]  JO C 115, 14.4.1997, p. 157.
• [2]  JO C 44, 27.2.2007, p. 1.
• [3]  Camera Lorzilor, Comisia pentru Uniunea Europeană, al 20-lea raport din sesiunea 2006-2007„ Stopping the Carousel: Missing Trader Fraud in the EU”, publicat la 25 mai 2007
• [4]  JO C 101, 4.5.2007, p. 4, punctul 9.
• [5]  Regulamentul (CE) nr.648/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CEE) nr.2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 117, 4.5.2005. p.13)
• [6]  JO C 44, 27.2.2007, p. 1, punctul 74.
• [7]  A se vedea anexa la Raportul anual pe 2006 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii, publicat în iulie 2007

EXPUNERE DE MOTIVE

In its recommendation of 13 March 1997 on the report of the Committee of Inquiry, Parliament had called on its President to instruct the Committee on Budgetary Control, in cooperation with all other competent committees, to monitor the action taken on the results of the work of the Committee of Inquiry and, if appropriate, to report thereon, notably in the context of the annual discharge procedure. Following a hearing on the Community Transit System in the Perspective of Enlargement organised by the Committee on Budgetary Control in 2003, the European Parliament, in its resolution on the 2002 Commission discharge, requested a survey showing the implementation of the 38 recommendations made by the Committee of Inquiry, which was presented by the Commission to the Committee on Budgetary Control in June 2004. After the conclusion of an agreement aimed at combating fraud and illicit cigarette trade between Philip Morris International and the Commission, together with 10 Member States, Parliament held a debate on the implications of that agreement on 8 June 2005, and subsequently entrusted its Committee on Budgetary Control to draw up a report on the implications of that agreement and further progress made in implementing the recommendations of the Committee of Inquiry.

The rapporteur's work on this report included meetings with the European Court of Auditors, Commission Directorates-General Budget (BUDG), Taxation and Customs Union (TAXUD), the European Anti-Fraud Office (OLAF) and national customs authorities.

ANEXĂ

European Court of Auditors' Special Report No. 11/2006, Annex 1

Overview of observations for the 11 Member States visited

DE

ES

FR

IT

BE*

LV*

HU*

NL*

PL*

SI*

SE*

Implementation of NCTS

Technical problems with the use of MCC

X

X

X

X

X

Temporary unavailability due to migration problems with MCC

X

X

X

X

X

X

NCTS not integrated into the national IT systems

X

X

X

X

General IT or IT control environment problems

X

X

X

X

Application of legal provisions and legal reform

Comprehensive guarantees: authorisation checks either not done or not documented.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Authorised consignor/consignee: authorisation checks either not done or not documented

X

X

X

X

X

X

Deadlines for starting enquiries not respected

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Lack of cooperation by the principal

X

X

X

X

X

X

10 month deadline not respected

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Deadlines for recoveries/account entries not respected

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Problems of communication between Member States

X

X

X

X

X

X

X

Amounts covered by comprehensive guarantees, but still entered in B accounts

X

X

X

X

X

Fight against fraud and risk management

Automated risk analysis not integrated, or poorly integrated, into the national NCTS application

X

X

X

X

X

X

X

X

Physical check rates low (~ 1 %)

X

X

X

X

X

Physical check rates for simplified procedures almost zero

X

X

X

X

X

X

X

* Country using MCC.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	12.9.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	21 0 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Jean-Pierre Audy, Inés Ayala Sender, Herbert Bösch, Mogens N.J. Camre, Paulo Casaca, Antonio De Blasio, Petr Duchoň, Christofer Fjellner, Ingeborg Gräßle, Esther De Lange, Bogusław Liberadzki, Nils Lundgren, Marusya Ivanova Lyubcheva, Hans-Peter Martin, Eluned Morgan, Francesco Musotto, Bart Staes
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Richard Corbett, Monica Maria Iacob-Ridzi, Silvana Koch-Mehrin, Pierre Pribetich, Esko Seppänen
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final