RAPORT privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor – Lupta împotriva fraudei – Rapoarte anuale 2005-2006

    25.1.2008 - (2006/2268(INI))

    Comisia pentru control bugetar
    Raportor: Francesco Musotto

    Procedură : 2006/2268(INI)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A6-0009/2008

    PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor – Lupta împotriva fraudei – Rapoarte anuale 2005-2006

    (2006/2268(INI))

    Parlamentul European,

     având în vedere rezoluţiile sale privind rapoartele anuale anterioare ale Comisiei şi ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF),

     având în vedere raportul prezentat de Comisie Parlamentului European şi Consiliului, publicat la 12 iulie 2006 cu titlul „Protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor - Lupta împotriva fraudei - raport anual 2005” [COM(2006)378], inclusiv anexele la raport [SEC(2006)0911 şi SEC(2006)0912],

     având în vedere raportul prezentat de Comisie Parlamentului European şi Consiliului, publicat la 6 iulie 2007 cu titlul „Protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor - Lupta împotriva fraudei - raport anual 2006” [COM(2007)0390], inclusiv anexele la raport [SEC(2007)0930 şi SEC(2007)0938],

     având în vedere raportul de activitate al OLAF pentru 2005[1],

     având în vedere raportul de activitate al OLAF pentru 2006[2],

     având în vedere raportul de activitate al Comitetului de supraveghere al OLAF pentru perioada decembrie 2005 - mai 2007[3],

     având în vedere raportul anual al Curţii de Conturi privind execuţia bugetului aferent exerciţiului financiar 2005[4],

     având în vedere raportul anual al Curţii de Conturi Europene privind execuţia bugetului aferent exerciţiului financiar 2006[5],

     având în vedere articolul 276 alineatul (3) şi articolul 280 alineatul (5) din Tratatul CE,

     având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006 al Consiliului din 13 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene[6],

     având în vedere Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele şi inspecţiile la faţa locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împotriva fraudei şi a altor abateri[7],

     având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

     având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum şi cel al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (A6‑0009/2008),

    A.  ţinând seama de fondul articolului 280 alineatele (1) şi (2) din Tratatul CE,

    B.   întrucât articolul 53b alineatul (2) din regulamentul financiar prevede că:

    „2. Fără a aduce atingere dispoziţiilor complementare incluse în reglementările sectoriale relevante şi pentru a se asigura că, în cadrul gestionării partajate, fondurile sunt utilizate în conformitate cu normele şi principiile aplicabile, statele membre adoptă toate actele cu putere de lege, actele administrative sau de altă natură, necesare protecţiei intereselor financiare ale Comunităţilor. În acest scop, acestea trebuie în special:

    (a) să se asigure că acţiunile finanţate din buget sunt puse în aplicare efectiv şi corect;

    (b) să prevină şi să soluţioneze neregulile şi frauda;

    (c) să recupereze fondurile plătite necuvenit sau utilizate incorect sau cele pierdute ca urmare a unor nereguli sau erori;

    (d) să asigure, prin reglementări sectoriale relevante şi în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) publicarea anuală ex post adecvată a beneficiarilor fondurilor provenite din buget.

    În acest scop, statele membre efectuează verificări şi instituie un sistem de control intern eficace şi eficient, (…)”.

    Cuantumul neregulilor notificate

    1.  salută faptul că rapoartele privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor, în special raportul privind exerciţiul financiar 2006, au devenit mai analitice; cu toate acestea, remarcă faptul că statisticile se bazează pe structuri naţionale foarte eterogene cu sisteme administrative, juridice, de control şi de inspecţie diferite;

    2.  solicită ca rapoartele anuale privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor, precum şi rapoartele Parlamentului elaborate pe baza lor să fie incluse pe ordinea de zi a Consiliului, urmând ca acesta să îşi comunice observaţiile Parlamentului şi Comisiei;

    3.  constată că, în domeniile resurselor proprii, al cheltuielilor agricole şi al acţiunilor structurale ale statelor membre, neregulile notificate vizau, în 2006, un cuantum global de ordinul a 1 143 milioane EUR (exerciţiul 2005: 1 024 milioane EUR; exerciţiul 2004: 982,3 milioane EUR; exerciţiul 2003: 922 milioane EUR; exerciţiul 2002: 1 150 milioane EUR); sumele notificate Comisiei de către statele membre în 2006 pot fi defalcate după cum urmează:

    –     resurse proprii: 353 milioane EUR, (exerciţiul 2005: 328,4 milioane EUR; exerciţiul 2004: 212,4 milioane EUR; exerciţiul 2003: 269,9 milioane EUR; exerciţiul 2002: 367 milioane EUR),

    –     garanţii în cadrul Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA): 87 milioane EUR, (exerciţiul 2005: 102 milioane EUR; exerciţiul 2004: 82,1 milioane EUR; exerciţiul 2003: 169,7 milioane EUR; exerciţiul 2002: 198,1 milioane EUR),

    –     acţiuni structurale: 703 milioane EUR, (exerciţiul 2005: 601 milioane EUR; exerciţiul 2004: 694,5 milioane EUR; exerciţiul 2003: 482,2 milioane EUR; exerciţiul 2002: 614,1 milioane EUR);

    constată, de asemenea, că în domeniul fondurilor de preaderare, neregulile notificate vizau, în 2006, un cuantum total de 12,32 milioane EUR (exerciţiul 2005: 17,6 milioane EUR);

    4.  subliniază că variaţiile anuale ale impactului financiar considerat a fi afectat de nereguli pot fi influenţate de numeroşi factori;

    5.  subliniază că un număr ridicat de nereguli comunicat Comisiei nu înseamnă neapărat un nivel ridicat de fraude; acesta poate reprezenta, de asemenea, dovada eficacităţii dispozitivelor de control utilizate şi a unei strânse cooperări între statul membru şi Comisie; salută faptul că, în raportul său anual pentru 2006, Comisia a pus accentul pe importanţa unei astfel de cooperări;

    Analiză generală

    6.  constată că, în ceea ce priveşte resursele proprii, cuantumul afectat de nereguli a crescut (+7%) de la 328 milioane EUR (2005) la 353 milioane EUR (2006); produsele cele mai afectate de nereguli au fost televizoarele (2005: 69 milioane EUR, 2006: 62,3 milioane EUR) şi ţigările (2005: 30,9 milioane EUR, 2006: 27,6 milioane EUR); numărul de cazuri din Italia (+122%) şi Ţările de Jos (+81%) a crescut semnificativ; în 2006 au fost deja recuperate 113,4 milioane EUR (32%);

    7.  constată că, în ceea ce priveşte cheltuielile agricole, cuantumul afectat de nereguli a scăzut de la 105 milioane EUR în 2005 la 87 milioane EUR în 2006; Spania, Franţa şi Italia au fost responsabile pentru 57,2% dintre nereguli, totalizând 64,9 milioane EUR, sectoarele cele mai afectate fiind dezvoltarea rurală, sectorul cărnii de vită şi mânzat şi cel al fructelor şi legumelor;

    8.  salută adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune[8] (PAC), care are ca scop asigurarea unui cadru legal simplificat şi mai eficient pentru recuperarea de către statele membre a plăţilor nejustificate; invită Comisia să evalueze aplicarea acestui nou act şi să prezinte Parlamentului un raport;

    9.  salută buna funcţionare a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS), care a permis detectarea unei părţi considerabile dintre neregulile constatate şi care tratează 68% dintre operaţiuni;

    10.  observă, cu îngrijorare, faptul că nivelul de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat rămâne scăzut şi variază în rândul statelor membre şi, deoarece şansele de recuperare scad cu timpul, recomandă Comisiei să îşi intensifice eforturile de majorare a ratei de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat;

    11.  consideră că, atunci când într-un anumit stat membru nivelul recuperărilor rămâne în mod sistematic scăzut, Comisia ar trebui să aplice măsuri corective;

    12.  susţine pe deplin Comisia în aplicarea riguroasă a legislaţiei privind suspendarea plăţilor şi subliniază faptul că finanţările PAC ar trebui să fie supuse aceleiaşi proceduri ca măsurile deja întreprinse[9] pentru a nu transfera fondurile în cazul în care Comisia nu dispune de o garanţie absolută privind fiabilitatea sistemelor de administrare şi de control ale statului membru beneficiar al fondurilor în cauză;

    13.  invită Comisia să evalueze eficienţa şi transparenţa sistemelor de monitorizare a plăţilor către fermieri în contextul raportului său anual privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor;

    14.  salută activitatea grupului de acţiune pentru recuperare, care a reuşit să lichideze numeroase nereguli din anii precedenţi (1971-2006: 3 061 milioane EUR); în consecinţă, statele membre au recuperat 898 milioane EUR, iar 1 200 milioane EUR au putut fi lichidate prin procedura de „închidere a conturilor”; subliniază, cu toate acestea, că statele membre ar trebui să fie mult mai vigilente pentru a evita neregulile şi a recupera banii;

    15.  ia notă de adoptarea de către Comisie a celui de-al doilea raport privind deficienţele la aplicarea sistemului „listei negre” [Regulamentul (CE) Nr. 1469/95 al Consiliului[10]] şi recomandă o dezbatere mai largă, în cadrul instituţiilor, privind măsurile ce trebuie luate, abordarea cea mai evidentă fiind o creştere substanţială a sancţiunilor aplicate statelor membre care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în ceea ce priveşte rambursarea sumelor plătite în mod nejustificat;

    16.  atrage atenţia asupra faptului că, în ceea ce priveşte acţiunile structurale, cuantumul afectat de nereguli a crescut cu 17%, de la 601 milioane EUR în 2005 la 703 milioane EUR în 2006 (Fonduri structurale 517 milioane EUR, Fondul de coeziune 186 milioane EUR); neregulile au vizat în special (75%) Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) şi Fondul Social European (FSE); aproximativ 85% din suma afectată de nereguli (438,1 milioane EUR) din cadrul fondurilor structurale au vizat, în 2006, Germania, Spania, Italia, Portugalia şi Regatul Unit; deseori, beneficiarii au facturat cheltuieli neeligibile; aceste detalii au fost descoperite după verificarea documentelor;

    17.  regretă faptul că, din cele 95 de proiecte finanţate din fondurile structurale şi auditate pe parcursul perioadei curente de finanţare, 60 au fost afectate de erori materiale privind cheltuielile declarate în cadrul proiectelor, ceea ce reprezintă o creştere a numărului de nereguli comparativ cu anul trecut; consideră că ar fi necesară auditarea unui număr mai mare de proiecte, astfel încât concluziile obţinute să permită formularea de recomandări clare în vederea îmbunătăţirii gestiunii financiare;

    18.  constată că, din cele 703 milioane EUR pentru 2006, rămân de recuperat 266,5 milioane EUR, iar pentru anii anteriori, mai trebuie încă recuperate 762 milioane EUR; invită Comisia să informeze comisiile competente ale Parlamentului de două ori pe an cu privire la progresul înregistrat şi la măsurile specifice adoptate pentru a accelera recuperarea sumelor restante;

    19.  remarcă faptul că, în ceea ce priveşte fondurile de preaderare, impactul financiar s-a redus de la 26,5 milioane EUR în 2005 la 12,3 milioane EUR în 2006; erorile cele mai frecvente au fost facturarea unor cheltuieli neeligibile şi nerespectarea condiţiilor contractuale sau de reglementare; de la lansarea fondurilor, au fost recuperate 11 milioane EUR; cu toate acestea, rămân de recuperat 14 milioane EUR;

    20.  este convins că statele membre şi instituţiile UE, inclusiv Curtea de Conturi, trebuie să ajungă la un acord politic asupra unei „rate tolerabile a erorilor” dacă se doreşte obţinerea unei declaraţii pozitive de asigurare;

    Deficienţe constatate

    21. solicită Comisiei să includă în raportul anual 2008 privind protejarea intereselor financiare o analiză a structurilor din statele membre care sunt implicate în combaterea neregulilor; analiza în cauză ar trebui să răspundă, printre altele, la următoarele întrebări, pentru a oferi Parlamentului o imagine mai clară a aplicării cadrului legislativ al reţelei de „luptă împotriva fraudei”:

    –       care sunt autorităţile naţionale din statele membre care sunt vizate de acest exerciţiu?

    –       cum este organizată cooperarea dintre ele?

    –       care sunt competenţele de inspecţie ale autorităţilor naţionale?

    –       autorităţile naţionale respective funcţionează pe baza unei programări anuale?

           sunt acestea obligate să întocmească un raport privind obiectivele care trebuie urmărite în activitatea lor de control?

           autorităţile naţionale au obligaţia de a elabora un raport privind utilizarea fondurilor UE?

          cum cooperează acestea cu OLAF şi în ce măsură constatările acestora sunt comunicate Comisiei?

    –       care sunt bazele de date europene la care au acces direct?

    –       care sunt bazele de date naţionale la care Comisia poate avea acces?

           care sunt costurile estimate ale controalelor?

    –       care sunt mecanismele de notificare a neregulilor?

           care este situaţia aplicării Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului?

    22. solicită Comisiei să precizeze, în ceea ce priveşte sectorul resurselor proprii, ce alte acţiuni va întreprinde pentru a pune capăt importurilor frauduloase de televizoare, de ţigări şi, în general, de produse contrafăcute; în acest context, constată cu satisfacţie faptul că OLAF şi-a putut înfiinţa o antenă în China; încurajează Comisia să întărească lupta împotriva contrafacerii; invită Comisia să prezinte, în contextul raportului anual privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor pe 2007, care urmează a fi publicat în iulie 2008, iniţiativele şi acţiunile adoptate pe baza Rezoluţiei Parlamentului din 11 octombrie 2007[11] privind implicaţiile acordului dintre Comunitate, unele state membre şi societatea Philip Morris, referitor la intensificarea luptei împotriva fraudei şi a contrabandei cu ţigări;

    23. consideră absolut inacceptabil faptul că, în ceea ce priveşte cheltuielile agricole, Germania şi Spania nu transmit Comisiei, de câţiva ani, informaţiile privind neregulile în format electronic; constată, în plus, că cele două ţări sunt responsabile pentru 38% (33,2 milioane EUR) dintre nereguli şi că Germania nu mai comunică datele privind persoanele şi societăţile implicate, în ciuda obligaţiei de a face acest lucru; prin urmare, îndeamnă Comisia să lanseze procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva respectivelor ţări şi să reţină 10% din plăţile agricole până la finalizarea procedurii; prin urmare, solicită preşedintelui Comisiei pentru control bugetar să adreseze o scrisoare reprezentanţelor permanente în cauză pentru a solicita explicaţii;

    24. consideră că perioada de 39 de luni care se scurge între momentul în care se comite o neregulă şi momentul în care neregula în cauză este comunicată Comisiei este intolerabilă, această întârziere făcând mai dificilă recuperarea; solicită Comisiei să indice măsurile pe care le-a luat pentru a rechema la ordine statele membre; constată că comportamentul statelor membre denotă o lipsă de vigilenţă;

    25. solicită să i se prezinte măsurile pe care Comisia le-a luat pentru a reduce numărul de nereguli în sectoarele dezvoltării rurale, al cărnii de vită şi mânzat, precum şi al fructelor şi legumelor;

    26. solicită Comisiei să fie intransigentă în cazul în care Grecia nu respectă planul de acţiune pentru introducerea Sistemului Integrat de Administrare şi Control[12]; ar dori să fie informat cu privire la cuantumul total al subvenţiilor/ajutorului din bugetul Comunităţii acordat Greciei pentru instituirea IACS până în prezent şi dacă această sumă poate fi recuperată în cazul în care sistemul nu devine complet operaţional până în septembrie 2008;

    27. constată că, în ceea ce priveşte acţiunile structurale, 84% din nereguli au fost constatate în Italia (2006: 228,2 milioane EUR), Spania (2006: 85,7 milioane EUR), Marea Britanie (2006: 59,8 milioane EUR), Portugalia (2006: 37,2 milioane EUR) şi Germania (2006: 27,2 milioane); constată, în acelaşi timp, că nici Germania, nici Spania nu utilizează modulul electronic al Sistemului de informare antifraudă; în plus, Germania nu transmite datele privind persoanele şi societăţile implicate; solicită preşedintelui Comisiei pentru control bugetar să adreseze o scrisoare reprezentanţelor permanente în cauză pentru a solicita explicaţii;

    28. consideră că, în acest context, perioada de programare 2000-2006 a dovedit că la neregulile constatate au contribuit regulile prea complicate şi sistemele de control şi supraveghere ineficace; relevă faptul că, în plus, plăţile au ajuns deseori tardiv la beneficiari; în consecinţă, salută îmbunătăţirile pe care le-a adus Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune[13]; doreşte ca, în general, autorităţile regionale şi locale să fie implicate mai intens în programarea şi executarea fondurilor;

    29. reaminteşte că, în Rezoluţia sa din 15 iunie 2006 privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor şi lupta împotriva fraudei - raport anual 2004[14], Parlamentul a menţionat că: „(…) în perioada avută în vedere din 2005, trebuie să se acorde o atenţie deosebită neregulilor privind acţiunile structurale”; trebuie să constate, cu toate acestea, că situaţia pare a se fi degradat;

    30. consideră că Comisia ar trebui să acorde o atenţie specială reţelelor criminale specializate în deturnarea de fonduri UE;

    31. solicită Comisiei să prezinte Comisiei pentru control bugetar a PE o analiză detaliată a sistemului sau a sistemelor utilizate de structurile crimei organizate conduse sau nu de mafia pentru a submina interesele financiare ale Comunităţilor;

    32. se arată extrem de preocupat de constatarea Preşedintelui Curţii de Conturi Europene: „Sistemele de control şi supraveghere din statele membre au fost în general ineficace sau de o eficacitate medie, iar supravegherea funcţionării lor de către Comisie a fost doar de o eficacitate medie”;[15]

    33. solicită, prin urmare, ca statele membre să garanteze calitatea sistemelor lor de control şi de supraveghere adoptând, la nivelul politic adecvat, o declaraţie naţională de gestiune referitoare la toate cheltuielile comunitare în gestiune partajată; solicită Comisiei să susţină activ această idee şi să prezinte progresul obţinut în raportul anual privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor;

    34. invită Comisia să ia măsurile adecvate, inclusiv, dacă este cazul, să deschisă proceduri de încălcare a dreptului comunitar, împotriva statelor membre care nu acordă asistenţă serviciilor Comisiei la efectuarea verificărilor la faţa locului în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului;

    35. solicită Comisiei, în acest context, să evalueze introducerea de elemente obligatorii şi de prevenire în viitoarea legislaţie CE privind gestiunea partajată pentru ca sumele care fac obiectul unor nereguli să poată fi recuperate la finalul procedurii de recuperare, de exemplu constituirea de către un stat membru a unor garanţii în favoarea Comunităţilor pentru utilizarea fondurilor europene de către destinatari;

    36. reaminteşte că, la nivelul acţiunilor structurale, mai trebuie recuperate peste 1 000 milioane EUR pentru 2006 şi anii anteriori;

    37. subliniază responsabilitatea directă a statelor membre în recuperarea fondurilor a căror plată este afectată de nereguli; reiterează sugestia făcută Comisiei privind suspendarea plăţilor interimare către statele membre în cazuri de nereguli grave; recunoaşte necesitatea unei reacţii adecvate în cazul insuficienţei sistemelor de control de gestiune într-un stat membru şi reaminteşte că fraudele şi neregulile aduc prejudicii activităţii Uniunii Europene şi, în special, proiectelor din domeniul acţiunilor structurale;

    38. salută faptul că unele informaţii privind beneficiarii de fonduri structurale vor fi făcute publice în cadrul iniţiativei europene în materie de transparenţă şi solicită cu insistenţă ca în statele membre să se introducă obligaţia strictă de a publica informaţii despre proiectele şi beneficiarii de credite din toate fondurile comunitare în gestiune partajată;

    39. solicită statelor membre să comunice anual Comisiei pierderile financiare cauzate de cuantumurile pierdute definitiv, Comisia urmând a prezenta suma în raportul său anual;

    40. solicită, de asemenea, autorităţilor competente din cadrul statelor membre să informeze anual Comisia, inclusiv OLAF, asupra hotărârilor pronunţate de tribunale cu privire la utilizarea frauduloasă a fondurilor structurale;

    41. solicită Comisiei să ia poziţie în urma acestei evaluări negative a activităţii sale de către Curtea de Conturi şi să explice, în acelaşi timp, demersurile pe care le-a întreprins pentru a ameliora, în statele membre, o situaţie care aduce atingere protejării intereselor financiare ale Comunităţilor;

    42. în acelaşi timp, invită Comisia să prezinte mai des rapoarte statelor membre dând detalii cu privire la modul în care a utilizat informaţiile ce i-au fost furnizate, precum şi cu privire la modul în care a adoptat măsuri în urma neregulilor semnalate;

    43. constată că, în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor de preaderare, 94% dintre nereguli au fost constatate în Bulgaria (2006: 1,7 milioane EUR), Polonia (2006: 2,4 milioane EUR), România (2006: 5,5 milioane EUR) şi Slovacia (2006:1,9 milioane EUR); constată că, în acest context, Comisia a subliniat că este necesar să se ajungă la o interpretare comună şi la o utilizare coerentă a liniilor directoare şi a documentelor de lucru; solicită, prin urmare, Comisiei să îi indice măsurile pe care le-a luat în acest sens;

    44. invită Comisia să facă în aşa fel încât statele membre să poată identifica mai clar şi încă de la început neregulile despre care se bănuieşte că constituie deturnări frauduloase, deoarece statele membre nu ştiu încă cu precizie ce constituie neregulă sau fraudă şi ce trebuie să fie raportat Comisiei/OLAF, cu toate că îşi îndeplinesc cerinţele în materie de raportare trimestrială;

    45. invită Comisia să ajute statele membre să utilizeze Sistemul de informare antifraudă (AFIS)/Ciginfo al OLAF; consideră că această pagină de deschidere administrativă unică ar putea ameliora schimbul de date (în special privind neregulile) între OLAF şi statele membre odată ce sistemele naţionale şi europene devin compatibile;

    46. salută faptul că Comisia pentru control bugetar s-a întâlnit deja de două ori cu omologii săi din parlamentele naţionale; consideră că întâlnirile anuale ale comisiilor pentru control bugetar din parlamentele naţionale şi din Parlamentul European pot fi foarte utile pentru a ameliora sistemele de control şi monitorizare ale statelor membre şi pentru a obţine o declaraţie naţională de gestiune;

    47. doreşte să se realizeze o cât mai strânsă colaborare între Curtea de Conturi Europeană şi organismele naţionale şi regionale de audit pentru ca aceasta să poată folosi, din ce în ce mai mult, rapoartele acestora pentru a verifica utilizarea fondurilor UE în statele membre;

    Rapoartele de activitate ale OLAF

    48. constată că OLAF a fost restructurat în 2006 ţinând seama de Raportul special nr. 1/2005 al Curţii de Conturi; consideră că funcţionarea OLAF ar trebui să facă obiectul unei evaluări a Parlamentului în cadrul procedurii de revizuire a regulamentului OLAF;

    49. invită Comisia să se asigure că baza de date menţionată la articolul 95 din regulamentul financiar revizuit va fi complet operaţională de la 1 ianuarie 2009;

    50. constată că OLAF a primit 802 de sesizări noi în 2005, respectiv 826 în 2006; salută faptul că sistemul de evaluare a permis reducerea numărului de anchete deschise la 254 de cazuri şi că, în plus, conform statisticilor, majoritatea anchetelor terminate s-au soldat cu măsuri administrative, disciplinare, judiciare sau legislative; ia notă de faptul că impactul financiar al tuturor cazurilor în curs şi al cazurilor închise la sfârşitul anului 2005 se ridica la 6 600 milioane EUR şi la 7 400 milioane EUR la sfârşitul anului 2006; sectoarele cele mai afectate au fost fondurile structurale (2006: 1 606,7 milioane EUR), ţigările (2006: 1 320,1 milioane EUR), sectorul vamal (2006: 989,8 milioane EUR) şi TVA (2006: 727,8 milioane EUR);

    51. invită Comisia să pregătească temeiul legal adecvat pentru publicarea numelor companiilor şi persoanelor care au comis fraude împotriva Comunităţii;

    52. salută modul în care OLAF a informat Parlamentul cu privire la urmările anchetelor închise; atrage totuşi atenţia asupra faptului că parchetele implicate au refuzat de 20 de ori să ia măsuri (din 134 de cazuri în care s-a cerut urmărirea în justiţie), din motive de prescriere sau din lipsă de probe;

    53. cu toate acestea, regretă faptul că OLAF nu a relansat dialogul privind informaţiile scrise pe care comisia parlamentară competentă le primeşte periodic, aşa cum se cerea în Rezoluţia privind raportul anual pentru 2004, menţionată anterior;

    54. constată că, la fel ca în anii precedenţi, cea mai mare parte a cazurilor au fost înregistrate în Belgia, Germania şi Italia;

    55. atrage atenţia asupra faptului că, la 11 octombrie 2007, a fost adoptată o Rezoluţie privind intensificarea luptei împotriva fraudei şi a contrabandei cu ţigări şi privind progresele înregistrate în vederea punerii în aplicare a recomandărilor făcute de Comisia de anchetă a Parlamentului European privind regimul de tranzit comunitar[16];

    56. constată că, în 2006, anchetele OLAF s-au soldat cu înregistrarea unei sume de peste 450 milioane EUR ca sumă de recuperat; această sumă provine din cazurile închise în 2006 (cca. 114 milioane EUR) şi din măsurile în curs adoptate ca urmare a unor anchete (cca. 336 milioane EUR, provenite în special din sectorul agricol - 134,6 milioane EUR - şi din fondurile structurale - 146,3 milioane EUR);

    57. salută cooperarea dintre OLAF, Europol, Eurojust şi anumite organizaţii internaţionale care are ca scop, printre altele, combaterea criminalităţii organizate; subliniază, în acelaşi timp, că o astfel de cooperare ar trebui să fie transparentă şi de aşa natură încât să nu afecteze independenţa OLAF;

    58. înţelege dorinţa Comisiei de a limita numărul de versiuni lingvistice disponibile din considerente economice; insistă, cu toate acestea, ca anexa 2 la rapoartele anuale privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor, precum şi rapoartele de activitate să fie disponibile cel puţin în engleză, franceză şi germană;

    Revizuirea Regulamentului OLAF

    59. reaminteşte Comisiei că Parlamentul a susţinut că „(…) competenţele de investigare ale OLAF ar trebui grupate într-un singur regulament”[17]; în acelaşi timp, subliniază faptul că Grupul de lucru al Consiliului pentru combaterea fraudei pare să fie, de asemenea, în favoarea grupării temeiurilor legale actuale[18]; solicită, prin urmare, OLAF să prezinte de urgenţă, în contextul raportului anual de activitate al OLAF pentru 2007, o analiză a interoperabilităţii diverselor temeiuri legale care îi conferă competenţe de investigare, astfel încât concluziile acestei analize să fie eventual luate în considerare la viitoarea revizuire a Regulamentului OLAF; în acest context, subliniază faptul că Tratatul de la Lisabona[19] modifică, de asemenea, articolul 280 din Tratatul UE privind combaterea fraudei;

    60. ia act de faptul că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât, la 27 noiembrie 2007, în cauza 20477/05 Tillack c. Belgia, că statul belgian a încălcat articolul 10 (libertatea de expresie) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului atunci când a percheziţionat casa jurnalistului; constată, cu toate acestea, că nici OLAF, nici anchetele administrative anterioare ale Comisiei nu au făcut obiectul hotărârii; în acest context, consideră că, în general, trebuie să se ia toate măsurile adecvate pentru a proteja drepturile persoanelor care fac obiectul unor anchete;

    Lupta împotriva fraudelor care afectează taxa pe valoarea adăugată (TVA)

    61. este extrem de preocupat de prejudiciul financiar cauzat de tranzacţiile de tip „carusel”; constată, de exemplu, că Institutul german de studii economice situează pierderea veniturilor din taxa naţională pe valoarea adăugată pentru anii 2003-2005 la o valoare de 17 000 - 18 000 milioane EUR pe an; constată, de asemenea, că statele membre estimează, în general, că suferă anual pierderi de aproximativ 10% din veniturile lor din TVA; remarcă faptul că o treime din aceste pierderi sunt imputabile tranzacţiilor transfrontaliere de tip „carusel”;

    62. remarcă, printre altele, faptul că, pentru Regatul Unit, Camera Lorzilor estimează pierderea de venituri din taxa naţională pe valoarea adăugată pentru anii 2005 şi 2006 la 3 500-4 750 milioane de lire sterline, însemnând cel puţin 9,6 milioane de lire sterline pe zi; citează raportul care precizează: „Mecanismul actual pentru tranzacţiile TVA intracomunitare nu este durabil”[20];

    63. reaminteşte că pentru perceperea resurselor proprii din TVA pot fi luate în calcul doar veniturile efective;

    64. este extrem de preocupat de faptul că multe state membre se arată în continuare reticente în privinţa consolidării atât a cooperării dintre serviciile naţionale competente, cât şi a cooperării dintre Comisie, inclusiv OLAF, şi serviciile naţionale;

    65.  salută comunicarea Comisiei către Consiliu privind anumite elemente cheie care contribuie la instituirea strategiei de combatere a fraudei în domeniul TVA în cadrul UE (COM(2007)0758); în consecinţă, solicită comisiei sale competente să ia măsuri active pentru a monitoriza punerea în aplicare a acestei comunicări;

    66.  critică faptul că Consiliul nu a luat încă poziţie cu privire la propunerea de regulament privind asistenţa administrativă reciprocă pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva fraudei şi a oricăror alte activităţi ilegale, propunere de regulament discutată de Parlament în prima lectură la 23 iunie 2005[21]; solicită Preşedintelui să ia legătura cu Preşedintele Consiliului pentru a accelera dosarul;

    67.  consideră că pentru a combate fraudele transfrontaliere de tip „carusel” este indispensabilă o cooperare mai strânsă între serviciile implicate, precum şi cu Comisia (OLAF), şi că, în acest context, sistemul de schimb de informaţii privind TVA şi cooperarea în materie de analiză a datelor, cu asistenţă din partea Comisiei (OLAF), ar trebui consolidate;

    o

    o      o

    68.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie, Curţii de Conturi, Comitetului de supraveghere al OLAF şi OLAF.

    • [1]  http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/aar2005/index_en.htm.
    • [2]  http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/index_en.htm.
    • [3]  http://ec.europa.eu/anti_fraud/reports/sup-com_en.html.
    • [4]  JO C 263, 31.10.2006, p. 1.
    • [5]  http://eca.europa.eu/portal/pls/portal/docs/1/483522.PDF.
    • [6]  JO C 390, 30.12.2006, p. 1.
    • [7]  JO L 292, 15.11.1996, p. 2.
    • [8]  JO C 209, 11.8.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1437/2007, JO L 322, 7.12.2007, p. 1).
    • [9]  Comisarul Hübner a declarat într-un răspuns scris adresat Comisiei pentru control bugetar că „în 2006, plăţile în cadrul FEDR au fost suspendate de către Spania, în aşteptarea rezultatelor auditurilor asupra măsurilor de remediere. Alte exemple: întreruperea plăţilor în cadrul FSE în 2005 pentru toate programele din Anglia, pentru programele din cadrul obiectivului 3 şi pentru anumite programe regionale în Franţa, precum şi pentru programele din regiunile Calabria şi Sicilia din Italia, iar în 2006 în cadrul EQUAL pentru Spania şi Italia”.
    • [10]  Regulamentul (CE) nr. 1469/95 al Consiliului din 22 iunie 1995 privind măsurile ce trebuie adoptate cu privire la beneficiarii operaţiunilor finanţate de FEOGA, secţiunea Garantare (JO L 145, 29.6.1995, p. 1).
    • [11]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0432.
    • [12]  Raportul anual al Curţii de Conturi privind execuţia bugetului aferent exerciţiului financiar 2006: „5.11. Pentru al cincilea an consecutiv, declaraţia directorului general cuprinde o rezervă privind insuficienta punere în aplicare a IACS în Grecia. Pentru 2006, Curtea a confirmat că în continuare nu se pun în aplicare controale cheie, şi anume: gestionarea cererilor de plată, procedurile de inspecţie, integritatea bazei de date referitoare la animale şi sistemul de identificare a parcelelor agricole.”
    • [13]  JO C 210, 31.7.2006, p. 25. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1989/2006 (JO L 411, 30.12.2006, p. 6).
    • [14]  Texte adoptate, P6_TA(2006)0277, punctul 11.
    • [15]  Prezentare în faţa Comisiei pentru control bugetar la 12 noiembrie 2007.
    • [16]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0432.
    • [17]  P6_TA(2006)0277, punctul 30.
    • [18]  Scrisoarea adresată Directorului OLAF din 2 aprilie 2007.
    • [19]  JO C 306, 17.12.2007, p. 127.
    • [20]  Punctul 52 din raportul Camerei Lorzilor - Comisia pentru Uniunea Europeană: European Union Committee, Stopping the Carousel: Missing Trader Fraud in the EU, HL Paper 101, 25 mai 2007.
    • [21]  Texte adoptate, P6_TA(2005)0255.

    AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (8.5.2007)

    destinat Comisiei pentru control bugetar

    privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor – Lupta împotriva fraudei – Raport anual 2005

    (2006/2268(INI))

    Raportor pentru aviz: Jan Březina

    SUGESTII

    Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

    1.  regretă faptul că, din cele 95 de proiecte finanţate din fondurile structurale şi auditate pe parcursul perioadei curente de finanţare, 60 au fost afectate de erori materiale privind cheltuielile declarate în cadrul proiectelor, ceea ce reprezintă o creştere a numărului de nereguli comparativ cu anul trecut; consideră că ar fi necesară auditarea unui număr mai mare de proiecte, astfel încât concluziile obţinute să permită formularea de recomandări clare în vederea îmbunătăţirii gestiunii financiare;

    2.  constată cu satisfacţie că, deşi numărul neregulilor în ceea ce priveşte politica structurală şi de coeziune a crescut comparativ cu anul 2004, impactul financiar al acestor nereguli a fost mult mai scăzut;

    3.  observă că neregulile din partea statelor membre se datorează, parţial, complexităţii cadrului legislativ şi, în consecinţă, ar trebui să încurajeze Comisia să continue simplificarea acestuia;

    4.  solicită să se definească mai clar diferenţa dintre conceptul de fraudă şi cel de neregulă;

    5.  solicită o mediatizare intensă a cazurilor de fraudă şi a neregulilor, scoţând în evidenţă identitatea persoanelor implicate;

    6.  înţelege faptul că procedurile de încheiere a proiectelor care cuprind auditări ex post pot fi deosebit de lungi; încurajează Comisia să îşi revizuiască şi să îşi simplifice procedurile, astfel încât încheierea proiectelor pentru perioada 2000-2006 să se poată derula fără întârziere, asigurându-se, în acelaşi timp, cele mai ridicate standarde de gestiune financiară;

    7.  subliniază din nou faptul că statele membre ar trebui să asigure caracterul adecvat al mecanismelor lor de control financiar şi să emită, la nivelul administrativ corespunzător, o declaraţie de gestiune naţională cu privire la creditele comunitare în gestiune partajată;

    8.  subliniază responsabilitatea directă a statelor membre privind recuperarea fondurilor a căror plată este afectată de nereguli; reiterează sugestia făcută Comisiei privind suspendarea plăţilor interimare către statele membre în cazuri de nereguli grave; recunoaşte necesitatea unei reacţii adecvate în cazul insuficienţei sistemelor de control de gestiune într-un stat membru şi reaminteşte că fraudele şi neregulile aduc prejudicii activităţii Uniunii Europene şi, în special, proiectelor din domeniul acţiunilor structurale;

    9.  salută faptul că unele informaţii privind beneficiarii de fonduri structurale vor trebui făcute publice în cadrul iniţiativei europene în materie de transparenţă şi solicită cu insistenţă să se impună statelor membre obligaţia strictă de a publica informaţii despre proiectele şi beneficiarii de credite din toate fondurile comunitare în gestiune partajată;

    10. regretă faptul că gestiunea sistemelor de control sunt lipsite de claritate şi transparenţă; consideră că noţiunea-cheie de „nivel tolerabil de risc” ar trebui definită mai exact în scopul furnizării unor instrucţiuni clare care să satisfacă aşteptările legitime ale statelor membre, ale autorităţilor regionale şi ale contractanţilor;

    11. solicită, în vederea asigurării unei strategii coerente de evaluare a modului în care sunt folosite fondurile structurale, să se ia în considerare concluziile Raportului special nr. 10/2006 al Curţii de Conturi pentru viitoarele evaluări (ex ante, pe parcurs şi ex post), pentru perioadele de programare 2000-2006, 2007-2013 şi perioadele ulterioare.

    PROCEDURĂ

    Titlu

    Protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor – Lupta împotriva fraudei – Raport anual 2005

    Numărul procedurii

    2006/2268(INI)

    Comisia competentă în fond

    CONT

    Aviz emis de către              

            Data anunţului în plen

    REGI29.11.2006

     

    Cooperare consolidată - data anunţului în plen

     

    Raportor pentru aviz :       

            Data numirii

    Jan Březina

    27.2.2007

    Raportorul pentru aviz substituit

     

    Examinare în comisie

    20.3.2007

     

     

     

     

    Data adoptării

    2.5.2007

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    47

    0

    0

    Membri titulari prezenţi la votul final

    Alfonso Andria, Stavros Arnaoutakis, Jean Marie Beaupuy, Rolf Berend, Wolfgang Bulfon, Antonio De Blasio, Vasile Dîncu, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Ambroise Guellec, Gábor Harangozó, Marian Harkin, Jim Higgins, Alain Hutchinson, Mieczysław Edmund Janowski, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Miloš Koterec, Constanze Angela Krehl, Mario Mantovani, Miguel Angel Martínez Martínez, Yiannakis Matsis, Miroslav Mikolášik, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Maria Petre, Markus Pieper, Elisabeth Schroedter, Stefan Sofianski, Grażyna Staniszewska, Oldřich Vlasák, Vladimír Železný

    Membri supleanţi prezenţi la votul final

    Bastiaan Belder, Brigitte Douay, Den Dover, Riitta Myller, Zita Pleštinská, Christa Prets, Miloslav Ransdorf, Richard Seeber, László Surján, Károly Ferenc Szabó

    Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

    Véronique De Keyser, Henrik Lax, Samuli Pohjamo

    Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

     

    AVIZ al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (8.5.2007)

    destinat Comisiei pentru control bugetar

    privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţii – Lupta împotriva fraudei – Raport anual 2005

    (2006/2268(INI))

    Raportor pentru aviz: Kyösti Virrankoski

    SUGESTII

    Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

    1.  salută adoptarea unui nou regulament privind finanţarea PAC [Regulamentul (CE) Nr. 1290/2005 al Consiliului], care are ca scop asigurarea unui cadru legal simplificat şi mai eficient pentru recuperarea de către statele membre a plăţilor nejustificate; invită Comisia să evalueze aplicarea acestei noi legislaţii şi să prezinte un raport;

    2.  salută îndeplinirea mandatului Forţei de Recuperare, care, pe baza examinării cazurilor anterioare anului 1999, a permis recuperarea unor sume semnificative plătite în mod nejustificat operatorilor din FEOGA, Secţiunea Garantare;

    3.  regretă că, deşi neregulile privind cheltuielile agricole s-au redus în 2005 comparativ cu anul anterior, impactul financiar al acestora s-a majorat; recomandă statelor membre să depună eforturi pentru îmbunătăţirea disciplinei de raportare în vederea reducerii atât a numărului, cât şi a impactului financiar al neregulilor;

    4.  observă, cu îngrijorare, faptul că nivelul de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat rămâne scăzut şi variază în rândul statelor membre şi, deoarece şansa de recuperare scade în timp, recomandă Comisiei să îşi intensifice eforturile de majorare a ratei de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat;

    5.  subliniază faptul că este deosebit de important ca statele membre să dispună de sisteme corespunzătoare pentru recuperarea plăţilor nejustificate, reducând astfel nevoia aplicării de măsuri corective de către Comisie; consideră că, atunci când într-un anumit stat membru nivelul recuperărilor rămâne în mod sistematic scăzut, Comisia ar trebui să aplice măsuri corective;

    6.  susţine pe deplin Comisia în aplicarea riguroasă a legislaţiei privind suspendarea plăţilor şi subliniază faptul că finanţările PAC ar trebui să fie supuse aceleiaşi proceduri ca şi măsurile deja întreprinse[1] pentru a nu transfera fondurile în cazul în care Comisia nu dispune de o garanţie absolută privind fiabilitatea sistemelor de gestiune şi de control ale statului membru beneficiar al fondurilor în cauză;

    7.  consideră că sistemul plăţilor directe introdus în contextul reformei PAC, care constă în sume plătite fermierilor, ar trebui îmbunătăţit, cu scopul de a preveni denaturarea concurenţei, de a garanta că procedurile sunt necostisitoare şi simple şi de a garanta, de asemenea, că există o transparenţă maximă în ceea ce priveşte plăţile şi beneficiarii acestora în toate statele membre;

    8.  este preocupat de asigurarea eficienţei şi transparenţei verificărilor şi sistemelor de supraveghere privind plăţile către fermieri; astfel, recomandă Comisiei să prezinte rapoarte anuale privind rezultatele verificărilor şi sistemelor respective;

    9.  salută evoluţiile din anumite state membre, precum adoptarea unor noi măsuri de îmbunătăţire a controlului şi a recuperării sumelor plătite în mod nejustificat, şi subliniază necesitatea adoptării unor dispoziţii suplimentare în cazul de nereguli sau fraude;

    10. ia notă de adoptarea de către Comisie a celui de-al doilea raport privind deficienţele la aplicarea sistemului „listei negre” [Regulamentul (CE) Nr. 1469/95 al Consiliului] şi recomandă o dezbatere mai largă, în cadrul instituţiilor, privind măsurile ce trebuie luate, abordarea cea mai evidentă fiind o creştere substanţială aplicate statelor membre care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în ceea ce priveşte rambursarea sumelor plătite în mod nejustificat.

    PROCEDURĂ

    Titlu

    Protejarea intereselor financiare ale Comunităţii – Lupta împotriva fraudei – Raport anual 2005

    Numărul procedurii

    2006/2268(INI)

    Comisia competentă în fond

    CONT

    Aviz emis de către              

            Data anunţului în plen

    AGRI29.11.2006

     

    Cooperare consolidată - data anunţului în plen

     

    Raportor pentru aviz :       

            Data numirii

    Kyösti Virrankoski

    19.12.2006

    Raportorul pentru aviz substituit

     

    Examinare în comisie

    21.3.2007

    11.4.2007

     

     

     

    Data adoptării

    8.5.2007

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    30

    0

    0

    Membri titulari prezenţi la votul final

    Vincenzo Aita, Peter Baco, Katerina Batzeli, Thijs Berman, Niels Busk, Luis Manuel Capoulas Santos, Dumitru Gheorghe Mircea Coşea, Joseph Daul, Albert Deß, Gintaras Didžiokas, Carmen Fraga Estévez, Lutz Goepel, Friedrich-Wilhelm Graefe zu Baringdorf, Esther Herranz García, Elisabeth Jeggle, Atilla Béla Ladislau Kelemen, Heinz Kindermann, Véronique Mathieu, Rosa Miguélez Ramos, Neil Parish, Radu Podgorean, María Isabel Salinas García, Agnes Schierhuber, Willem Schuth, Czesław Adam Siekierski, Csaba Sándor Tabajdi, Marc Tarabella, Witold Tomczak, Donato Tommaso Veraldi, Andrzej Tomasz Zapałowski

    Membri supleanţi prezenţi la votul final

    Esther De Lange, Ilda Figueiredo, Jan Mulder, James Nicholson, Armando Veneto

    Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

     

    Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

     

    • [1] Comisarul Hübner a declarat într-un răspuns scris adresat Comisiei pentru control bugetar: „în 2006, plăţile în cadrul FEDR au fost suspendate de către Spania, în aşteptarea rezultatelor auditurilor asupra măsurilor de remediere. Alte exemple: întreruperea plăţilor în cadrul FSE în 2005 pentru toate programele din Anglia, pentru programele din cadrul obiectivului 3 şi pentru anumite programe regionale în Franţa, precum şi pentru programele din regiunile Calabria şi Sicilia din Italia, iar în 2006 în cadrul EQUAL pentru Spania şi Italia”.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    22.01.2008

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    25

    1

    0

    Membri titulari prezenţi la votul final

    Jean-Pierre Audy, Herbert Bösch, Paul van Buitenen, Paulo Casaca, Jorgo Chatzimarkakis, Antonio De Blasio, Markus Ferber, Christofer Fjellner, Ingeborg Gräßle, Dan Jørgensen, Esther De Lange, Marusya Ivanova Lyubcheva, Hans-Peter Martin, Jan Mulder, Francesco Musotto, Bill Newton Dunn, Borut Pahor, José Javier Pomés Ruiz, Bart Staes, Alexander Stubb, Kyösti Virrankoski

    Membri supleanţi prezenţi la votul final

    Daniel Caspary, Valdis Dombrovskis, Edit Herczog, Monica Maria Iacob-Ridzi, Cătălin-Ioan Nechifor, Pierre Pribetich, Petya Stavreva

    Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final