RAPORT privind industriile culturale din Europa

4.3.2008 - (2007/2153(INI))

Comisia pentru cultură și educație
Raportor: Guy Bono

EXPUNERE DE MOTIVE

The KEA study ‘The economy of culture in Europe’ commissioned by the Commission and published in November 2006 draws attention to important data on the contribution that culture makes to economic growth and its impact on employment.

For instance, the study shows that in 2003 the cultural sector contributed about 2.6 % of the EU's GDP and showed higher growth than that of the economy in general. Moreover in 2004 more than five million people, or 3.1 % of the EU's active population, were working in this sector.

In addition to its direct contribution to the economy the cultural and creative sector has an indirect impact on the European social and economic environment by promoting innovation in other sectors of the economy.

The creative sector makes a significant contribution to the development of information and communication technologies, playing an important role at local, regional and urban level, and would appear to be essential to safeguard sustainable development.

Over the past few decades there has gradually been an increase in awareness of culture’s economic dimension and its role in creating jobs and in rural and urban development. The challenge posed by this emerging cultural industry is to respond to the appearance of new goods and services on worldwide markets.

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (27.11.2007)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

privind industriile culturale din Europa

(2007/2153(INI))

Raportor pentru aviz: Neena Gill

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că industriile culturale sunt furnizori importanți de servicii cu valoare adăugată, care reprezintă baza unei economii dinamice a cunoașterii și, prin urmare, trebuie să fie recunoscute ca o contribuție importantă la competitivitate în Uniunea Europeană;

2.  consideră că industriile culturale, care constituie o importantă sursă de creare de locuri de muncă în UE, trebuie îndeosebi să exploateze talentul creator; îndeamnă statele membre să încurajeze modalități de învățare pe tot parcursul vieții noi și inovatoare, care să contribuie la dezvoltarea talentului creator;

3.  recunoaște, în contextul Agendei de la Lisabona, că industriile culturale stimulează creșterea economică și creează locuri de muncă; prin urmare este necesar ca în sectoarele creației să se pună accentul pe dezvoltarea competențelor și pe sprijinirea inovației în aceste domenii; invită Comisia să se asigure că sunt acordate suficiente resurse financiare pentru industriile culturale în statele membre.

4.  acordă o mare importanță propunerii modificate de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune („Directiva Servicii de media audiovizuale fără frontiere”)[1] și invită statele membre să asigure transpunerea sa în timp util, precum și Comisia să pună la dispoziția Parlamentului European informații cu privire la punerea în aplicare a acestei directive;

5.  subliniază oportunitățile create de tehnologiile în bandă largă de mare viteză disponibile în cele mai îndepărtate locuri și de noile tehnologii fără fir pentru dezvoltarea și difuzarea unor servicii și a unui conținut cultural nou și inovator, atât în zonele rurale, cât și în zonele urbane ale fiecăruia dintre cele 27 de state membre; în plus, invită statele membre să acorde prioritate dezvoltării de rețele în bandă largă în zonele rurale și periferice, în vederea depășirii decalajului digital; constată că progresul tehnologic îi oferă consumatorului un acces mai rapid la conținutul cultural;

6.  reamintește oportunitățile enorme pe care le creează trecerea la tehnologia digitală, având în vedere avantajele oferite de serviciile inovatoare ale televiziunii digitale, cum ar fi costurile reduse, calitatea mai bună, diversitatea mai mare și concurența sporită; solicită elaborarea unui cadru legal care ar putea oferi o mai mare flexibilitate în folosirea frecvențelor;

7.  consideră că protecția solidă a drepturilor de proprietate intelectuală este esențială pentru competitivitatea industriilor culturale și este vitală dacă UE dorește să atragă, să promoveze și să dezvolte talentul creator și conținutul cultural; recunoaște că consumatorii individuali ar avea de câștigat din această situație, deoarece un nivel mai scăzut al pirateriei ar avea drept efect o scădere a prețurilor și consumatorii ar putea să achiziționeze mai multe produse creative de calitate superioară;

8.  solicită respectarea, în lumea digitală, a drepturilor de proprietate intelectuală; constată că Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală[2] și Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic)[3] oferă o protecție eficientă împotriva încălcărilor drepturilor de autor; consideră, în acest context, că furnizorii de servicii internet și furnizorii de conținut ar trebui să coopereze; constată, în plus, că lupta împotriva pirateriei online este o condiție necesară în vederea oferirii și distribuirii, prin intermediul internetului, a unui conținut valoros; totuși, consideră că orice abordare trebuie să ia în considerare controalele și echilibrele de putere asociate cu punerea în aplicare a legii și rolul central al instanțelor competente în materie de infracțiuni, precum și în materie de reguli de protecție a informației;

9.  invită furnizorii de servicii internet să coopereze în cadrul luptei împotriva pirateriei pe internet prin aplicarea prevederilor și a condițiilor contractuale care le permit să elimine sau să blocheze accesul la dispozitivele care fac posibilă pirateria și să suspende sau să închidă conturile persoanelor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală; în aceeași ordine de idei, invită furnizorii de servicii internet să aplice filtre pentru a pune capăt infracțiunilor existente;

10. îndeamnă statele membre să respingă politicile protecționiste și să examineze, în schimb, reglementările care dezavantajează, în prezent, industriile culturale din UE și, prin aceasta, să le permită și să le oblige să fie mai competitive atât în UE, cât și la nivel mondial;

11. îndeamnă Comisia să revizuiască lista bunurilor și a serviciilor culturale prevăzute în anexa III la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată[4]; constată că este necesară o analiză mai generală a variației cotelor reduse de TVA pentru bunurile și serviciile culturale pe teritoriul UE, în vederea remedierii distorsiunilor pieței care afectează, în prezent, competitivitatea anumitor industrii culturale;

12. reiterează importanța obiectivelor i2i ale Băncii Europene de Investiții și solicită utilizarea lor cât mai eficientă; încurajează Comisia și statele membre să exploreze noi modalități de a oferi asistență financiară pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în sectoarele culturii și creației [de exemplu, prin intermediul celui de-Al șaptelea program-cadru al Comunităților Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013)]; încurajează utilizarea fondurilor structurale pentru sprijinirea artelor tradiționale, a patrimoniului și a industriilor culturale și inovatoare; invită Comisia să monitorizeze aceste activități și să sprijine difuzarea de bune practici.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	22.11.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	37 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Březina, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Den Dover, Nicole Fontaine, Adam Gierek, Norbert Glante, Umberto Guidoni, András Gyürk, David Hammerstein, Erna Hennicot-Schoepges, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Werner Langen, Anne Laperrouze, Eluned Morgan, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Miloslav Ransdorf, Vladimír Remek, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Paul Rübig, Andres Tarand, Britta Thomsen, Radu Țîrle, Catherine Trautmann, Nikolaos Vakalis, Alejo Vidal-Quadras
Membri supleanți prezenți la votul final	Joan Calabuig Rull, Neena Gill, Eija-Riitta Korhola, Lambert van Nistelrooij, Vladimir Urutchev
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Umberto Pirilli

• [1]  COM(2007)0170.
• [2]  JO L 157, 30.4.2004, p. 45. Corectată în JO L 195, 2.6.2004, p. 16 și JO L 204, 4.8.2007, p. 27.
• [3]  JO L 178, 17.7.2000, p. 1.
• [4]  JO L347, 11.12.2006, p.1. Directivă, modificată prin Directiva 2006/138/CE (JO L 384, 29.12.2006, p. 92).

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe (17.7.2007)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

privind industriile culturale în Europa

(2007/2153(INI))

Raportoare pentru aviz: Claire Gibault

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât diversitatea culturală și libera circulație a ideilor se înscriu în originalitatea, pluralitatea de identități și egalitatea între bărbați și femei;

B.  întrucât egalitatea între bărbați și femei reprezintă o valoare esențială a Uniunii Europene care se transmite prin cultură și această transmitere de valori favorizează integrarea europeană;

C. întrucât, în sectorul industriilor culturale, echilibrul între bărbați și femei este departe de a reprezenta o realitate;

D. întrucât femeile ocupă posturi de răspundere în industria culturală, cel mai adesea în cadrul unor întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) sau în cazul în care acestea își înființează propria afacere;

E.  întrucât, în sectorul cheie al industriei culturale (telecomunicații, internet, mass media, comerț electronic și software), participarea femeilor se dovedește a fi extrem de scăzută (30%) și doar 20% dintre noile întreprinderi din acest sector sunt înființate de femei;

F.   întrucât, în ciuda faptului că un număr tot mai mare de femei intră în prezent pe piața forței de muncă în sectorul industriilor culturale, acestea nu exercită adeseori decât funcții de importanță medie și mai redusă în marile organizații;

G.  având în vedere rolul pe care l-ar putea juca organizațiile de femei în industria culturală și contribuția acestora la îmbunătățirea tuturor sectoarelor de activitate,

1.  reamintește că, în IMM-urile culturale în care femeile sunt mai bine reprezentate, echilibrul și cooperarea între bărbați și femei permit generarea unei creativități de îmbogățire și a unei diversități a ideilor;

2.   încurajează statele membre să includă formări pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în programele naționale de învățământ gimnazial și superior, în special în domeniile consacrate studiilor umaniste, artelor și culturii;

3.   invită statele membre să elimine toate formele de discriminare care împiedică accesul femeilor la formare și la construirea unei cariere în sectorul industriilor culturale și le încurajează să promoveze o mai bună cunoaștere și difuzare a produselor artistice realizate de femei, precum și implicarea femeilor în instituțiile culturale și în schimburile culturale internaționale, și să faciliteze accesul antreprenoarelor la fonduri pentru programele de antreprenoriat, împrumuturi și alte servicii bancare, întrucât acestea pot avea o influență reală asupra eliminării stereotipurilor legate de sexe din sectorul cultural;

4.  încurajează statele membre să faciliteze accesul femeilor la funcții de conducere în sectorul industriei culturale, întrucât cele mai prestigioase posturi în acest sector sunt încă deținute în majoritatea cazurilor de către bărbați;

5.   constată că programul de asistență pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007) nu prevede măsuri specifice de sprijinire a participării femeilor și invită Comisia să ia în considerare acest factor în programele sale viitoare;

6.   îndeamnă statele membre și Comisia să promoveze măsuri de sprijinire a activităților de creație ale femeilor în sectorul industriei culturale, pentru a îmbunătăți profilul și recunoașterea artistelor în producția culturală (cinema, muzică, teatru, artă, etc.);

7.  salută înființarea recentă (în 2007) a premiului anual pentru film al Parlamentului European (PRIX LUX), ca mijloc de consolidare a politicii culturale, de promovare a diversității culturale și lingvistice, de păstrare a tradiției culturale și de sprijinire a schimburilor; solicită ca acest premiu să ia în considerare, în special, participarea și creativitatea femeilor spre a recunoaște contribuția acestora la dezvoltarea și progresul cinematografiei europene;

8.  recomandă statelor membre să stabilească drept obiectiv creșterea numărului de femei cu funcții de decizie în sectorul cultural și să supravegheze realizarea acestui obiectiv;

9.   invită statele membre să acorde o atenție deosebită nivelurilor salariale ale femeilor în industriile culturale, pentru a se asigura că sistemele de remunerație nu duc la discriminări salariale bazate pe sex;

10. recomandă statelor membre să acorde mai mult sprijin și recunoaștere, precum și asistență financiară organizațiilor de femei din industriile culturale, în legătură cu activitățile de combatere a discriminării împotriva femeilor din sectorul cultural;

11. subliniază rolul important pe care îl joacă industriile culturale în lupta împotriva stereotipurilor legate de sex, promovarea egalității între bărbați și femei și schimbarea mentalităților; invită statele membre să încurajeze și să sprijine toate inițiativele viitoare în acest sens din sectorul industriilor culturale.

PROCEDURĂ

Titlu	Industriile culturale în Europa
Numărul procedurii	2007/0000(INI)
Comisia competentă în fond	CULT
Aviz emis de către       Data anunțului în plen	FEMM21.6.2007
Cooperare consolidată - data anunțului în plen
Raportoare pentru aviz:              Data numirii	Claire Gibault19.3.2007
Raportorul pentru aviz substituit
Examinare în comisie	4.6.2007		16.7.2007
Data adoptării	16.7.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	26 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Edit Bauer, Hiltrud Breyer, Věra Flasarová, Nicole Fontaine, Claire Gibault, Lissy Gröner, Zita Gurmai, Esther Herranz García, Anneli Jäätteenmäki, Urszula Krupa, Roselyne Lefrancois, Siiri Oviir, Doris Pack, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Zita Pleštinská, Christa Prets, Karin Resetarits, Teresa Riera Madurell, Amalia Sartori, Eva-Britt Svensson, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Gabriela Crețu, Jill Evans, Anna Hedh, Marusya Ivanova Lyubcheva
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Ján Hudacký, Peter Šťastný
Observații (date disponibile într-o singură limbă)	...

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	22.1.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	33 1 0
Membri titulari prezenți la votul final	Ivo Belet, Guy Bono, Nicodim Bulzesc, Marie-Hélène Descamps, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Claire Gibault, Vasco Graça Moura, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Ramona Nicole Mănescu, Manolis Mavrommatis, Marianne Mikko, Ljudmila Novak, Dumitru Oprea, Doris Pack, Zdzisław Zbigniew Podkański, Mihaela Popa, Christa Prets, Karin Resetarits, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Thomas Wise, Tomáš Zatloukal
Membri supleanți prezenți la votul final	Rolf Berend, Victor Boștinaru, Emine Bozkurt, Ignasi Guardans Cambó, Gyula Hegyi, Viktória Mohácsi, Ewa Tomaszewska
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Donata Gottardi