Procedură : 2007/2275(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0029/2008

Texte depuse :

A6-0029/2008

Dezbateri :

PV 19/02/2008 - 11
CRE 19/02/2008 - 11

Voturi :

PV 20/02/2008 - 4.4
CRE 20/02/2008 - 4.4
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0058

RAPORT     
PDF 186kWORD 168k
4.2.2008
PE 398.678v01-00 A6-0029/2008

privind orientările integrate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (Partea: orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Comunității): lansarea noului ciclu (2008-2010)

(COM(2007)0803 – 2007/2275(INI))

Comisia pentru afaceri economice şi monetare

Raportoare: Margarita Starkevičiūtė

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind orientările integrate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (Partea: orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Comunității): lansarea noului ciclu (2008-2010)

(2007/0000(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere comunicarea Comisiei privind orientările integrate pentru creștere și ocuparea forței de muncă (2008-2010) (COM(2007)0803, Partea V),

–       având în vedere comunicarea Comisiei „Statele membre și regiunile pun în aplicare Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, prin intermediul politicii de coeziune a UE, 2007-2013” (COM(2007)0798),

–       având în vedere cele 27 de programe naționale de reformă de la Lisabona (PNR), astfel cum au fost prezentate de către statele membre,

–       având în vedere concluziile la care a ajuns Președinția UE în urma reuniunilor Consiliului European din martie 2000, martie 2001 și martie 2005,

–       având în vedere orientările integrate ale Comisiei pentru creștere și ocuparea forţei de muncă (2005-2008) (COM(2005)0141) (orientările integrate),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Raport strategic cu privire la Strategia de la Lisabona reînnoită pentru creștere și locuri de muncă: lansarea noului ciclu (2008-2010)” (COM(2007)0803),

–       având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 privind interesul european: reușita în era globalizării(1),

–       având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Tratatul CE,

–       având în vedere articolele 107 şi 45 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A6-0029/2007),

A.     întrucât stabilitatea macroeconomică este asigurată printr-o combinație corectă de mai multe politici economice; întrucât provocările în materie de stabilitate ar trebui abordate nu numai prin măsuri macroeconomice, ci și prin punerea în aplicare a unor reforme structurale pe piețele mărfurilor, a muncii și a capitalurilor;

B.     întrucât mai sunt încă multe de făcut pentru a pregăti Uniunea Europeană și statele membre pentru globalizare și pentru a consolida bazele succesului economic și ale unei mai mari coeziuni sociale pe termen mediu și lung;

C.     întrucât există o posibilitate de a „capitaliza în beneficiul tuturor” momentul avantajului competitiv unic conferit de extinderile Uniunii Europene și de continuarea integrării din cadrul acesteia;

D.     întrucât faptul de a partaja o monedă comună și o politică monetară comună oferă o dimensiune suplimentară pentru integrarea economiilor și coordonarea strategiilor politice, care ar putea consolida rolul zonei euro în realizarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în întreaga Uniune Europeană;

E.     întrucât orientările integrate constituie un instrument central al politicilor macroeconomice ale UE pentru creștere și locuri de muncă, axându-se pe un termen mediu de trei ani;

F.     întrucât Uniunea Europeană și statele membre trebuie să pună în practică atât politici macroeconomice, cât și politici microeconomice menite să facă din Europa un spațiu mai atractiv pentru a investi și a lucra și să încurajeze cunoașterea și inovarea în favoarea creșterii economice;

G.     întrucât serviciile financiare sunt deosebit de importante deoarece acest sector contribuie într-o foarte mare măsură la facilitarea dezvoltării a numeroase sectoare din cadrul activității economice;

H.     întrucât politicile destinate creșterii numărului de investiții în cunoaștere și în resursele umane, precum și cele destinate consolidării capacității de inovare a economiei UE sunt în centrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă;

I.      întrucât condițiile economice pentru convertirea energiei creative a oamenilor în rezultate economice inovatoare, cum ar fi în idei noi, în întreprinderile de înaltă tehnologie și în dezvoltare regională nu sunt suficient de dezvoltate și sunt încă fragmentate;

J.      întrucât, în contextul unei globalizări accelerate, o mai bună coerență a dispozițiilor legislative la nivel internațional, care să includă un angajament în vederea respectării unor standarde de mediu și sociale mai înalte, are o importanță decisivă;

K.     întrucât stabilitatea și încrederea în Uniunea Europeană pot fi garantate doar printr-o înțelegere comună a legilor și normelor care reflectă corect realitatea;

L.     întrucât nu este posibil să se realizeze progrese semnificative în crearea unei societăți a cunoașterii fără o implicare activă a tuturor cetățenilor UE;

Cadrul economic         

Asigurarea creșterii economice și a stabilității macroeconomice

1.      salută raportul strategic al Comisiei în care se evaluează punerea în aplicare a Strategiei reînnoite de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, inclusiv orientările integrate actualizate; sprijină punctul de vedere al Consiliului potrivit căruia strategia reînnoită trebuie să adauge valoare la nivel comunitar pentru a îmbunătăți coerența reformelor, pentru a maximiza efectele indirecte pozitive și a garanta faptul că agendele de reformă de la Lisabona au ca rezultat concret sporirea numărului de locuri de muncă în UE și a calității acestora;

2.      subliniază, încă o dată, importanța aplicării ferme a Strategiei de la Lisabona și a orientărilor integrate, accentuând interdependența dintre progresele realizate pe plan economic, social și în ceea ce privește protecția mediului în procesul de creare a unei economii durabile dinamice și inovatoare;

3.      consideră că dezechilibrele tot mai mari, cererea globală și presiunea inflaționistă globală pot deveni o provocare semnificativă pentru politica monetară, dată fiind nesiguranța persistentă de pe piețele financiare; subliniază faptul că un mediu macroeconomic sănătos și stabil presupune finanțe publice de înaltă calitate și bugete mai bine consolidate, precum și o politică inteligentă de investiții private și publice care să ofere o infrastructură orientată spre viitor și care să deschidă azi piețele de mâine; solicită acțiuni coordonate pentru creșterea capacității de adaptare a economiei UE;

4.      consideră că existența unor politici economice sănătoase ar fi utilă pentru întărirea încrederii și reducerea nesiguranței în această perioadă de tulburări financiare; consideră că, în 2008, Uniunea Europeană trebuie să își consolideze potențialul de creștere economică, pentru a putea crea locuri de muncă, mai ales în lumina extinderii sale la 27 de state membre;

5.      consideră că, pentru asigurarea stabilității macroeconomice, creșterea productivității trebuie să se realizeze în paralel cu o distribuție mai echitabilă a beneficiilor creșterii economice și cu o consolidare a coeziunii sociale; atrage atenția, în acest sens, asupra necesității de creștere a veniturilor pentru a ține pasul cu creșterea pe termen mediu a productivității;

6.      subliniază faptul că dezechilibrele financiare tot mai mari și volatilitatea excesivă a ratelor de schimb, precum și reducerea creditelor și nesiguranța persistentă de pe piețele financiare reprezintă o provocare importantă pentru autorii politicii macroeconomice și pentru politica monetară în special;

7.      evidențiază faptul că ar trebui să se acorde mai multă atenție creării unor mai bune sinergii între politica bugetară și creșterea salariilor și a productivității, analizând în același timp și implicațiile politicii bugetare asupra evoluțiilor macroeconomice;

8.      este preocupat de nivelurile ridicate ale ratei de schimb al monedei euro, care afectează în mod negativ competitivitatea economiei europene și care reduc marja de manevră în cadrul politicii monetare; subliniază faptul că aprecierea ratei de schimb a monedei euro este rezultatul dezechilibrelor tot mai mari din țările terțe, precum și al lipsei cererii interne din zona euro;

9.      subliniază necesitatea unei politici fiscale sănătoase, care reprezintă o condiție preliminară pentru creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă în fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile relevante din tratat, precum responsabilitatea comună a Uniunii Europene; subliniază importanța deosebită a eficienței finanțelor publice și consideră că, în majoritatea țărilor, consolidarea finanțelor publice ar putea contribui la păstrarea intactă a durabilității fiscale pe termen lung; subliniază importanța modernizării administrației publice pentru ameliorarea eficienței și eficacității finanțelor publice;

Piețe financiare sănătoase

10.    evidențiază faptul că un sistem financiar bine integrat ar putea spori eficiența politicii monetare, în special în zona euro; consideră că piețele financiare pot aduce o contribuție semnificativă la durabilitatea macroeconomică și fiscală;

11.    observă că abordarea bazată pe riscuri în materie de cereri de capital facilitează fluxurile transfrontaliere de capital generate de anumite strategii corporative din cadrul marilor grupuri financiare și impune o provocare macroeconomică statelor membre mai mici; este ferm convins că supravegherea financiară eficientă și transparența sunt esențiale pentru limitarea dezechilibrului macroeconomic;

12.    subliniază interdependența economiilor statelor membre, în special în zona euro; consideră că orientările integrate ar trebui să stabilească un cadru larg pentru o coordonare mai strânsă a politicilor economice în vederea alinierii programelor naționale de reformă; sugerează că, în acest demers, trebuie să se adopte o abordare mai nuanțată în materie de convergență care să reflecte diversitatea economică și tradițiile diferite, în vederea consolidării sprijinului mai larg pentru proiectul comun al UE;

13.    consideră că, respectând în același timp consolidarea finanțelor publice, o abordare concomitentă și coordonată de către statele membre a cheltuielilor care au un impact puternic asupra creșterii economice, stimularea investițiilor private și a inițiativelor comune în domeniul cooperării dintre sectoarele public și privat pot crea sinergii substanțiale, pot îmbunătăți capacitatea UE de a răspunde provocărilor existente în domeniile științei și cercetării, transportului și comunicării, energiei și exploatării durabile a mediului și vor contribui la alocarea eficientă a resurselor în cadrul UE;

Configurarea agendei externe

14.    subliniază faptul că un sistem financiar mondial nereglementat depășește sfera de influență directă a politicilor UE și poate transmite un risc de instabilitate financiară; subliniază faptul că o abordare omogenă și coerentă din partea organismelor de reglementare și a legislatorilor este o condiție prealabilă necesară pentru a contrabalansa propagarea transfrontalieră a riscului; consideră că este necesar să se reevalueze impactul modelului comercial și rolul grupurilor financiare multinaționale pe piețele financiare mondiale;

15.    subliniază faptul că UE și statele membre au responsabilitatea comună de a aborda provocările, oportunitățile și nesiguranța cu care se confruntă cetățenii datorită globalizării; este convins că, pentru a promova competitivitatea europeană într-o lume globalizată, trebuie dezvoltată dimensiunea externă a pieței interne; reamintește că UE nu se va limita la o adaptare pasivă la globalizare, ci, dimpotrivă, va modela globalizarea; subliniază importanța consolidării cooperării strategice cu partenerii internaționali, în special prin intermediul relațiilor transatlantice, și a colaborării în cadrul organizațiilor multilaterale mai puternice promovând principiile esențiale ale UE: solidaritate, democrație, stat de drept și respectarea drepturilor omului;

16.    solicită luarea de măsuri pentru a combate protecționismul, atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia; subliniază faptul că protecționismul are drept rezultat mai curând subminarea drepturilor consumatorilor și ale cetățenilor, decât protejarea acestora;

Restabilirea dinamismului întreprinderilor

Consolidarea coordonării politicilor economice

17.    consideră că UE ar trebui să dea dovadă, în cursul rundelor multilaterale ale diferitelor negocieri multilaterale, precum cele din cadrul OMC, de o viziune comună care să înglobeze, în mod efectiv, interesele fiecărui stat membru în parte;

Concentrarea pe sectoarele prioritare

18.    solicită Comisiei să dezvolte o politică integrată coerentă în vederea asigurării unei dezvoltări durabile; consideră că utilizarea durabilă a resurselor și consolidarea sinergiilor între protecția mediului și creșterea economică, pe de o parte, și îmbunătățirea performanței inovatoare, pe de altă parte, pot fi realizate încurajând dezvoltarea și utilizarea unor tehnologii nedăunătoare mediului și „ecologizarea” achizițiilor publice, acordându-se o atenție specială IMM-urilor;

19.    subliniază rolul instrumentelor de piață cu privire la realizarea obiectivelor stabilite la Consiliul European de primăvară din 2007 de transformare a Europei într-o economie eficientă din punct de vedere energetic şi bazată pe energie regenerabilă; consideră că presiunea continuă în vederea creșterii prețurilor și acumularea amenințărilor asupra climei înseamnă că este important să se accelereze îmbunătățirea eficienței energetice ca o contribuție atât pentru creșterea economică, cât și pentru dezvoltarea durabilă; evidențiază faptul că întreprinderile din UE se numără printre liderii mondiali în materie de dezvoltare a tehnologiilor de energii regenerabile;

20.    salută propunerea Comisiei de a institui o a „cincea libertate” în contextul cercetării şi inovării – libera circulaţie a cunoştinţelor – care să completeze cele patru libertăţi: libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalului.

21.    consideră că, în contextul majorării prețurilor la alimente, care pare să fie mai curând permanentă decât ciclică, mecanismele politicii agricole comune (PAC) care restricționează aprovizionarea ar trebui revizuite; consideră că PAC poate juca un rol-cheie în stabilizarea prețurilor la alimente;

22.    își reiterează opinia cu privire la beneficiile mutării presiunii fiscale de pe impozitarea muncii pe impozitarea degradării mediului, ca o modalitate eficientă de a aborda atât aspectele de mediu, cât și cele legate de ocuparea forței de muncă, și consideră că presiunea fiscală asupra muncii trebuie redusă pentru a crea mai multe locuri de muncă și pentru a lupta împotriva economiei subterane;

Consolidarea pieței interne

23.    evidențiază faptul că, drept consecință a nerealizării pieței interne, productivitatea UE se află sub potențialul său și nu permite exploatarea pe deplin a posibilităților pieței mondiale; consideră că, în timp ce piața internă a mărfurilor este relativ bine integrată, piața serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare, rămâne destul de fragmentată; solicită integrarea accelerată a pieței serviciilor prin punerea în aplicare și executarea logică și coerentă a normelor convenite și prin înlăturarea obstacolelor în calea concurenței și a accesului pe piață; observă că furnizarea, la prețuri rezonabile, a unor servicii eficiente de interes economic general trebuie să joace un rol important într-o economie competitivă și dinamică; solicită Comisiei să garanteze condiţii de concurenţă echitabile pentru serviciile de interes general (inclusiv serviciile sociale), accesibile tuturor;

24.    subliniază că punerea în aplicare a celor patru libertăți ar trebui să se realizeze într-un mod uniform și în aceeași măsură în întreaga Uniune Europeană și că funcționarea acestora ar trebui monitorizată constant;

25.    subliniază necesitatea de a deschide concurenței industriile de rețea asigurând condiții de concurență echitabile și o concurență eficientă pe piețele integrate europene; în acest sens, consideră că proprietatea publică în cadrul pieţelor energiei electrice şi gazului este unul dintre elementele principale care cauzează distorsiuni la nivel european şi că stimularea concurenţei pe aceste pieţe trebuie ameliorată în continuare; este convins că extinderea, ameliorarea și conectarea infrastructurii europene, în special în ceea ce privește proiectele transfrontaliere și interconectarea Europei vechi cu Europa nouă, ar trebui să contribuie la dezvoltarea unor condiții adecvate pentru îmbunătățirea substanțială a productivității în sectoarele transporturilor, energiei și TIC;

Contribuția politicii fiscale la agenda de la Lisabona

26.    constată necesitatea unui cadru fiscal coordonat, care să includă un regim fiscal favorabil societăților, în special IMM-urilor, și orientat spre relansarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă;

27.    subliniază faptul că, în ceea ce privește finanțările de la stat, UE trebuie să promoveze regimuri fiscale care să faciliteze concurența în economia mondială pentru a încuraja crearea de noi întreprinderi și inovarea tehnologică; constată că aceasta ar putea implica, printre altele, o reducere a taxelor care compromit eficiența și crearea de locuri de muncă, în special în cazul grupurilor sociale specifice, precum femeile, șomerii pe termen lung și persoanele în vârstă;

Investiția în resursele umane și modernizarea piețelor muncii

Spirit întreprinzător și creativitate

28.    este convins că, pentru a promova o cultură antreprenorială și pentru a crea un mediu propice pentru IMM-uri, este crucial ca sistemul de conducere al unui cadru instituțional pentru inovare să fie bine conturat, să aibă baze solide reprezentate de un sistem financiar eficient care să furnizeze finanțare pe parcursul tuturor etapelor procesului de inovare, de la dezvoltarea unei idei până la punerea acesteia în aplicare la nivel de întreprindere; evidențiază faptul că politica structurală trebuie elaborată în mod flexibil astfel încât să cuprindă exprimarea creativă și să faciliteze o utilizare rentabilă a ideilor creative;

29.    este ferm convins că o mai bună legiferare și punerea în aplicare a unor obiective ambițioase în materie de reducere a sarcinii care decurge din noua legislație a UE contribuie la un mediu de afaceri mai competitiv și încurajează inițiativa privată; invită statele membre să stabilească obiective la fel de ambițioase pentru toate nivelurile legislației naționale; evidențiază faptul că trebuie să se acorde o atenție specială consolidării eficacității capacității instituționale și administrative a statelor membre;

Abordarea „ciclu de viață”

30. consideră că politicile active în domeniul muncii ar trebui să combine politicile orientate pe „flexicuritate” cu noi forme de securitate, inclusiv factori care incită la o căutare activă a unui loc de muncă, precum și cu o mai bună anticipare și o gestiune pozitivă a schimbării, inclusiv în caz de restructurare economică, pentru a reduce la minim excluziunea socială și pentru a facilita adaptarea; este convins că ar trebui să se acorde o atenţie specială modurilor în care se poate ajunge mai eficient la cetăţeni şi în care se poate răspunde aşteptărilor şi necesităţilor acestora;

31. consideră că abordarea „ciclu de viață” ar trebui dezvoltată astfel încât să facă față activ provocărilor demografice, inclusiv prin modernizarea sistemului de pensii, pentru a garanta durabilitatea financiară, economică și socială;

32. consideră că educația este o condiție-cheie pentru potențialul de creștere economică pe termen lung și un instrument eficient de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii și le permite oamenilor să își îmbunătățească standardele de viață; recomandă aplicarea unor măsuri mai eficiente de către UE și statele membre pentru a investi mai mult în educație și a ameliora accesul tuturor cetățenilor la educație și la formare;

33. consideră că, în vederea sporirii participării la formarea continuă și la locul de muncă pe durata ciclului de viață, în special a lucrătorilor cu calificări reduse și a celor în vârstă, strategiile eficiente de învățare continuă pot contrabalansa impactul negativ pe care îmbătrânirea populației UE îl are asupra piețelor muncii; consideră, totuși, că un efort ferm trebuie făcut pentru a îmbunătăți competențele de bază ale tinerilor, a reduce drastic abandonul școlar și dezvoltarea deficitară a competențelor în general și pentru a consolida integrarea socială și pe piața muncii a imigranților și a persoanelor cu handicap, în special prin promovarea dezvoltării competențelor;

Politica de imigrare

34. este ferm convins că o politică de imigrare eficientă ar trebui avută în vedere luând în considerare lipsurile în materie de calificări și cerințele de pe piața muncii; consideră că dezvoltarea în continuare a unei politici europene de imigrare cuprinzătoare care să completeze politicile statelor membre rămâne o prioritate fundamentală pentru a răspunde provocărilor și pentru a valorifica oportunitățile pe care le reprezintă migrarea în noua eră a globalizării;

35. consideră că promovarea creșterii economice și a cooperării cu țările terțe, precum și continuarea deschiderii economice a UE rămâne vitală pentru o bună gestionare a fluxurilor migratorii și pentru a combate imigrația ilegală; recunoaște faptul că Uniunea Europeană are nevoie urgent de o strategie privind un control comun și integrat al frontierelor, care să definească criteriile și procedurile aplicabile în materie de migrație economică;

Îmbunătățirea guvernării economice

36. apreciază rapoartele de țară realizate de Comisie; solicită, totuși, o abordare mai sistematică, care să pună în evidență atât reușitele, cât și lipsurile înregistrate; sprijină propunerea Comisiei de introducere a unor puncte de monitorizat în contextul supravegherii multilaterale și ca o modalitate de a facilita îmbunătățirea răspunsurilor la nivelul politicilor naționale; recunoaște faptul că ar trebui consolidat rolul nivelului regional la realizarea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă, așa cum se recunoaște în noua generație de programe ale politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013;

37. deplânge vizibilitatea încă redusă a Strategiei de la Lisabona în politicile naționale ale multor state membre; consideră că mobilizarea tuturor actorilor economici interesați este esențială pentru asigurarea punerii în aplicare eficiente a acesteia; în special, consideră că o mai bună implicare a partenerilor sociali, a parlamentelor naționale, a autorităților regionale și locale, precum și a societății civile, va îmbunătăți rezultatele Strategiei de la Lisabona și va dinamiza dezbaterea publică cu privire la reformele ce se impun; sprijină propunerea lansată de Comisie statelor membre, de adâncire a cooperării cu parlamentele naționale și regionale și de organizare, în același timp, a unor dezbateri anuale privind punerea în aplicare a programelor naționale de reformă;

38. invită Consiliul să ţină seama de următoarele modificări:

Recomandarea Comisiei

 

Amendamentele Parlamentului

Orientarea 1

Orientarea 1. Asigurarea stabilității economice în vederea realizării creșterii economice durabile.

 

Orientarea 1. Asigurarea stabilităţii economice în vederea realizării creşterii economice durabile în context global.

1. În conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, statele membre ar trebui să respecte obiectivele lor bugetare pe termen mediu. Atât timp cât acest obiectiv nu a fost realizat, acestea ar trebui să ia toate măsurile corective necesare în vederea îndeplinirii obiectivului. Statele membre ar trebui să evite politicile financiare prociclice. În plus, este necesar ca statele membre, care prezintă un deficit excesiv, să ia măsuri eficiente pentru a asigura corectarea imediată a deficitelor excesive.

1. În conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, statele membre ar trebui să respecte obiectivele lor bugetare pe termen mediu. Atât timp cât acest obiectiv nu a fost realizat, acestea ar trebui să ia toate măsurile corective necesare în vederea îndeplinirii obiectivului şi asigurării modernizării administraţiei publice şi a consolidării finanţelor publice. Statele membre ar trebui să evite politicile financiare prociclice. În plus, este necesar ca statele membre, care prezintă un deficit excesiv, să ia măsuri eficiente pentru a asigura corectarea imediată a deficitelor excesive.

2. Statele membre care afișează deficite de cont curent care prezintă riscul de a nu putea fi susținute, ar trebui să ia măsuri în vederea rectificării acestora, prin punerea în aplicare de reforme structurale, intensificarea competitivității externe și, dacă este cazul, sprijinirea rectificării acestora prin intermediul politicilor financiare.

2. Statele membre care afişează deficite de cont curent care prezintă riscul de a nu putea fi susţinute, ar trebui să ia măsuri în vederea rectificării acestora, prin punerea în aplicare de reforme structurale, intensificarea competitivității externe și, dacă este cazul, sprijinirea rectificării acestora prin intermediul politicilor financiare, precum şi prin consolidarea rezultatelor creşterii economice şi urmărirea unei mai bune sinergii între politica bugetară şi creşterea productivităţii.

 

2a. În vederea garantării stabilităţii, statele membre nu ar trebui să combată riscul inflaţiei doar prin intermediul politicii monetare, în special în contextul actual, caracterizat de rate de schimb ridicate. Statele membre ar trebui să aplice toate celelalte tipuri de politici care pot contribui la combaterea riscului inflaţiei.

 

2b. Statele membre ar trebui să sporească capacitatea de adaptare a economiei UE prin dezvoltarea dimensiunii externe a pieţei interne pentru a rezolva problemele legate de dezechilibrele globale tot mai mari.

Orientarea 2

Orientarea 2. Asigurarea viabilității situației economice și bugetare, condiție a unui grad mai ridicat de ocupare a forței de muncă

Orientarea 2. Asigurarea viabilităţii situaţiei economice şi bugetare, pentru crearea unor perspective de creştere economică mai importantă

Având în vedere costurile anticipate ale îmbătrânirii populației, statele membre ar trebui:

Având în vedere provocările demografice care se prefigurează, statele membre ar trebui:

1. să realizeze într-un ritm satisfăcător reducerea datoriei guvernamentale în vederea consolidării finanțelor publice;

1. să reformeze şi consolideze sistemele de pensii, de asigurare socială şi de asistenţă medicală, în vederea garantării faptului că acestea sunt viabile şi durabile din punct de vedere financiar, precum şi adecvate şi accesibile din punct de vedere social;

2. să reformeze și consolideze sistemele de pensii, de asigurare socială și de asistență medicală, în vederea garantării faptului că acestea sunt viabile din punct de vedere financiar, precum și adecvate și accesibile din punct de vedere social;

2. să reducă într-un ritm satisfăcător datoriile publice, îmbunătăţind în acelaşi timp gestionarea datoriilor în vederea consolidării finanţelor publice;

3. să ia măsuri pentru a spori participarea pe piața muncii și a ofertei de mână de lucru, în special în rândul femeilor, a lucrătorilor tineri și a celor în vârstă, precum și pentru a promova o abordare a muncii bazate pe ciclul de viață, cu scopul de a crește numărul orelor lucrate în economie.

3. să ia măsuri pentru a spori participarea pe piața muncii și a ofertei de mână de lucru, în special în rândul femeilor, a lucrătorilor tineri și a celor în vârstă, precum și pentru a promova o abordare a muncii bazată pe ciclul de viață, cu scopul de a crește numărul orelor lucrate în economie; și

 

4. să pună în aplicare cea de-a „cincea libertate”, a liberei circulaţii a cunoştinţelor şi să promoveze noi competenţe; să asigure învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru toţi şi să modernizeze infrastructurile pentru sistemele de cercetare, învăţământ şi formare.

Orientarea 3

Orientarea 3. Pentru promovarea unei alocări eficiente a resurselor, orientată spre creștere economică și ocuparea forței de muncă,

Orientarea 3. Pentru promovarea unei alocări eficiente a resurselor, orientată spre creștere economică și ocuparea forței de muncă, precum şi pentru consolidarea încrederii în economie,

statele membre ar trebui, fără a aduce atingere orientărilor privind stabilitatea economică și viabilitatea, să redirecționeze structura cheltuielilor publice spre domeniile care sporesc creșterea economică în conformitate cu Strategia de la Lisabona, să adapteze structurile de impozitare în vederea consolidării potențialului de creștere economică, să asigure crearea de mecanisme de evaluare a relației dintre cheltuielile publice și realizarea obiectivelor economice, precum și să garanteze coerența generală a pachetelor de reforme.

statele membre ar trebui, fără a aduce atingere orientărilor privind stabilitatea economică și viabilitatea, să redirecționeze structura cheltuielilor publice spre domeniile care sporesc creșterea economică în conformitate cu Strategia de la Lisabona, să adapteze structurile de impozitare în vederea consolidării potențialului de creștere economică încurajând creşterea economică determinată de productivitate, să asigure crearea de mecanisme de evaluare a relației dintre cheltuielile publice și realizarea obiectivelor strategice, precum investiţii de calitate în obiectivele Strategiei de la Lisabona, precum și să garanteze coerența generală a pachetelor de reforme.

Orientarea 4

Orientarea 4. Pentru asigurarea unei evoluții a salariilor care să contribuie la creștere și la stabilitate macroeconomică

Orientarea 4. Pentru asigurarea unei evoluții a salariilor care să contribuie la creștere și la stabilitate macroeconomică

și pentru a crește adaptabilitatea, statele membre ar trebui să încurajeze condiții cadru adecvate în ceea ce privește sistemele de negociere a salariilor, respectând pe deplin rolul partenerilor sociali, în vederea promovării unei evoluții a salariului nominal și a costurilor muncii care să fie compatibilă cu stabilitatea prețurilor și cu tendința productivității pe termen mediu, ținând seama de diferențele dintre nivelurile de calificare, precum și dintre condițiile piețelor locale ale muncii.

și pentru a crește adaptabilitatea, statele membre ar trebui să încurajeze condiții-cadru adecvate în ceea ce privește sistemele de negociere a salariilor, respectând pe deplin rolul partenerilor sociali, în vederea promovării unei evoluții a salariului nominal și a costurilor muncii care să fie compatibilă cu stabilitatea prețurilor și cu tendința productivității pe termen mediu, ținând seama în special de specialiştii în piaţa financiară şi de diferențele dintre nivelurile de calificare, precum și dintre condițiile piețelor locale ale muncii.

Orientarea 5

Orientarea 5. Pentru promovarea unei mai bune coerențe între politicile macroeconomice, structurale și cele privind ocuparea forței de muncă

Orientarea 5. Pentru promovarea unei mai bune coerențe între politicile macroeconomice, structurale și cele privind ocuparea forței de muncă

 

Statele membre ar trebui:

1. să îmbunătăţească coordonarea politicilor economice în vederea alinierii programelor lor naţionale de reformă, ţinând seama în acelaşi timp de diversitatea economică şi tradiţiile lor diferite;

Statele membre ar trebui să realizeze reforme ale pieței muncii și ale pieței de producție care să permită, în același timp, creșterea potențialului de creștere și să sprijine cadrul macroeconomic, prin sporirea flexibilității, a mobilității factorilor și a capacității de adaptare pe piețele muncii și produselor, ca răspuns la globalizare, la evoluțiile tehnologice, la modificarea cererii și la schimbările ciclice. Statele membre ar trebui, în special: să revizuiască reformele privind impozitele și prestațiile pentru a îmbunătăți stimulentele și pentru a face munca atrăgătoare din punct de vedere financiar; să sporească adaptabilitatea piețelor muncii prin armonizarea flexibilității cu siguranța locului de muncă; precum și să îmbunătățească capacitatea de ocupare a forței de muncă, investind în capitalul uman.

2. Statele membre ar trebui să realizeze reforme ale pieței muncii și ale pieței de producție care să permită, în același timp, creșterea potențialului de creștere și să sprijine cadrul macroeconomic, prin asigurarea flexibilității prin intermediul unor noi forme de securitate, a mobilității factorilor și a capacității de adaptare pe piețele muncii și produselor, ca răspuns la globalizare, la evoluțiile tehnologice, la modificarea cererii și la schimbările ciclice. Statele membre ar trebui, în special: să revizuiască reformele privind impozitele și prestațiile pentru a îmbunătăți stimulentele și pentru a face munca atrăgătoare din punct de vedere financiar; să sporească adaptabilitatea piețelor muncii prin armonizarea flexibilității cu siguranța locului de muncă; precum şi să îmbunătăţească capacitatea de ocupare a forţei de muncă, investind în capitalul uman;

 

3. să acorde o atenţie deosebită consolidării eficienţei instituţionale şi administrative; și

 

4. să contribuie la dezvoltarea unei politici complete în domeniul imigraţiei, care să includă criteriile şi procedurile aplicabile unei migraţii economice conforme nevoilor pieţei muncii.

Orientarea 6

Orientarea 6. Pentru a contribui la dinamismul și la buna funcționare a UEM, statele membre din zona euro ar trebui să asigure o mai bună coordonare a politicilor economice și bugetare ale acestora, în special:

Orientarea 6. Pentru a contribui la dinamismul și la buna funcționare a UEM, statele membre din zona euro ar trebui să asigure o mai bună coordonare a politicilor economice și bugetare ale acestora, în special:

 

1. să maximizeze efectele pozitive induse de reforme, deoarece existenţa unei monede comune şi a unei politici monetare comune conferă o nouă dimensiune coordonării;

1. să acorde o atenție deosebită viabilității financiare a finanțelor publice, respectând pe deplin Pactul de stabilitate și de creștere;

1a. să acorde o atenție deosebită viabilității financiare a finanțelor publice, respectând pe deplin Pactul de stabilitate și de creștere;

2. să contribuie la un dozaj al politicilor care susține recuperarea economică și este compatibil cu stabilitatea prețurilor, consolidând, prin aceasta, încrederea pe termen scurt în rândul comercianților și consumatorilor, în același timp, compatibil cu creșterea durabilă pe termen lung;

2. să contribuie la un dozaj al politicilor care susține recuperarea economică și este compatibil cu stabilitatea prețurilor, consolidând, prin aceasta, încrederea pe termen scurt în rândul comercianților și consumatorilor, în același timp, compatibil cu creșterea durabilă pe termen lung;

3. să continue reformele structurale care vor spori potențialul de creștere al zonei euro pe termen lung și vor îmbunătăți productivitatea, competitivitatea și capacitatea acesteia de adaptare economică la șocurile asimetrice, acordând o atenție deosebită politicilor privind ocuparea forței de muncă; precum și

3. să continue reformele structurale şi să urmărească priorităţile de investiţii care se încadrează în obiectivele de la Lisabona, ceea ce va spori potențialul de creștere al zonei euro pe termen lung și va îmbunătăți productivitatea, competitivitatea și capacitatea acesteia de adaptare economică la șocurile asimetrice, acordând o atenție deosebită politicilor privind ocuparea forței de muncă; precum și

4. să garanteze că influența zonei euro în cadrul sistemului economic global corespunde importanței economice a acesteia.

4. să garanteze că influența UE şi a zonei euro în cadrul sistemului economic global corespunde importanței economice a acesteia.

Orientarea 7 partea introductivă şi punctele 1, 2 şi 3

Orientarea 7. Pentru creșterea și îmbunătățirea investițiilor în domeniul cercetării și dezvoltării, în special din partea sectorului privat, obiectivul general pentru 2010 de 3% din PIB este confirmat, cu o repartiție adecvată între investițiile private și cele publice. Statele membre își vor stabili obiective intermediare în acest sens. Ele ar trebui să continue să elaboreze un ansamblu de măsuri adecvate pentru a impulsiona cercetarea și dezvoltarea, în special cea comercială, prin:

Orientarea 7. Pentru creșterea și îmbunătățirea investițiilor în domeniul cercetării și dezvoltării, în special din partea sectorului privat şi pentru a promova o cultură antreprenorială şi a încuraja iniţiativa privată, statele membre ar trebui să continue să elaboreze un ansamblu de măsuri adecvate pentru a impulsiona modernizarea economiei şi toate formele de inovare, prin:

1. îmbunătățirea condițiilor cadru și asigurarea faptului că societățile își desfășoară activitatea într-un mediu suficient de competitiv și atractiv;

1. crearea unor instituţii adaptate pieţei şi îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru a garanta că societățile își desfășoară activitatea într-un mediu de afaceri suficient de competitiv și beneficiază de pe urma punerii în aplicare a inovaţiilor;

2. cheltuieli publice alocate cercetării și dezvoltării mai eficiente și mai eficace, precum și dezvoltarea de parteneriate public-privat;

2. consolidarea stimulentelor economice, inclusiv prin simplificarea sistemelor fiscale;

3. dezvoltarea și consolidarea centrelor de excelență ale instituțiilor educaționale și de cercetare din statele membre, precum și crearea unor centre noi, dacă este cazul, și îmbunătățirea cooperării și a transferului de tehnologii între instituțiile publice de cercetare și întreprinderile private;

3. îmbunătăţirea accesului la finanţare, în special la microcredite şi alte forme de capital de risc, pentru a favoriza crearea de IMM-uri şi creşterea economică;

 

3a. încurajarea descentralizării centrelor de cercetare industrială în vederea reconectării acestora cu centrele de învăţământ, explorarea diversităţii diverselor culturi de cercetare;

Orientarea 11 punctul 4

4. să continue să lupte împotriva schimbărilor climatice, prin implementarea obiectivelor de la Kyoto într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, în special în ceea ce privește IMM-urile.

4. să continue să lupte împotriva schimbărilor climatice, prin implementarea obiectivelor de la Kyoto într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, în special în ceea ce privește IMM-urile;

 

4a. să realizeze angajamentele asumate la Consiliul European de primăvară din 2007, de abordare a provocărilor din domeniul energiei şi al mediului; și

 

4b. în contextul majorării preţurilor la alimente, care pare să nu fie ciclică, ci se va stabiliza, să revizuiască mecanismele politicii agricole comune care restricţionează aprovizionarea.

Orientarea 12 partea introductivă şi punctele 1 şi 6

Orientarea 12. Pentru a extinde și aprofunda piața internă, statele membre ar trebui:

Orientarea 12. Pentru a extinde și aprofunda piața internă şi a asigura existenţa unor pieţe deschise şi competitive, statele membre ar trebui:

1. să accelereze transpunerea directivelor privind piața internă;

1. să accelereze transpunerea directivelor privind piaţa internă şi să elimine obstacolele care mai afectează încă activităţile transfrontaliere;

6. să accelereze integrarea pieței financiare prin implementarea și aplicarea cuprinzătoare și coerentă a planului de acțiune pentru serviciile financiare.

6. să accelereze integrarea pieţei serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare printr-o punere în aplicare coerentă a legislaţiei privind piaţa internă şi prin executarea planului de acţiune pentru serviciile financiare, îmbunătăţind, în acelaşi timp, transparenţa, responsabilitatea şi supravegherea activităţilor de investiţie alternative sau nealternative de pe piaţa financiară, pentru investitori, pieţe şi autorităţile de reglementare;

 

6a. să contribuie la dezvoltarea unei abordări echilibrate a reglementărilor referitoare la propagarea transfrontalieră a riscurilor financiare;

 

6b. să creeze condiţii adecvate pentru creşterea eficienţei resurselor la nivelul infrastructurilor de energie şi transport, acordând o atenţie specială secţiunilor transfrontaliere, regiunilor periferice şi interconectării „noilor” state membre cu „vechile” state membre; și

 

6c. să joace un rol de primă importanţă la nivel internaţional în ceea ce priveşte aspectele legate de gestiunea crizelor şi de îmbunătăţirea acordurilor actuale de supraveghere globală.

Orientarea 13 punctul 6

6. promovării deschiderii către exterior, inclusiv într-un context multilateral;

6. promovării deschiderii către exterior, în special prin relaţii transatlantice;

 

6a. realizării unei pieţe transatlantice;

o

o o

39. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.

(1)

          Texte adoptate, P6_TA(2007)0533.


EXPUNERE DE MOTIVE

Since Parliament's last report on the Broad Economic Policy Guidelines for 2007 there have been important changes in Europe. Although, the upswing the European economy saw has sustained and growth picked up almost to 3% in 2007, recent turmoil on the global financial markets and the slowdown of the US economy have substantially increased the risks to the downside. The Commission's latest economic outlook 2008-2009 therefore indicates a deceleration of growth.

In its Strategic report on the Renewed Lisbon Strategy published on 11 December 2007, the Commission proposes to re-confirm the existing Broad Economic Policy Guidelines (BEPG) for the period 2008-2010, as part of the Integrated Guidelines. The BEPG are the main instrument for EU economic policy in the context of the overall Lisbon Strategy as well as benchmark for the yearly stability and convergence programmes. The Commission is of the opinion that the focus should now be on implementation. This view is confirmed by external consultants who have evaluated the Integrated Guidelines and by EcoFin Council conclusions on 13 November 2007.

Notwithstanding this reconfirmation, the Commission acknowledges that the context within which the Integrated Guidelines should be implemented needs to be updated. A stronger emphasis should be put on measures aimed at investing more in people and at modernising labour markets.

The Commission takes the view that not all Member States have undertaken reforms with equal determination. While underlining the importance of macro-economic stability, it emphasises the need to implement outstanding reforms to reinforce the fundamentals to sustain solid economic growth in the future and help the EU withstand adverse developments in the global economy.

As the centre of gravity for the next cycle is proposed to shift to implementation, each Member State should, as part of its implementation report, submit an action plan in which it sets out the measures it will take to follow-up the recommendations and/or 'points to watch'. This mechanism is believed to facilitate the coordination of reforms and the multilateral surveillance in Council. The need for coordination is even higher within the euro area for which the Commission will present proposals for more effective coordination and governance before Summer 2008.

The European Parliament is, as the only European Union body directly elected by its citizens, the appropriate forum for assessing and analysing the strategies and measures that the Member States are taking to improve economic policy coordination and implement the Lisbon guidelines. In view of the drafting and ensuing assessment of the Integrated Guidelines, this must also be reflected in appropriate entitlement to institutional participation.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

29.1.2008

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

2

13

Membri titulari prezenţi la votul final

Gabriele Albertini, Mariela Velichkova Baeva, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Sebastian Valentin Bodu, Udo Bullmann, Ieke van den Burg, Manuel António dos Santos, Christian Ehler, Anne Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Robert Goebbels, Donata Gottardi, Gunnar Hökmark, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Sophia in 't Veld, Piia-Noora Kauppi, Christoph Konrad, Guntars Krasts, Astrid Lulling, Gay Mitchell, Cristobal Montoro Romero, John Purvis, Alexander Radwan, Bernhard Rapkay, Dariusz Rosati, Heide Rühle, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Peter Skinner, Margarita Starkevičiūtė, Ivo Strejček, Cornelis Visser, Sahra Wagenknecht

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Katerina Batzeli, Daniel Dăianu, Ján Hudacký, Vladimír Maňka, Thomas Mann, Bilyana Ilieva Raeva

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Alfonso Andria

Aviz juridic - Politica de confidențialitate