RAPORT privind noua politică europeană în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa
17.10.2007 - (2006/2129(INI))
Comisia pentru transport şi turism
Raportor: Paolo Costa
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind noua politică europeană în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 martie 2006, intitulată „O nouă politică europeană în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa” [COM(2006)0134],
– având în vedere Rezoluţia sa din 8 septembrie 2005 privind noile perspective şi noile provocări pentru turismul[1] durabil în Europa,
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism şi avizul Comisiei pentru cultură şi educaţie şi cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0399/2007),
A. întrucât turismul este menţionat o dată în Tratatul CE ca o activitate ce poate face obiectul unor „măsuri” (articolul 3 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene), dar care nu intră în sfera de competenţă a UE şi nici nu reprezintă un domeniu de politică comunitară;
B. întrucât, cu toate acestea, CE are competenţa de a adopta măsuri în vederea asigurării unei funcţionări eficiente a pieţei interne, inclusiv a serviciilor în domeniul turismului (articolul 95 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene), abordarea bazată pe protecţia consumatorilor fiind o abordare deosebit de pertinentă în acest context;
C. întrucât sectorul turismului se află la intersecţia unui număr mare de politici UE care influenţează puternic eficienţa acestui sector şi capacitatea acestuia de a contribui la creşterea economică, la ocuparea forţei de muncă şi la coeziunea socială şi teritorială;
D. întrucât, în ciuda faptului că Parlamentul a prezentat detaliat, în rezoluţia sa menţionată mai sus, principiile de orientare pentru o politică europeană privind turismul durabil, unele aspecte individuale ale acestei politici ar trebui să fie puse în evidenţă pentru a putea fi transpuse în practică mai repede;
E. întrucât Grupul pentru un turism durabil a publicat recent un raport în care sunt definite orientările în baza cărora Comisia va elabora viitoarea agendă a turismului durabil european (fosta Agendă 21);
F. întrucât nu a fost posibilă dezvoltarea unei abordări trans-sectoriale consecvente în domeniul turismului la nivelul UE, ceea ce a produs deficienţe şi o slabă dezvoltare a acestui sector, sporind în acelaşi timp riscul ca Europa să-şi piardă cota de piaţă în acest sector;
G. întrucât se impune o accentuare puternică a dimensiunii sociale şi de mediu a turismului în interesul durabilităţii;
H. având în vedere deteriorarea situaţiei în anumite destinaţii turistice populare din Europa, precum şi tulburările şi incidentele violente care au loc în aceste destinaţii, fapt ce la face mai puţin atractive;
I. întrucât statele membre au adoptat măsuri în cadrul Consiliului European de la Bruxelles din 21 şi 22 iunie 2007, în special în vederea includerii turismului în următoarea revizuire a Tratatului CE; insistă asupra importanţei de a avea un nou temei legal în legislaţia primară pentru a aborda problemele care afectează acest sector în întreaga Europă;
J. întrucât ar trebui în evidenţiat rolul important pe care îl poate juca turismul în promovarea incluziunii şi integrării sociale a majorităţii grupurilor defavorizate de populaţie,
Turismul şi politica UE în domeniul vizelor
1. subliniază importanţa turismului pentru Europa, inclusiv a turismului din ţările terţe;
2. subliniază, în special, necesitatea de a simplifica, pe bază de reciprocitate, procedurile de solicitare a vizelor şi de a reduce costul vizelor turistice care permit accesul în orice stat membru;
3. subliniază că statele membre în cauză au posibilitatea să recurgă la Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen[2] ca la un nou instrument menit să faciliteze accesul turistic din ţările terţe vecine;
4. invită statele membre, care au aderat la acordul Schengen, să înfiinţeze oficii consulare comune pentru acordarea vizelor solicitanţilor din afara UE, să asigure metode de lucru şi criterii de acordare a vizelor identice la toate aceste oficii şi să îmbunătăţească calitatea primirii oferite solicitanţilor de vize, de exemplu prin intermediul gestionării programărilor, al modului în care se desfăşoară interviurile şi al termenelor de examinare a cererilor, deoarece acest lucru ar genera economii bugetare semnificative pentru statele membre;
5. subliniază necesitatea de a revizui dispoziţiile din Codul comunitar al vizelor, care se referă la numărul şi tipul documentelor cerute solicitanţilor de vize;
6. recomandă cu fermitate ca toate politicile UE în domeniul vizelor să conţină o prezumţie în favoarea acordării vizelor cu intrări multiple;
7. subliniază faptul că tur-operatorii şi companiile de transport au nevoie de vize cu o valabilitate mai îndelungată, de cel puţin un an, ceea ce le-ar permite să angajeze personalul potrivit, pentru a putea răspunde nevoilor clienţilor lor; insistă asupra necesităţii de a menţine şi de a consolida eliberarea de vize colective;
8. invită statele semnatare ale Acordului Schengen să simplifice procedurile de solicitare a vizelor Schengen în cazul turiştilor cărora li s-au eliberat deja vize pentru statele membre ale UE care nu fac parte din spaţiul Schengen sau care au sosit deja în aceste ţări, şi invită statele membre ale UE care nu fac parte din spaţiul Schengen să aplice aceleaşi măsuri în cazul deţinătorilor de vize Schengen;
9. recunoaşte, cu toate acestea, că simplificarea şi armonizarea procedurilor de solicitare a vizelor şi înlesnirea generală a accesului în UE pentru turiştii din ţări terţe trebuie să fie compatibile cu normele de securitate necesare pentru a combate imigrarea ilegală, terorismul şi criminalitatea organizată, în special criminalitatea transfrontalieră;
Date statistice
10. reaminteşte că se resimte o nevoie stringentă de date adecvate, fiabile, omogene şi actualizate privind turismul, care ar permite adoptarea de decizii strategice şi de gestiune de importanţă-cheie în sectorul public şi privat, precum şi o nevoie de a elabora măsuri şi orientări însoţitoare adecvate la nivelul UE, care să asigure faptul că Europa va rămâne prima destinaţie pe plan internaţional şi va redeveni competitivă;
11. solicită revizuirea Directivei 95/57/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1995 privind culegerea de informaţii statistice în domeniul turismului[3]1 pentru a asigura o mai bună armonizare a culegerii de date de către statele membre, atât în ce ceea priveşte aspectele cantitative, cât şi cele calitative ale furnizării de date;
12. salută iniţiativa privind modernizarea cadrului în cauză printr-un nou regulament, care urmează să fie aplicat uniform pe tot teritoriul UE; subliniază faptul că această reformă ar trebui realizată cât mai curând;
13. invită Comisia să caute posibilităţi de punere în aplicare a Conturilor Satelit pentru Turism (CST) în statele membre, deoarece aceste măsuri permit ca turismul să fie comparat cu exactitate cu alte sectoare economice şi pot contribui la o mai bună înţelegere a dimensiunii şi a valorilor reale ale sectorului turismului;
14. subliniază faptul că este necesar un grad mai mare de conştientizare a importanţei pe care turismul o are pentru economie şi dezvoltarea regională; invită statele membre să adopte integral CST şi să actualizeze anual datele statistice pentru a asigura disponibilitatea la timp a unor date adecvate, necesare pentru susţinerea integrării complete şi fără probleme a turismului în politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă;
15. îndeamnă Comisia să analizeze necesitatea de a culege informaţii statistice şi date de calitate pentru a permite o evaluare a impactului pe care îl are turismul asupra economiei, mediului şi calităţii vieţii locuitorilor din destinaţiile turistice populare;
16. invită Comisia să publice un raport privind diversele mecanisme naţionale în vigoare pentru protecţia siturilor naturale şi istorice speciale prin intermediul unor norme specifice de urbanism şi construcţii şi, acolo unde este cazul, să încurajeze bunele practici în aceste domenii prin publicarea unor orientări;
17. invită Comisia să întocmească un tabel de indicatori armonizaţi, care să descrie condiţia siturilor naturale şi istorice şi în special impactul pe care îl au turiştii asupra acestor situri, în vederea reglementării numărului de vizite şi asigurării unei conservări corecte a acestor situri, pentru a putea fi transmise generaţiilor viitoare;
Armonizarea standardelor de calitate în domeniul serviciilor hoteliere din Europa
18. constată existenţa unei multitudini de norme de clasificare în statele membre şi consideră că, din punctul de vedere al consumatorului, această situaţie are un impact negativ asupra fiabilităţii şi transparenţei sectorului turismului;
19. constată faptul că utilizatorii consideră sistemul de clasificare ca un instrument important în alegerea unui hotel sau a altui tip de cazare: prin urmare, este important ca utilizatorii să aibă la dispoziţie cu uşurinţă informaţii exacte privind semnificaţia clasificărilor în diferite ţări şi ca informaţiile în cauză să aibă în vedere nevoile utilizatorilor;
20. consideră că este oportun şi posibil să se stabilească o platformă comună şi criterii comune pentru clienţi, pentru ca aceştia să poată face o alegere, în momentul în care se hotărăsc să călătorească peste hotare, pe baza unor criterii de clasificare clare şi verificabile;
21. observă că, în acest sens, dat fiind numărul mare de criterii în unele sisteme naţionale şi regionale, simplificarea standardelor actuale ar realiza obiectivul de a face informaţia mai clară şi mai uşor de accesat pentru consumator şi, de asemenea, ar asigura o transparenţă mai mare a serviciilor de cazare turistică;
22. invită industria hotelieră din Europa:
- să continue stabilirea unor valori de referinţă pentru aspectele-cheie ale diverselor sisteme de clasificare şi să-şi continue eforturile de apropiere a acestor sisteme, fără ca să fie afectate sistemele existente, fapt care ar fi în defavoarea consumatorilor şi a sectorului;
- să-şi continue eforturile ce vizează facilitarea înţelegerii semnificaţiei “stelelor” în diferitele state membre;
- să informeze în mod regulat instituţiile comunitare despre evoluţia acestui proces;
23. invită autorităţile locale, regionale şi naţionale ca, ori de câte ori îşi aduc aportul la sistemele de clasificare, să sprijine, în cadrul parteneriatelor public/privat corespunzătoare, activitatea curentă a industriei hoteliere europene, atât în ceea ce priveşte transparenţa, cât şi apropierea sistemelor de clasificare existente prin stabilirea unor valori de referinţă;
24. este conştient de faptul că ar fi foarte dificil să se ajungă la o clasificare comună la nivelul UE, dată fiind diversitatea tipurilor de hoteluri şi de cazare turistică, determinată de cerinţele, culturile şi sensibilităţile locale şi date fiind structurile foarte diferite ale planurilor de clasificare actuale;
25. consideră, cu toate acestea, că un set de orientări, bazate pe criterii comune şi uniforme pe întreg teritoriul UE, ar putea lua în considerare interesele consumatorului respectând, în acelaşi timp, mediul şi caracteristicile locale;
26. invită Comisia, în cooperare cu organizaţiile europene de servicii hoteliere şi de catering, precum HOTREC (hoteluri, restaurante şi cafenele în Europa), şi cu organizaţiile europene de protecţie a consumatorilor să elaboreze o metodologie de definire a unor astfel de standarde minime privind siguranţa şi calitatea serviciilor de cazare; subliniază faptul că o atare metodologie ar putea include şi introducerea unei „mărci CE” pentru serviciile de cazare, care să conţină criterii paneuropene ce le-ar oferi consumatorilor siguranţa unui nivel minim de calitate la care se pot aştepta, indiferent de ţara UE pe care o vizitează;
Sistemele de management al calităţii
27. invită industria hotelieră să-şi continue activitatea cu privire la instituirea unei „umbrele” europene pentru sistemele de management al calităţii şi să informeze periodic instituţiile comunitare despre progresul realizat;
28. încurajează părţile interesate din industria hotelieră europeană să dezvolte în continuare standarde europene cu scopul de a facilita, printre altele, transmiterea informaţiilor către destinatari şi de a îmbunătăţi calitatea serviciilor furnizate; invită Comisia şi statele membre să sprijine eforturile acestora, în cazul în care este necesar;
29. invită autorităţile locale, regionale şi naţionale ca, atunci când sunt implicate în sisteme de asigurare a calităţii, să sprijine, în cadrul parteneriatelor public/privat corespunzătoare, activitatea curentă a sectorului hotelier european în ceea ce priveşte crearea unei “umbrele” europene pentru sistemele de management al calităţii;
30. salută faptul că numărul etichetelor privind protecţia mediului este în creştere, dar consideră că înmulţirea etichetelor la nivel local poate deruta turiştii şi poate afecta transparenţa, fapt care face necesară informarea mai bună a turiştilor şi consolidarea etichetelor existente pentru o mai bună recunoaştere internaţională;
31. constată cu satisfacţie creşterea numărului de etichete care fac referire la protecţia mediului;
32. invită Comisia ca, în colaborare cu HOTREC, asociaţia europeană de servicii de catering, să promoveze procesele de etichetare în ceea ce priveşte cazarea turistică, întreprinse în diferite state membre, şi să promoveze modele de calitate care s-au dovedit a fi eficiente în alte părţi (de exemplu, Qualmark în Noua Zeelandă), pentru a îmbunătăţi vizibilitatea;
33. invită Comisia, statele membre şi părţile interesate să-şi aducă aportul la consolidarea unui proces de etichetare durabilă bazat pe criterii sociale şi ecologice, prin prezentarea celor mai bune practici, prin transferul celor mai bune practici şi prin încurajarea iniţiativelor promovate de liderii din sector;
34. invită Comisia şi statele membre să promoveze utilizarea etichetelor ecologice pentru elementele de infrastructură, destinaţiile şi serviciile turistice;
Protecţia consumatorului
35. este conştient de faptul că tot mai mulţi turişti îşi pregătesc călătoriile făcând rezervări (transport, cazare etc.) în mod direct, prin mijloace electronice, evitând intermediarii (de exemplu, tur-operatorii şi agenţiile de turism), a căror cotă de piaţă este în scădere (de la 98% în anul 1997 la 60% în 2007), dar care, totuşi, continuă să facă obiectul regimurilor juridice, cum ar fi Directiva 90/314/CEE a Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite[4]; subliniază că această anomalie trebuie rectificată prin includerea în Directiva 90/314/CEE a tuturor paginilor de internet care oferă spre vânzare mai mult decât un serviciu, cum ar fi cele oferite de companiile aeriene cu bilete la preţuri reduse şi de alţi actori de pe această piaţă;
36. în acest sens, Parlamentul salută recentul document consultativ al Comisiei din 26 iulie 2007 referitor la revizuirea Directivei 90/314/CEE, care abordează problemele aferente diferitelor regimuri de reglementare aplicabile tur-operatorilor tradiţionali şi furnizorilor de pachete dinamice de servicii pe internet;
37. subliniază rolul din ce în ce mai important al noilor tehnologii în industria turismului, în special pentru comercializarea produselor turistice, precum şi pentru punerea în valoare a produselor şi evenimentelor culturale;
38. consideră că această evoluţie rapidă a utilizării tehnologiilor informatice în domeniul serviciilor turistice necesită un cadru de protecţie a consumatorului şi a datelor personale, în cazul rezervărilor electronice, care ar putea avea la bază o analiză prealabilă a acestei pieţe, efectuată de Comisie; consideră că acest cadru ar trebui să garanteze că drepturile consumatorilor care recurg la serviciile online şi datele personale sunt protejate şi că aceşti consumatori primesc informaţii corecte, oneste, actualizate şi lipsite de ambiguitate; prin urmare recomandă, în interesul protecţiei consumatorului, certificarea site-urilor de internet care oferă informaţii şi servicii turistice (rezervarea şi efectuarea plăţii) de natură electronică;
39. subliniază rolul pozitiv pe care îl joacă în acest sector organizaţiile active în domeniul turismului social, ale căror activităţi ar trebui încurajate şi sprijinite;
40. salută propunerea Comisiei din 7 iunie 2007 de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia consumatorilor în ceea ce priveşte anumite aspecte legate de produsele de vacanţă cu drept de utilizare pe durată limitată şi pe termen lung, precum şi de revânzare şi schimb [COM(2007)0303], care vizează extinderea domeniului de aplicare al cadrului de reglementare existent, astfel încât să includă noile produse de vacanţă pe termen lung care au pătruns pe piaţă în ultimii ani şi anumite tranzacţii, cum ar fi revinderea şi schimbul, aferente vacanţelor în regim „timeshare”; consideră că propunerea de directivă în cauză va întări protecţia consumatorului în sectorul turismului şi va crea condiţii egale de funcţionare, care vor proteja furnizorii oneşti de vacanţe în regim „timeshare” de concurenţa neloială;
41. regretă absenţa unui instrument juridic specific care să cuprindă siguranţa serviciilor, element esenţial pentru sectorul turistic, şi invită Comisia şi statele membre să analizeze posibilitatea soluţionării acestei probleme pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de mai mulţi deputaţi;
42. invită Comisia să desfăşoare o campanie europeană de promovare a siguranţei rutiere, atrăgând atenţia asupra noilor măsuri de control comune, pentru a informa turiştii despre diversele norme care se aplică în statele membre, altele decât ţara lor de reşedinţă;
43. invită Comisia să simplifice procedurile privind analiza riscurilor şi punctele de control critice (HACCP) şi să ia în considerare necesităţile micilor întreprinderi, în special ale microîntreprinderilor;
Turismul medical
44. subliniază importanţa utilizării tuturor programelor comunitare disponibile, inclusiv celui de-al doilea program de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii, pentru a promova turismul medical;
45. subliniază că societăţile din domeniul asigurărilor trebuie să joace un rol mai important în sprijinirea turismului medical; în plus, evidenţiază faptul că societăţile din domeniul asigurărilor ar trebui sprijinite în vederea găsirii unor soluţii pentru cooperarea transfrontalieră în scopul finanţării turismului medical;
46. consideră, dat fiind declinul turismului medical, că este necesar să se adopte o directivă comunitară specifică, care să definească recunoaşterea şi utilizarea staţiunilor balneo-climaterice şi, în general, rolul turismului medical şi al tratamentelor termale în raport cu resursele turistice din diferite state membre (exceptând aspectele medicale, cele privind securitatea socială şi asigurările), oferind, de asemenea, resurse financiare suficiente pentru a face posibilă lansarea unui sector de o importanţă strategică pentru economia statelor membre pe calea unui proces adecvat de dezvoltare, astfel încât să fie creat un număr semnificativ de noi locuri de muncă directe şi indirecte;
Turismul accesibil
47. salută iniţiativele privind coordonarea, la nivel european, a informaţiilor referitoare la turismul accesibil, care ar permite turiştilor cu mobilitate redusă şi familiilor acestora să găsească informaţii despre accesibilitatea destinaţiilor turistice; invită toate statele membre, prestatorii de servicii turistice şi organizaţiile turistice naţionale şi locale să adere la acest gen de iniţiative şi/sau să le susţină;
48. în acelaşi timp, invită Comisia şi statele membre să analizeze fezabilitatea elaborării unei carte a drepturilor şi obligaţiilor turiştilor europeni, date fiind tulburările şi incidentele violente provocate de turişti europeni în unele destinaţii turistice europene, precum şi a unui cod de conduită European pentru companiile de turism;
49. invită Comisia şi statele membre să iniţieze o etichetă CE „Acces pentru toţi”, care ar garanta o infrastructură de acces de bază pentru turiştii cu mobilitate redusă şi ar cuprinde oferte cum ar fi cazarea, restaurantele, locaţiile de recreere şi cele naturale, auditoriile, monumentele, muzeele etc.;
50. în plus, subliniază necesitatea de a proteja, de a conserva şi de a restaura patrimoniul cultural european şi solicită o gestionare mai strictă a acestor situri şi a condiţiilor în care acestea sunt vizitate, precum şi eforturi sporite în vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor cu handicap, care în prezent călătoresc în scopuri turistice într-un număr tot mai mare;
51. invită Comisia să redacteze o comunicare, însoţită de un plan de acţiune, privind promovarea unei etichete de acest fel în baza acţiunilor pe care le-a efectuat deja, a experienţelor şi a celor mai bune practici la nivel naţional şi local, trecând în revistă şi realizările, la nivelul UE, din sectorul transporturilor;
52. subliniază faptul că accesibilitatea destinaţiilor turistice este o problemă legată şi de serviciile de transport oferite sau disponibile; solicită, prin urmare, Comisiei, în sensul noii politici europene în domeniul turismului şi în sensul dezvoltării unei politici europene în domeniul transporturilor, să ia în considerare problema accesibilităţii ce afectează regiunile cu caracteristici naturale sau geografice specifice, cum ar fi regiunile ultraperiferice, regiunile insulare şi cele muntoase şi regiunile cele mai nordice, puţin populate;
Turismul durabil din punct de vedere social, economic şi ecologic
53. subliniază imperativul ca noua politică în domeniul turismului să transforme turismul european în unul durabil din punct de vedere economic, social, teritorial, ecologic şi cultural; în acest sens, susţine măsurile specifice care trebuie întreprinse de Comisie pentru a promova durabilitatea economică şi socială a turismului european; salută iniţiativa Comisiei de a elabora un program pentru turismul european, similar Agendei 21; aşteaptă cu nerăbdare propunerea în cauză, care trebuie depusă în acest an;
54. salută iniţiativa Comisiei, care, prin comunicarea sa menţionată mai sus, solicită în mod expres promovarea durabilităţii în sectorul turismului şi subliniază faptul că durabilitatea socială, economică şi ecologică reprezintă o cerinţă prealabilă fundamentală pentru dezvoltarea şi menţinerea oricărei activităţi turistice;
55. insistă asupra necesităţii de a sprijini şi promova practici cu durabilitate şi responsabilitate socială sporite în industria turismului şi de a evalua eficacitatea acestora, astfel încât sectorul să obţină o mai mare importanţă în Strategia de la Lisabona reînnoită;
56. salută iniţiativa Comisiei de a propune un program european pentru turism, similar cu Agenda 21, ca bază a politicii în domeniul turismului; invită Comisia să furnizeze statelor membre un ghid care să poată îmbunătăţi coordonarea politică în dezvoltarea turismului la nivel naţional, regional şi local şi să consolideze durabilitatea activităţilor turistice;
57. subliniază că ameninţările la adresa mediului, în special emisiile de dioxid de carbon, impun implicarea sectorului turismului în educarea turiştilor în ceea ce priveşte problemele de mediu, în momentul elaborării politicii de mediu;
58. consideră că turismul este parţial responsabil pentru daunele aduse mediului, care sunt determinate de numărul tot mai mare de călătorii; reprezentanţii din domeniul turismului ar trebui să se implice în activităţi care privesc problemele legate de protecţia mediului şi în planificarea acestora;
Drepturile pasagerilor
59. consideră că la nivelul Uniunii Europene există un număr substanţial de norme privind drepturile pasagerilor în domeniul transportului aerian, care promovează accesibilitatea şi oferă compensaţii juste în caz de întârziere şi anulare, dar şi în caz de accident;
60. subliniază faptul că, în prezent, Parlamentul depune eforturi ca să obţină elaborarea unor dispoziţii suplimentare substanţiale, în vederea consolidării acestor drepturi în cazul pasagerilor din transportul feroviar şi naval, pentru a asigura existenţa unui sistem armonizat la nivelul UE;
61. invită Comisia şi statele membre să asigure transmiterea de informaţii pasagerilor şi, în special, aplicarea adecvată a acestor drepturi ale pasagerilor, în special a drepturilor pasagerilor din transportul aerian, şi să se asigure că statele membre pun la dispoziţie mecanisme de arbitraj uşor de accesat în situaţiile în care un operator, care a comis o greşeală, nu oferă despăgubiri;
62. invită Comisia să analizeze o posibilă abordare, cu ajutorul căreia UE ar putea oferi protecţie pasagerilor care nu au putut pleca din cauza operatorilor de curse speciale, a intermediarilor sau a operatorilor de curse programate care nu şi-au putut onora obligaţiile din cauza falimentului sau din abuz intenţionat; sugerează să fie creată o listă neagră, la nivelul UE, ce ar conţine aceşti operatori, în baza unor criterii clar definite de Comisie în urma consultărilor cu companiile de transport şi/sau cu operatorii turistici şi cu organizaţiile pentru protecţia consumatorului;
Promovarea destinaţiilor turistice europene
63. salută înfiinţarea Portalului destinaţiilor turistice europene cu sprijinul financiar al Comisiei; invită Comisia să continue să sprijine la promovarea Europei ca destinaţie turistică sau ca un ansamblu de destinaţii turistice atractive, de exemplu prin introducerea şi promovarea unei etichete „Europa” şi prin organizarea de mecanisme şi canale pentru colectarea de informaţii privind destinaţiile turistice europene şi răspândirea ulterioară a acestora în rândul celor care sunt activi în sectorul turismului în afara Europei;
64. salută punerea în aplicare a unui proces de selectare pentru o „Destinaţie anuală europeană exemplară”, în urma propunerii din Rezoluţia sa din 8 septembrie 2005, menţionată mai sus; consideră că acest fel de iniţiative sunt preţioase prin faptul că acordă o mai bună vizibilitate diversităţii şi multitudinii de destinaţii europene; subliniază faptul că UE ar trebui să promoveze, cu orice ocazie, destinaţiile mai puţin cunoscute, mai ales cele din noile state membre;
65. susţine, dată fiind necesitatea de a proteja calitatea turismului din destinaţiile europene populare, ideea ca acest program să fie utilizat pentru dezvoltarea unui turism responsabil şi durabil în toate regiunile turistice ale UE;
66. deoarece infrastructura transfrontalieră este esenţială pentru sectorul turistic european, invită Comisia şi statele membre să îmbunătăţească această infrastructură, inclusiv căile navigabile (interioare) de recreere;
67. solicită Comisiei să promoveze mai insistent transportul şi patrimoniul industrial european;
68. încurajează, prin urmare, iniţiativele al căror obiectiv este să pună în evidenţă patrimoniul cultural european, cum ar fi programul Consiliului Europei „Cultural Routes”, şi îndeamnă ca să fie accentuată vizibilitatea acestor iniţiative; propune, în acest sens, să se acorde sprijin pentru crearea unei etichete „Patrimoniu European” al cărui obiectiv este să scoată în evidenţă dimensiunea europeană a siturilor şi monumentelor de pe teritoriul UE;
69. subliniază nevoia stringentă de a proteja cultura tradiţională şi mai ales arta populară, meşteşugurile, meseriile şi cunoştinţele populare, aflate acum în pericol, care sunt esenţiale pentru păstrarea identităţii naţionale şi pentru atractivitatea zonelor rurale ca destinaţii turistice;
70. invită Comisia să promoveze destinaţiile europene în ţările în care sezonul de vârf coincide cu perioadele din afara sezonului turistic în Europa şi să examineze posibilitatea de a încheia acorduri, cum ar fi memorandumuri de înţelegere, cu aceste ţări terţe în vederea dezvoltării fluxurilor turistice cu o repartizare sezonieră optimă;
71. invită Comisia să scoată în evidenţă dimensiunea culturală a turismului european, prin promovarea siturilor europene din cadrul patrimoniului mondial UNESCO ca mărturii ale culturii europene;
72. îndeamnă Comisia să promoveze itinerarul comemorativ transfrontalier de ciclism de-a lungul fostei Cortine de Fier, ca un exemplu de mobilitate ecologică în domeniul turismului şi ca un simbol al reunificării Europei;
Dezvoltarea turismului
73. îndeamnă Comisia, statele membre, regiunile, autorităţile locale şi industria turismului să coordoneze politicile cu un impact direct sau indirect asupra turismului, să coopereze mai strâns între ele şi să utilizeze mai bine instrumentele financiare europene disponibile în perioada 2007-2013, în vederea dezvoltării turismului european, punând accent pe competitivitatea sectorului turismului şi a destinaţiilor turistice, pe dezvoltarea întreprinderilor, serviciilor şi structurilor turistice, pe crearea de locuri de muncă, pe mobilitate şi formare profesională în sectorul turismului şi pe diversificarea economică şi dezvoltarea regiunilor europene, în special a regiunilor mai puţin favorizate;
74. invită Comisia să elaboreze un raport pentru a se lua în considerare impactul pe care îl pot avea acţiunile şi propunerile din sfera politicilor comunitare asupra industriei turismului;
75. invită toate părţile interesate să promoveze destinaţiile turistice din ţările în curs de aderare, dar insistă asupra necesităţii de a lega orice finanţare UE aferentă turismului de promovarea unor înalte standarde de calitate la furnizarea de servicii turistice;
76. este conştient de beneficiul vacanţelor cu autocarul pentru turiştii cu venituri mai mici şi pentru dezvoltarea turismului în regiunile care nu sunt deservite de aeroporturi regionale sau de căi ferate; atrage atenţia asupra situaţiei speciale în care se află companiile mici şi mijlocii de transport cu autocarul în raport cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere[5], în special în cazul călătoriilor dus-întors; invită Comisia să abordeze această problemă specială prin analiza posibilităţilor de amânare a perioadei de odihnă după călătoriile dus-întors (nu mai mult de 12 zile);
77. subliniază că IMM-urile ar trebui să se implice mai mult în afacerile turistice şi că ar trebui găsite soluţii pentru simplificarea procedurilor de obţinere a sprijinului financiar; subliniază, de asemenea, că acele cursuri de instruire şi de adoptare a bunelor practici, promovate de UE, ar trebui introduse la nivelul regiunilor, mai ales în ţările care au aderat la UE după 2004;
78. propune Comisiei să studieze posibilitatea introducerii unei „Legitimaţii de transport pentru tineri”, dedicată tinerilor europeni care beneficiază de burse Erasmus, Leonardo sau Comenius sau care îşi satisfac serviciul civil voluntar în UE, pentru a le înlesni călătoriile şi familiarizarea cu ţara gazdă;
79. subliniază că, dat fiind caracterul unic al programului Leonardo da Vinci în sectorul turismului din multe ţări, aceste posibilităţi ar trebui dezvoltate şi promovate; evidenţiază faptul că acest lucru ar duce la o îmbunătăţire substanţială a programului educaţional; subliniază că, pe lângă punerea în aplicare a programului, trebuie studiate şi rezultatele obţinute;
Diverse
80. atrage încă o dată atenţia, dată fiind amploarea viitoarelor schimbări în structura demografică a UE, asupra necesităţii de a pune în aplicare un program turistic european pentru pensionari, în afara sezonului, care ar îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor în vârstă din UE, ar crea locuri de muncă şi ar genera o cerere mai mare şi o dezvoltare mai susţinută a economiei europene; acest program ar putea fi numit Ulise;
81. invită Comisia să solicite efectuarea unui studiu de impact general privind o eventuală decalare, din punct de vedere al datelor şi pe bază regională, a vacanţelor europene;
82. subliniază necesitatea acordării de asistenţă comunitară statelor membre al căror sector turistic a fost afectat de catastrofe naturale;
83. subliniază importanţa multilingvismului pentru politica din sectorul turismului şi recomandă furnizarea de informaţii cu privire la locurile istorice care pot fi vizitate în cât mai multe limbi ale statelor membre.
o
o o
84. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.
AVIZUL Comisiei pentru cultură şi educaţie (29.3.2007)
destinat Comisiei pentru transport şi turism
privind noua politică europeană în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa
Raportoare pentru aviz: Marie-Hélène Descamps
SUGESTII
Comisia pentru cultură şi educaţie recomandă Comisiei pentru transport şi turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
1. reaminteşte că turismul joacă un rol esenţial pentru toate statele membre şi că acesta contribuie în mod considerabil la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri;
2. subliniază că, pentru a fi viabil, turismul trebuie să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale populaţiei locale, să protejeze mediul înconjurător şi să sprijine economia locală (sprijinirea produselor locale, a patrimoniului cultural al regiunii, etc.);
3. constată, de altfel, că turismul favorizează mobilitatea, integrarea europeană, dialogul între popoare, cunoaşterea culturilor acestora şi participă, în această calitate, la dezvoltarea unei conştiinţe a cetăţeniei europene, în special în rândul tinerilor;
4. consideră că este necesar ca Uniunea Europeană să fie promovată ca destinaţie privilegiată, pentru a consolida activitatea şi competitivitatea sectorului său turistic la nivel mondial;
5. invită, în consecinţă, statele membre, precum şi autorităţile locale şi regionale, să îmbunătăţească atractivitatea lor dezvoltând turismul cultural şi să ia în considerare apariţia unor noi forme de turism, cum ar fi turismul rural, agroturismul, turismul oenologic şi gastronomic, turismul spiritual şi istoric, turismul recreativ, precum şi turismul axat pe învăţarea limbilor străine şi să se adapteze la necesităţile noilor tipuri de clientelă, subliniind totodată importanţa acordată turismului european pe tot parcursul anului;
6. subliniază necesitatea unui sprijin comunitar în favoarea statelor membre a căror industrie turistică a fost afectată de catastrofe naturale;
7. salută toate iniţiativele care vizează apropierea între cetăţenii europeni, precum reţelele europene de turism social, rural şi cultural şi, în acest scop, solicită ca aceste iniţiative să fie evidenţiate mai mult în mass-media;
8. încurajează, din acest motiv, iniţiativele care vizează punerea în valoare a patrimoniului cultural european, cum ar fi Itinerariile culturale ale Consiliului Europei, precum şi accentuarea vizibilităţii lor; propune să fie susţinută, în acest sens, crearea unei sigle a patrimoniului european care vizează punerea în valoare a dimensiunii europene a locurilor istorice şi a monumentelor Uniunii Europene;
9. recunoaşte importanţa pentru turism a programelor comunitare, cum ar fi „Capitala europeană a culturii”, precum şi a manifestărilor culturale de orice natură, cum ar fi festivalurile de muzică, de teatru şi folclorice, care contribuie la consolidarea identităţii popoarelor;
10. propune constituirea unei liste comune a monumentelor şi locurilor istorice care au obţinut sigla de patrimoniu european, care să fie accesibilă prin toate mijloacele de difuzare a informaţiei;
11. subliniază urgenţa asigurării protecţiei culturii tradiţionale şi, în special, a artizanatului popular şi artistic, a meseriilor şi a priceperilor pe cale de dispariţie, esenţiale în menţinerea identităţii naţionale şi a atractivităţii turistice a zonelor rurale;
12. insistă, pe de altă parte, asupra necesităţii de a proteja, de a conserva şi de a restaura patrimoniul cultural european şi îndeamnă la o gestiune mai riguroasă a locurilor istorice şi a modului lor de vizitare, precum şi la o intensificare a eforturilor în vederea ameliorării accesului persoanelor cu handicap, a căror participare la călătoriile turistice este în creştere;
13. estimează că trebuie să fi asigurată, în acelaşi timp, protecţia patrimoniului cultural şi protecţia cadrului său natural şi a mediului său înconjurător;
14. încurajează, de altfel, statele membre, precum şi autorităţile locale şi regionale, să se orienteze către un turism durabil şi de calitate;
15. Încurajează, în acest scop, schimbul şi difuzarea bunelor practici în materie de formare a profesioniştilor şi sugerează o omogenizare a sistemelor de clasificare a hotelurilor;
16. subliniază rolul în creştere al noilor tehnologii în sectorul turismului, în special pentru comercializarea produselor turistice şi punerea în valoare, cu precădere, a bunurilor şi evenimentelor culturale;
17. salută, în această privinţă, crearea de către Comisie a portalului „visiteurope.com”, care va contribui la promovarea destinaţiilor turistice europene şi care încurajează statele membre să transpună în format digital şi să facă accesibil on-line patrimoniul lor cultural;
18. consideră că, pentru a favoriza mobilitatea cetăţenilor europeni, trebuie să se faciliteze comunicarea între aceştia şi se bucură, în acest sens, de propunerea de regulament a Parlamentului European şi a Consiliului privind scăderea tarifelor pentru serviciile de roaming în cadrul Comunităţii;
19. sugerează îmbunătăţirea accesului la informaţie a agenţilor din turism privind instrumentele de finanţare europene disponibile, precum fondurile structurale, şi modul lor de utilizare;
20. subliniază necesitatea unei îmbunătăţiri şi a unei consolidări a coordonării între toate statele membre în ceea ce priveşte activitatea profesională a ghizilor care locuiesc în alt stat membru decât statul lor;
21. invită statele membre să recunoască rolul pe cale de a se profila al evenimentelor sportive naţionale şi internaţionale în sectorul turismului şi să dezvolte turismul sportiv, luând totodată în considerare rolul important pe care acesta îl joacă în menţinerea sănătăţii;
22. subliniază importanţa multilingvismului în politica turismului şi încurajează răspândirea informaţiei cu privire la locurile istorice care pot fi vizitate în cât mai multe limbi posibile ale statelor membre.
PROCEDURĂ
|
Titlu |
O nouă politică europeană a turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa |
||||||
|
Numărul procedurii |
|||||||
|
Comisia competentă în fond |
TRAN |
||||||
|
Aviz emis de către |
CULT |
||||||
|
Cooperare consolidată - data anunţului în plen |
|
||||||
|
Raportoare pentru aviz: |
Marie-Hélène Descamps 18.12.2006 |
||||||
|
Raportorul pentru aviz substituit |
|
||||||
|
Examinare în comisie |
29.1.2007 |
27.2.2007 |
|
|
|
||
|
Data adoptării |
22.3.2007 |
||||||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
28 0 0 |
|||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Maria Badia I Cutchet, Ivo Belet, Giovanni Berlinguer, Marie-Hélène Descamps, Jolanta Dičkutė, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Viorica-Pompilia-Georgeta Moisuc, Vasco Graça Moura, Lissy Gröner, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Bernat Joan i Marí, Sándor Kónya-Hamar, Manolis Mavrommatis, Marianne Mikko, Ljudmila Novak, Zdzisław Zbigniew Podkański, Christa Prets, Pál Schmitt, Gheorghe Vergil Şerbu, Nikolaos Sifunakis, Thomas Wise, Tomáš Zatloukal |
||||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Giusto Catania, Michael Cramer, Mario Mauro, Nina Škottová |
||||||
|
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
|
||||||
|
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă) |
... |
||||||
AVIZUL Comisiei pentru dezvoltare regională (3.7.2007)
destinat Comisiei pentru transport şi turism
privind noua politică europeană în domeniul turismului: către un parteneriat mai puternic pentru turismul european
Raportor pentru aviz: Stavros Arnaoutakis
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru transport şi turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
- având în vedere normele administrative cu privire la fondurile structurale pentru perioada 2007-2013,
- având în vedere Decizia Consiliului din 6 octombrie 2006 privind orientările strategice comunitare în materie de coeziune 2007-2013,
A. întrucât în Regulamentul FEDR pentru perioada de programare 2007-2013 se face în mod special referire la rolul important pe care îl are turismul în dezvoltarea durabilă şi integrată la nivel regional şi local;
B. întrucât turismul este o activitate intersectorială, care cuprinde un spectru larg de servicii şi implică diverse profesii, acest sector fiind gestionat, în principal, de societăţi familiale, precum şi de întreprinderi mici şi mijlocii;
1. subliniază potenţialul sectorului turistic de a contribui la dezvoltare şi la ocuparea forţei de muncă, având în vedere impactul direct pe care acesta îl exercită asupra coeziunii economice, sociale şi teritoriale a tuturor statelor membre, fiind totodată principala sursă de venit pentru anumite regiuni (în special cele rurale sau zonele în declin, precum şi regiunile ultraperiferice, zonele de coastă şi insulare, în special cele dependente de pescuit) şi având o influenţă directă asupra creşterii în alte sectoare; subliniază contribuţia turismului la realizarea convergenţei economice a acestor regiuni spre rata comunitară medie de dezvoltare;
2. salută faptul că, în comunicarea sa, Comisia recunoaşte necesitatea pregătirii unei Agende 21 europene pentru turism şi solicită explicit promovarea durabilităţii în turism; subliniază că dezvoltarea durabilă, precum şi o coordonare mai eficientă a politicilor la nivel naţional, regional şi local sunt condiţii de bază pentru o dezvoltare eficientă a activităţilor turistice, evitându-se astfel orice concentrare excesivă a acestor activităţi;
3. îşi exprimă convingerea fermă că legătura dintre patrimoniile naturale, istorice şi culturale şi protecţia mediului este esenţială pentru ca Europa să deţină un avantaj competitiv în sectorul turismului, asigurându-se totodată o dezvoltare durabilă a regiunilor, oraşelor, zonelor rurale şi de coastă din Europa;
4. consideră că, împreună cu statele membre şi cu regiunile, Comisia ar trebui să încurajeze şi să sprijine financiar formele noi de turism (cum ar fi ecoturismul, agroturismul, turismul social, turismul balnear şi altele) ca modalităţi de creare de noi locuri de muncă, de a face faţă efectelor sezoniere ale turismului, ca şi de a genera creştere economică respectându-se resursele naturale şi patrimoniul cultural al regiunilor; consideră că este necesar să se dezvolte infrastructura şi serviciile oferite de diferite forme de turism, prin crearea de legături de transport adecvate şi durabile şi prin integrarea produselor regionale de înaltă calitate în dezvoltarea şi comercializarea produselor şi serviciilor turistice;
5. consideră că asigurarea calităţii pentru produse şi servicii, inclusiv a criteriilor de clasificare comune pentru cazare şi armonizarea cât mai mare a profilurilor profesionale, precum şi diversificarea produselor şi a serviciilor oferite reprezintă o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea acestui domeniu; în acest sens, subliniază importanţa capitalului uman şi a profesionalismului în toate tipurile de turism, mai ales acolo unde sunt necesare competenţe medicale şi de îngrijire; încurajează statele membre şi regiunile să profite de posibilităţile de formare profesională şi de învăţare continuă oferite de Fondul Social European şi de alte instrumente europene şi naţionale;
6. consideră că succesul noii politici europene în domeniul turismului depinde de nivelul de răspuns şi de gradul de participare activă a actorilor implicaţi în diferite nivele şi, respectiv, de eficienţa lor în promovarea turismului durabil şi în crearea unor reţele tematice eficiente; invită Comisia, statele membre şi regiunile să încurajeze şi să sprijine crearea de reţele şi parteneriate pentru promovarea schimbului de experienţă şi de bune practici în domeniul turismului, asigurându-se că învaţă din greşeli pentru a evita greşeli similare în viitor, să se exploreze iniţierea de noi forme de cooperare, cum ar fi proiectele de înfrăţire, şi pentru a se lua în considerare posibilitatea creării, printre altele şi pe baza iniţiativelor şi programelor comunitare deja existente, a unei reţele speciale de instruire pentru locuri de muncă în turism care să poată interacţiona cu piaţa muncii, precum şi a unei reţele de cunoştinţe pentru turismul durabil, ţinând cont în special de iniţiativele din cadrul Agendei Locale 21;
7. subliniază rolul IMM-urilor (în special a celor care îşi încep activitatea în turism, care oferă noi produse turistice sau desfăşoară activităţi în zone sau domenii turistice noi) în dezvoltarea economică a sectorului turistic; subliniază necesitatea îmbunătăţirii accesului acestora la informaţiile privind modul în care pot beneficia de instrumentele europene de finanţare existente (cum ar fi cel de-al şaptelea Program cadru, programele IST, programele din fonduri structurale, JEREMIE);
8. subliniază importanţa parteneriatelor public-private (PPP) ca instrumente de finanţare pentru dezvoltarea sectorului turismului; solicită Comisiei şi statelor membre să stabilească un cadru legislativ comunitar clar pentru PPP; invită autorităţile regionale şi locale să sprijine dezvoltarea proiectelor implicând atât finanţare locală, cât şi regională, din mijloace publice sau private, şi solicită să se acorde o atenţie sporită activităţilor de marketing şi de publicitate pentru ofertele de turism individuale;
9. subliniază faptul că este necesară o mai mare conştientizare a importanţei pe care turismul o are pentru economie şi dezvoltarea regională; invită statele membre să adopte integral Conturile Satelit pentru Turism şi să actualizeze anual statisticile pentru a asigura disponibilitatea la timp a datelor necesare pentru a promova integrarea completă şi fără probleme a turismului în politica economică şi cea de ocupare a forţei de muncă;
10. consideră că dezvoltarea unui cadru turistic nou, global şi competitiv şi a unei politici corespunzătoare pentru turism necesită o metodă integrată şi o coordonare eficientă a măsurilor locale, regionale, naţionale şi comunitare care au un impact direct sau indirect asupra turismului, respectându-se principiul subsidiarităţii; solicită statelor membre să-şi îmbunătăţească infrastructurile, să faciliteze accesul la finanţare şi să contribuie la armonizarea legislativă şi fiscală la nivel comunitar ca un mijloc pentru o guvernanţă stabilă a acestui sector în întreaga lume;
11. solicită din nou Comisiei să facă propuneri pentru a trece serviciile de aprovizionare (şi, dacă este cazul, alte servicii turistice pentru care nu se aplică încă această măsură), pe lista domeniilor de activitate care pot beneficia de o valoare scăzută a taxei pe valoare adăugată, pentru a promova în aceste domenii ocuparea durabilă a forţei de muncă, modernizarea acestor profesii şi, respectiv, pentru a îmbunătăţi situaţia turismului european în raport cu concurenţa internaţională;
12. reaminteşte faptul că dreptul la odihnă şi la timp liber sunt drepturi ale tuturor fiinţelor umane recunoscute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi subliniază necesitatea de a pune la dispoziţie măsuri adecvate şi mijloace mai bune de promovare şi diseminare pentru ca toate categoriile de cetăţeni (în special familiile, persoanele în vârstă sau cu dizabilităţi) să îşi poată exercita aceste drepturi, beneficiind de infrastructuri şi de condiţii de cazare mai bune, ca şi de un grad mai mare de accesibilitate. În acest sens, îndeamnă statele membre, autorităţile locale şi regionale să respecte cerinţa de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi atunci când beneficiază de fonduri structurale europene;
13. salută faptul că UE a ratificat la 6 iulie 2006 Protocolul referitor la turism din Convenţia Alpilor, al cărui scop este acela de a contribui, prin măsuri şi recomandări specifice, la o dezvoltare durabilă a zonei Alpilor şi la un turism ecologic care să ia în considerare atât interesele localnicilor cât şi pe cele ale turiştilor; consideră că acest protocol ar trebui să fie un model pentru alte regiuni;
14. consideră că dezvoltarea durabilă a turismului se bazează pe strategiile teritoriale create pe baza unor parteneriate puternice în care sunt implicate atât autorităţile publice, cât şi organizaţii ale societăţii civile; salută invitaţia la dialog şi la implicare a partenerilor venită din partea Comisiei Europene; recomandă Comisiei Europene ca, în promovarea proiectelor turistice, să acorde o atenţie deosebită în special implicării active a partenerilor.
PROCEDURĂ
|
Titlu |
O nouă politică de turism a UE: către un parteneriat mai puternic pentru turismul european |
||||||
|
Numărul procedurii |
|||||||
|
Comisia competentă în fond |
TRAN |
||||||
|
Aviz emis de către Data anunţului în plen |
REGI |
||||||
|
Cooperare consolidată - data anunţului în plen |
|
||||||
|
Raportor pentru aviz : Data numirii |
Stavros Arnaoutakis |
||||||
|
Raportorul pentru aviz substituit |
|
||||||
|
Examinare în comisie |
2.5.2007 |
|
|
|
|
||
|
Data adoptării |
26.6.2007 |
||||||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
40 1 0 |
|||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Alfonso Andria, Stavros Arnaoutakis, Elspeth Attwooll, Jean Marie Beaupuy, Jana Bobošíková, Bernadette Bourzai, Wolfgang Bulfon, Antonio De Blasio, Bairbre de Brún, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Marian Harkin, Filiz Hyusmenova, Gisela Kallenbach, Evgeni Kirilov, Miloš Koterec, Constanze Angela Krehl, Jamila Madeira, Mario Mantovani, Yiannakis Matsis, Miroslav Mikolášik, Lambert van Nistelrooij, Maria Petre, Markus Pieper, Elisabeth Schroedter, Grażyna Staniszewska, Catherine Stihler, Margie Sudre, Andrzej Jan Szejna, Kyriacos Triantaphyllides, Oldřich Vlasák, Vladimír Železný |
||||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Jan Březina, Brigitte Douay, Den Dover, Ovidiu Victor Ganţ, Zita Pleštinská, Toomas Savi, László Surján, Nikolaos Vakalis |
||||||
|
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final |
|
||||||
|
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă) |
... |
||||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
09.10.2007 |
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
33 1 0 |
|
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Gabriele Albertini, Inés Ayala Sender, Etelka Barsi-Pataky, Paolo Costa, Luis de Grandes Pascual, Robert Evans, Emanuel Jardim Fernandes, Francesco Ferrari, Mathieu Grosch, Jaromír Kohlíček, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Sepp Kusstatscher, Jörg Leichtfried, Bogusław Liberadzki, Eva Lichtenberger, Erik Meijer, Robert Navarro, Luís Queiró, Reinhard Rack, Luca Romagnoli, Gilles Savary, Brian Simpson, Renate Sommer, Dirk Sterckx, Ulrich Stockmann, Georgios Toussas, Yannick Vaugrenard, Roberts Zīle. |
||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Aldis Kušķis, Ioan Mircea Paşcu, Leopold Józef Rutowicz. |
||
|
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final |
Ovidiu Victor Ganţ. Bilyana Ilieva Raeva, Olle Schmidt. |
||