RAPORT privind Fondul mondial pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă

9.1.2008 - (2007/2188(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie
Raportor: Claude Turmes
Raportoare pentru aviz (*):
Anders Wijkman, Comisia pentru dezvoltare,
Eija-Riitta Korhola, Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară
(*)Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind Fondul mondial pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă

(2007/2188(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Mobilizarea mijloacelor financiare publice şi private pentru oferirea unui acces global la servicii energetice sigure, accesibile şi care respectă clima: Fondul mondial pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă” (COM(2006)0583),

–   având în vedere concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 8 şi 9 martie 2007,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 25 septembrie 2007 privind o foaie de parcurs pentru energia regenerabilă în Europa[1],

–   având în vedere Rezoluţia sa din 1 iunie 2006 privind eficienţa energetică sau raţionalizarea consumului - Cartea verde[2],

–   având în vedere Rezoluţia sa din 14 decembrie 2006 privind o strategie pentru biomasă şi biocarburanţi[3],

–   având în vedere Rezoluţia sa din 29 septembrie 2005 privind cota de energie regenerabilă din UE şi propunerile de acţiuni concrete[4],

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi avizele Comisiei pentru dezvoltare şi Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A6-0006/2008),

A. întrucât, pentru a limita creşterea temperaturilor globale medii la maximum 2^oC, trebuie să fie încurajate energiile regenerabile şi eficienţa energetică, astfel încât, după ce vor atinge un nivel maxim în 2015, emisiile globale să se diminueze;

B.  întrucât Raportul Stern privind economia schimbărilor climatice (octombrie 2006) şi rapoartele Comitetului interguvernamental pentru schimbările climatice indică faptul că ţările şi persoanele cele mai sărace vor suferi cel mai devreme şi în cea mai mare măsură în urma efectelor schimbărilor climatice;

C.  întrucât sursele regenerabile de energie şi economiile de energie reprezintă elemente-cheie ale accesului durabil la serviciile energetice, contribuind la:

a)   reducerea emisiilor de CO₂ şi de alte gaze cu efect de seră,

b)   asigurarea unei autonomii sporite în ceea ce priveşte furnizarea de energie,

c)   dezvoltarea unor noi tehnologii inovatoare,

d)   oportunităţi de creare de locuri de muncă şi de dezvoltare regională;

e)   reducerea deficitelor balanţei de plăţi,

f)    crearea unor oportunităţi de afaceri pentru IMM-uri,

g)   reducerea costurilor,

D. întrucât liderii mondiali au convenit, cu ocazia Reuniunii mondiale la nivel înalt din 2002 privind dezvoltarea durabilă, să reducă la jumătate numărul persoanelor care sunt lipsite de servicii energetice de bază, în prezent 1,6 miliarde; întrucât, dacă se menţine tendinţa actuală, acest obiectiv nu va fi atins niciodată;

E.   întrucât ar trebui să fie găsite soluţii durabile la provocările în materie de energie cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare, prin utilizarea sporită a surselor de energie regenerabile, prin progrese mai semnificative în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi economiile de energie;

F.   întrucât transparenţa şi răspunderea faţă de investitorii publici şi privaţi va fi de importanţă crucială în evaluarea și, posibil, creșterea sprijinului oferit de Fondul mondial pentru eficiență energetică și energie regenerabilă și întrucât monitorizarea va fi intensă, în special în primii ani de implementare a fondului,

1.  salută propunerea Comisiei privind un Fond mondial pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă (GEEREF);

2.  consideră că dezvoltarea durabilă, în special în ţările în curs de dezvoltare şi în economiile emergente, caracterizată de un nivel redus de emisii de gaze cu efect de seră, aer curat şi o aprovizionare durabilă cu energie, nu poate fi realizată decât prin asigurarea implementării tehnologiilor regenerabile care folosesc resurse energetice locale şi prin îmbunătăţirea accesului la energie, ce poate fi obţinută prin încurajarea investiţiilor în aprovizionarea cu energie de la distanţă şi descentralizată;

3.  consideră că printre obiectivele-cheie ale fondului ar trebui să se numere promovarea eficienţei energetice, a economisirii energiei şi a energiilor regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor riscuri, îmbunătăţirea accesului la serviciile energetice în ţările cele mai sărace şi diversificarea surselor de energie în ţările în curs de dezvoltare;

4.  salută, în special, faptul că fondul urmăreşte mobilizarea investiţiilor private prin punerea la dispoziţie a unui capital de risc, deoarece, pe termen lung, acest lucru va avea o importanţă vitală pentru dezvoltarea cu succes a unor proiecte în materie de energie durabilă în ţările în curs de dezvoltare;

5.  invită Comisia să garanteze că sprijinul deplin pentru proiecte şi alegerea tehnologiei este condiţionat de îndeplinirea unor criterii globale de durabilitate şi de o contribuţie la dezvoltarea durabilă, precum şi de particularităţile geografice şi de resursele regionale existente;

6.  îndeamnă Comisia să se concentreze, atunci când execută fondul, asupra proiectelor de mică anvergură, deoarece acestea întâmpină cele mai mari dificultăţi în atragerea de investiţii din sectorul privat; consideră că Comisia ar trebui să-şi revizuiască în mod periodic pragul de eligibilitate de 10 milioane EUR pentru proiecte individuale, rezervând cel puţin o treime din fondurile disponibile pentru proiecte de mică anvergură care costă mai puţin de 1 milion EUR;

7.   invită Comisia să se asigure că sprijinirea tuturor proiectelor privind biomasa, inclusiv privind tratarea apelor şi a apelor uzate, din ţările în curs de dezvoltare este condiţionată de respectarea unor criterii riguroase de durabilitate care garantează că doar tehnologiile cele mai durabile beneficiază de finanţare, luând în considerare efectele pe care întregul ciclu de viaţă al acesteia îl are asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, calităţii aerului, gestionării mediului rural, condiţiilor socioeconomice şi a biodiversităţii, inclusiv conservarea pădurilor naturale şi asigurarea aprovizionării cu alimente a tuturor, prin îmbunătăţirea celor mai bune practici locale în agricultură;

8.   îndeamnă Comisia să se asigure că GEEREF sprijină proiecte fotovoltaice și o invită să sprijine dezvoltarea unor tehnologii de reţele inteligente; încurajează, în special, investiţiile adaptate necesităţilor populaţiei rurale sărace, cum ar fi electrificarea prin sisteme bazate pe energie regenerabilă (inclusiv hidroenergie, energie solară şi eoliană şi biomasă), sistemele de încălzire solară, pasteurizatoarele solare, pompele eoliene şi maşinile de gătit mai performante, precum şi sprijinirea programelor de microcredit pentru a spori participarea locală în cadrul proiectelor energetice;

9.  insistă asupra faptului că GEEREF nu trebuie să sprijine proiecte de mare anvergură care depăşesc 1 milion EUR pentru sursele convenţionale de energie şi pentru combustia combinată a biomasei în centrale care funcţionează pe bază de cărbune, noi sau deja existente, utilizarea la scară mică a combustibililor fosili (de exemplu în generatoarele diesel) sau producţia la scară largă de agrocombustibili; îndeamnă Comisia să se asigure că investiţiile care provin din subfonduri sprijinite de GEEREF nu sunt destinate acestor tipuri de tehnologie; invită, prin urmare, Comisia să asigure excluderea selecţionării acestor proiecte din contractele de gestiune corespunzătoare şi din criteriile de selecţie a proiectelor;

10. consideră că, în măsura posibilului, sprijinul ar trebui să se axeze pe proiecte care combină tehnologii în domeniul energiei regenerabile cu o eficienţă energetică ridicată, de exemplu proiecte care vizează îmbunătăţirea clădirilor existente, a iluminării şi a lanţului de refrigerare;

11. solicită o deplină coordonare între GEEREF şi viitoarele activităţi desfăşurate sub egida cooperării internaţionale în materie de eficienţă energetică propuse de Comisie, pentru a îmbunătăţi colaborarea în materie de cercetare şi dezvoltare şi evaluare comparativă;

12. îndeamnă Comisia să se asigure că fondul sprijină dezvoltarea pieţelor locale, a producţiei şi a capacităţilor în ţările în curs de dezvoltare, de exemplu prin sprijinirea IMM-urilor locale, astfel încât acestea să îşi poată asuma responsabilitatea pentru comercializarea unor noi tehnologii într-o anumită regiune;

13. consideră că fondul ar trebui să fie utilizat, de asemenea, pentru a crea posibilitatea ca în special IMM-urile din statele membre să poată contribui cu cunoştinţe de ordin tehnic la dezvoltarea şi punerea în aplicare a tehnologiilor în materie de energie durabilă în ţările în curs de dezvoltare;

14. invită Comisia să se asigure că fondul va fi coerent cu alte politici de dezvoltare ale statelor membre şi ale UE, precum şi cu iniţiative în materie de energie destinate ţărilor în curs de dezvoltare, completându-le;

15. invită Comisia să se asigure că fondul completează şi funcţionează în mod eficient în paralel cu numeroase alte iniţiative şi fonduri internaţionale care promovează în prezent proiecte în materie de energie durabilă în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv cele conduse de Banca Mondială şi de băncile de dezvoltare regionale, precum şi cele lansate cu ocazia Reuniunii mondiale la nivel înalt din 2002 privind dezvoltarea durabilă;

16. invită Comisia să se asigure că fondul contribuie la reducerea obstacolelor în utilizarea Mecanismului de dezvoltare curată (MDC) în anumite ţări, în special în ţările cele mai slab dezvoltate, şi că încurajează în continuare astfel de proiecte MDC, care aduc o veritabilă valoare adăugată, au un impact pozitiv din punctul de vedere al dezvoltării durabile şi îndeplinesc criteriile sistemului Gold Standard;

17. invită Comisia să analizeze modalităţile de extindere a fondului în viitorul context al regimului de după 2012 din cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, luând în considerare faptul că energia durabilă din ţările în curs de dezvoltare va avea un rol crucial în îndeplinirea obiectivelor acestei convenţii;

18. regretă faptul că ţinta minimă de finanţare propusă, în valoare de 100 milioane EUR - cu o contribuţie de numai 15 milioane EUR atât pentru 2007, cât şi pentru 2008 - este extrem de inadecvată pentru o contribuţie a GEEREF având în vedere obiectivul de a „ spori ponderea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile şi de a contribui în mod substanţial la dezvoltarea durabilă”; regretă că, până în prezent, doar câteva ţări au ales să participe financiar la fond; prin urmare, îndeamnă Comisia să-şi majoreze contribuţia, încurajând în acelaşi timp statele membre, precum şi instituţiile financiare multilaterale să-şi unească forţele pentru a spori în mod semnificativ dimensiunea fondului; solicită ca mult mai multe state membre să-şi ofere sprijinul financiar;

19. consideră că un obiectiv-cheie al GEEREF, care este un fond deschis, ar trebui să fie, în primii ani, dezvoltarea unor modele care pot inspira alte contribuţii, crescând fluxul de investiţii în energii regenerabile şi eficienţă energetică către ţările în curs de dezvoltare şi către economiile în tranziţie, salvând de la penurie energetică mult mai multe persoane decât s-a anticipat (1-3 milioane);

20. subliniază faptul că GEEREF trebuie să acorde prioritate satisfacerii nevoilor specifice ale ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi intervenţiilor care s-au dovedit a fi în strânsă legătură cu reducerea sărăciei; observă că obiectivul GEEREF este de a sprijini subfonduri regionale pentru ţările din Africa subsahariană, Caraibe şi Insulele Pacific, ţările învecinate Uniunii Europene (inclusiv Africa de Nord şi ţările din Europa de Est care nu fac parte din UE), America Latină şi Asia; solicită totuşi să se acorde o atenţie deosebită satisfacerii nevoilor ţărilor ACP; invită Comisia să se asigure că, în momentul distribuirii creditelor, finanţarea nu este alocată unui singur subfond sau la cel mult două; recomandă călduros ca, în cazul în care în portofoliu sunt incluse subfonduri destinate Chinei și Rusiei, acestea să nu absoarbă toate resursele disponibile și să fie de interes deosebit ca proiecte-pilot;

21. recunoaşte, cu toate acestea, că, aşa cum se prevede în prezent, GEEREF s-ar putea confrunta cu dificultăţi în respectarea criteriilor ODA (asistenţa oficială pentru dezvoltare) stabilite de Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE (CAD), deoarece investiţiile vor fi mai degrabă direcţionate de potenţialele câştiguri financiare decât de nevoile de dezvoltare; recunoaşte că există riscul ca reducerea sărăciei, menţionată ca obiectiv specific al GEEREF, ar putea să devină doar o prioritate secundară a fondului; prin urmare, subliniază că, în plus faţă de sarcina de a elabora criterii clare de dezvoltare pentru evaluarea proiectelor eligibile pentru finanţare din GEEREF, Comisia trebuie să majoreze semnificativ ajutorul de dezvoltare bazat pe fonduri nerambursabile pentru a asigura servicii energetice durabile pentru populaţiile cele mai sărace;

22. invită Comisia să prezinte rapoarte periodice cu privire la progresele înregistrate în executarea fondului şi la proiectele sprijinite şi, în special să îi prezinte un raport anual de activitate;

23. invită Comisia să propună metode de facilitare a comunicării intensive şi a schimbului de experienţă privind diversele proiecte, rezultatele lor specifice şi contribuţia acestora la dezvoltarea durabilă;

24. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.

• [1]  ^{Texte adoptate, P6_TA(2007)0406.}
• [2]  ^{JO C 298 E, 8.12.2006, p. 273.}
• [3]  ^{JO C 317 E, 23.12.2006, p. 890.}
• [4]  ^{JO C 227 E, 21.9.2006, p. 599.}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Introduction

Developing countries will face very significant challenges relating to energy and climate change over the coming decades; in particular:

§ The Stern review and the studies by the IPCC show that the poorest countries will likely suffer the worst impacts of climate change, and have the least capacity to adapt to those impacts.

§ At the same time, access to modern energy services remains an issue for many developing countries. Currently, 1.6 billion people do not have access to basic energy services. 2.4 billion people rely on traditional biomass for cooking and heating.

The development of renewable energy in developing countries can play an important role in ensuring access to modern energy services. It is also critical for efforts to reduce emissions of greenhouse gases over the longer term, particularly as developing economies grow, along with their energy demand.

It will also have important benefits for energy security. For example, India, which already imports 70% of its crude oil, and only produces 50% the natural gas it needs, is expected to double its energy demand by 2020. Supporting diversification into renewables and energy efficiency in developing countries and emerging economies will therefore improve security of supply.

Investments in energy efficiency and renewables are also key to prevent the export incomes of least developed countries being completely absorbed by rising fossil energy prices.

The EU should therefore see support for renewable energy and energy efficiency in the developing world as an integral part of its energy and climate change strategy, and of its development policy. Much more attention has to be put on energy efficiency and renewables in bi-lateral and multilateral development aid and EU should also finance and actively assist institutional capacity building. Public sector funding alone can however not provide the investment required. Beneath grants, cheap loans and institutional capacity building, public money could also play a key role in leveraging private sector capital, in situations where, otherwise, the investment risks might be too high.

The Commission's proposal for a Global Energy Efficiency and Renewable Energy Fund (GEEREF) can have an important role in helping to leverage this private sector investment. However, it is important to ensure that this fund is targeted at the technologies and countries where it can make the most effective contribution.

2. Investment choice

The Commission have rightly identified that the greatest benefits from public sector investments can be found in equity financing for smaller scale projects, which International Financing Institutions and private investors might otherwise be reluctant to support.

This form of financing allows the businesses to obtain money without taking on debt. A share of the business ownership is given instead of having to repay a specific amount of money at any particular time.

Equity investments are true risk capital. The investment is not tied to any particular assets that can be redeemed from the business and, should the business fail, an equity investor is less likely to get their original investment back than other investors.

Rather than providing finance directly to the target groups, GEEREF will actively engage in the creation and funding of regional sub-funds.

In order to make good use of the funds available and to create a financial instruments which is attractive to the private sector, clear criteria that at least satisfy best international standards with regard to environmental and social safeguards. The sub-funds that GEEREF will invest in should be clearly guided by such standards and their investment policies should:

- favour renewables energy investments as stand alone and also in combination with energy efficiency measures (in the building and lighting sectors, in the refrigeration chain)

§ favour energy efficiency investments

§ not finance co-firing in existing and new coal power plants

§ not finance liquid agrofuels projects

§ not finance diesel and kerosene big and small engines

3. Priority countries

The initial funding base of €80 million is relatively modest and should therefore be used in a targeted way. Detailed monitoring of the first years of this new instrument should also allow EU Institutions to evaluate the performance of this new approach and create a basis for substantial raises in contributions, by the EU, Member States and other countries.

The four-year Thematic Programme for Environment and Sustainable Management of Natural Resources including Energy 2007-2010 has been adopted by the Commission in June 2007[1]. The basic act for this programme is the Development Cooperation Instrument No 1905/2006[2]. The main budget line is 21 04 01.

In accordance with the ENRTP, the scope of the GEEREF is to support regional sub-funds for Sub-Saharan Africa, Caribbean and Pacific Island States, the countries of the European Neighbourhood (including North-Africa, and non-EU Eastern Europe including Russia), Latin America, and Asia (including Central Asia and the Middle East). There will be a special emphasis on serving the needs of the ACP countries.

The key concept behind this fund, leveraging private sector funding into projects at a local level, is that it is an innovative investment instrument. It varies significantly from a number of other EU initiatives aimed at supporting sustainable energy in developing countries which are more focussed on government to government working.

Investments will be based on an assessment of:

§ where a ´bottom up´ private sector-led approach, rather than government to government contact, is more likely to be effective;

§ where there is most need, which will generally be the poorest countries and communities; and

§ where the potential benefits, in terms of emissions, alleviation of poverty and/or security of energy supply are likely to be greatest.

On balance, this suggests support should be targeted at Africa, Central America, India and the Caribbean. It appears unlikely that Russia, with its large energy reserves and significant technological capacity, would benefit significantly from the fund; though there may be a case for supporting energy efficiency projects in Russia where the benefits are clear and significant.

4. Links with other development, energy and climate change initiatives

Climate change and energy are now critical objectives for development policies. To be successful, it is important that GEEREF is seen in the context of these wider development policies, and that efforts are made are complementary to them.

These policies include those launched at the 2002 World Summit on Sustainable Development, including the EU Energy Initiative. This offers a €220 million facility to leverage private sector funding for projects which improve access to energy in developing countries. Grants will be offered to co-fund energy-related projects located in ACP countries which would help alleviate poverty in those countries. Clearly the objectives of this initiative are very similar to GEEREF´s, and it is important that the two initiatives work in tandem.

Similarly the World Bank and Regional Development Banks are investing increasingly significant sums into renewable energy and energy efficiency projects. The World Bank claims to have invested $680 million into such projects in 2006. Each of the Regional Development Banks are developing their own funding programmes. Again, it is important that GEEREF works in harmony with these growing facilities.

• [1] ^{. C(2007)2572}
• [2] ^{. OJ L378 of 27.12.2006 p 41}

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (19.12.2007)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

privind Fondul mondial pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă

(2007/2188(INI))

Raportor pentru aviz (*): Anders Wijkman

(*)Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   salută propunerea de creare a unui Fond mondial pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă (GEEREF), având scopul de a permite accesul comunităţilor sărace la servicii energetice moderne, prin sprijinirea mobilizării de investiţii private destinate proiectelor din domeniul eficienţei energetice şi energiei regenerabile; subliniază faptul că este necesar ca GEEREF să fie considerat ca o parte a unui cadru mai larg de iniţiative europene de sprijinire a accesului la servicii energetice moderne şi durabile pentru săraci, acordând o prioritate specială eficienţei energetice şi energiei regenerabile, cum ar fi Iniţiativa UE privind energia şi parteneriatul energetic Africa-UE;

2.   salută faptul că GEEREF este un instrument financiar inovator care contribuie la depăşirea barierelor în calea investiţiilor din domeniul eficienţei energetice şi a energiei regenerabile; reaminteşte, totuşi, faptul că aproximativ două miliarde de oameni trebuie să recurgă la lemne de foc şi la bălegar pentru a-şi acoperi nevoile energetice şi că, în consecinţă, ţinta minimă de finanţare propusă, în valoare de 100 MEUR - cu o contribuţie de numai 15 MEUR atât pentru 2007, cât şi pentru 2008 - este extrem de inadecvată pentru o contribuţie a GEEREF având în vedere obiectivul de a „ spori ponderea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile şi de a contribui în mod substanţial la dezvoltarea durabilă”; prin urmare, îndeamnă Comisia să-şi majoreze contribuţia, încurajând în acelaşi timp statele membre, precum şi instituţiile financiare multilaterale să-şi unească forţele pentru a spori în mod semnificativ dimensiunea fondului;

3.   subliniază faptul că GEEREF trebuie să acorde prioritate satisfacerii nevoilor specifice ale ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi intervenţiilor care s-au dovedit a fi în strânsă legătură cu reducerea sărăciei; pune accentul, în special, pe investiţiile adaptate necesităţilor populaţiei rurale sărace, cum ar fi electrificarea prin sisteme bazate pe energie regenerabilă (inclusiv hidroenergie, energie solară şi eoliană şi biomasă), sistemele de încălzire solară, pasteurizatoarele solare, pompele eoliene şi maşinile de gătit mai performante, precum şi pe sprijinirea programelor de micro-credit pentru a spori participarea locală în cadrul proiectelor energetice;

4.   recunoaşte potenţialul biomasei în calitate de vector energetic modern, cu condiţia să fie aplicate criterii stricte de durabilitate; subliniază, în special, faptul că în numeroase ţări tropicale culturile energetice pot contribui atât la cogenerare, cât şi la producerea de biocarburanţi printr-o conversie eficientă a energiei; recunoaşte, cu toate acestea, eventualele efecte negative cauzate de unele surse regenerabile de energie, inclusiv de bioetanolul şi biodieselul produse din materii prime agricole asupra agriculturii tradiţionale, producţiei de alimente la nivel global şi biodiversităţii; subliniază faptul că, având în vedere aceste efecte negative, orice eventuală aprobare a proiectelor privind biocombustibilii eligibile în cadrul GEEREF trebuie analizată cu atenţie;

5.   accentuează riscul evident ca sprijinirea prin intermediul GEEREF a proiector din economii emergente precum China şi India să absoarbă majoritatea finanţării disponibile; subliniază, prin urmare, importanţa susţinerii propunerii Comisiei de a acorda prioritate ţărilor din Africa, zona Caraibelor şi Pacific (ACP); subliniază, de asemenea, faptul că trebuie să se depună eforturi suplimentare pentru a răspunde enormelor necesităţi de sprijin pentru energie durabilă în economiile emergente, de preferinţă prin crearea unui fond tehnologic, ca o completare necesară a Mecanismului de dezvoltare curată (MDC);

6.   recunoaşte, cu toate acestea, că, aşa cum se subliniază în prezent, GEEREF s-ar putea confrunta cu dificultăţi la respectarea criteriilor DAC pentru ODA, deoarece investiţiile vor fi mai degrabă direcţionate de potenţialele câştiguri financiare decât de nevoile de dezvoltare; recunoaşte că există riscul ca reducerea sărăciei, menţionată ca obiectiv specific al GEEREF, ar putea să devină doar o prioritate secundară a fondului; prin urmare, subliniază că, în plus faţă de sarcina de a elabora criterii clare de dezvoltare pentru evaluarea proiectelor eligibile pentru finanţare din GEEREF, Comisia trebuie să majoreze semnificativ ajutorul de dezvoltare bazat pe fonduri nerambursabile pentru a asigura servicii energetice durabile pentru săraci;

7.   salută propunerea Comisiei de a institui o Platformă pentru cooperare internaţională în materie de eficienţă energetică cu scopul de a îmbunătăţi colaborarea în domeniul cercetării şi dezvoltării şi analiza comparativă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	18.12.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 0 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Margrete Auken, Thijs Berman, Josep Borrell Fontelles, Danutė Budreikaitė, Thierry Cornillet, Alain Hutchinson, Jouye de Grandmaison, Filip Kaczmarek, Glenys Kinnock, Maria Martens, Gay Mitchell, Luisa Morgantini, Horst Posdorf, Toomas Savi, Frithjof Schmidt, Jürgen Schröder, Feleknas Uca, Luis Yañez-Barnuevo García, Jan Zahradil, Mauro Zani
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Manolis Mavrommatis, Anders Wijkman, Zbigniew Zaleski
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică Şi siguranŢă alimentară (28.11.2007)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

privind Fondul mondial pentru eficiență energetică și energie regenerabilă

(2007/2188(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Eija-Riitta Korhola

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   consideră că o dezvoltare durabilă, în special în țările în curs de dezvoltare și în economiile emergente, caracterizată de un nivel redus de emisii de gaze cu efect de seră, aer curat și o aprovizionare durabilă cu energie, nu poate fi realizată decât prin asigurarea implementării tehnologiilor regenerabile care folosesc resurse energetice locale și prin îmbunătățirea accesului la energie, ce poate fi obținută prin încurajarea investițiilor în aprovizionarea cu energie de la distanță și descentralizată;

2.   consideră că un potențial Fond mondial pentru eficiență energetică și energie regenerabilă ar putea juca un rol important în mobilizarea investițiilor private în proiecte privind eficiența energetică și energia regenerabilă în țările în curs de dezvoltare; în plus, consideră că fondul ar trebui să finanțeze procesul de implementare doar în țările în curs de dezvoltare și în economiile emergente;

3.   consideră că fondul nu ar trebui să favorizeze o anumită energie regenerabilă sau tehnologie în materie de eficiență energetică, ci mai degrabă să creeze condițiile adecvate care să permită pieței să aleagă soluțiile cele mai raționale din punct de vedere ecologic, sigure și rentabile; subliniază, cu toate acestea, importanța efectuării unor evaluări detaliate de impact asupra beneficiarilor, în ceea ce privește mediul, emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, mediul social și sănătatea, pentru a garanta integritatea fondului; în orice caz, consideră că fondul nu ar trebui să sprijine producția de biocombustibil destinată exportului;

4.   solicită Comisiei să evalueze rolul biomasei și utilizarea acesteia în țările în curs de dezvoltare, luând în considerare efectele pe care întregul ciclu de viață al acesteia îl are asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, calității aerului, gestionării mediului rural, condiiilor socioeconomice și a biodiversității, inclusiv conservarea pădurilor naturale și asigurarea aprovizionării cu alimente a tuturor, prin îmbunătățirea celor mai bune practici locale în agricultură;

5.   solicită Comisiei să se asigure că fondul contribuie la reducerea obstacolelor în utilizarea Mecanismului de dezvoltare curată în anumite țări, în special în țările cele mai slab dezvoltate, și că încurajează în continuare astfel de proiecte MDC, care sunt cu adevărat suplimentare, au un impact pozitiv din punctul de vedere al dezvoltării durabile și îndeplinesc criteriile sistemului Gold Standard;

6.   invită Comisia să analizeze modalitățile de extindere a fondului în viitorul context al regimului de după 2012 din cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, luând în considerare faptul că energia durabilă din țările în curs de dezvoltare va avea un rol crucial în îndeplinirea obiectivelor acestei convenții;

7.   consideră că fondul ar trebui să aibă ca rezultat accesul la tehnologiile de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi la tehnologiile din domeniul energiilor regenerabile în țările în curs de dezvoltare și noi oportunități pentru companiile europene şi întreprinderile locale, în special pentru IMM-uri, prin promovarea, printre altele, a cercetării, a transferului de cunoștințe specifice și a schimbului de bune practici, astfel încât să se îmbunătățească diseminarea tehnologiilor de utilizare eficientă a energiei în aceste țări;

8.   solicită Comisiei să se asigure că, în momentul distribuirii creditelor, finanțarea nu este alocată unui singur subfond sau la cel mult două;

9.   consideră că fondul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea gestionării durabile a resurselor naturale și la abordarea problemelor legate de aprovizionarea cu energie și calitatea aerului în țările în curs de dezvoltare, urmărind creșterea eficienței energetice, de exemplu prin recondiționarea centralelor energetice și a clădirilor ineficiente.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.11.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	49 0 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Adamos Adamou, Georgs Andrejevs, Pilar Ayuso, Johannes Blokland, John Bowis, Martin Callanan, Dorette Corbey, Chris Davies, Avril Doyle, Edite Estrela, Jill Evans, Anne Ferreira, Matthias Groote, Satu Hassi, Gyula Hegyi, Jens Holm, Caroline Jackson, Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Aldis Kušķis, Linda McAvan, Alexandru-Ioan Morţun, Riitta Myller, Miroslav Ouzký, Daciana Octavia Sârbu, Karin Scheele, Carl Schlyter, Richard Seeber, Kathy Sinnott, Bogusław Sonik, María Sornosa Martínez, Evangelia Tzampazi, Thomas Ulmer, Marcello Vernola, Anja Weisgerber, Glenis Willmott
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Iles Braghetto, Kathalijne Maria Buitenweg, Umberto Guidoni, Anne Laperrouze, David Martin, Miroslav Mikolášik, Lambert van Nistelrooij, Alojz Peterle, Andres Tarand, Radu Ţîrle
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Jean-Pierre Audy, Giusto Catania, Willi Piecyk

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	19.12.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	46 0 1
Membri titulari prezenţi la votul final	Šarūnas Birutis, Jan Březina, Renato Brunetta, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Dragos Florin David, Den Dover, Lena Ek, Nicole Fontaine, Adam Gierek, Norbert Glante, Umberto Guidoni, Fiona Hall, David Hammerstein, Rebecca Harms, Mary Honeyball, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Anne Laperrouze, Romano Maria La Russa, Pia Elda Locatelli, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Atanas Paparizov, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Vladimír Remek, Herbert Reul, Mechtild Rothe, Paul Rübig, Andres Tarand, Britta Thomsen, Catherine Trautmann, Claude Turmes, Nikolaos Vakalis, Alejo Vidal-Quadras, Dominique
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Danutė Budreikaitė, Joan Calabuig Rull, Edit Herczog, Lambert van Nistelrooij, Pierre Pribetich, Dirk Sterckx, Silvia-Adriana Ţicău, Vladimir Urutchev
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final