RAPORT privind o politică europeană mai eficientă pentru Caucazul de Sud: de la promisiuni la acţiune

20.12.2007 - (2007/2076(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportoare: Lydie Polfer

Procedură : 2007/2076(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A6-0516/2007

Texte depuse :

A6-0516/2007

Dezbateri :

PV 16/01/2008 - 15
CRE 16/01/2008 - 15

Voturi :

PV 17/01/2008 - 6.3
CRE 17/01/2008 - 6.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0016

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
AVIZUL Comisiei pentru comerţ internaţional
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind o politică europeană mai eficientă pentru Caucazul de Sud: de la promisiuni la acţiune

(2007/2076(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Rezoluţia sa precedentă privind Caucazul de Sud şi, în special, Recomandarea sa din 26 februarie 2004, adresată Consiliului, privind politica europeană în Caucazul de Sud[1],

– având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 11 aprilie 2007, intitulată „Sinergia Mării Negre – o nouă iniţiativă de cooperare regională” (COM(2007)0160),

– având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 4 decembrie 2006 privind consolidarea Politicii Europene de Vecinătate (PEV) (COM(2006)0726),

– având în vedere planul de acţiune PEV adoptat cu Armenia, Azerbaidjan şi Georgia,

– având în vedere Instrumentul european de vecinătate şi de parteneriat (IEVP), de care este strâns legată punerea în aplicare a Planurilor de acţiune adoptate de comun acord şi care înlocuieşte asistenţa tehnică acordată până în prezent prin intermediul programelor TACIS şi MEDA,

– având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliul European şi Parlamentul European, intitulată „O politică energetică pentru Europa” (COM(2007)0001),

– având în vedere conferinţa Comisiei privind Politica Europeană de Vecinătate din 3 septembrie 2007,

– având în vedere rezoluţia sa din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea politicii europene de vecinătate[2],

– având în vedere Recomandarea 1771 şi Rezoluţia 1525 ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind un pact de stabilitate pentru Caucazul de Sud,

– având în vedere Rezoluţia sa din 26 septembrie 2007 intitulată „Spre o politică externă europeană comună în domeniul energiei”[3],

– având în vedere Rezoluţia sa din ... privind perspectiva asupra politicii regionale din zona Mării Negre[4],

– având în vedere concluziile preşedinţiei cu ocazia Consiliilor Europene din 14-15 decembrie 2006 şi 21-22 iunie 2007 şi raportul preşedinţiei germane intitulat „Consolidarea politicii europene de vecinătate” din 15 iunie 2007,

– având în vedere concluziile Consiliului privind securitatea şi dezvoltarea din 19-20 noiembrie 2007 şi angajamentul Uniunii Europene de a pune în aplicare Rezoluţia 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea,

– având în vedere Acordurile de cooperare şi parteneriat încheiate cu Armenia, Azerbaidjan şi Georgia,

– având în vedere declaraţia finală şi recomandările celei de-a noua reuniuni a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Armenia (CCP) din 30 ianuarie 2007,

– având în vedere declaraţia finală şi recomandările celei de-a opta reuniuni a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Azerbaidjan (CCP) din 12 septembrie 2007,

– având în vedere declaraţia finală şi recomandările celei de-a noua reuniuni a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Georgia (CCP) din 26 iunie 2007,

– având în vedere recentele alegeri parlamentare din Armenia şi Azerbaidjan şi rapoartele de observare ale OSCE/ODIHR,

– având în vedere Rezoluţia 1787 a Consiliului de Securitate al ONU din 15 octombrie 2007 privind conflictul georgiano-abhaz şi extinderea mandatului misiunii de observare a ONU în Georgia,

– având în vedere declaraţiile Consiliului 14818/07 privind situaţia actuală din Georgia şi 14809/07 privind condamnarea lui Eynulla Fatullayev,

– având în vedere iniţiativa de la Baku şi Memorandumul de înţelegere între UE şi Azerbaidjan privind un parteneriat strategic în domeniul energiei, semnat la 7 noiembrie 2006,

– având în vedere angajamentul UE de a promova îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului şi Consensul european privind dezvoltarea,

– având în vedere Strategia europeană de securitate intitulată „O Europă sigură într-o lume mai bună”, aprobată de Consiliul European din 12 decembrie 2003,

– având în vedere rapoartele de monitorizare ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,

– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru comerţ internaţional (A6-0516/2007),

A. întrucât la Consiliul Afaceri Generale din februarie 2001, UE şi-a reafirmat dorinţa de a juca un rol politic mai activ în regiunea Caucazului de Sud, de a căuta modalităţi prin care să sprijine eforturile vizând prevenirea şi soluţionarea conflictelor din regiune şi de a participa la reconstrucţia post-conflict;

B. întrucât lansarea căii ferate Baku-Tbilisi-Kars va crea o legătură între regiunea Caucazului de Sud, Turcia şi Europa Occidentală,

C. întrucât, în ceea ce priveşte angajamentul Uniunii în regiune, extinderea PEV la Armenia, Azerbaijan şi Georgia reprezintă un important progres, creând premizele necesare pentru o implicare proactivă a UE în Caucazul de Sud şi oferind ţărilor din regiune oportunitatea unei cooperări mai strânse cu UE; întrucât este necesară multiplicarea măsurilor care să încurajeze Armenia, Azerbaidjanul şi Georgia să avanseze pe calea reformelor;

D. întrucât PEV se bazează pe valori comune şi pe aplicarea efectivă a reformelor politice, economice şi instituţionale, cu scopul declarat de a crea un spaţiu de bună vecinătate, cu democraţii puternice, bazate pe economii de piaţă funcţionale şi pe statul de drept;

E. întrucât PEV trebuie dezvoltată în continuare, pentru a ameliora şi a creşte eficienţa politicilor UE în regiune şi pentru a concretiza posibilitatea UE de a reprezenta un actor de securitate şi stabilitate; întrucât UE trebuie să aibă o identitate clară şi o prezenţă mai pregnantă în regiune,

F. întrucât introducerea ţărilor din Caucazul de Sud în PEV presupune responsabilităţi şi angajamente mai mari şi din partea respectivelor ţări; întrucât relaţiile de bună vecinătate şi cooperarea regională sunt elemente fundamentale ale PEV;

G. întrucât soluţionarea paşnică a conflictului din Nagorno-Karabah între Armenia şi Azerbaidjan şi a conflictelor interne din Georgia în Abhazia şi Osetia de Sud este esenţială pentru stabilitatea regiunilor din vecinătatea UE, precum şi pentru dezvoltarea economică şi socială a regiunii Caucazului de Sud;

H. întrucât problema internaţionalizării conflictelor post-sovietice nesoluţionate trebuie să constituie un element cheie în relaţiile UE-Rusia pentru abordarea mai eficientă a problemelor din ţările vecine comune;

I. întrucât importanţa unei implicări decise a UE în regiune nu este legată doar de poziţionarea geografică a acesteia ca zonă de tranzit pentru aprovizionarea cu energie din Asia Centrală spre Europa, ci este bazată şi pe interesul comun, al tuturor celor implicaţi, ca regiunea să se dezvolte, în sensul consolidării democraţiei, prosperităţii şi statului de drept, creând astfel un cadru viabil pentru dezvoltarea regională şi interregională, precum şi pentru cooperare în zona Caucazului de Sud;

J. întrucât regiunea a devenit o arenă de competiţie între interesele strategice ale câtorva actori geopolitici importanţi; întrucât planurile de acţiune individuale pentru parteneriat care leagă fiecare dintre cele trei ţări de NATO transformă alianţa într-un nou actor în regiune, iar posibilitatea aderării la NATO poate duce la reaprinderea conflictelor din Abhazia şi Osetia de Sud;

K. întrucât dialogul şi coordonarea dintre UE, Rusia şi Statele Unite ar putea contribui la promovarea democraţiei, precum şi la consolidarea securităţii energetice şi a securităţii regionale în Caucazul de Sud;

L. întrucât, în ultimii ani, Georgia şi Armenia au cunoscut o puternică creştere economică, iar Azerbaidjanul se numără printre ţările cu cea mai rapidă rată de dezvoltare economică din lume, cu o creştere a PIB de 34,5% în 2006, în principal datorită rezervelor sale de gaze şi petrol; întrucât, în acelaşi timp, societăţile din aceste trei ţări sunt caracterizate de niveluri încă ridicate ale sărăciei şi şomajului, de un acces limitat la serviciile sociale de bază, de venituri reduse şi distribuirea inegală a veniturilor;

M. întrucât în Caucazul de Sud are loc o cursă a înarmării destabilizatoare, caracterizată de o creştere a arsenalului militar într-un ritm fără precedent;

Armenia, Azerbaidjanul şi Georgia în cadrul PEV

1. salută includerea Armeniei, Azerbaidjanului şi a Georgiei în PEV şi aprobarea planurilor de acţiune bilaterală PEV de către consiliile de cooperare respective din 14 noiembrie 2006 şi îşi exprimă sprijinul pentru eforturile constante depuse pentru materializarea acestora, la care ar trebui să participe toate părţile interesate în acest proces;

2. subliniază că în abordarea politică a relaţiilor cu cele trei ţări din Caucazul de Sud ar trebui să se nu se ignore caracteristicile individuale ale celor trei state; sprijină diferenţierea intrinsecă în aplicarea PEV cu privire la ţările în cauză şi subliniază necesitatea ca UE să-şi consolideze relaţiile cu acestea în funcţie de progresele lor individuale în aplicarea planurilor de acţiune PEV specifice fiecăreia;

3. subliniază situaţia geopolitică a Armeniei, Georgiei şi Azerbaidjanului în raport cu Rusia, Iran şi Turcia, precum şi interesul crescând al altor puteri economice, cum ar fi Rusia, Statele Unite şi China în această zonă; consideră că trebuie acordată cea mai mare importanţă cooperării cu Caucazul de Sud, în special în chestiunile legate de energie;

4. subliniază faptul că principalele obiective ale UE în regiune sunt încurajarea dezvoltării ţărilor din Caucazul de Sud pentru a deveni state deschise, paşnice, sigure, stabile şi capabile să contribuie la crearea unor bune relaţii de vecinătate în regiune şi la stabilitatea regională, dispuse să împărtăşească valorile europene şi să dezvolte interoperabilitatea juridică şi instituţională între acestea şi în relaţia cu UE; invită UE, în scopul atingerii acestor obiective, să dezvolte o politică regională pentru Caucazul de Sud, care să fie aplicată împreună cu ţările din regiune şi completată de politici bilaterale individuale;

5. subliniază că PEV a fost concepută pentru a depăşi divizarea Europei, printr-o extindere progresivă a spaţiului democraţiei, prosperităţii şi securităţii; invită UE şi ţările din Caucazul de Sud să profite, prin programe de parteneriat, de detaşare şi alte programe de asistenţă disponibile, de volumul cuprinzător de cunoştinţe şi experienţă acumulate de noile state membre în reformarea societăţilor şi economiilor lor în cadrul procesului de integrare europeană, în special în ce priveşte consolidarea autorităţilor vamale şi de pază a frontierei şi dezvoltarea cooperării regionale dintre ele;

6. subliniază faptul că revizuirile PEV şi fondurile sale trebuie utilizate pentru a promova consolidarea instituţională, respectarea drepturilor omului, statul de drept, democratizarea şi cooperarea regională; reafirmă necesitatea ca UE să ia în continuare măsuri ferme pentru a încuraja o veritabilă cooperare şi integrare regională; invită Comisia să realizeze informări periodice privind evoluţia procesului de cooperare regională şi să îşi adapteze politicile şi instrumentele în mod corespunzător; speră o dezvoltare din ce în ce mai constructivă a relaţiilor dintre UE şi alte părţi interesate, în special societatea civilă, din ţările partenere, pentru ca evoluţia PEV să fie din ce în ce mai dinamică şi mai transparentă;

7. constată că, datorită creşterii rapide şi puternice a PIB-ului său, Azerbaidjanul a devenit o ţară donatoare de ajutoare, iar donatorii internaţionali şi-au redus în mod semnificativ activităţile în această ţară; propune ca UE să se concentreze pe transferul de cunoştinţe specifice şi de cele mai bune practici în programele de înfrăţire instituţională, TAIEX şi Sigma (în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat);

8. consideră că politica comercială reprezintă un element-cheie pentru asigurarea stabilităţii politice şi a dezvoltării economice, care contribuie la eradicarea sărăciei în Caucazul de Sud şi care este esenţial pentru continuarea integrării dintre UE şi Caucazul de Sud; subliniază că, în cadrul politicii comerciale, trebuie luată în considerare şi dimensiunea socială;

9. sprijină iniţiativa Comisiei de a realiza un studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea încheierii unui acord de liber schimb cu Georgia şi Armenia; consideră că un astfel de acord va fi benefic tuturor părţilor; în acelaşi timp, solicită Comisiei şi Consiliului luarea unor măsuri care să dea posibilitatea Armeniei, Georgiei şi Azerbaijanului să obţină cât mai multe avantaje în cadrul Sistemului generalizat de preferinţe, subliniind totodată importanţa aderării Azerbaijanului la OMC pentru consolidarea relaţiilor comerciale bilaterale; încurajează autorităţile din Azerbaidjan să caute soluţii pentru problemele care încă îngreunează aderarea ţării la OMC, cum ar fi tarifele vamale ridicate, lipsa transparenţei şi neaplicarea legislaţiei comerciale, corupţia şi nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală şi invită Comisia să susţină în continuare Azerbaidjanul în procesul de aderare la OMC;

10. constată că Georgia a fost supusă unei puternice presiuni ca urmare a embargoului economic impus de Rusia şi pus în aplicare cu un an în urmă, care a închis pieţe tradiţionale pentru bunurile georgiene şi a privat o serie de cetăţeni de mijloacele lor de câştigare a existenţei; subliniază faptul că o încheiere rapidă a unui acord de liber schimb cu Georgia este importantă atât pentru consolidarea relaţiilor UE-Georgia, cât şi pentru a degreva ţara de consecinţele embargoului rusesc;

11. subliniază faptul că toate cele trei state trebuie să îşi continue eforturile pentru reducerea sărăciei şi să adere la principiul dezvoltării durabile; propune adoptarea unor politici eficiente, care să reducă polarizarea socială, precum şi garantarea accesului la sisteme de securitate socială; invită Comisia să sprijine cele trei ţări în vederea consolidării capacităţilor naţionale de a ameliora şi de a transpune în practică politicile de reducere a sărăciei;

12. consideră că PEV oferă un cadru excelent pentru cooperarea regională şi subregională, urmărind crearea unui spaţiu al securităţii, democraţiei şi stabilităţii autentice, atât în regiunea Caucazului de Sud, cât şi în cea a Mării Negre; consideră că o abordare bilaterală diferenţiată în relaţia cu cele trei ţări din Caucazul de Sud trebuie să includă o dimensiune multilaterală globală, care să conducă la dezvoltarea cooperării regionale; din aceste motive:

- acordă o importanţă deosebită participării active şi co-implicării Armeniei, Azerbaijanului şi Georgiei în realizarea iniţiativei Sinergia Mării Negre şi a proiectelor regionale aferente;

- susţine aprofundarea dialogului politic periodic între UE şi Armenia, Azerbaidjan şi Georgia;

- salută faptul că Georgia şi Armenia aderă la majoritatea declaraţiilor şi poziţiilor adoptate de UE în cadrul PESC şi sprijină decizia de asociere, în acelaşi mod, a Azerbaidjanului;

- face apel la cele trei ţări să nu îngreuneze şi să nu obstrucţioneze acele programe finanţate de UE, care au drept scop reluarea dialogului şi crearea unei încrederi reciproce, precum şi soluţionarea problemelor regionale;

- solicită şi susţine o cooperare mai eficientă între cele trei ţări în cadrul Centrului regional pentru mediu din Caucazul de Sud;

- solicită o cooperare consolidată în materie de libertate, securitate şi justiţie, în special în ceea ce priveşte gestionarea frontierelor, migraţia şi azilul, combaterea crimei organizate, a traficului de fiinţe umane şi droguri, a imigrării ilegale, a terorismului şi a spălării de bani;

- solicită Comisiei să coordoneze şi să sprijine acţiunile statelor membre deja implicate în soluţionarea conflictelor regionale;

Democraţia, drepturile omului şi statul de drept

13. încurajează reformele politice şi instituţionale interne realizate de Armenia ca urmare a reformei constituţionale şi în contextul punerii în aplicare a planului de acţiune PEV; încurajează autorităţile armene să continue pe această cale şi să realizeze progrese în consolidarea structurilor democratice, a statului de drept şi a protecţiei drepturilor omului; solicită, în special, continuarea eforturilor pentru crearea unei puteri judecătoreşti independente, pentru promovarea reformelor în cadrul poliţiei, corpului funcţionarilor şi autorităţilor locale, pentru combaterea corupţiei şi pentru crearea unei societăţi civile active; ia act de declaraţia Misiunii internaţionale de observare a alegerilor, din care reiese că alegerile parlamentare din mai 2007 au fost în mare măsură în conformitate cu angajamentele internaţionale; îşi exprimă convingerea că autorităţile armene vor coopera îndeaproape cu OSCE şi Consiliul Europei pentru abordarea chestiunilor nesoluţionate în vederea ameliorării standardelor deja atinse şi garantării unor alegeri prezidenţiale libere şi corecte pe 19 februarie 2008; încurajează, în general, iniţierea unui dialog constructiv între guvern şi opoziţie în vederea consolidării pluralismului ca element fundamental al democraţiei; invită, de asemenea, autorităţile din Armenia să ancheteze în legătură cu orice acuzaţii de violenţă şi de maltratare a persoanelor reţinute de poliţie sau în penitenciare;

14. reiterează îngrijorarea sa faţă de înrăutăţirea situaţiei în ceea ce priveşte drepturile omului şi libertatea presei în Azerbaidjan; solicită autorităţilor din Azerbaidjan să garanteze libertatea presei, să elibereze imediat toţi jurnaliştii aflaţi în închisoare, să înceteze hărţuirea jurnaliştilor, în special prin utilizarea abuzivă a legislaţiei penale privind calomnia, şi să anunţe un moratoriu privind folosirea pe viitor a legislaţiei penale referitoare la calomnie, ca măsuri ce demonstrează angajamentul de a respecta libertatea de exprimare; se aşteaptă ca, în vederea alegerilor de anul viitor, autorităţile din Azerbaidjan să garanteze libertatea de întrunire şi absenţa restricţiilor asupra activităţii partidelor politice, precum şi respectarea integrală a standardelor OSCE; solicită, de asemenea, autorităţilor din Azerbaidjan să prevină orice acţiuni de violenţă din partea forţelor de poliţie şi să cerceteze toate acuzaţiile de maltratare a persoanelor reţinute; reiterează promisiunea UE de a ajuta Azerbaidjanul să pună în aplicare reformele în materie de drepturi ale omului şi democraţie;

15. ia notă de reformele de amploare întreprinse de guvernul georgian după revoluţia trandafirilor; încurajează continuarea progreselor în domeniile guvernării pluraliste şi dialogului dintre guvern şi opoziţie, al statului de drept şi al respectării obligaţiilor privind drepturile omului, în special cele privitoare la independenţa sistemului judiciar, la interdicţia absolută a violenţei din partea forţelor de poliţie, la reformarea justiţiei penale şi la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie; solicită autorităţilor din Georgia să respecte dreptul la proprietate, libertatea de întrunire, de exprimare şi libertatea presei; se aşteaptă ca Georgia să îndeplinească obiectivele planului de acţiune PEV şi să urmeze recomandările Consiliului Europei, în scopul asigurării stabilităţii pe termen lung a guvernării democratice, acordând o atenţie deosebită pluralismului şi opoziţiei, mecanismelor interne de control şi echilibrare şi reformei instituţionale, inclusiv reformei Codului electoral, în pregătirea alegerilor legislative şi prezidenţiale din 2008;

16. îşi reiterează susţinerea continuă faţă de eforturile depuse de Georgia în vederea iniţierii unor reforme politice şi economice şi a consolidării instituţiilor sale democratice, inclusiv a reformei legii electorale, dezvoltând astfel o ţară paşnică şi prosperă, care să poată contribui atât la stabilitatea din regiune, cât şi din restul Europei; îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de evoluţiile recente din Georgia, care au degenerat în reprimarea violentă de către poliţie a demonstraţiilor paşnice, închiderea organelor de presă independente şi decretarea stării de urgenţă; salută decizia autorităţilor georgiene de a organiza alegeri prezidenţiale anticipate şi, în măsura posibilului, a unui referendum privind perioada alegerilor parlamentare; ia act de invitaţiile oficiale adresate de autorităţile georgiene Parlamentului European, OSCE şi Consiliului Europei de a monitoriza alegerile şi campaniile electorale; solicită tuturor forţelor politice din Georgia să se îndrepte spre o cultură politică democratică, în care oponenţii politici să fie respectaţi şi în care să se tindă către susţinerea şi consolidarea fragilelor instituţii democratice ale Georgiei prin intermediul unui dialog constructiv; în vederea garantării unor condiţii democratice pentru ca alegerile şi referendumul să fie libere şi corecte, solicită guvernului Georgiei, de urgenţă,

- să respecte statul de drept şi libertatea presei;

- să iniţieze un dialog constructiv cu forţele de opoziţie şi cu opinia publică;

- să garanteze libertatea de expresie a tuturor candidaţilor;

- să efectueze o anchetă detaliată, imparţială şi independentă privind încălcările grave ale drepturilor omului şi ale libertăţii presei, şi să trimită cazurile respective în instanţă, garantând un proces echitabil;

17. salută modificările aduse Codului Electoral şi îndeamnă autorităţile şi opoziţia să continue negocierile privind reforma acestuia;

18. subliniază faptul că un angajament clar din partea Armeniei, Azerbaidjanului şi Georgiei de a respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale este de o importanţă vitală pentru viitorul relaţiilor acestora cu UE; se aşteaptă ca aceste ţări să îndeplinească obiectivele planului de acţiune PEV şi să urmeze recomandările în această privinţă din partea Consiliului Europei; solicită Comisiei să negocieze crearea de subcomisii pentru drepturile omului cu toate cele trei ţări;

19. aşteaptă de la autorităţile Armeniei, Azerbaidjanului şi Georgiei să garanteze libertatea de expresie, libertatea de întrunire şi libertatea presei înainte de alegerile prezidenţiale din ţările respective, din 2008; subliniază că capacitatea acestor ţări de a permite un acces echitabil şi echilibrat, atât la mass-media publice, cât şi la cele private, şi de a-şi organiza alegerile în conformitate cu standardele internaţionale este de o importanţă vitală pentru aprofundarea relaţiilor cu UE;

20. salută decizia de a invita Polonia să medieze, în numele UE, între autorităţile georgiene şi mass-media de opoziţie înainte de alegerile din ianuarie 2008; consideră că implicarea noilor state membre, care au legături culturale şi istorice strânse cu această regiune, este de o mare importanţă;

21. subliniază importanţa susţinerii şi consolidării societăţii civile şi a creării de contacte interpersonale pentru promovarea democraţiei şi a statului de drept; încurajează Comisia să folosească la maximum posibilităţile oferite de Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului, printre altele, în scopul monitorizării punerii în aplicare a PEV; subliniază că PEV, şi în special monitorizarea implementării sale, trebuie să se desfăşoare în cooperare şi prin consultare cu societatea civilă; îndeamnă Comisia să dea un exemplu prin crearea de mecanisme concrete pentru consultarea societăţii civile; subliniază importanţa distribuirii echitabile a fondurilor, fără interferenţe statale motivate politic; solicită Comisiei să elaboreze şi linii directoare pentru autorităţile locale şi regionale privind rolul lor specific în realizarea planurilor de acţiune PEV;

22. subliniază importanţa cooperării în domeniul liberei circulaţii pe teritoriul UE şi al vecinilor săi; solicită Comisiei şi Consiliului să facă cât mai curând operaţional subcomisia JLS UE-Georgia şi să facă demersurile necesare pentru lansarea negocierilor privind acordurile referitoare la readmisie şi facilitarea vizelor între UE şi Georgia, precum şi pentru semnarea cu UE a unui acord de parteneriat având ca obiect mobilitatea; atrage atenţia asupra efectelor negative ale întârzierii soluţionării conflictelor interne din Georgia şi constată dificultăţile provocate de decizia autorităţilor ruse de a oferi paşapoarte ruseşti persoanelor din Abhazia şi Oseţia de Sud; sprijină începerea negocierilor privind acordurile cu Armenia şi Azerbaidjanul; încurajează statele membre să mărească gradul de cooperare în vederea îmbunătăţirii eficienţei serviciilor consulare în ţările din Caucazul de Sud şi a accelerării înfiinţării de centre comune de solicitare a vizelor; sprijină examinarea unor eventuale iniţiative suplimentare în cadrul elaborării unei abordări generale a migraţiei în Europa de Est şi de Sud-est;

23. invită Comisia să încurajeze, de asemenea, din punct de vedere financiar, prezenţa unor ONG-uri europene în Armenia, Azerbaidjan şi Georgia pentru a difuza cunoştinţele şi experienţa acestora în ceea ce priveşte crearea unei societăţi civile organizate;

24. subliniază faptul că facilitarea circulaţiei persoanelor este legată de siguranţa frontierelor şi salută iniţiativa Comisiei de a promova cooperarea regională în Caucazul de Sud, în domeniul gestionării integrate a frontierelor; subliniază necesitatea unei facilitări eficiente a solicitării de vize pentru micul trafic de frontieră; este conştient de faptul că bunăvoinţa ambelor părţi reprezintă o condiţie necesară pentru cooperarea pe toată întinderea frontierei dintre Georgia şi Rusia; subliniază importanţa transparenţei bugetului şi veniturilor în garantarea răspunderii guvernului în faţa cetăţenilor pentru cheltuielile publice;

25. solicită celor trei ţări să-şi intensifice eforturile în lupta împotriva corupţiei şi în crearea unui mediu investiţional favorabil; subliniază importanţa transparenţei bugetare, al cărei scop este garantarea responsabilităţii guvernului pentru cheltuielile publice; subliniază faptul că garantarea dreptului la proprietate este fundamentală pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru o dezvoltare economică durabilă; încurajează promovarea reformelor pentru o economie de piaţă în scopul creşterii competitivităţii şi al consolidării sectorului privat; sprijină armonizarea şi intensificarea în continuare a măsurilor de liberalizare, în conformitate cu principiile OMC; subliniază importanţa însoţirii reformelor economice de măsuri sociale adecvate;

26. solicită autorităţilor din toate cele trei ţări să garanteze faptul că măsurile luate în lupta împotriva corupţiei nu sunt folosite în scopuri politice şi că anchetele, urmăririle şi procesele se desfăşoară într-un mod echitabil şi transparent;

27. constată faptul că conflictele teritoriale şi insecuritatea provocată de acestea a determinat o creştere a cheltuielilor militare în statele din regiune, afectând astfel în mod negativ dezvoltarea economică şi socială a acestora; prin urmare, invită ţările din regiune să oprească creşterea cheltuielilor lor militare;

Soluţionarea paşnică a conflictelor

28. consideră că soluţionarea paşnică a conflictelor post-sovietice restante este vitală pentru asigurarea stabilităţii politice şi a dezvoltării economice în Caucazul de Sud, precum şi într-un context regional mai larg; subliniază faptul că UE joacă un rol important prin contribuţia sa la cultura dialogului şi a înţelegerii în regiune şi prin asigurarea punerii în aplicare a Rezoluţiei nr. 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea; susţine utilizarea programelor transfrontaliere şi a dialogului dintre societăţile civile ca instrumente în scopul transformării conflictelor şi a creşterii încrederii de ambele părţi ale liniilor de separare; salută în special eforturile Comisiei de a acorda ajutor şi de a difuza informaţii în Abhazia şi Oseţia de Sud; sprijină iniţiativa Reprezentantului Special al UE pentru Caucazul de Sud de a deschide birouri de informare în cele două regiuni; solicită Comisiei şi Reprezentantului Special al UE să acorde acelaşi fel de asistenţă şi să întreprindă acţiuni similare de difuzare a informaţiei şi în Nagorno-Karabah;

29. îşi exprimă dezacordul faţă de orice tentativă a puterilor externe de a crea sfere de influenţă exclusive; solicită un angajament constructiv în raporturile cu toate ţările din zona comună de vecinătate şi îndeamnă Rusia să nu se opună sub nici o formă implicării UE în gestionarea conflictelor şi operaţiunile de menţinere a păcii în Caucazul de Sud;

30. observă că la perpetuarea conflictelor din regiunea Caucazului de Sud contribuie contradicţia dintre principiul autodeterminării şi cel al integrităţii teritoriale; consideră că această problemă poate fi depăşită doar prin intermediul unor negocieri desfăşurate pe baza principiilor consfinţite în Carta ONU şi în Actului Final de la Helsinki, precum şi în cadrul integrării regionale; notează că acest proces nu poate avea loc fără sprijinul comunităţii internaţionale şi solicită UE să iniţieze măsuri în acest sens; consideră, de asemenea, că îmbunătăţirea relaţiilor interetnice pe baza standardelor europene, precum şi consolidarea drepturilor minorităţilor de o manieră care să întărească coeziunea civică în statele Caucazului de Sud sunt esenţiale pentru găsirea prin negociere a unei soluţii pentru conflictele din regiune;

31. reiterează sprijinul necondiţionat pentru integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor recunoscute la nivel internaţional ale Georgiei şi sprijină eforturile continue ale autorităţilor din Georgia pentru soluţionarea conflictelor interne din Abhazia şi Osetia de Sud; regretă, însă, retorica agresivă pe care cele două părţi continuă să o folosească în aceste dispute şi sprijină apelul Secretarului General al ONU la intensificarea eforturilor pentru evitarea oricăror acţiuni care ar duce la reînceperea ostilităţilor în Abhazia; încurajează părţile să utilizeze dialogul şi de negocierea pentru a soluţiona definitiv conflictul din Osetia de Sud; invită autorităţile de facto să asigure întoarcerea în condiţii de siguranţă a persoanelor strămutate intern (PSI) şi să respecte inalienabilitatea dreptului de proprietate în zonele de conflict, în conformitate cu recenta rezoluţie a Consiliului de Securitate a ONU; subliniază faptul că identificarea unor soluţii satisfăcătoare referitoare la probleme fundamentale ale drepturilor omului, ca întoarcerea PSI şi restituirea proprietăţilor lor, precum şi cercetarea corespunzătoare de către toate părţile a crimelor de război şi a cazurilor de persoane dispărute, va juca un rol cheie în realizarea unui acord durabil; lansează părţilor un apel de întoarcere la masa negocierilor; salută prima întâlnire la nivel înalt dintre oficialii georgieni şi cei abhazi, care a avut loc de curând, după o îndelungată pauză;

32. consideră că o întârziere a soluţionării conflictului Nagorno - Karabakh nu este în interesul niciuneia dintre ţările implicate, ci dimpotrivă, va precariza stabilitatea regională şi va frâna progresul regional şi economic; reiterează respectul şi acordul faţă de integritatea teritorială şi graniţele Azerbaidjanului şi ale Armeniei recunoscute la nivel internaţional; invită Armenia şi Azerbaidjanul să folosească orice posibilitate de soluţionare paşnică a conflictului din Nagorno-Karabah; îşi reiterează sprijinul categoric pentru Grupul de la Minsk, dar regretă faptul că negocierile nu au înregistrat nici un progres important; solicită părţilor să pună în aplicare rezoluţiile corespunzătoare ale Consiliului de Securitate al ONU şi în special să permită reîntoarcerea în condiţii sigure şi demne a PSI; avertizează împotriva oricărei retorici militante şi provocatoare care ar putea submina procesul de negociere;

33. regretă că eforturile depuse în vederea apropierii celor trei ţări din regiune sunt frânate de persistenţa conflictelor nesoluţionate provocate de separatism şi de revendicări teritoriale; subliniază că zonele de conflict sunt adesea utilizate ca refugii pentru crima organizată, precum şi pentru activităţile de spălare de bani, trafic de droguri şi contrabandă cu arme;

34. reaminteşte autorităţilor din Azerbaidjan că nu trebuie să se folosească de refugiaţi şi PSI în conflicte; invită la acţiuni decisive pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă şi a situaţiei sociale a PSI înainte de momentul în care li se va respecta efectiv dreptul fundamental de a se întoarce acasă;

35. invită Comisia şi statele membre să continue să sprijine financiar eforturile Armeniei, Azerbaidjanului şi Georgiei de a face faţă situaţiei refugiaţilor şi a persoanelor strămutate, ajutând la renovarea clădirilor şi la construirea de drumuri, de spitale, de şcoli şi a infrastructurii de furnizare a apei şi a electricităţii, pentru a permite integrarea mai eficientă a comunităţilor respective, uşurând în acelaşi timp dezvoltarea regiunilor în care locuiesc, fără a uita de populaţia locală, care adesea trăieşte şi ea sub pragul sărăciei; subliniază importanţa abordării problemei reprezentate de numeroasele mine antipersonal rămase în urma conflictului din Nagorno-Karabah, care continuă să rănească şi, uneori, să omoare oameni;

36. invită actorii principali din regiune să joace un rol constructiv în soluţionarea conflictelor postsovietice din regiune şi să ia măsuri pentru normalizarea relaţiilor lor cu vecinii; îşi reînnoieşte invitaţia către Turcia de a depune eforturi serioase şi susţinute în vederea soluţionării diferendelor cu toate ţările învecinate, în conformitate cu Carta ONU, cu rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU şi cu alte convenţii internaţionale relevante, şi să participe la o discuţie sinceră şi deschisă referitoare la evenimentele din trecut; reiterează solicitarea ca guvernele turc şi armean să lanseze un proces de reconciliere a diferendelor prezente şi trecute şi solicită Comisiei să faciliteze acest proces, folosindu-se de cooperarea regională realizată în cadrul PEV şi al politicii privind sinergia Mării Negre; solicită Comisiei şi Consiliului să abordeze chestiunea deschiderii graniţei turco-armene cu autorităţile celor două ţări;

37. sugerează constituirea unei Conferinţe 3+3 privind securitatea şi cooperarea în Caucazul de Sud, care să implice, pe de o parte, cele trei state din regiune şi, pe de altă parte, UE, SUA şi Rusia, pentru a discuta problema securităţii şi a cooperării regionale în Caucazul de Sud, focalizând atenţia asupra creării unui context propice soluţionării conflictelor post-sovietice restante din regiune;

Cooperarea în domeniul energiei şi al transportului

38. acordă o mare importanţă inaugurării conductei de gaz Baku-Tbilisi-Erzurum, în decembrie 2006, precum şi a conductei de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan, inaugurată în 2005, şi subliniază importanţa proiectelor privind coridoarele energetice transcaspiene, care ar putea contribui la dezvoltarea economică şi comercială a regiunii şi ar creşte gradul de siguranţă, securitate şi diversificare a aprovizionării cu energie şi a sistemelor de tranzit dinspre Azerbaidjan şi bazinul Mării Caspice până la piaţa europeană, şi, de asemenea, ar putea contribui la dezvoltarea politicii externe europene comune în domeniul energiei;

39. subliniază importanţa consolidării parteneriatului UE-Azerbaidjan în domeniul energiei, astfel cum este prevăzut în Memorandumul de înţelegere dintre UE şi Azerbaidjan privind parteneriatul strategic în domeniul energiei, semnat la Bruxelles la 7 noiembrie 2006, şi salută disponibilitatea guvernelor din Azerbaidjan şi Georgia de a juca în continuare un rol activ în procesul de promovare a furnizării de energie în condiţii de piaţă şi a diversificării tranzitului în regiune, contribuind astfel în mod substanţial la siguranţa energetică a UE;

40. salută raportul Grupului la nivel înalt şi Comunicarea Comisiei privind extinderea axelor importante transeuropene de transport la ţările vecine; reafirmă sprijinul său pentru crearea de noi infrastructuri şi coridoare de transport viabile, diversificând atât furnizorii, cât şi rutele, cum ar fi coridorul energetic trans-caspic/trans-pontic şi conducta Nabucco, şi de asemenea proiectele INOGATE şi TRACECA, menite să conecteze regiunile Mării Negre cu aceea a Mării Caspice;

41. remarcă apariţia unei noi realităţi, în care schimbările climatice şi siguranţa aprovizionării sunt elemente de importanţă vitală; recunoaşte că diversificarea surselor de aprovizionare este fundamentală şi poate fi obţinută doar printr-o cooperare consolidată cu statele învecinate, în special cu cele din Caucazul de Sud şi din Asia Centrală şi încurajează dezvoltarea regională şi inter-regională; consideră că realizarea proiectelor de diversificare energetică ar trebui să fie una dintre priorităţile PEV consolidate şi solicită intensificarea sprijinului acordat îmbunătăţirii climatului investiţional şi a cadrului de reglementare , în baza principiilor Tratatului privind Carta Energiei, în sectoarele energetice ale ţărilor producătoare şi ale ţărilor de tranzit;

42. ia act de estimările potrivit cărora rezervele de petrol şi gaz ale Azerbaidjanului vor fi exploatabile pentru următorii 15-20 de ani; ia act de faptul că, în conformitate cu unele estimări recente, câmpurile petroliere de sub Marea Caspică conţin în jur de 14 miliarde barili, iar resursele de gaze se ridică la aproximativ 850-1370 miliarde m3; admite că trebuie să se depună eforturi pentru ca ţara să evite capcanele „blestemului resurselor”; subliniază, prin urmare, importanţa alternativelor durabile, atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere economic; invită guvernul Azerbaidjanului să ia măsurile necesare pentru a crea cadrul operaţional şi legislativ necesar pentru folosirea cât mai judicioasă a ajutorului UE în domeniul eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabile;

43. salută cu interes propunerea Comisiei de a concepe un studiu de fezabilitate privind un posibil „Acord de vecinătate în domeniul energiei” şi încurajează în acest sens ţările partenere ale PEV să respecte legislaţia internaţională şi angajamentele asumate pe pieţele mondiale;

44. sprijină eforturile depuse de guvernul Armeniei în direcţia dezafectării anticipate a actualei unităţi a centralei nucleare de la Medzamor, în conformitate cu solicitarea UE, dar îşi exprimă îngrijorarea cu privire la decizia guvernului de a construi o nouă unitate în aceeaşi centrală electrică, situată într-o zonă seismică, şi încurajează autorităţile armene să găsească soluţii alternative pentru aprovizionarea cu energie;

45. recomandă ca activitatea de cooperare în domeniul energiei să ia de asemenea în considerare nevoile şi beneficiile energetice proprii ţărilor, în special în ceea ce priveşte accesul la energie; invită Comisia să garanteze că proiectele energetice finanţate cu ajutorul asistenţei oficiale pentru dezvoltare în cadrul IEVP au un impact direct asupra reducerii sărăciei şi că ajută populaţia locală; invită Comisia să consolideze sprijinul pe care-l acordă celor trei ţări pentru combaterea schimbărilor climatice şi să analizeze soluţii concrete pentru producţia şi consumul ineficiente de energie, inclusiv opţiunea transferului de tehnologii;

46. ia act de iniţiativele inter-regionale precum proiectul feroviar Baku-Tbilisi-Kars; subliniază faptul că această iniţiativă deschide calea spre ameliorarea integrării economice şi politice a acestei zone a lumii în economia europeană şi internaţională şi că va contribui la dezvoltarea economiei şi comerţului în regiune; subliniază, cu toate acestea, faptul că acest proiect ignoră linia feroviară existentă, complet operaţională, din Armenia; îndeamnă republicile din Caucazul de Sud şi Turcia să aplice efectiv politici de integrare economică regională şi să se abţină de la orice proiecte regionale mărginite şi motivate politic în domeniul energiei şi al transporturilor, care încalcă principiile PEV privind dezvoltarea armonioasă;

Alte remarci

47. reiterează solicitarea ca rapoartele regulate ale Reprezentantului Special al UE, inclusiv raportul complet prezentat la sfârşitul misiunii, să fie transmise Parlamentului European;

48. salută decizia Comisiei din 10 mai 2007 de a transforma delegaţia de la Erevan într-o delegaţie de sine stătătoare şi de a deschide o nouă delegaţie la Baku înainte de sfârşitul lui 2007; solicită Comisiei să garanteze că aceste delegaţii vor începe să funcţioneze fără întârziere;

49. consideră că o creştere a vizibilităţii Reprezentantului special al UE pentru Caucazul de Sud este extrem de importantă pentru a îmbunătăţi comunicarea perspectivei UE către ţările respective şi cetăţenii lor; consideră că, în acest sens, coimplicarea activă a societăţii civile este de o importanţă vitală;

50. invită Comisia şi Consiliul ca, pe baza realizărilor individuale ale fiecărei ţări, să analizeze posibilitatea unor noi acorduri extinse cu ţările respective;

51. solicită parlamentelor ţărilor respective să mărească nivelul de reprezentare al opoziţiei parlamentare în delegaţiile lor la comisiile parlamentare de cooperare şi sprijină intensificarea cooperării parlamentare regionale, inclusiv în Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Mării Negre şi Iniţiativa parlamentară a Caucazului de Sud;

52. subliniază necesitatea utilizării organizaţiilor multilaterale existente pentru a consolida contactele dintre Uniunea Europeană şi ţările din Caucazul de Sud;

53. reafirmă necesitatea unei coordonări între instituţiile europene şi alţi actori bilaterali sau multilaterali, pentru a asigura coerenţa între planurile de acţiune şi angajamentele asumate faţă de Consiliul Europei, OSCE, NATO şi ONU;

54. subliniază importanţa pentru UE a regiunii Caucazului de Sud şi necesitatea ca aplicarea diverselor planuri de acţiune PEV să fie urmărită îndeaproape de Parlament;

o o

55. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor Armeniei, Azerbaidjanului şi Georgiei.

[1] JO C 98 E, 23.4.2004, p. 193.
[2] Texte adoptate, P6_TA(2007)0538.
[3] Texte adoptate, P6_TA(2007)0413.
[4] (A se vedea raportul Anastase (2007/2101(INI), aflat pe aceeaşi ordine de zi a şedinţei plenare ca şi raportul de faţă)

AVIZUL Comisiei pentru comerţ internaţional (11.10.2007)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

privind o politică europeană mai eficientă pentru Caucazul de Sud: de la promisiuni la fapte

(2007/2076 (INI))

Raportor pentru aviz: Eugenijus Maldeikis

SUGESTII

Comisia pentru comerţ internaţional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că politica comercială reprezintă un element-cheie pentru asigurarea stabilităţii politice şi a dezvoltării economice, care contribuie la eradicarea sărăciei în Caucazul de Sud şi care este esenţial pentru continuarea integrării dintre UE şi Caucazul de Sud; subliniază că, în ceea ce priveşte politica comercială, trebuie luată în considerare dimensiunea socială;

2. subliniază situaţia geopolitică a Armeniei, Georgiei şi Azerbaidjanului în raport cu Rusia, Iran şi Turcia, precum şi interesul crescut al altor puteri economice, cum ar fi Rusia, Statele Unite şi China în această zonă; consideră că trebuie acordată cea mai mare importanţă cooperării cu Caucazul de Sud, în special în chestiunile legate de energie;

3. consideră că este esenţial să se ia în considerare diferenţa dintre nivelurile de dezvoltare din ţările din Caucazul de Sud şi dintre aceste ţări şi UE; subliniază, prin urmare, necesitatea de a acorda acestor ţări dreptul de a controla ritmul în care îşi deschid pieţele comerciale şi strategiile naţionale în vederea dezvoltării economice şi sociale;

4. salută includerea Armeniei, Georgiei şi Azerbaidjanului în politica europeană de vecinătate, instrument important pentru îmbunătăţirea comerţului bilateral cu UE, în cazul în care se au în vedere priorităţile tuturor părţilor implicate; îndeamnă cele trei ţări să pună în aplicare toate dispoziţiile relevante referitoare la comerţ în cadrul acordurilor lor de parteneriat şi cooperare; consideră că o mai mare apropiere normativă de acquis-ul comunitar în chestiuni strict legate de comerţ va contribui la intensificarea şi diversificare exporturilor în cele trei ţări;

5. ia act de progresele înregistrate în ţările din Caucazul de Sud în ceea ce priveşte adoptarea şi punerea în aplicare a unei legislaţii care să respecte normele privind drepturile omului şi subliniază că sunt necesare eforturi susţinute pentru consolidarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, acestea fiind esenţiale pentru menţinerea unui mediu de afaceri favorabil şi pentru a îmbunătăţi interacţiunea comercială dintre Caucazul de Sud şi UE;

6. subliniază necesitatea facilitării regimului de vize dintre ţările din Caucazul de Sud şi UE, ca mijloc de consolidare a cooperării economice şi comerciale şi de dezvoltare a politicii europene de vecinătate;

7. consideră că obiectivele stabilite în cadrul planurilor naţionale de acţiune vor fi atinse, iar acest lucru va asigura dezvoltarea şi progresul economic şi social, precum şi o cooperare mai strânsă între Caucazul de Sud şi UE;

8. invită instituţiile europene să îşi consolideze angajamentul prin crearea de stimulente economice pentru încurajarea unei cooperări regionale mai strânse în zonă, inclusiv o intensificare a schimburilor comerciale între cele trei ţări, o abordare comună în domeniul energiei, transportului, mediului, cercetării şi inovaţiei şi educaţiei, precum şi iniţiativele regionale de cooperare în domeniul aplicării legii; subliniază importanţa pe care o are pentru Armenia, Georgia şi Azerbaidjan cooperarea cu regiunea Mării Negre;

9. subliniază că Georgia şi Armenia ar trebui să respecte întru totul obligaţiile OMC, în urma aderării lor la OMC în 2000 şi, respectiv, în 2003; sprijină aderarea Azerbaidjanului la OMC;

10. salută iniţiativa Comisiei de a realiza un studiu de fezabilitate, care să fie finalizat şi publicat într-un termen rezonabil, pentru a evalua posibilitatea încheierii unui acord de liber schimb vast cu Georgia şi Armenia; consideră că un astfel de acord va fi benefic pentru ambele părţi;

11. recomandă Comisiei să facă din punerea în aplicare a normelor esenţiale în materie de muncă un element permanent în cadrul consultărilor bilaterale la toate nivelurile;

12. invită Comisia şi Consiliul să ia măsurile necesare pentru ca Armenia, Georgia şi Azerbaidjan să beneficieze cât mai mult de Sistemul generalizat de preferinţe;

13. subliniază necesitatea unor reforme ale pieţei şi cadrului de reglementare, a definirii unor standarde pentru certificarea importatorilor, exportatorilor şi transportatorilor, a punerii în aplicare a unor standardelor sanitare şi fitosanitare, a intensificării controalelor vamale, a armonizării şi simplificării legislaţiei vamale, precum şi a unei strategii coerente de gestionare a frontierelor pentru cele trei ţări;

14. invită guvernele din Georgia, Armenia şi Azerbaidjan să îmbunătăţească climatul investiţiilor în vederea sporirii încrederii investitorilor şi să ia măsurile necesare pentru a stimula în continuare creşterea economică; încurajează toate cele trei guverne să îşi dezvolte şi să îşi consolideze politicile regionale, stabilind şi punând în aplicare măsuri eficiente; le îndeamnă să combată în mod eficient corupţia; subliniază totuşi că unele ţări au făcut mai multe progrese decât altele în ceea ce priveşte combaterea corupţiei.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	9.10.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 2 1
Membri titulari prezenţi la votul final	Kader Arif, Carlos Carnero González, Daniel Caspary, Françoise Castex, Christofer Fjellner, Glyn Ford, Béla Glattfelder, Ignasi Guardans Cambó, Eduard Raul Hellvig, Jacky Henin, Sajjad Karim, Alain Lipietz, Caroline Lucas, Marusya Ivanova Lyubcheva, Erika Mann, Helmuth Markov, David Martin, Vural Öger, Georgios Papastamkos, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Daniel Varela Suanzes-Carpegna, Zbigniew Zaleski
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Jean-Pierre Audy, Vasco Graça Moura, Eugenijus Maldeikis
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Cristian Silviu Buşoi, Jean Louis Cottigny

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	18.12.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	67 0 1
Membri titulari prezenţi la votul final	Roberta Alma Anastase, Christopher Beazley, Bastiaan Belder, Monika Beňová, André Brie, Elmar Brok, Colm Burke, Marco Cappato, Giorgos Dimitrakopoulos, Sorin Frunzaverde, Jas Gawronski, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Alfred Gomolka, Klaus Hänsch, Richard Howitt, Anna Ibrisagic, Metin Kazak, Helmut Kuhne, Joost Lagendijk, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Francisco José Millán Mon, Pasqualina Napoletano, Baroness Nicholson of Winterbourne, Raimon Obiols i Germà, Vural Öger, Janusz Onyszkiewicz, Ioan Mircea Paşcu, Alojz Peterle, João de Deus Pinheiro, Mirosław Mariusz Piotrowski, Samuli Pohjamo, Lydie Polfer, Bernd Posselt, Raül Romeva i Rueda, Libor Rouček, Katrin Saks, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, Marek Siwiec, István Szent-Iványi, Antonio Tajani, Charles Tannock, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Ari Vatanen, Kristian Vigenin, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Laima Liucija Andrikienė, Irena Belohorská, Cristian Silviu Buşoi, Giulietto Chiesa, Alexandra Dobolyi, Andrew Duff, Árpád Duka-Zólyomi, James Elles, Glyn Ford, David Hammerstein, Milan Horáček, Marie Anne Isler Béguin, Tunne Kelam, Miloš Koterec, Nickolay Mladenov, Aloyzas Sakalas, Antolín Sánchez Presedo, Adrian Severin
Memb ri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Aviz juridic - Politica de confidențialitate