RAPORT conţinând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind factorii care încurajează terorismul şi favorizează recrutarea de terorişti

29.1.2008 - (2006/2092(INI))

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
Raportor: Gérard Deprez

Procedură : 2006/2092(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0015/2008

PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI

privind factorii care încurajează terorismul şi favorizează recrutarea de terorişti

(2006/2092(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului, prezentată de Antoine Duquesne în numele grupului ALDE, privind factorii care încurajează terorismul şi favorizează recrutarea de terorişti (B6-0677/2005),

–    având în vedere Rezoluţia Parlamentului European din 14 februarie 2007 privind presupusa folosire a ţărilor europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri[1],

–   având în vedere Rezoluţia sa din 15 februarie 2007 privind dimensiunea externă a luptei împotriva terorismului internaţional[2]

–   având în vedere instrumentele internaţionale, europene şi naţionale privind protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv Convenţia Europeană privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi Carta drepturilor fundamentale a UE,

–    având în vedere drepturile specifice garantate de aceste instrumente, precum libertatea religiei, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, interzicerea discriminării bazate pe sex, orientare sexuală, rasă şi origini etnice, precum şi directivele UE împotriva discriminării,

–    având în vedere Titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 29 şi 30,

–    având în vedere Titlul IV din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 29 şi articolul 30 alineatul (2),

–    având în vedere Strategia Uniunii Europene de combatere a radicalizării şi recrutării de terorişti din 24 noiembrie 2005, precum şi Planul de acţiune al Uniunii Europene pentru combaterea terorismului din 13 februarie 2006,

–    având în vedere Strategia antiteroristă a Uniunii Europene adoptată de Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 14 şi 15 decembrie 2005, actualizată în martie 2007, şi Strategia Uniunii Europene de combatere a radicalizării şi recrutării de terorişti, adoptată de Consiliul European în cadrul aceleiaşi reuniuni,

–    având în vedere Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului[3],

–    având în vedere Directiva 89/552/CE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind televiziunea fără frontiere[4],

–    având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (Directiva privind comerțul electronic)[5],

–    având în vedere Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European şi Consiliului, intitulată „Recrutarea teroriştilor: combaterea factorilor care contribuie la radicalizarea violentă” (COM(2005)0313),

–    având în vedere Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului,

–    având în vedere Convenţia Europol, în special articolul 2 alineatul (2),

–   având în vedere Raportul „Alianţa civilizaţiilor”, prezentat Secretarului General al Naţiunilor Unite la 13 noiembrie 2006,

–    având în vedere Rezoluţia 1624(2005) a Consiliului de Securitate al ONU,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 30 ianuarie 1997 privind combaterea terorismului în Uniunea Europeană[6], în special punctul 14, care îndeamnă statele membre să considere orice apologie a terorismului drept infracţiune,

–    având în vedere articolul 114 alineatul (3) şi articolul 94 din Regulamentul de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0015/2008),

A.  întrucât terorismul, în special terorismul jihadist, reprezintă astăzi principala ameninţare la adresa securităţii cetăţenilor din Uniunea Europeană;

B.  întrucât terorismul în general reprezintă astăzi una din cele mai grave ameninţări la adresa securităţii cetăţenilor din Uniunea Europeană;

C.  întrucât ameninţarea terorismului afectează în prezent coeziunea şi stabilitatea societăţilor europene prin stimularea unei polarizări negative;

D. întrucât atacurile care s-au produs în Madrid la 11 martie 2004 şi în Londra la 7 iulie 2005 arată faptul că organizaţiile teroriste internaţionale sunt active în spaţiul UE, încearcă să se extindă prin recrutare şi consideră cetăţenii Uniunii drept ţintă a lor,

E.   întrucât lupta împotriva terorismului trebuie să se desfăşoare pe baza respectării stricte a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în special libertatea religiei şi protecţia împotriva discriminării; întrucât aceste două concepte sunt nu numai compatibile, ci şi complementare, deoarece terorismul este un atac la adresa drepturilor şi valorilor fundamentale;

F.   întrucât, astfel cum a fost recunoscut atât de Comisie, cât şi de Consiliu, una dintre principalele ameninţări teroriste cu care se confruntă UE este terorismul bazat pe o interpretare abuzivă a religiei;

G.  întrucât identificarea oricărei culturi, civilizaţii sau religii cu terorismul ar putea avea efecte negative puternice şi întrucât este, prin urmare, extrem de important ca, atunci când este vorba despre radicalizare şi terorismul islamist, să se facă o distincţie clară între marea majoritate a musulmanilor şi minoritatea radicală şi violentă;

H.  întrucât lupta împotriva terorismului – inclusiv terorismul jihadist – are nevoie de o strategie care să includă nu numai identificarea, combaterea şi inculparea persoanelor şi grupurilor responsabile de atacuri teroriste, ci şi acţiuni menite să combată fenomenul terorist în ansamblul său, inclusiv recrutarea de terorişti, şi acţiuni de protecţie şi sprijin al victimelor;

I.    întrucât coalizarea forţelor politice democratice şi sprijinul acestora pentru strategiile antiteroriste naţionale şi europene sunt factori esenţiali care condiţionează succesul luptei împotriva terorismului;

J.    întrucât recrutarea teroriştilor şi factorii care conduc la o radicalizare violentă reprezintă aspecte-cheie care trebuie avute în vedere în lupta împotriva terorismului; întrucât este indispensabilă adoptarea, la nivel european, a unei strategii politice de prevenire a răspândirii de mesaje de instigare la violenţă, prin intermediul educaţiei şi integrării sociale a anumitor persoane şi grupuri susceptibile de a fi atrase de grupurile radicale violente;

K   întrucât Uniunea Europeană însăşi a cunoscut în trecut ideologii totalitare şi acte violente de extremism şi se confruntă astăzi cu diverse forme de terorism;

L.   întrucât extremismul islamic este un fenomen relativ nou pentru Uniunea Europeană şi înţelegerea de către aceasta a procesului de radicalizare care afectează tinerii europenii este limitată; întrucât, în plus, se cunosc foarte puţine lucruri despre radicalizare şi, prin urmare, este nevoie ca acest fenomen să fie studiat mai în detaliu şi cu resurse mai importante pentru a putea fi prevenit;

M.  întrucât combaterea radicalizării violente şi a recrutării pentru terorism reprezintă elemente esenţiale ale strategiei Uniunii Europene împotriva terorismului şi întrucât eliminarea factorilor care contribuie la radicalizare ar trebui să fie parte integrantă a politicii interne şi externe a UE;

N.  întrucât prevenirea prin intermediul combaterii factorilor care ar putea duce la radicalizare reprezintă un element esenţial al strategiei Uniunii de combatere a terorismului;

O.  întrucât Consiliul şi Comisia au ales o strategie orizontală care combină măsuri ce ţin de diverse domenii politice, în pofida faptului că mecanismele parlamentare de control disponibile la nivel european sunt insuficient de flexibile pentru această abordare orizontală;

P.   întrucât riscurile de violenţă şi asociate recrutării de terorişti reflectă doar o parte a problemelor legate de radicalizare, deoarece doar un număr redus de persoane recurg efectiv la violenţă;

Q.  întrucât furia şi frustrarea reprezintă factori care creează un cadru propice radicalizării violente şi care conduc la izolare socială şi la o lipsă de încredere în politică şi democraţie;

R.   întrucât radicalizarea şi consecinţele acesteia reprezintă provocări pentru Uniunea Europeană în ansamblul ei, deşi combaterea acesteia necesită un răspuns local şi bine direcţionat;

S.   întrucât, în unele cazuri, radicalizarea anumitor persoane poate fi cauzată de factori externi, precum recrutarea de către grupuri teroriste, sau de influenţa unor discursuri şi a unei propagande cu totul incompatibile cu principiile şi valorile unei societăţi democratice;

T.   întrucât statele membre trebuie să îşi mobilizeze toate mijloacele pentru a asigura o cât mai bună integrare în societatea lor a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene şi a rezidenţilor de pe teritoriul acesteia care doresc să trăiască împreună în pace şi democraţie, fără niciun fel de discriminare datorată diferenţelor de rasă, religie sau cultură;

U.  întrucât este important să se analizeze şi să se înţeleagă pe deplin motivele, justificările şi procesele care duc la radicalizare şi terorism, precum şi să se întreprindă acţiuni cu privire la acestea; întrucât dezbaterea liberă pe aceste teme şi soluţiile posibile nu trebuie să fie condamnate sau cenzurate;

V.  întrucât, dacă UE doreşte să prevină radicalizarea unor persoane şi utilizarea acestora de către grupuri teroriste, principala sa prioritate trebuie să fie dezintegrarea reţelelor teroriste şi condamnarea tuturor activităţilor ilegale conexe, precum recrutarea, finanţarea, formarea şi propaganda, menite să incite la comiterea de acte teroriste prin diverse mijloace, inclusiv utilizarea internetului;

W. întrucât nu doar incitarea la terorism, ci şi justificarea terorismului contribuie la radicalizarea violentă;

X.  întrucât definiţia armonizată a terorismului din Decizia-cadru 2002/475/JAI nu include justificarea terorismului;

Y.  întrucât abordarea problemelor legate de intrarea şi şederea pe teritoriul Uniunii Europene a persoanelor care contribuie la radicalizare şi care instigă la comiterea de acte de terorism reprezintă un aspect esenţial al luptei împotriva radicalizării violente; întrucât trebuie avută în vedere adoptarea de măsuri legislative la nivelul UE în vederea armonizării, în toate statele membre, a condiţiilor care reglementează intrarea, şederea şi expulzarea unor astfel de persoane;

Z.   întrucât statele membre au dreptul, cu condiţia de a respecta legislaţia, precum şi drepturile fundamentale şi garanţiile juridice, să interzică intrarea şi şederea pe teritoriul lor a oricăror cetăţeni ai unor ţări terţe care contribuie în mod activ la promovarea violenţei şi care combat, prin vorbe sau fapte, regulile de bază ale unei vieţi democratice;

Za. întrucât măsurile represive nu vor fi eficiente, ci, dimpotrivă, pot fi contraproductive dacă persoanelor care sunt cele mai vulnerabile la radicalizare şi recrutare nu li se oferă în acelaşi timp o perspectivă şi un rol pozitiv în societate;

Zb. întrucât, pentru a preveni radicalizarea, este necesar, de asemenea, să se promoveze un dialog efectiv între autorităţile statelor membre şi comunităţile religioase, asigurându-se participarea acestora din urmă la viaţa societăţii, precum şi o egalitate deplină şi efectivă a persoanelor care aparţin unor astfel de comunităţi, şi un dialog intercultural şi interreligios, recâştigându-se astfel un teren favorabil radicalismului terorist;

1.   salută adoptarea de către Consiliu a Strategiei Uniunii Europene de combatere a radicalizării violente şi a recrutării de terorişti, precum şi a Comunicării Comisiei;

2.        îşi exprimă dorinţa de adoptare cât mai rapidă a unei abordări orizontale şi într-o mai mare măsură proactive în ceea ce priveşte evaluarea şi discutarea diverselor măsuri cuprinse în planul de acţiune al UE, dintr-o perspectivă a antiradicalizării şi cu implicarea tuturor comisiilor parlamentare competente;

3.        împărtăşeşte opinia Consiliului şi a Comisiei, conform căreia înţelegerea colectivă în UE a fenomenului de radicalizare este limitată şi trebuie aprofundată; îndeamnă Comisia să promoveze consolidarea cunoaşterii prin utilizarea informaţiilor disponibile la toate nivelurile guvernamentale şi politice, inclusiv acelea care sunt cel mai aproape de grupurile cele mai vulnerabile la fenomenul de radicalizare;

4.        recomandă Comisiei Europene să promoveze identificarea celor mai bune practici prin facilitarea experimentelor locale şi a iniţiativelor practice inovative ale organizaţiilor şi persoanelor care lucrează în strânsă legătură cu grupurile cele mai vulnerabile la fenomenul radicalizării, precum şi coordonarea schimbului acestor bune practici între organizaţiile active la nivelul cartierelor în statele membre;

5.        salută progresele realizate în decursul anului trecut în materie de combatere a radicalizării, precum şi consolidarea cooperării dintre statele membre şi dintre acestea şi Europol şi SitCen;

6.        în cadrul „Anului european al dialogului intercultural” din 2008, salută diversele iniţiative de promovare a dialogului, toleranţei şi înţelegerii între diferite culturi, civilizaţii şi religii;

7.        adresează Consiliului următoarele recomandări privind combaterea radicalizării violente, îmbunătăţirea integrării sociale în Uniunea Europeană şi prevenirea transformării cetăţenilor în terorişti:

-            lupta împotriva terorismului trebuie să fie în continuare o prioritate a UE şi implicarea UE în acest domeniu trebuie consolidată;

-            statele membre trebuie să continue să lupte împotriva terorismului respectând în mod strict şi pe deplin drepturile şi libertăţile fundamentale, în special libertatea de expresie şi dreptul la un proces echitabil, astfel cum prevăd tradiţiile constituţionale şi legislaţiile naţionale ale statelor membre, precum şi tratatele internaţionale;

-          trebuie întreprinse acţiuni în conformitate cu recomandările Parlamentului privind problema zborurilor CIA, a extrădărilor extraordinare şi a închisorilor secrete din Europa;

-         statele membre trebuie să promoveze în mod ferm cercetarea ştiinţifică şi universitară cu privire la radicalizare şi să aloce fondurile necesare pentru aceasta;

–         trebuie subliniat, în cadrul tuturor forurilor, că încălcarea libertăţilor persoanei şi a statului de drept este unul din factorii care contribuie la consolidarea terorismului;

–         trebuie acordată o mai mare atenţie combaterii propagandei teroriste care îndeamnă la comiterea de acte teroriste prin intermediul internetului, respectându-se însă libertatea de expresie şi de informare;

–          statele membre trebuie încurajate să utilizeze pe deplin posibilităţile oferite de legislaţia secundară;

- trebuie să se monitorizeze mai bine internetul, atât la nivel naţional, cât şi european, pe baza unei strânse colaborări cu Europol;

–         statele membre şi instituţiile UE competente trebuie să întreprindă acţiuni pentru a preveni difuzarea prin mijloace audiovizuale a propagandei teroriste; în special, statele membre trebuie să fie îndemnate să aplice şi să utilizeze din plin mecanismele de control prevăzute de Directiva „servicii media audiovizuale”;

–         toate statele membre trebuie să motorizeze mai bine toate locurile în care se difuzează propagandă pentru comiterea de acte teroriste;

–         legislaţia în vigoare trebuie aplicată pentru combaterea transmiterii prin mijloace audiovizuale a materialelor care instigă la violenţă, ură sau discriminare pe motive de rasă, sex, orientare sexuală sau religie;

–         lupta împotriva terorismului şi a radicalizării violente trebuie să devină unul dintre elementele-cheie ale politici externe a UE şi să includă printre obiectivele sale:

a.         promovarea dezvoltării umane şi a unei dezvoltării durabile, a bunei guvernări şi a democraţiei, a respectării drepturilor fundamentale şi a statutului de drept în ţările terţe, în special în cele din vecinătate;

b.        promovarea dialogului cu mişcările politice religioase şi cu organizaţiile societăţii civile (în special cu apărătorii drepturilor omului şi cu autorităţile religioase) din ţările terţe, pentru a promova înţelegerea reciprocă, valorile de bază comune şi o viziune împărtăşită a viitorului nostru;

–         lupta împotriva terorismului, în primul rând prin intermediul unor politici externe constructive bazate pe conceptul ONU de alianţă a civilizaţiilor şi prin combaterea factorilor care pot determina radicalizarea violentă, trebuie să devină unul dintre elementele esenţiale ale politicii externe a Uniunii Europene, inclusiv ale politicii de ajutor pentru dezvoltare şi ale politicii de vecinătate;

–         trebuie dezvoltate şi mai mult măsurile preventive, prin intermediul unor recomandări adresate statelor membre şi autorităţilor locale, bazate pe:

- creşterea încrederii şi siguranţei în societate;

- creşterea încrederii în politică şi structurile democratice;

- prevenirea izolării sociale şi monitorizarea incintelor (precum centrele de educaţie sau religioase) care, prin îndepărtare de la scopul lor legitim, sunt folosite pentru a incita la violenţă;

- statele membre care nu au ratificat încă Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului trebuie îndemnate să o ratifice cât mai curând posibil;

- statele membre trebuie îndemnate să încurajeze schimbul de informaţii dintre autorităţile lor competente şi Europol în ceea ce priveşte lupta împotriva radicalizării violente;

–         cooperarea dintre statele membre şi dintre acestea şi Europol, Eurojust şi SitCen trebuie intensificată; în special, statele membre trebuie să promoveze schimbul de informaţii între autorităţile lor competente, Europol şi Eurojust pentru a preveni, investiga şi urmări în justiţie cazurile de radicalizare violentă;

–        statele membre trebuie să consolideze cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală la nivelul UE şi să depăşească dificultăţile din Consiliu care frânează în momentul de faţă adoptarea de măsuri legislative importante, precum Mandatul european de obţinere a probelor şi Decizia-cadru privind garanţiile procedurale în procedurile penale;

- toate statele membre trebuie îndemnate să încurajeze participarea socială a comunităţilor care reprezintă un islam moderat, precum şi dialogul cu acestea;

–         UE trebuie să încurajeze şi să sprijine statele membre în promovarea strategiei europene pentru prevenirea radicalizării prin includere socială, recunoaşterea drepturilor fundamentale, accesul la cetăţenie, lupta împotriva tuturor formelor de discriminare şi promovarea egalităţii şanselor, în special la nivelul educaţiei, formării şi ocupării forţei de muncă, mai ales în ceea ce priveşte comunităţile islamice;

–         trebuie promovată integrarea minorităţilor în statele membre, egalitatea deplină şi efectivă a persoanelor aparţinând minorităţilor şi trebuie evitată izolarea sau discriminarea acestora;

–         în cadrul eforturilor pentru o mai bună înţelegere a radicalizării, trebuie acordat sprijin iniţiativelor şi proiectelor practice şi la scară mică care vizează prevenirea şi combaterea radicalizării şi a factorilor care contribuie la aceasta;

8.        consideră că printre obiectivele politicii externe a UE în materie de terorism trebuie să se afle promovarea unei soluţionări paşnice şi diplomatice a conflictelor din lume, evitându-se utilizarea sau crearea impresiei de utilizare a unor standarde duble în aplicarea politicii externe şi de securitate a UE şi a politicii din domeniul drepturilor omului;

9.        invită statele membre să prevină apariţia manifestărilor rasiste şi a limitării libertăţilor şi drepturilor democratice în lupta împotriva radicalizării violente;

10.      invită la organizarea unor dezbateri deschise cu privire la modificarea Deciziei-cadru 2002/475/JAI în vederea includerii justificării terorismului în domeniul de aplicare al acesteia, în aşa fel încât acest lucru să aibă cele mai mici consecinţe posibile la nivelul libertăţii de expresie şi al libertăţii de gândire;

11.      salută recenta adoptare de către Consiliu a unui mecanism de informare reciprocă cu privire la cetăţenii din ţări terţe care au fost expulzaţi din motive legate de activităţi teroriste şi invită Comisia să propună măsurile legislative necesare pentru apropierea condiţiilor aplicabile în statele membre intrării, şederii şi expulzării cetăţenilor din ţări terţe care incită la acte de terorism;

12.      solicită alocarea, în cadrul următoarei proceduri bugetare, a fondurilor necesare pentru finanţarea iniţiativelor şi experimentelor la scară mică şi/sau locale menite să prevină şi să combată radicalizarea şi factorii care contribuie la aceasta;

13.      îndeamnă Comisia şi statele membre să acorde un sprijin ferm şi adecvat victimelor terorismului;

***

14.      încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei.

  • [1]  JO C 287 E, 29.11.2007, p. 309.
  • [2]  JO C 287 E, 29.11.2007, p. 524.
  • [3]  JO L 164, 22.6.2002, p. 3.
  • [4]  JO L 298, 17.10.1989, p. 23. Directivă modificată de Directiva 2007/65/CE (JO L 332, 18.12.2007, p. 27).
  • [5]  JO L 178, 17.7.2000, p. 1.
  • [6]  JO C 55, 24.2.1997, p. 13.

PROPUNERE DE RECOMANDARE (B6-0677/2005)

depusă în conformitate cu articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul de procedură

de Antoine Duquesne, în numele Grupului ALDE

privind factorii care încurajează terorismul şi favorizează recrutarea de terorişti

Parlamentul European,

–   având în vedere Declaraţia privind lupta împotriva terorismului adoptată de Consiliul European la 24 şi 25 martie 2004,

–   având în vedere Planul de acţiune revizuit al UE de luptă împotriva terorismului, adoptat de către Consiliul European la 17 şi 18 iunie 2004,

–   având în vedere Programul de la Haga pentru consolidarea libertăţii, a securităţii şi a justiţiei în Uniunea Europeană, adoptat de Consiliul European din 5 noiembrie 2004,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 16 şi 17 decembrie 2004,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 16 şi 17 iunie 2005,

–   având în vedere articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul de procedură,

A. întrucât terorismul este una dintre cele mai grave ameninţări la adresa securităţii cetăţenilor UE, iar combaterea sa presupune un răspuns colectiv, bazat pe o cooperare echitabilă între instituţiile Uniunii;

B.  întrucât UE trebuie să combată, prin adoptarea unei politici adecvate, factorii interdependenţi care favorizează sprijinirea terorismului, radicalizarea violentă a anumitor persoane şi recrutarea acestora în scopul comiterii de acte teroriste;

1.  adresează Consiliului European şi Consiliului următoarele recomandări:

     a)  este necesar să se identifice factorii care creează condiţii favorabile pentru recrutarea teroriştilor, atât în Europa, cât şi în restul lumii, şi să se definească o strategie specifică pe termen lung şi un plan de acţiune pentru eliminarea acestor factori;

     b) este necesar să se studieze în mod detaliat legăturile care există între actele teroriste şi convingerile politice sau religioase, condiţiile socio-economice şi alţi potenţiali factori;

     c) este necesar să fie utilizate şi extinse programele de ajutor extern în vederea eliminării factorilor care, în anumite ţări, favorizează crearea unui climat de sprijin şi legitimare a terorismului, acordându-se o atenţie specială bunei guvernanţe, statului de drept şi participării societăţii civile;

     d) este necesar să se dezvolte o strategie de promovare a înţelegerii reciproce între Europa şi lumea islamică;

2.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Consiliului European şi Comisiei.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

18.12.2007

Rezultatul votului final

+

0

30

20

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Alexander Alvaro, Roberta Angelilli, Mario Borghezio, Mihael Brejc, Kathalijne Maria Buitenweg, Michael Cashman, Giuseppe Castiglione, Giusto Catania, Jean-Marie Cavada, Carlos Coelho, Panayiotis Demetriou, Gérard Deprez, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Bárbara Dührkop Dührkop, Claudio Fava, Armando França, Urszula Gacek, Kinga Gál, Patrick Gaubert, Roland Gewalt, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Stavros Lambrinidis, Esther De Lange, Henrik Lax, Roselyne Lefrançois, Sarah Ludford, Jaime Mayor Oreja, Viktória Mohácsi, Claude Moraes, Javier Moreno Sánchez, Rareş-Lucian Niculescu, Martine Roure, Luciana Sbarbati, Inger Segelström, Csaba Sógor, Søren Bo Søndergaard, Vladimir Urutchev, Ioannis Varvitsiotis, Renate Weber, Manfred Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Inés Ayala Sender, Edit Bauer, Iratxe García Pérez, Genowefa Grabowska, Ignasi Guardans Cambó, Sophia in 't Veld, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jean Lambert, Antonio Masip Hidalgo, Bill Newton Dunn, Rainer Wieland

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Manuel Medina Ortega