RAPORT privind educaţia adulţilor: niciodată nu este prea târziu să înveţi
11.12.2007 - (2007/2114(INI))
Comisia pentru cultură şi educaţie
Raportoare: Doris Pack
Raportor pentru aviz(*):
Jan Andersson, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind educaţia adulţilor: niciodată nu este prea târziu să înveţi
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei întitulată „Educaţia adulţilor: niciodată nu este prea târziu să înveţi” (COM(2006)0614),
– având în vedere Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a unui program de acţiune în domeniul învăţării continue[1],
– având în vedere Recomandarea sa din 26 septembrie 2006 privind competenţele cheie pentru educaţia continuă[2],
– având în vedere Rezoluţia sa din 23 martie 2006 privind provocările demografice şi solidaritatea între generaţii[3],
– având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Lisabona din 23 şi 24 martie 2000,
– având în vedere articolele 149 şi 150 din Tratatul CE,
– având în vedere poziția sa în primă lectură din 25 septembrie 2007 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind producerea şi dezvoltarea de statistici în materie de educaţie şi învăţare continuă[4],
– având în vedere poziția sa în primă lectură din 24 octombrie 2007 referitoare la propunerea de recomandare a Parlamentului European și a Consiliului privind stabilirea Cadrului european de calificări pentru educaţie continuă[5],
– având în vedere Rezoluţia sa din 27 septembrie 2007 privind eficienţa şi echitatea în sistemele europene de educaţie şi de formare[6],
– având în vedere Rezoluţiile din 13 martie 2007 privind Foaia de parcurs pentru egalitatea între femei şi bărbaţi 2006-2010[7] şi din 27 septembrie 2007 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în Uniunea Europeană - 2007[8],
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie şi avizele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe (A6-0502/2007),
A. întrucât educaţia adulţilor devine o prioritate politică şi necesită programe concrete şi adecvate, precum şi vizibilitate, acces, resurse şi metode de evaluare;
B. întrucât educaţia şi formarea sunt factori cruciali în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona privind intensificarea creşterii economice, integrării sociale şi creşterea competitivităţii;
C. întrucât, pentru a atinge rata de participare stabilită în cadrul criteriului de referinţă convenit de statele membre în cadrul procesului „Educaţie şi formare 2010”, ar mai trebui încadraţi 4 milioane de adulţi în programele de învăţare continuă;
D. întrucât un sistem eficient de educaţie a adulţilor, cu priorităţi clare şi o punere în aplicare controlată, integrat în strategiile de educaţie permanentă, poate sprijini integrarea lingvistică, socială şi culturală a grupurilor excluse, cum ar fi imigranţii şi romii, dintre care mulţi îşi abandonează studiile prea timpuriu;
E. întrucât investiţiile în educaţia adulţilor măresc beneficiile sociale şi culturale obţinute sub forma unui grad ridicat de bunăstare şi împlinire individuală şi a unei cetăţenii active;
F. întrucât contribuţia esenţială a educaţiei adulţilor, realizată prin dobândirea unor competenţe-cheie, joacă un rol central în capacitatea acestora de a se angaja şi de a fi mobili pe piaţa muncii, precum şi în integrarea lor socială;
G. întrucât sunt necesare date fiabile pentru observarea, compararea şi evaluarea multiplelor opţiuni de educaţie a adulţilor în vederea elaborării politicilor;
H. întrucât informaţia despre sistemele de educaţie a adulţilor şi accesul la acestea diferă considerabil de la un stat membru la altul;
I. întrucât recunoaşterea şi validarea educaţiei formale, non-formale şi informale reprezintă piatra de temelie a strategiei de învăţare continuă;
J. întrucât există necesitatea stringentă de a realiza legătura între educaţia adulţilor şi Cadrul european al calificărilor şi de a mări potenţialul educaţiei adulţilor în ceea ce priveşte competenţele-cheie, precum şi competenţele sociale şi personale,
1. salută propunerea Comisiei cu privire la un plan de acţiune pentru educaţia adulţilor;
2. recunoaşte că sunt necesare măsuri, la diverse niveluri, menite să promoveze, să consolideze şi să stabilească dezvoltarea unei culturi a educaţiei, mai ales pentru adulţi, măsuri în care trebuie să se implice atât statele membre, cât şi Uniunea Europeană;
3. îndeamnă statele membre să introducă o cultură a educaţiei continue, care să se axeze, în special, pe educaţia şi formarea adulţilor, prin punerea în aplicare a unor politici şi acţiuni menite să promoveze dobândirea de cunoştinţe şi să transforme acest proces în unul mai atractiv şi mai accesibil, precum şi să aducă permanent la zi calificările;
4. subliniază importanţa egalităţii între sexe în ceea ce priveşte programele legate de educaţia permanentă, astfel încât atât bărbaţii, cât şi femeile să poată profita în aceeaşi măsură de posibilităţile oferite de o astfel de educaţie; invită Comisia ca, în pregătirea educaţiei adulţilor, să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru controlul politicilor sensibile privind egalitatea între sexe, în cooperare cu Institutul European pentru Egalitatea dintre Sexe;
Îmbunătăţirea motivaţiei (pentru participarea la educaţia adulţilor)
5. îndeamnă să fie îmbunătăţită promovarea educaţiei adulţilor, pentru a fi motivate mai multe persoane să se implice în această formă de educaţie; consideră că educaţia adulţilor ar trebui să ocupe un loc central în politicile de promovare a unei culturi generale a educaţiei prin intermediul campaniilor în mass-media, serviciilor de informare, orientare şi consiliere şi, în special, prin intermediul serviciilor de informare, orientare şi consiliere vizând grupurile dezavantajate; consideră că o astfel de promovare trebuie, pentru a putea fi eficientă, să fie susţinută de măsuri politice active ale statelor membre, care să faciliteze compatibilitatea învăţării cu viaţa de familie şi cu cea profesională;
6. este de acord că liniile telefonice şi site-urile de internet speciale reprezintă mijloace foarte eficiente de promovare a educaţiei adulţilor;
7. consideră că promovarea educaţiei prin mass-media în cadrul formării generale şi profesionale are un rol decisiv în vederea rezolvării problemei decalajului digital dintre generaţii;
Datele statistice
8. este de părere că, pentru elaborarea, verificarea şi evaluarea politicilor în domeniul educaţiei adulţilor, sunt necesare date statistice comparabile care ar oferi indicaţii şi îndrumări pentru programul integrat de învăţare continuă;
9. consideră că ancheta europeană privind educaţia adulţilor trebuie susţinută ca mijloc de colectare a informaţiilor comparabile privind educaţia adulţilor şi de promovare a unor concepte comune;
10. invită instituţiile europene şi statele membre să încurajeze schimbul de bune practici;
Concilierea vieţii profesionale, a vieţii familiale şi a educaţiei continue şi prezentarea eficientă
11. reaminteşte obiectivele Consiliului European de la Barcelona din 15-16 martie 2002 şi subliniază progresele realizate de statele membre în direcţia atingerii obiectivelor privind asigurarea de locuri la creşe şi grădiniţe şi educaţie preşcolară, precum şi în stabilirea „zilei de îngrijire a copilului şi a altor persoane dependente”; subliniază, în acelaşi timp, că unele state membre au rămas mult în urmă în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona;
12. subliniază că pentru a concilia viaţa familială, viaţa profesională şi educaţia continuă este nevoie nu numai de o mai mare flexibilitate în gestionarea timpului şi a spaţiului, ci şi de stimulente sociale, economice şi fiscale care să promoveze accesul adulţilor la programe de formare şi educaţie;
13. subliniază faptul că se impune o mai bună utilizare a noilor tehnologii şi constată, în această privinţă, că ar trebui încurajată dezvoltarea accesului la internet, precum şi a programelor de integrare digitală, pentru a rezolva problema decalajului digital şi a stimula utilizarea unor noi surse de cunoştinţe şi metode de studiu, precum programe de învăţământ la distanţă şi locuri de studiu şi că accesul la aceste facilităţi trebuie înlesnit tuturor;
14. subliniază nevoia de a extinde accesul femeilor la noile tehnologii, inclusiv în cazul femeilor care trăiesc în zone îndepărtate şi rurale şi al femeilor în vârstă, prin aceasta acordându-le şanse egale de a fi competitive pe piaţa muncii; subliniază, de asemenea, necesitatea de susţinere a iniţiativelor de reducere a diferenţelor dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte calificările tehnice şi ştiinţifice;
15. atrage atenţia asupra necesităţii de a extinde facilităţile publice şi private de îngrijire a copiilor şi de a implica şi încuraja angajatorii, care ar putea oferi posibilităţi şi servicii de îngrijire a copiilor în cadrul întreprinderilor, pentru ca părinţii, în special mamele, să îşi reia activitatea profesională şi pentru ca aceşti părinţi să aibă şansa să îşi continue în acelaşi timp educaţia şi pe durata orelor de serviciu;
Solidaritatea dintre generaţii (împotriva „prăpastiei dintre generaţii”) şi dintre culturi
16. reaminteşte că schimbările demografice vor reprezenta pentru statele membre o serie complexă de provocări interconexe, iar societăţile noastre vor fi nevoite să dezvolte noi forme de solidaritate între culturi şi generaţii;
17. propune, prin urmare, o mai bună transmitere şi un mai bun transfer al cunoştinţelor, competenţelor şi experienţei adulţilor, în special între generaţii, sub forma unor sisteme de mentorat care să acorde sprijin diverselor activităţi antreprenoriale şi meşteşugăreşti; consideră, de asemenea, că este important ca aceşti mentori să fie încadraţi într-o reţea, prin intermediul căreia să poată face schimb de informaţii;
18. subliniază importanţa unei abordări de „educaţie în familie”, în care părinţii să fie motivaţi să înveţe din nou pentru a-şi putea ajuta copiii să reuşească la şcoală;
19. susţine dezvoltarea de programe pe bază de voluntariat privind rolul acestora în solidaritatea dintre generaţii, precum şi în recunoaşterea experienţei şi a calificărilor;
20. evidenţiază necesitatea de a oferi, în cadrul mobilităţii şi coeziunii sociale, mai ales emigranţilor, posibilităţi flexibile pentru programe de educaţie şi de formare, precum şi condiţii adecvate pentru realizarea acestora;
Importanţa învăţării de limbi străine şi nevoile speciale ale „grupurilor de risc”
21. consideră că înfiinţarea de centre naţionale şi locale pentru susţinerea imigranţilor este un instrument-cheie, cu ajutorul căruia pot fi puse la dispoziţia acestora informaţii utile şi li se pot oferi clarificări privind integrarea lor deplină în societate;
22. reiterează importanţa unui sprijin mai puternic pentru cursurile de limbi străine, în special pentru cele adresate imigranţilor şi importanţa încurajării învăţării de limbi străine în rândul populaţiei în general;
23. susţine ideea înfiinţării unor „evaluări ale competenţelor” pentru imigranţi, persoanele cu calificări reduse şi cele cu handicap; este de părere că, pe lângă beneficiile economice, aceste „evaluări ale competenţelor” pot contribui, de asemenea, la reducerea rasismului, xenofobiei, discriminării şi excluderii;
Accesul la învăţământul superior
24. consideră că accesul la învăţământul superior ar trebui să fie oferit unui public mai larg, inclusiv adulţilor cu experienţă în muncă şi persoanelor în vârstă şi că, în acest scop, sistemele de învăţământ ar trebui adaptate şi structurate într-un mod mai flexibil; şi că trebuie promovate măsuri de infrastructură şi resurse de personal corespunzătoare;
25. subliniază că se impune modernizarea sistemelor de învăţământ secundar pentru ca acestea să devină mai competitive, mai flexibile, mai accesibile şi mai eficiente;
Îmbunătăţirea calităţii, a metodelor pedagogice şi a diversităţii formelor de prezentare
26. subliniază faptul că domeniul educaţiei adulţilor necesită personal de înaltă calitate; este de părere că ar trebui sprijinite programe specifice pentru cadrele didactice care lucrează cu adulţii şi încurajează înfiinţarea unor programe universitare care să ducă la obţinerea unei diplome în educaţia adulţilor;
27. susţine acţiunile ce vizează intensificarea transferului de competenţe şi mărirea gradului de mobilitate în educaţia adulţilor, cum ar fi:
a) punerea în practică şi extinderea Cadrului european al calificărilor şi a EUROPASS;
b) recunoaşterea şi validarea deprinderilor de bază, competenţelor-cheie, educaţiei şi calificărilor formale, non-formale şi informale pentru a asigura transparenţa rezultatelor educaţionale, ceea ce va facilita recunoaşterea reuşitei educaţionale şi tranziţia de la un parcurs educaţional la altul;
Perspective de ocupare a forţei de muncă
28. este de acord cu opinia potrivit căreia educaţia continuă joacă un rol important în primul rând pentru mărirea gradului de integrare socială şi a şanselor de angajare, precum şi pentru dezvoltarea personală, depăşirea disparităţilor existente pe piaţa muncii şi realizarea obiectivului de la Lisabona privind majorarea ratei de angajare a persoanelor cu vârsta mai mare de 50 de ani, jucând un rol important şi pentru competitivitate;
29. subliniază importanţa educaţiei adulţilor pentru realizarea obiectivului privind crearea de locuri de muncă mai bune în Europa, precum şi pentru ameliorarea calităţii vieţii şi promovarea dezvoltării individuale, a împlinirii personale şi a cetăţeniei active; atrage atenţia asupra faptului că pentru întreprinderi este important să poată prevedea noi competenţe şi cerinţele de pe piaţa muncii, astfel încât conţinutul educaţiei pentru adulţi să reflecte cererea de competenţe; conţinutul educaţiei trebuie adaptat la cerinţele profesionale şi practice; subliniază importanţa parteneriatului social în această privinţă;
30. relevă că învăţarea continuă nu sporeşte numai şansele lucrătorilor de a se angaja, ci şi capacitatea acestora de a se adapta şi mobilitatea lor geografică şi profesională, fapt important pentru funcţionarea pieţei interne; subliniază valoarea promovării învăţării unei a doua (şi a treia) limbi pentru facilitarea unei mai mari mobilităţi a lucrătorilor;
31. subliniază faptul că nivelul scăzut al calificărilor, care reprezintă situaţia actuală a unei treimi din forţa de muncă europeană (72 milioane de lucrători), implică un risc de şomaj ridicat, iar prin formare persoanele îşi menţin sau dobândesc competenţele necesare pentru a se angaja şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea muncii prestate; subliniază importanţa recunoaşterii şi validării calificărilor dobândite prin învăţare non-formală şi informală, fapt ce oferă o bază pentru dezvoltarea educaţiei continue, atât în cadrele naţionale de calificare profesională, cât şi în Cadrul European al Calificărilor;
32. subliniază importanţa faptului ca toţi cetăţenii să aibă un acces egal şi posibilităţi egale de participare la programele de învăţare continuă şi regretă, în acest context, că persoanele a căror educaţie iniţială este de nivelul cel mai scăzut, femeile, imigranţii, persoanele vârstnice, persoanele din zonele rurale şi cele cu handicap participă, de obicei, cel mai puţin la viaţa societăţii. Acestor categorii trebuie să li se ofere programe şi metode diferite şi adaptate. În acest context, îşi exprimă părerea că trebuie acordată o atenţie deosebită educaţiei şi formării lucrătorilor şi şomerilor în domeniul noilor tehnologii şi invită statele membre să susţină folosirea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie în scopuri educaţionale, dat fiind faptul că acestea joacă un rol esenţial în asigurarea unor şanse egale pentru toţi, facilitând participarea persoanelor la educaţia continuă, iar persoanelor a căror educaţie este de nivelul cel mai scăzut le asigură accesul la promovări şi finanţări specifice;
33. subliniază importanţa educaţiei adulţilor, inclusiv în domeniile limbilor străine şi competenţelor profesionale, pentru integrarea migranţilor, precum şi pentru mărirea şanselor de angajare, ameliorarea participării la piaţa forţei de muncă şi consolidarea integrării sociale a acestora;
34. subliniază importanţa implicării active a partenerilor sociali şi a altor părţi interesate, inclusiv a ONG-urilor active în domeniul social, întrucât angajatorii şi angajaţii nu pot să acţioneze la acelaşi nivel decât prin parteneriate sociale funcţionale. În statele membre fără o structură de parteneriat social dezvoltată, crearea acesteia ar trebui sprijinită;
35. subliniază importanţa FSE şi a altor fonduri structurale pentru atingerea obiectivului privind educaţia continuă pentru toţi şi insistă ca fondurile structurale să fie monitorizate, pentru a se asigura alocarea mai multor fonduri persoanelor care au cea mai mare nevoie de educaţie continuă; regretă faptul că, în anumite state membre, se acordă prioritate şi finanţare insuficiente pentru mărirea accesului adulţilor la educaţia continuă, mai ales în cazul lucrătorilor mai în vârstă şi al persoanelor mai puţin calificate; invită statele membre să folosească mai activ fondurile structurale, mai ales Fondul Social European; invită Comisia să consolideze programele specifice din acest domeniu;
36. subliniază că îmbunătăţirea modului de desfăşurare a activităţilor de educaţie a adulţilor, furnizarea de informaţii şi înlesnirea combinării vieţii profesionale cu viaţa de familie sunt esenţiale pentru creşterea gradului de participare şi au un efect de încurajare atunci când sunt completate de stimulente. Printre măsurile menite să promoveze desfăşurarea eficientă a educaţiei continue se numără disponibilitatea locaţiilor de studiu, facilitarea învăţării la locul de muncă prin adaptarea programului de lucru, existenţa structurilor de îngrijire a copiilor la nivel local, a serviciilor de învăţământ la distanţă pentru persoanele cu handicap sau pentru persoanele vulnerabile din zone îndepărtate, a informaţiilor şi serviciilor de orientare în ceea ce priveşte măsurile de educaţie continuă şi posibilităţile de angajare, a programelor personalizate şi a regimurilor de predare flexibile trebuie, de asemenea, recunoscute şi ar trebui să contribuie la promovarea profesională;
37. îndeamnă statele membre să adopte măsurile necesare pentru abordarea ratei scăzute de angajare printre lucrătorii mai în vârstă, în special cei care au avut parcursuri profesionale atipice sau nu au calificări în domeniul TIC, şi să asigure condiţiile necesare pentru prestarea serviciilor de educaţie continuă la toate nivelurile pentru a facilita progresul în sfera ocupaţională, fie că este vorba de prima angajare, de revenirea la viaţa profesională sau de dorinţa de prelungire a vieţii profesionale; consideră nu mai puţin important ca întreprinderile să fie încurajate şi să fie create stimulente în acest sens pentru a angaja sau a păstra pe posturi angajaţii mai în vârstă pe perioade mai lungi, deoarece, de regulă, aceştia sunt foarte competenţi, experimentaţi, de încredere şi foarte bine pregătiţi;
38. invită statele membre să asigure că lucrătorii care sunt obligaţi să-şi schimbe profesia după un accident de muncă sau o boală pot participa la cursuri de formare continuă şi îşi pot îmbunătăţi perspectivele profesionale;
39. încurajează statele membre să ofere stimulente economice şi de altă natură atât lucrătorilor, pentru a le asigura o viaţă profesională mai îndelungată, cât şi angajatorilor, ca aceştia să angajeze şi să păstreze lucrătorii mai în vârstă, prin crearea unor posibilităţi de educaţie continuă, prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a calităţii muncii;
40. invită Comisia să garanteze că fiecare stat membru ia măsurile juridice şi financiare necesare pentru a oferi acces la educaţia continuă tuturor angajaţilor şi persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Finanţarea
41. invită investitorii să îşi concentreze atenţia asupra dezvoltării unor programe, competenţe şi calificări care să le permită femeilor să dobândească competenţe de bază în domeniul managerial şi în cel antreprenorial şi să îşi îmbunătăţească calificările pentru a putea accede la funcţii de conducere;
42. invită la răspândirea largă şi la susţinerea, prin avantaje fiscale, a practicii în cadrul căreia angajatorii finanţează şi organizează formarea angajaţilor lor, deoarece calificările şi competenţele angajaţilor reprezintă un aspect central al inovaţiei, productivităţii şi competitivităţii;
43. consideră că educaţia adulţilor ar trebui să atingă în toate sectoarele niveluri ridicate de calificare, prin intermediul unor activităţi educaţionale şi culturale şi a unor modele de formare de calitate care să garanteze adaptarea cunoştinţelor şi capacităţilor oamenilor la condiţiile în schimbare pe care trebuie să le îndeplinească profilurile profesionale, precum şi la organizarea muncii şi metodele de lucru;
44. îndeamnă la coordonare, cooperare, eficienţă şi transparenţă între măsurile legislative şi cadrele instituţionale, reţelele şi parteneriatele de organisme sau asociaţii implicate în domeniul educaţiei adulţilor, prin utilizarea resurselor financiare locale, regionale, naţionale şi europene (publice sau private);
45. consideră că este esenţial să se ofere stimulente financiare pentru a permite un acces gratuit la formare şi educaţie, precum şi la beneficiile conexe; subliniază că astfel de stimulente financiare ar putea fi oferite sub forma unor stimulente fiscale, indemnizaţii, subvenţii, cofinanţare sau reducere a cotelor de impozitare sau de asigurări sociale pentru angajatorii care creează condiţii de lucru favorabile educaţiei adulţilor;
46. recunoaşte importanţa formării la locul de muncă şi subliniază că trebuie să fie prioritare întreprinderile mici şi mijlocii, microîntreprinderile şi întreprinderile nou înfiinţate, deoarece acestea dispun de cele mai puţine mijloace financiare pentru a-şi putea forma angajaţii;
47. încurajează angajatorii, în cadrul responsabilităţii sociale a întreprinderilor, să finanţeze programe de formare profesională care să promoveze educaţia permanentă, în special pentru personalul feminin, în vederea extinderii vieţii profesionale active a acestora şi a sporirii şanselor femeilor de a participa la piaţa muncii şi a evolua pe plan profesional;
48. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.
- [1] JO L 327, 24.11.2006, p. 45.
- [2] JO L 394, 30.12.2006, p. 10.
- [3] JO C 292 E, 1.12.2006, p. 131.
- [4] Texte adoptate, P6_TA(2007)0400.
- [5] Texte adoptate, P6_TA(2007)0463.
- [6] Texte adoptate, P6_TA(2007)0417.
- [7] Texte adoptate, P6_TA(2007)0063.
- [8] Texte adoptate, P6_TA(2007)0423.
EXPUNERE DE MOTIVE
In October 2006 the Commission published the Communication "Adult Learning: It's never too late to learn" and is now working on the "Adult Learning Action Plan, 2007" foreseen to be adopted end of September beginning of October. The Communication highlights the vital contribution of adult learning to employability and mobility in a modern labour market and to social inclusion.
The scale of current economic and social change, the rapid transition to a knowledge-based society and demographic changes resulting from an ageing population in Europe are all challenges which demand a new approach to education and training, within the framework of lifelong learning.
Education and training can no longer be confined to school and post school years it needs to be updated and extended throughout working life; it is a life-long and wide process. Education and especially adult learning contribute to personal growth, self-esteem, active citizenship, social inclusion and intercultural dialogue.
The European Union is already reaching a significant number of its citizens directly through its education and training programmes but with big differences of participation among Member States.
Adult learning agenda needs to be pushed forward. Adult participation in education and training is not enough if the EU wishes to reach the benchmark goal of 12.5% participation in adult learning by 2010.
The rapporteur approves the progressive approach adopted by the Commission, and supports the ongoing work of the future Action Plan by considering the following challenges:
a) Lift the barriers to participation. Participation in education and training remains limited. MS should introduce high-quality guidance and information systems, as well as targeted financial incentives for individuals and support for local partnerships.
b) Ensure the quality of adult learning. To ensure the quality of adult learning special attention has to be paid to the various dimensions of quality with a special attention to staff development, quality assurance mechanisms and methods and materials.
c) Introduce systems that recognise and validate learning outcomes. MS are invited to link these systems to their National Qualification Frameworks, within the context of the European Qualification Framework.
d) Invest in the ageing population and migrants. MS should invest in older people and migrants, through education and training that matches the needs of the learner, while raising awareness about the important role of migrants and older people in European society and economy,
e) Be in a position to measure progress. Reliable data, with appropriate indicators and benchmarks, are essential for evidence-based policy-making. The quality and comparability of data must continue to be improved.
The rapporteur considers that the Communication is coming in the right time and the action plan is promising and believes that measures should be taken at several levels in order to promote, reinforce and establish the growth of a learning culture, especially for adults.
The rapporteur refers to these measures throughout the report, referring good practices in the Member States and also by proposing actions that could be taken on board.
The measures focus, mainly, at the level of:
1. Motivation
2. Statistics
3. Reconciliation of working and family life, lifelong learning and effective delivery
4. Intergenerational solidarity and intercultural solidarity
5. Importance of learning languages and specific needs of «groups at risk»
6. Access to higher education
7. Improving quality, pedagogy and variety of provision
8. Financing
The rapporteur underlines the idea that Adult learning is a vital component of lifelong learning and a very complex sector. Adults need to connect learning to their knowledge, experiences and to their cultural background. Adult learning has to be applicable to their responsibilities to be of value to them, to the individual.
Is therefore necessary to strike all these measures as soon as possible, adult learning has become more and more important in an era were the globalisation, demographic challenges economic and social changes in Europe call for a greater adaptation of qualifications and skills in private, social and working lives.
AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (11.10.2007)
destinat Comisiei pentru cultură şi educaţie
privind Educaţia adulţilor: niciodată nu este prea târziu să înveţi
Raportor pentru aviz (*): Jan Andersson
(*)Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale recomandă Comisiei pentru cultură şi educaţie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
1. este de acord cu opinia potrivit căreia educaţia continuă joacă un rol important în primul rând pentru mărirea gradului de integrare socială şi a şanselor de angajare, precum şi pentru dezvoltarea personală, depăşirea disparităţilor existente pe piaţa muncii şi realizarea obiectivului de la Lisabona privind majorarea ratei de angajare a persoanelor cu vârsta mai mare de 50 de ani, jucând un rol important şi pentru competitivitate;
2. subliniază importanţa educaţiei adulţilor pentru realizarea obiectivului privind crearea de locuri de muncă mai bune în Europa, precum şi pentru ameliorarea calităţii vieţii şi promovarea dezvoltării individuale, a împlinirii personale şi a cetăţeniei active; atrage atenţia asupra faptului că pentru întreprinderi este important să poată prevedea noi competenţe şi cerinţele de pe piaţa muncii, astfel încât conţinutul educaţiei pentru adulţi să reflecte cererea de competenţe existentă; conţinutul educaţiei trebuie adaptat la cerinţele profesionale şi practice; subliniază importanţa parteneriatului social în această privinţă;
3. subliniază că instituţiile de învăţământ europene trebuie să abordeze problema îmbunătăţirii calităţii, a obiectivelor de educaţie şi de formare la toate nivelurile şi a metodelor de evaluare a modului în care este prestată educaţia în prezent, creând o bază solidă pentru educaţia continuă ulterioară;
4. relevă că învăţarea continuă nu sporeşte numai şansele lucrătorilor de a se angaja, ci şi capacitatea acestora de a se adapta şi mobilitatea lor geografică şi profesională, fapt important pentru funcţionarea pieţei interne; subliniază valoarea promovării învăţării unei a doua (şi a treia) limbi pentru facilitarea unei mai mari mobilităţi a lucrătorilor;
5. subliniază faptul că nivelul scăzut al calificărilor, care reprezintă situaţia actuală a unei treimi din forţa de muncă europeană (72 milioane de lucrători), implică un risc de şomaj ridicat, iar prin formare persoanele îşi menţin sau dobândesc competenţele necesare pentru a se angaja şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea muncii prestate; subliniază importanţa recunoaşterii şi validării calificărilor dobândite prin învăţare non-formală şi informală, fapt ce oferă o bază pentru dezvoltarea educaţiei continue atât în cadrele naţionale de calificare profesională, precum şi în Cadrul European al Calificărilor;
6. subliniază importanţa faptului ca toţi cetăţenii să aibă un acces egal şi posibilităţi egale de participare la programele de învăţare continuă şi regretă, în acest context, că persoanele a căror educaţie iniţială este de nivelul cel mai scăzut, femeile, imigranţii, persoanele vârstnice, persoanele din zonele rurale şi cele cu dizabilităţi participă, de obicei, cel mai puţin la viaţa societăţii. Acestor categorii trebuie să li se ofere programe şi metode diferite şi adaptate. În acest context, îşi exprimă părerea că trebuie acordată o atenţie deosebită educaţiei şi formării lucrătorilor şi şomerilor în domeniul noilor tehnologii şi invită statele membre să susţină folosirea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie în scopuri educaţionale, dat fiind faptul că acestea joacă un rol esenţial în asigurarea unor şanse egale pentru toţi, facilitând participarea persoanelor la educaţia continuă, iar persoanelor al căror educaţie este de nivelul cel mai scăzut le asigură accesul la promovări şi finanţări specifice;
7. subliniază faptul că recalificarea şi aprofundarea formării, care permit cetăţenilor să obţină calificări, sunt posibile numai dacă acestora li se acordă timpul necesar pentru învăţare, fie punându-le la dispoziţie infrastructuri pentru îngrijirea copiilor, fie acordându-le timpul necesar în cursul programului de lucru;
8. subliniază importanţa educaţiei adulţilor, inclusiv în domeniile limbilor străine şi ale competenţelor profesionale, pentru integrarea migranţilor, precum şi pentru mărirea şanselor de angajare, ameliorarea participării la piaţa forţei de muncă şi consolidarea integrării sociale a acestora;
9. subliniază, de asemenea, importanţa includerii în educaţia adulţilor, atât pentru scopuri personale, cât şi profesionale, a unor metode precum învăţarea inter pares şi schimbul de bune practici;
10. subliniază importanţa implicării active a partenerilor sociali şi a altor părţi interesate, inclusiv a ONG-urilor active în domeniul social, întrucât angajatorii şi angajaţii nu pot să acţioneze la acelaşi nivel decât prin parteneriate sociale funcţionale . În statele membre fără o structură de parteneriat social dezvoltată, crearea acesteia ar trebui sprijinită;
11. subliniază importanţa FSE şi a altor fonduri structurale pentru atingerea obiectivului privind educaţia continuă pentru toţi şi insistă ca fondurile structurale să fie monitorizate, pentru a se asigura alocarea mai multor fonduri persoanelor care au cea mai mare nevoie de educaţie continuă; regretă faptul că, în anumite state membre, se acordă prioritate şi finanţare insuficiente pentru mărirea accesului la educaţia continuă, mai ales în cazul lucrătorilor mai în vârstă şi al celor mai slab calificaţi; invită statele membre să folosească mai activ fondurile structurale, mai ales Fondul Social European; invită Comisia să consolideze programele specifice din acest domeniu;
12. subliniază că îmbunătăţirea modului de desfăşurare a activităţilor de educaţie a adulţilor, furnizarea de informaţii şi înlesnirea combinării vieţii profesionale cu viaţa de familie sunt esenţiale pentru creşterea gradului de participare şi au un efect de încurajare atunci când sunt completate de stimulente. Măsurile menite să promoveze desfăşurarea eficientă a educaţiei continue, cum ar fi disponibilitatea locaţiilor de studiu, înlesnirea învăţării la locul de muncă prin adaptarea programului de lucru, existenţa structurilor de îngrijire a copiilor la nivel local, a serviciilor de învăţământ la distanţă pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru persoanele vulnerabile din zone îndepărtate, a informaţiilor şi serviciilor de orientare în ceea ce priveşte măsurile de educaţie continuă şi posibilităţile de angajare, a programelor personalizate şi a regimurilor de predare flexibile trebuie, de asemenea, recunoscute şi ar trebui să contribuie la promovarea profesională;
13. îndeamnă statele membre să adopte măsurile necesare pentru abordarea ratei scăzute de angajare printre lucrătorii mai în vârstă, în special cei care au avut trasee profesionale atipice sau nu au calificări în domeniul TIC, şi să asigure condiţiile necesare pentru prestarea serviciilor de educaţie continuă la toate nivelurile pentru a facilita progresul în sfera ocupaţională, fie că este vorba de prima angajare, de revenirea la viaţa profesională sau de dorinţa de prelungire a vieţii profesionale; consideră nu mai puţin important ca întreprinderile să fie încurajate şi să fie create stimulente pentru ca acestea să angajeze sau să menţină pe posturi angajaţii mai în vârstă pe perioade mai lungi, deoarece, de regulă, aceştia sunt foarte competenţi, experimentaţi, de încredere şi foarte bine pregătiţi;
14. invită statele membre să asigure că lucrătorii care sunt obligaţi să-şi schimbe profesia după un accident de muncă sau o boală pot participa la cursuri de formare continuă şi îşi pot îmbunătăţi perspectivele profesionale;
15. încurajează statele membre să ofere stimulente economice şi de altă natură atât lucrătorilor, pentru a le asigura o viaţă profesională mai îndelungată, cât şi angajatorilor, ca aceştia să angajeze şi să păstreze lucrătorii mai în vârstă, prin crearea unor posibilităţi de educaţie continuă, prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a calităţii muncii;
16. consideră că o colaborare mai strânsă între învăţământul superior şi întreprinderi reprezintă baza inovării şi a unei competitivităţi consolidate; regretă că în anumite state membre nu se desfăşoară reforme în învăţământul superior;
17. invită Comisia să asigure faptul că fiecare stat membru întreprinde măsurile juridice şi financiare necesare pentru a oferi acces la educaţia continuă tuturor angajaţilor sau persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
9.10.2007 |
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
33 1 |
|
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Jan Andersson, Alexandru Athanasiu, Jean-Luc Bennahmias, Iles Braghetto, Philip Bushill-Matthews, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Jean Louis Cottigny, Harald Ettl, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Roger Helmer, Stephen Hughes, Karin Jöns, Ona Juknevičienė, Jan Jerzy Kułakowski, Jean Lambert, Raymond Langendries, Bernard Lehideux, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Jan Tadeusz Masiel, Maria Matsouka, Elisabeth Morin, Csaba Őry, José Albino Silva Peneda, Jean Spautz, Ewa Tomaszewska, Anne Van Lancker, Gabriele Zimmer |
||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Françoise Castex, Richard Howitt, Rumiana Jeleva, Dieter-Lebrecht Koch, Jamila Madeira, Mario Mantovani, Kyriacos Triantaphyllides, Tatjana Ždanoka, |
||
|
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
|
||
AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe (27.6.2007)
destinat Comisiei pentru cultură şi educaţie
privind Educaţia adulţilor: niciodată nu este prea târziu să înveţi
Raportoare pentru aviz: Věra Flasarová
SUGESTII
Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe recomandă Comisiei pentru cultură şi educaţie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât educaţia permanentă, care face parte din Strategia de la Lisabona, joacă un rol esenţial în susţinerea dezvoltării economice şi a coeziunii sociale în UE,
B. întrucât fondurile structurale, în special Fondul Social European, au potenţialul de a susţine dezvoltarea educaţiei permanente şi, având în vedere pregătirea programului Grundtvig, ca parte a programului de educaţie permanentă, pentru perioada 2007-2013,
C. întrucât un sistem eficient de educaţie a adulţilor, cu priorităţi clare şi o punere în aplicare controlată, integrat în strategiile de educaţie permanentă, poate sprijini integrarea lingvistică, socială şi culturală a grupurilor excluse, cum ar fi imigranţii şi romii, dintre care mulţi îşi abandonează studiile prea timpuriu,
1. subliniază importanţa egalităţii între sexe în ceea ce priveşte programele legate de educaţia permanentă, astfel încât atât bărbaţii, cât şi femeile să poată profita în aceeaşi măsură de posibilităţile oferite de o astfel de educaţie; invită Comisia să utilizeze toate instrumentele pentru controlul politicilor sensibile la egalitatea între sexe în pregătirea educaţiei adulţilor, în cooperare cu Institutul European pentru Egalitatea dintre Sexe;
2. regretă că dimensiunea de gen nu este luată în considerare în mod corespunzător în comunicarea Comisiei;
3. subliniază nevoia de a elimina discriminarea din educaţie şi de a promova măsuri de sporire a participării femeilor la procesul de educaţie permanentă, care să le permită, îndeosebi mamelor aflate la sfârşitul concediului de maternitate şi femeilor care au persoane în îngrijire, intrarea sau întoarcerea pe piaţa muncii;
4. invită statele membre să asigure existenţa unui număr suficient de investiţii în educaţia şi formarea femeilor în vârstă şi a imigrantelor, dar, mai presus de orice, să garanteze că educaţia şi formarea satisfac nevoile persoanei care învaţă;
5. subliniază nevoia de a lărgi accesul femeilor la noile tehnologii, inclusiv în cazul femeilor care trăiesc în zone îndepărtate şi rurale şi al femeilor în vârstă, prin aceasta acordându-le şanse egale de a se impune în concurenţa de pe piaţa muncii; subliniază, de asemenea, necesitatea de susţinere a iniţiativelor de reducere a diferenţelor dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte calificările tehnice şi ştiinţifice;
6. reaminteşte obiectivele Consiliului European de la Barcelona din 15-16 martie 2002 şi subliniază progresele realizate de statele membre în direcţia atingerii obiectivelor constând în asigurarea unei oferte suficiente în materie de creşe, grădiniţe şi unităţi de învăţământ preşcolar, precum şi în crearea unei Zile de îngrijire a copiilor şi a altor persoane aflate în întreţinere; subliniază, în acelaşi timp, că unele state membre au rămas mult în urmă în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona;
7. invită investitorii să îşi concentreze atenţia asupra dezvoltării unor programe, competenţe şi calificări care să le permită femeilor să dobândească competenţe de bază în domeniul managerial şi în cel antreprenorial şi să îşi îmbunătăţească calificările pentru a putea accede la funcţii de conducere;
8. invită statele membre să investească în programe de educaţie permanentă, destinate adulţilor, în special femeilor, pentru a acoperi eventualele lacune ale acestora în materie de educaţie formală sau non-formală, create ca urmare a repartizării inegale a obligaţiilor familiale, şi pentru a valorifica competenţele şi calificările dobândite de femei în urma muncii la domiciliu sau în agricultură şi în timpul creşterii copiilor sau a îngrijirii altor persoane aflate în îngrijire;
9. recomandă ca angajatorilor să li se impună obligaţia de a crea condiţii de muncă adecvate atât pentru mamele, cât şi pentru taţii care au în grijă copii şi ca aceşti părinţi să aibă, în acelaşi timp, posibilitatea de a urma educaţia permanentă; consideră că, în aceste condiţii, angajatorii ar trebui să primească compensaţii sub forma degrevărilor fiscale;
10. încurajează angajatorii, în cadrul responsabilităţii sociale a întreprinderilor, să finanţeze programe de formare profesională care să promoveze educaţia permanentă, în special pentru personalul feminin, în vederea extinderii vieţii profesionale active a acestora şi a sporirii şanselor femeilor de a participa la piaţa muncii şi a evolua pe plan profesional;
11. subliniază necesitatea de a crea condiţii corespunzătoare de educaţie permanentă, îndeosebi pentru minorităţile naţionale şi etnice, imigranţi şi persoanele cu handicap;
12. invită statele membre să dea dovadă de mai multă coerenţă şi să contribuie la creşterea eficacităţii cheltuielilor prin coordonarea şi crearea unor parteneriate în cadrul Programelor lor naţionale de reformă, în scopul aplanării diferenţelor existente la nivelul accesului la educaţie; invită, de asemenea, statele membre să sprijine serviciile de învăţământ deschis şi la distanţă, să promoveze informarea şi îndrumarea, să creeze programe personalizate şi să încurajeze crearea unor sisteme de învăţământ flexibile, şi să răspundă noilor forme de alfabetizare, garantând accesul şi recursul la tehnologiile informării şi comunicaţiilor.
PROCEDURĂ
|
Titlu |
Educaţia adulţilor: niciodată nu este prea târziu să înveţi |
||||||
|
Numărul procedurii |
|||||||
|
Comisia competentă în fond |
CULT |
||||||
|
Aviz emis de către Data anunţului în plen |
FEMM |
||||||
|
Cooperare consolidată - data anunţului în plen |
|
||||||
|
Raportor pentru aviz : Data numirii |
Věra Flasarová |
||||||
|
Raportorul pentru aviz substituit |
|
||||||
|
Examinare în comisie |
2.5.2007 |
25.6.2007 |
|
|
|
||
|
Data adoptării |
25.6.2007 |
||||||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
20 0 0 |
|||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Edit Bauer, Emine Bozkurt, Esther De Lange, Edite Estrela, Věra Flasarová, Esther Herranz García, Urszula Krupa, Pia Elda Locatelli, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Zita Pleštinská, Christa Prets, Raül Romeva i Rueda, Eva-Britt Svensson, Anna Záborská |
||||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Gabriela Creţu, Anna Hedh, Mary Honeyball, Elisabeth Jeggle, Maria Petre, Corien Wortmann-Kool |
||||||
|
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final |
|
||||||
|
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă) |
... |
||||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
19.11.2007 |
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
21 0 0 |
|
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Guy Bono, Marie-Hélène Descamps, Jolanta Dičkutė, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Ovidiu Victor Ganţ, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Manolis Mavrommatis, Doris Pack, Zdzisław Zbigniew Podkański, Christa Prets, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Henri Weber |
||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Visser Cornelis, Ewa Tomaszewska |
||
|
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final |
|
||