Procedură : 2007/2190(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0028/2008

Texte depuse :

A6-0028/2008

Dezbateri :

PV 21/02/2008 - 3
CRE 21/02/2008 - 3

Voturi :

PV 21/02/2008 - 4.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0069

RAPORT     
PDF 171kWORD 128k
31.1.2008
PE 398.450v01-00 A6-0028/2008

privind urmărirea Agendei teritoriale şi a Cartei de la Leipzig - spre un program de acţiune european pentru dezvoltare spaţială şi coeziune teritorială

(2007/2190(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportoare: Gisela Kallenbach

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind urmărirea Agendei teritoriale şi a Cartei de la Leipzig - spre un program de acţiune european pentru dezvoltare spaţială şi coeziune teritorială

(2007/2190(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere Agenda teritorială a UE („Agenda teritorială”) şi Carta de la Leipzig privind oraşul european durabil („Carta de la Leipzig”), care au fost adoptate în cadrul Consiliului informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, organizat la Leipzig în 24-25 mai 2007, şi Primul program de acţiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale a Uniunii Europene, adoptat în cadrul Consiliului informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, organizat la Ponta Delgada (Azore) în 23-24 noiembrie 2007 („Primul program de acţiune”),

–   având în vedere Al patrulea raport privind coeziunea economică şi socială (COM(2007)0273) („Al patrulea raport privind coeziunea”),

–   având în vedere Perspectiva dezvoltării spaţiului european (PDSE), adoptată în cadrul Consiliului informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului organizat la Potsdam în 11 mai 1999,

–   având în vedere rezultatele programului de lucru ESPON 2006 (Observatorul în Rețea al Amenajării Teritoriului European),

–   având în vedere propunerea pentru programul de lucru ESPON 2013,

–   având în vedere articolele 158 şi 159 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0028/2008),

A.  întrucât diversitatea teritorială, policentrismul şi oraşul compact sunt caracteristici structurale esenţiale ale teritoriului european,

B.   întrucât majoritatea cetăţenilor europeni trăiesc în prezent în oraşe,

C.  întrucât provocările actuale pentru amenajarea teritoriului în Uniunea Europeană includ schimbările climatice, extinderea haotică a aşezărilor urbane („urban sprawl”) şi utilizarea terenurilor, consumul de energie, infrastructurile de transport, schimbările demografice, inclusiv depopularea mediului rural şi a altor regiuni ale UE, impactul extinderii asupra coeziunii sociale, economice şi teritoriale, efectele teritoriale inegale ale globalizării, inclusiv discrepanţa tot mai acută dintre zonele bogate şi cele mai puţin prospere, precum şi dezvoltarea inegală a zonelor urbane şi rurale, alături de schimbările structurale,

D.  întrucât obiectivele stabilite în Agenda teritorială sunt dezvoltarea unui sistem urban echilibrat, policentric şi crearea unui nou parteneriat între zonele urbane şi rurale, crearea unor grupări (clustere) regionale inovatoare, asigurarea accesului egal la infrastructură şi cunoştinţe, promovarea unei gestionări a riscului la nivel transeuropean, dezvoltarea durabilă, gestionarea orientată spre viitor şi protejarea naturii şi a patrimoniului cultural,

E.  întrucât obiectivele stabilite în Carta de la Leipzig sunt consolidarea abordărilor unei politici integrate de dezvoltare urbană prin crearea şi garantarea unor spaţii publice de înaltă calitate, modernizarea reţelelor de infrastructură şi creşterea eficienţei energetice, promovarea activă a inovaţiei şi a educaţiei şi - în special în cartierele urbane defavorizate - promovarea transportului urban ecologic, performant şi la un preţ accesibil, strategii de revalorificare urbană, consolidarea economiei locale şi a politicii locale privind forţa de muncă, o politică activă de educare şi formare a copiilor şi tinerilor,

F.  întrucât amenajarea teritoriului este instrumentul adecvat pentru a orienta utilizarea terenurilor şi structura locuinţelor în statele membre, precum şi în regiunile şi oraşele din acestea, şi pentru a defini condiţiile de viaţă şi oportunităţile de dezvoltare locale,

G. întrucât, pe lângă utilizarea politicii de coeziune ca instrument de administrare strategică, sunt necesare măsuri suplimentare care să asigure atingerea obiectivelor Agendei teritoriale şi ale Cartei de la Leipzig, în special evaluarea impactului asupra teritoriului, abordarea integrată şi observarea amenajării teritoriului,

H. întrucât, pe lângă politica de coeziune, politica pentru dezvoltarea zonelor rurale are efecte teritoriale considerabile; întrucât integrarea acestor două politici este deficitară şi, prin urmare, există necesitatea amplificării sinergiilor pentru a revela adevăratul potenţial de dezvoltare şi pentru a spori atractivitatea şi competitivitatea zonelor rurale, ceea ce ar contribui la combaterea depopulării mediului rural;

I.   întrucât calitatea spaţiului public şi a peisajului natural, cultural şi arhitectural joacă un rol important pentru condiţiile de viaţă ale populaţiei care trăieşte în medii urbane şi rurale şi constituie un factor de localizare secundar semnificativ,

J.   întrucât creativitatea şi inovaţia sunt resurse decisive în cadrul tranziţiei spre o societate a cunoaşterii globalizată; întrucât, prin urmare, succesul dezvoltării spaţiale şi urbane durabile depinde în mare parte de dezvoltarea potenţialului de creativitate local,

K. întrucât cultura construcţiilor, adică suma aspectelor de natură culturală, economică, tehnologică, ecologică şi socială care influenţează calitatea şi procesul de planificare şi de construcţie, reprezintă o componentă importantă a dezvoltării urbane integrate,

L.   întrucât abordarea integrată implică faptul că proiectele elaborate ar trebui să constituie un plan coerent pe termen lung care să înglobeze dimensiunile economică, socială şi de mediu, cu implicarea totală a părţilor interesate în planificarea, executarea şi evaluarea programelor de dezvoltare urbană,

M. întrucât o abordare integrată a dimensiunii teritoriale a coeziunii nu constă numai în acţiuni şi politici de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbană, deoarece obiectivul final este de a asigura un echilibru între cetăţenii europeni, indiferent de zona în care locuiesc aceştia, un deziderat care nu poate fi realizat numai prin amenajarea teritoriului;

1.  consideră că obiectivele Agendei Teritoriale şi ale Cartei de la Leipzig pot fi atinse numai dacă se urmăreşte o strategie de dezvoltare globală, trans-sectorială şi completă, care să concretizeze abordarea integrată;

2.  propune ca, în cadrul evaluării intermediare a politicii de coeziune şi în perspectiva considerentelor privind politica de coeziune post-2013, să se analizeze în ce măsură punerea în aplicare a unei abordări integrate ar fi o condiţie obligatorie pentru programarea şi selecţia proiectelor susţinute prin fondurile structurale; în acest scop, solicită factorilor de decizie să se angajeze în mod voluntar să pună bazele unor noi metode de cooperare;

3.  salută decizia miniştrilor UE responsabili cu dezvoltarea urbană, cu ocazia reuniunii informale a acestora de la Leipzig din 24 şi 25 mai 2007, de a înfiinţa o structură de lucru interguvernamentală, prezidată de Germania, pentru a identifica şi elucida diferitele aspecte legate de implementarea iniţiativei JESSICA;

4.  salută în acest context crearea unui grup interservicii al Comisiei, care se ocupă de propunerile pentru punerea în aplicare a abordării integrate şi invită Comisia să lucreze în strânsă cooperare cu toţi partenerii sociali şi economici şi să asigure implicarea lor în toate deciziile legate de coeziunea teritorială; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la progresele acestor lucrări;

5.  solicită ca la elaborarea politicii de coeziune post-2013 să se aibă în vedere în special particularităţile şi nevoile teritoriale, precum şi o diferenţiere la nivel de regiune, bazată pe aceşti factori; recomandă utilizarea unor instrumente de planificare axate pe implementare, astfel cum se menţionează în Carta de la Leipzig, bazate pe cercetare şi monitorizare permanentă;

6.  solicită ca, în cadrul evaluării intermediare a politicii de coeziune, Comisia şi Consiliul să utilizeze mai eficient sinergiile cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în vederea dezvoltării întregului teritoriu; recomandă, în perspectiva considerentelor privind politica de coeziune post-2013, o strânsă coordonare a politicilor de coeziune şi de dezvoltare rurală, pentru a mări şansele de ameliorare a calităţii vieţii în zonele rurale;

7.  subliniază că nu doar regiunile metropolitane deţin un potenţial de inovaţie, unele zone relativ periferice şi rurale situându-se pe primele locuri în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona; îndeamnă Comisia să analizeze mai intens decât până acum factorii de succes ai acestor zone, cu scopul de a elabora, pe baza acestora, un model de dezvoltare pentru oraşe mici şi mijlocii din zone rurale;

8.  subliniază importanţa parteneriatelor şi a schimbului de funcţii între zonele urbane şi rurale, în vederea unei dezvoltări echilibrate şi durabile a teritoriului în ansamblul său; solicită autorităţilor din zonele urbane şi rurale ca, în colaborare cu toate părţile interesate din sectorul public şi privat, să identifice valorile lor comune şi să elaboreze strategii comune de dezvoltare regională şi subregională în vederea ameliorării condiţiilor de viaţă şi a calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii Uniunii; solicită preşedinţiilor viitoare să organizeze reuniuni informale ale miniştrilor însărcinaţi cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, în vederea abordării acestor aspecte;

9.  solicită Comisiei şi Consiliului ca, în cadrul revizuirii bugetului general al Uniunii Europene, să ţină cont de Agenda teritorială şi de Carta de la Leipzig şi să efectueze ajustări calitative care să permită încorporarea mai eficientă a obiectivelor de coeziune teritorială în politicile UE; consideră că trebuie să se ia măsuri legislative în următorii ani pentru a realiza acest lucru;

10. solicită Consiliului definirea ca obiective a intereselor teritoriale şi urbane în cadrul reexaminării strategiilor de la Lisabona şi Göteborg (strategia de dezvoltare durabilă) cu ocazia reuniunii la vârf din primăvara anului 2008;

11. îndeamnă statele membre să acţioneze de urgenţă în vederea realizării obiectivelor Agendei Teritoriale şi a implementării Cartei de la Leipzig;

12. invită Consiliul şi statele membre, în spiritul unei administrări teritoriale derulate cu adevărat pe mai multe nivele, care ţine cont de diversitatea teritorială a Uniunii Europene şi în acelaşi timp respectă principiul subsidiarităţii, să includă administraţia locală şi regională, inclusiv autorităţile publice transfrontaliere şi, urmărind principiul parteneriatului, să includă partenerii economici şi sociali, precum şi organizaţiile non-guvernamentale şi părţile interesate relevante din sectorul privat, în programul de acţiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale şi a Cartei de la Leipzig şi sprijină activ aceste eforturi; subliniază că această necesitate de a colabora trebuie privită pozitiv de toţi actorii implicaţi, deoarece s-a dovedit că o colaborare coerentă este eficace;

13. reaminteşte impactul major al accesului la tehnologiile informatice şi de comunicare asupra perspectivelor de dezvoltare a regiunilor şi prin urmare recomandă, după cum se menţionează în Agenda teritorială, integrarea infrastructurii, ca de exemplu cablurile cu bandă largă, în noile programe de transport şi comunicaţii;

14. invită Comisia să efectueze o analiză sistematică a impactului pe care îl au politicile cheie ale UE asupra teritoriului, în conformitate cu acordul dintre statele membre din cadrul celei de-a doua linii de acţiune a Primului program de acţiune, şi, de asemenea, să efectueze o evaluare a impactului noii legislaţii relevante asupra teritoriului; subliniază în acest context potenţialul metodelor de evaluare dezvoltate de ESPON;

15. admite că învăţământul preşcolar şi şcolar de înaltă calitate, învăţarea continuă, universităţile şi alte institute de cercetare sunt fundamentale pentru dezvoltarea viitoare a oraşelor şi a regiunilor;

16. solicită încorporarea unei politici pentru sectoare economice creative în procesul de dezvoltare teritorială şi urbană cu scopul creării unui cadru general pe baza instrumentelor disponibile (politica de coeziune, amenajarea teritoriului şi urbanism), ţinând cont de calitatea zonei, astfel încât oportunităţile pentru acţiuni creative şi inovatoare să fie îmbunătăţite;

17. consideră că, în contextul evoluţiei demografice, este necesară îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a oraşelor şi a regiunilor, priorităţile fiind mai ales dezvoltarea autonomă şi consolidarea muncii voluntare;

18. subliniază că tendinţele demografice duc la noi provocări în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, accesul la serviciile sociale şi de sănătate, problema locuinţelor şi amenajarea teritoriului în general; subliniază că îmbătrânirea populaţiei poate reprezenta o oportunitate pentru crearea de noi locuri de muncă pe piaţa aflată în creştere şi de noi produse şi servicii pentru ameliorarea calităţii vieţii persoanelor mai în vârstă; accentuează faptul că dezvoltarea aşa-zisei „economii pentru vârsta a treia” este importantă la nivel local şi regional;

19. solicită statelor membre să garanteze, pe întreg teritoriul lor, disponibilitatea şi accesabilitatea serviciilor publice de interes general, pentru a le oferi oamenilor din diferite regiuni posibilitatea de a exploata potenţialul şi oportunităţile specifice regiunii lor; solicită să se acorde o atenţie deosebită nevoilor grupurilor defavorizate, cum ar fi persoanele cu handicap, imigranţii, minorităţile etnice, persoanele aflate de mult timp în şomaj şi persoanele cu puţine calificări, dar şi nevoilor speciale ale femeilor; invită Comisia ca, în recomandările sale pentru aplicarea regulamentului-cadru privind serviciile de interes general şi atribuirea contractelor publice, să le permită autorităţilor locale să ia mai mult în considerare nevoile locale şi actorii locali şi să îmbunătăţească adaptabilitatea acestora;

20. invită Comisia ca, în perspectiva noilor competenţe comunitare din Tratatul de la Lisabona în domeniul amenajării teritoriului, să redacteze o comunicare pentru crearea unui cadru european pentru evaluările de impact asupra teritoriului la nivel de proiect, ţinând cont de lucrările ESPON;

21. observă că după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în cadrul punerii în aplicare a Primului program de acţiune, cooperarea şi coordonarea dintre sine-însuşi, Consiliu şi Comisie trebuie consolidate;

22. salută în special faptul că Tratatul de la Lisabona a stabilit ca obiectiv coeziunea teritorială alături de coeziunea economică şi socială şi prevede în acest domeniu o competenţă legislativă împărţită de UE şi statele membre; subliniază că Tratatul de la Lisabona recunoaşte faptul că ar trebui abordate provocările care apar în zonele insulare, montane, de frontieră, precum şi în zonele ultraperiferice şi slab populate, deoarece acestea au un impact negativ asupra competitivităţii economiei UE la nivel global; invită Comisia să completeze Primul program de acţiune cu propuneri concrete de măsuri şi iniţiative la nivel comunitar;

23. subliniază faptul că nu există până în prezent o definiţie unanim acceptată a noţiunii de coeziune teritorială; prin urmare, îndeamnă Comisia să definească în mod clar coeziunea teritorială şi să includă obiectivele de dezvoltare teritorială pe teritoriul Uniunii Europene în viitoarea Carte verde privind coeziunea teritorială; se aşteaptă să se acorde prioritate maximă obiectivului de a asigura şanse egale de dezvoltare şi acces egal tuturor cetăţenilor Uniunii, indiferent unde locuiesc ei în Uniunea Europeană;

24. recomandă dezvoltarea în continuare a PDSE şi insistă asupra includerii depline a noilor state membre în acest program;

25. consideră că este importantă evaluarea periodică a progreselor realizate în punerea în aplicare a Agendei teritoriale; invită Consiliul, Comisia şi toate părţile implicate să includă în evaluare atât progresele realizate la punerea în aplicare a fiecărei măsuri din cadrul Primului program de acţiune, cât şi efectele acestor măsuri şi contribuţia lor la dezvoltarea teritorială durabilă în Europa;

26. invită Consiliul să ajungă cât mai repede posibil la un acord în privinţa unor indicatori simpli şi cuantificabili pentru observarea dezvoltării teritoriale a UE; solicită ca unul dintre aceşti indicatori ai dezvoltării teritoriale să fie consumul anual de terenuri;

27. constată că aceşti indicatori ar putea fi folosiţi ca obiective pentru orientarea dezvoltării teritoriale; propune folosirea de către Consiliu şi Comisie a acestor indicatori pentru efectuarea unei analize comparative („benchmarking”) între statele membre şi pentru crearea unei baze de date a celor mai bune practici;

28. sprijină intenţia Consiliului de a prezenta un raport privind punerea în aplicare a Primului program de acţiune la fiecare reuniune informală a Consiliului; propune Consiliului să aibă în vedere un program de învăţare reciprocă în domeniul dezvoltării spaţiului european, bazat pe schimbul de experienţă şi de bune practici între statele membre;

29. subliniază importanţa unei coordonări mai bune între Agenda Teritorială şi Carta de la Leipzig; regretă în acest context că Consiliul nu a adoptat încă un program de acţiune pentru punerea în aplicare a obiectivelor Cartei de la Leipzig şi invită următoarele preşedinţii ale Consiliului să remedieze această omisiune, asigurând prin aceasta o urmărire sistematică a Cartei de la Leipzig;

30. salută iniţiativa preşedinţiei slovene a Consiliului de a pregăti şi a promova măsuri care consolidează coordonarea dintre dezvoltarea spaţială şi urbană în perspectiva unor legături mai strânse între obiectivele Agendei teritoriale şi cele ale Cartei de la Leipzig;

31. face referire la concluziile celui de-al patrulea raport privind coeziunea, în care oraşele şi zonele urbane sunt considerate centre de populaţie, creştere economică şi inovaţie; salută propunerile de creare a unor grupuri regionale şi urbane inovatoare şi solicită ca aceste grupuri să se poată întinde atât în interiorul frontierelor UE, cât şi în afara acestora;

32. solicită Comisiei şi Consiliului ca, ţinând cont de lucrările întreprinse în cadrul auditului urban, să stabilească indicatori pentru o analiză comparativă a durabilităţii oraşelor în sensul Cartei de la Leipzig, cum ar fi consumul de energie pe cap de locuitor, utilizarea transportului public urban în raport cu volumul total al transporturilor sau emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor;

33. subliniază rolul cheie pe care îl joacă oraşele pentru realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona şi în consecinţă solicită o strategie de dezvoltare urbană holistică şi bine coordonată, susţinută de toate eşaloanele guvernului şi de sectorul privat;

34. invită Comisia să manifeste mai mult interes pentru chestiunea extinderii haotice a aşezărilor urbane („urban sprawl”); având în vedere problema fragmentării peisajului şi a pierderii continue a terenurilor în urma creşterii urbane din statele membre, invită statele membre să impună măsuri şi strategii eficiente pentru limitarea utilizării terenurilor;

35. recomandă statelor membre să acorde prioritate dezvoltării interne în raport cu dezvoltarea externă, cu alte cuvinte să acorde prioritate reutilizării construcţiilor existente, mai ales prin intermediul unei gestionări durabile a terenurilor, înainte să se construiască pe noi suprafeţe;

36. salută accentul pus în Carta de la Leipzig pe interconectarea mijloacelor de transport; subliniază importanţa unui sistem de transporturi integrat şi durabil şi rolul deosebit pe care îl poate juca o infrastructură mai bună pentru pietoni şi biciclişti, mai ales în oraşele mari; solicită Comisiei să examineze mecanisme mai eficace de sprijinire a autorităţilor locale în procesul de elaborare a unor strategii pentru reţele de transport integrate, îndeosebi în regiunile mai puţin dezvoltate;

37. regretă faptul că disparităţile de ordin social şi economic sunt în creştere, mai ales în regiunile de metropolă şi în oraşele UE, dar şi în zone rurale; invită statele membre să acorde mai multă atenţie acestei chestiuni şi să ţină cont de aceasta la planificarea programelor pentru alocarea creditelor din fondurile structurale;

38. consideră că oraşelor le revine o responsabilitate deosebită în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor Comunităţii în domeniul mediului datorită poziţiei unice în care se află pentru a găsi potenţiale soluţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global; îndeamnă statele membre să includă protecţia climei în dezvoltarea urbană ca obiectiv orizontal;

39. subliniază faptul că investiţiile în tehnologiile nepoluante, precum şi măsurile inovatoare de prevenire, atenuare şi adaptare, oferă avantaje comerciale semnificative pe termen lung;

40. constată că zonele urbane suferă mai acut efectele schimbărilor climatice, în condiţiile în care lipsa coridoarelor de aer proaspăt duce la o încălzire şi mai pronunţată şi la creşterea concentraţiei de substanţe poluante;

41. insistă asupra consolidării eforturilor în vederea îmbunătăţirii integrării şi a coeziunii sociale şi teritoriale, în special prin eliminarea deficienţelor planificării urbane şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, susţinând totodată o politică echilibrată de dezvoltare a zonelor urbane, şi anume prin stabilizarea zonelor care ridică probleme şi crearea unor zone atractive pentru locuit, muncă şi timpul liber;

42. solicită integrarea mai eficientă a cartierelor defavorizate; solicită autorităţilor competente din statele membre să identifice semnalele de alarmă legate de degradarea anumitor zone şi să îşi sporească eforturile de punere în aplicarea a unei politici de integrare socială în vederea reducerii inegalităţilor şi a combaterii excluderii sociale; subliniază rolul important pe care îl au întreprinderile mici şi mijlocii în dezvoltarea economică şi competitivitatea teritorială, nu doar în cartierele defavorizate, ci în toate zonele urbane;

43. solicită Comisiei, în contextul viitoarelor programe de finanţare, inclusiv cel de-al şaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrații, să sprijine mai ales proiecte care promovează dezvoltarea şi schimbul de experienţă în ceea ce priveşte gestionarea urbană durabilă, promovarea practicilor şi tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic, soluţionarea problemelor de mediu urbane, precum şi contribuţia oraşelor la combaterea schimbărilor climatice;

44. consideră că o consolidare a identităţii urbane şi o cetăţenie activă în oraşe pot contribui la punerea în aplicare cu succes a Cartei de la Leipzig; solicită Comisiei şi statelor membre să lanseze un „dialog teritorial” pentru a mări participarea publicului la elaborarea planurilor de revitalizare şi dezvoltare a zonelor urbane;

45. solicită statelor membre şi regiunilor şi oraşelor acestora să acorde mai multă atenţie creării unei culturi a construcţiilor de înaltă calitate, precum şi asigurării unor locuinţe decente şi la un preţ convenabil ca factori decisivi pentru integrarea socială şi pentru calitatea vieţii la oraş în contextul dezvoltării urbane durabile, acordând totodată o atenţie deosebită calităţii spaţiului public, în principal în ceea ce priveşte calitatea proiectelor arhitectonice, pentru a spori bunăstarea cetăţenilor Uniunii;

46. solicită Consiliului, în special preşedinţiilor slovenă şi franceză, să consolideze progresele înregistrate de preşedinţiile germană şi portugheză în ceea ce priveşte coeziunea teritorială şi să continue adoptarea de propuneri în acest sens; având în vedere importanţa acordată până în prezent oraşelor, relaţiei dintre oraş şi sat şi amenajării teritoriului, este de părere că viitoarele iniţiative trebuie să ţină seama mai mult de cerinţele regiunilor cu dezavantaje teritoriale, cum ar fi zonele insulare, montane, de frontieră, precum şi zonele ultraperiferice şi slab populate;

47. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi Comitetului Regiunilor.


EXPUNERE DE MOTIVE

Background

On 24-25 May 2007 the EU ministers responsible for spatial planning and urban development adopted the Territorial Agenda (TA) and the Leipzig Charter (LC) at an informal ministerial meeting in Leipzig.

On the basis of a joint analysis of future challenges to spatial planning in Europe, the EU ministers agreed on territorial priorities for the development of the European Union and on recommendations for an integrated urban development policy, with particular reference to disadvantaged neighbourhoods.

The TA is the result of many years of intergovernmental cooperation between the Member States, and is based on three essential objectives of the European Spatial Development Perspective (ESDP), which is still applicable:

· establishment of a polycentric and balanced urban system and the creation of a new urban-rural relationship,

· ensuring parity of access to infrastructure and knowledge,

· sustainable development, particularly through management and conservation of the natural and cultural heritage.

The adoption of the TA reinforces the territorial dimension and forms part of efforts to define and shape the concept of territorial cohesion more effectively. On the basis of Articles 2, 6, 16 and 158 of the EC Treaty, territorial cohesion has already been acknowledged as a third dimension of cohesion policy. The Reform Treaty declares territorial cohesion to be a Treaty objective and provides for concurrent legislative competences for the EU and the Member States in this area.

The EU urban planning ministers agreed on the LC in spite of the fact that the EU does not possess any legislative competence in the field of urban planning. However, the urban dimension is increasingly becoming the subject of attention at European level, particularly for the formation of cohesion policy. Ongoing processes of urban expansion are accompanied by many challenges, such as the decay of neighbourhoods, the overloading of inner-city transport networks, soil sealing, environmental damage and social problems. The LC builds principally on the results of:

· the Lille Action Programme of 2000,

· the Urban Acquis of 2004 and

· the Bristol Accord of 2005.

Towards the adoption of the first Action Programme

On 23 November 2007 the EU ministers will be adopting the first Action Programme for the implementation of the TA at the Informal Council of Ministers in the Azores. The Action Programme provides a framework for concrete individual measures to be taken to achieve the objectives of the TA until an initial assessment in 2010. In this context, five areas of work should be distinguished:

· Implementing the TA in the ministers’ sphere of competence,

· Influencing key EU dossiers and reinforcing the territorial and urban dimension of sector-specific policies,

· Reinforcing multi-level governance,

· Assessing and comparing territorial development in the EU,

· Coordinating and assessing the implementation of the first Action Programme and developing a communication strategy for territorial cohesion and sustainable spatial development.

The Action Programme is intended to trigger a dynamic progress making it possible to influence European spatial development positively in accordance with the objectives of the TA and LC.

Role of the European Parliament

The European Parliament was involved in the elaboration of the TA and LC as a stakeholder, took an active part in the process and wishes to monitor the implementation process as a critical observer.

On 27 February 2007 the Committee on Regional Development (REGI) adopted a position paper with recommendations for the TA and LC, calling, inter alia, for an Action Programme with precise evaluation criteria and measurable objectives.

The own-initiative report – building on the REGI committee’s active contribution to the adoption of the TA, the LC and the first Action Programme – is another essential contribution to achieving the balanced, sustainable development of the EU on a territorial basis.

The report is intended to be adopted before the EU Spring Summit, at which a debate on the Lisbon and Gothenburg strategies is on the agenda, so that greater attention can be paid to the interests of the territorial and urban dimension in the context of these strategies.

Requirements for successful implementation

The objectives formulated in the TA and the LC can only be achieved by a comprehensive, cross-sector, holistic development strategy. To that end it is essential to pursue an integrated approach, both vertically and horizontally.

A vertically integrated approach means better coordination and cooperation between different levels of government (local, national and European) involving all the local and regional actors concerned and civil society (stakeholders). The Action Programme should not only call on the relevant EU ministers to take action but should involve all levels of government in the implementation of the objectives. Local and regional stakeholders in particular should adopt these objectives, which are of particular importance in the pursuit of spatial planning aims.(1)

Urban development can only be successful if it is understood as city-plus-periphery policy. For just as the periphery benefits from what the city has to offer, the city urgently needs its periphery to carry out functions which it is not able to perform itself, such as recreation or water supply. In view of the intensive reciprocal relations – in particular the flows of materials, capital and people – between city and periphery, it is clear that cities must enter into partnerships with their peripheries. To that end, appropriate administrative structures must be created making it possible to make use of synergies and avoid unhealthy competition for resources. Bureaucratic and political barriers must be overcome. In this connection territorial and regional cooperation has a key role in preventing polarisation between urban and rural areas and making the best possible use of synergies. The specific competences of rural areas make an important contribution to the territorial diversity of Europe.

Sustainable regional and urban planning also calls for a horizontally integrated approach. Sector-specific policies must not run counter to the objectives of spatial planning or those of urban development, but must be in harmony with them. With that in mind, sector-specific policies such as transport or energy policy must be analysed to gauge their large- and small-scale spatial impact. Such an approach is also of benefit in avoiding social exclusion and giving encouragement to disadvantaged neighbourhoods. An integrated development strategy must therefore be implemented taking account of the most diverse aspects such as education, the labour market, transport policy and "Baukultur" (culture of the built environment).

Cohesion policy also plays a key role in achieving the objectives of the TA and LC. Thanks to the size of its budget, cohesion policy is the most important management instrument for sustainable spatial and urban development. The award of appropriations from the structural funds should be geared more closely to territorial policy objectives, such as the promotion of a polycentric urban structure or of trans-European climate change risk management.

Cities have a particular responsibility for meeting Community climate change objectives. On the model of a climate-friendly city, action on climate change should be mainstreamed and taken into account in all areas of policy. The structural funds can contribute to this for example by giving priority to more climate-friendly transport solutions and energy-efficient construction measures.

Concrete proposals for improving the implementation of the TA and LC objectives

Only through interaction between economic, environmental, social and cultural development will it be possible for balanced spatial and urban development to take place. Spatial development is concerned with the planning and management of the whole territory (housing, trade and industry, transport, infrastructure, natural environment, agriculture), in which urban areas have always played a special role in view of their economic and social function and their complexity.

One priority of the Portuguese Presidency is to implement the objectives of the TA. The Member States have agreed in the TA to carry out an initial assessment of the TA in 2010 under the Hungarian Presidency. Such an assessment only makes sense if the concrete objectives of the TA are to be compared with real developments. It is therefore necessary for concrete, measurable indicative targets to be defined in the context of the implementation of the first Action Programme, making it possible to evaluate the spatial development of the EU. To that end use should be made of the proposals in the Espon studies (e.g. Espon 1.1.1 on polycentrism, Espon 1.1.4 on demographic changes, Espon 1.2.1 on transport).

The Lisbon Reform Treaty declares territorial cohesion to be a Treaty objective and confers on the EU a concurrent competence with the Member States in this area. The Commission should make use of this basis to press on with the implementation of the TA by means of initiatives and to develop it through the Open Method of Coordination.

This should include – in addition to the assessment of the spatial impact of new proposed legislation at EU level – a more detailed analysis of EU policies as to their territorial effects. Some Espon projects have already produced initial results in this area which should be taken into account in the formation of policy.(2) A more systematic analysis of the territorial impact of sector-specific EU policies is a prerequisite for effective implementation of the integrated approach. Espon has developed methods for the evaluation of territorial impact in this area: TEQUILA offers a method for multi-dimensional analysis.(3) The new 2013 Espon programme with a budget of EUR 34 million may contribute further possibilities.

Awareness of the territorial effects of regional policy and of sector-specific EU policies should be raised by a debate at the EU Spring Summit on the implementation of the TA and LC in the context of the discussion on structural funds. Particular consideration should be given to the importance of the integrated approach and to guaranteeing territorial diversity.

On a proposal from the Commission and on the basis of the work of Espon, a uniform pan-European framework for spatial impact assessment at project level should be devised. Some Member States, such as Germany, Austria, the Wallonian region of Belgium, and Portugal, already have such an instrument. The experience gathered with this instrument could be used in the debate. An assessment framework of this kind should come into play particularly for major projects financed out of the structural funds. This is necessary particularly in order to boost the importance of spatial impact in the selection of projects for funding. Reducing land use and the multi-functional use of city centres as living and working areas are also spatial policy objectives which should be used far more extensively as conditions for the award of structural fund appropriations.

In the context of the implementation of the Lisbon Strategy, the territorial and urban dimension should be paid greater attention in the national strategic framework plans and should be one of the Commission's benchmarks in the context of the Open Method of Coordination. Greater account must also be taken of territorial and urban aspects in the evaluation and formation of European policies, for example in the budget review procedure, in policy on rural areas and in EU transport policy.

Summary

Putting the objectives set out in the TA and the LC into practice is not an end in itself, but is in the interest of a sustainable development strategy to improve the quality of life for all EU citizens. The EU is characterised not only by great territorial diversity in a small area, but also by a high quality of life, not least thanks to the European sensitivity for spatial planning and sustainable urban and regional policy. This is a strong suit which the EU should continue to play to. Successfully implementing the TA and the LC can make a vital contribution to this.

(1)

See, inter alia, European Commission, “Spatial impacts of Community policies and costs of non-coordination”.

(2)

See inter alia “Territorial effects of structural funds, Espon project 2.2.1”.

(3)

Draft ad-hoc note, Policy Department B, EP, “Follow-up of the TA and the Leipzig Charter: Towards a European Action Programme for Spatial Development and Territorial Cohesion”


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.1.2008

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

51

1

3

Membri titulari prezenţi la votul final

Alfonso Andria, Emmanouil Angelakas, Stavros Arnaoutakis, Elspeth Attwooll, Jean Marie Beaupuy, Rolf Berend, Jana Bobošíková, Victor Bostinaru, Antonio De Blasio, Bairbre de Brún, Petru Filip, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Ambroise Guellec, Pedro Guerreiro, Zita Gurmai, Marian Harkin, Jim Higgins, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Mieczysław Edmund Janowski, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Jamila Madeira, Mario Mantovani, Sérgio Marques, Miroslav Mikolášik, James Nicholson, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Maria Petre, Markus Pieper, Pierre Pribetich, Wojciech Roszkowski, Grażyna Staniszewska, Margie Sudre, Oldřich Vlasák, Vladimír Železný

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Peter Baco, Jan Březina, Brigitte Douay, Den Dover, Jill Evans, Emanuel Jardim Fernandes, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Dariusz Maciej Grabowski, Mirosław Mariusz Piotrowski, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Christa Prets, Miloslav Ransdorf, Czesław Adam Siekierski, László Surján

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Vladimir Urutchev

Aviz juridic - Politica de confidențialitate