RAPORT referitor la Cartea verde privind rolul societății civile în cadrul politicilor antidrog din Uniunea Europeană

12.3.2008 - (2007/2212(INI))

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportor: Giusto Catania

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la Cartea verde privind rolul societății civile în cadrul politicilor antidrog din Uniunea Europeană

(2007/2212(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere recomandarea sa din 15 decembrie 2004, adresată Consiliului și Consiliului European, referitoare la strategia antidrog a UE (2005-2012)[1],

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei din 26 iunie 2006 privind rolul societății civile în cadrul politicilor antidrog din Uniunea Europeană (COM(2006)0316),

–   având în vedere raportul și răspunsurile primite cu privire la rezultatele consultării deschise desfășurate în conformitate cu Cartea verde menționată mai sus, publicate la 18 aprilie 2007[2],

–   având în vedere titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29 și articolul 31 alineatul (1) litera (e),

–   având în vedere instrumentele internaționale, europene și naționale de protecție a drepturilor omului, a libertăților fundamentale și, în particular, de protecție a dreptului la viață și la sănătate,

–   având în vedere Convenția Unică a ONU privind substanțele stupefiante din 30 martie 1961, modificată prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972; având în vedere Convenția ONU privind substanțele psihotrope din 21 februarie 1971 și Convenția ONU privind traficul ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope din 19 decembrie 1988,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie[3], de modificare a legislației anterioare,

–   având în vedere raportul pe anul 2007 al Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri[4],

–   având în vedere Decizia nr. 1150/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 septembrie 2007 de instituire, pentru perioada 2007-2013, a programului specific „Prevenirea și informarea cu privire la consumul de stupefiante” în cadrul programului general „Drepturile fundamentale și justiția”[5], în special articolele 2-7,

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat privind Raportul 2006 asupra stadiului de implementare a Planului de acțiune al Uniunii Europene în materie de droguri (2005-2008) din 21 decembrie 2006 (SEC(2006)1803),

–   având în vedere comunicarea Comisiei privind Raportul 2007 asupra stadiului de implementare a Planului de acțiune al Uniunii Europene în materie de droguri (2005-2008) din 10 decembrie 2007 (COM(2007)0781),

–   având în vedere Planul de acțiune al Uniunii Europene în materie de droguri (2005-2008), adoptat de Consiliu în iunie 2005[6],

–   având în vedere Decizia 2005/387/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și controlul în ceea ce privește noile substanțe psihoactive[7],

–   având în vedere strategia UE împotriva drogurilor (2005-2012), însușită de Consiliul European din 16-17 decembrie 2004[8],

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor[9],

–   având în vedere declarația politică privind drogurile și rezoluțiile adoptate în sesiunea specială a Adunării generale a Națiunilor Unite (UNGASS) din 8 și 10 iunie 1998,

–   având în vedere activitățile ONU și, în special, cea de a 51-a sesiune a Comisiei pentru stupefiante, care urmează să aibă loc la 10-14 martie 2008[10],

–   având în vedere Cartea albă privind guvernarea europeană (COM(2001)0428) și comunicările Comisiei intitulate „Spre o cultură consolidată a consultării și a dialogului – Principii generale și standarde minime aplicabile consultărilor angajate de către Comisie cu părțile interesate” (COM(2002)0704) și „Obiective strategice 2005-2009; Europa 2010: Parteneriat pentru reînnoirea europeană: Prosperitate, solidaritate și securitate” (COM(2005)0012),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe (A6–0073/2008),

A. întrucât este necesară promovarea unui dialog mai intens la scară europeană între și cu diferitele organisme ale societății civile (la nivel transnațional, național, regional și local), în vederea îmbunătățirii formulării, aplicării și evaluării deciziilor în domeniul politicii în materie de droguri atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE,

B.  întrucât organizarea, la nivel european, a actorilor societății civile ar aduce o valoare adăugată incontestabilă față de organizațiile naționale, regionale și locale ale societății civile,

C. întrucât societatea civilă poate oferi o experiență deosebit de bogată în aspecte specifice ale politicii în materie de droguri, precum prevenirea, culegerea informațiilor, sprijinul pentru persoanele care sunt pe cale de a se vindeca de dependență și reintegrarea socială,

D. întrucât obiectivul prioritar al strategiei UE împotriva drogurilor pentru 2005-2012 este acela de a furniza informații corecte și de a consolida rolul societății civile în ceea ce privește drogurile ,

E.  întrucât Cartea verde privind rolul societății civile în cadrul politicilor antidrog din Uniunea Europeană și Forumul societății civile pentru combaterea drogurilor reprezintă un prim pas concret spre atingerea obiectivului menționat,

F.  întrucât majoritatea organizațiilor care au participat la consultarea organizată de Comisie au primit favorabil ideea unei structurări tematice a rețelelor existente,

G. întrucât, pentru instituirea unei relații bazate pe consultare permanentă și pe încurajarea schimbului de informații și de cele mai bune practici, este importantă crearea unei mai puternice sinergii între societatea civilă și instituțiile și organismele UE, acordând o atenție specială contribuțiilor științifice,

H. întrucât trebuie subliniată importanța deosebită pe care o au acțiunea și consolidarea rolului organizațiilor societății civile implicate în cooperarea cu țările terțe, ca și în ceea ce privește promovarea unor strategii alternative, sustenabile, de abordare a problematicii drogurilor,

I.   întrucât orice structură de dialog sau de consultare organizată cu anumite rețele cu privire la chestiuni specifice ar trebui să înglobeze un mediu deschis precum internetul, bazându-se în același timp pe consultarea deschisă a tuturor părților interesate,

J.   întrucât rolul important pe care îl poate juca societatea civilă în această chestiune ar trebui să completeze și să consolideze responsabilitatea considerabilă a statelor membre și a organizațiilor internaționale de a coopera în lupta împotriva producerii și traficului de droguri, așa cum se întâmplă în cazul terorismului,

K. întrucât o mai mare implicare a instituțiilor Uniunii Europene alături de societatea civilă în ceea ce privește politicile în materie de droguri ar ajuta la evaluarea adecvată a strategiilor actuale,

L.  întrucât termenul „droguri” se referă la substanțele stupefiante și la cele psihotrope, așa cum sunt ele definite în convențiile ONU menționate mai sus,

M.  întrucât consumul de droguri prezintă riscuri specifice pentru sănătatea tinerelor și a femeilor, în special în ceea ce privește sarcina și transmiterea HIV/SIDA,

N.  întrucât numărul bărbaților care participă la programe de tratament tinde să fie mai mare decât cel al femeilor, acestea reprezentând în prezent circa 20 % din participanții la astfel de programe în UE,

O.  întrucât au fost identificate diferențe semnificative de nivel și de mod de consum între bărbați și femei, întrucât studii științifice au arătat diferențe importante între genuri în ceea ce privește o serie de factori psihologici și psihosociali asociați cu evoluția dependenței, comportamentul de risc și cel de căutare de asistență,

1.   recunoaște rolul fundamental al societății civile din punctul de vedere al susținerii dezvoltării, punerii în aplicare, evaluării și monitorizării politicii antidrog; subliniază cu precădere valoarea sa adăugată în aplicarea actualei politici antidrog, constând în experiența de teren pe care a dobândit-o, în capacitatea sa de inovare și în potențialul său în materie de schimb de informații și de cele mai bune practici:

2.   invită guvernele statelor membre, organizațiile neguvernamentale, societatea civilă și asociațiile profesionale și cele de părinți să realizeze ample campanii de informare privind:

- riscurile și daunele fizice și psihice provocate de droguri, în special la tinerele fete, la femeile însărcinate sau care alăptează și la copii,

- sănătatea mamelor și transmiterea drogurilor de la mamă la făt,

- programele existente pentru tratarea minorilor și a delicvenților dependenți de droguri,

-   asistența pentru părinții ai căror copii sunt dependenți de droguri;

3.  recunoaște că bisericile și comunitățile religioase au fost foarte active în lupta împotriva drogurilor și, prin urmare, experiențele acestora ar trebui să fie luate în considerare la elaborarea, aplicarea și evaluarea politicilor în materie de droguri;

4.  insistă asupra consolidării rolului societății civile în elaborarea unei politici în materie de droguri caracterizată printr-o abordare europeană, ceea ce constituie principalul obiectiv al strategiei UE împotriva drogurilor 2005-2012;

5.  subliniază importanța internetului pentru asigurarea unei metode transparente și coerente de schimb de informații privind elaborarea și aplicarea strategiei UE în materie de droguri pentru 2005-2012, facilitând implicarea și garantând participarea societății civile (inclusiv a utilizatorilor și a diverselor comunități) în aplicarea planului de acțiune amintit mai sus– la toate nivelurile, precum și în Forumul societății civile în materie de droguri –, îmbunătățind accesul la și eficiența programelor de prevenire și de sensibilizare;

6.  subliniază importanța majoră a parteneriatului cu mass-media, inclusiv cu cele electronice, în difuzarea informațiilor științifice referitoare la riscurile consumului de droguri asupra sănătății fizice și psihice, în special pentru tinere și femeile însărcinate; încurajează mass-media să devină principalul partener în campaniile antidrog, dată fiind influența sa asupra tinerei generații;

7.  salută implementarea programului specific „Prevenirea și informarea cu privire la consumul de stupefiante” pe perioada 2007-2013 și reamintește că implicarea societății civile în aplicarea și dezvoltarea strategiei UE împotriva drogurilor (2005-2012) constituie obiectivul specific al acestuia;

8.  deplânge întârzierea cu care au fost activate finanțările acordate în cadrul programului;

9.  solicită Comisiei să ia în considerare, în cadrul noii Strategii privind sănătatea 2008-2013, impactul diferit al consumului de droguri asupra femeilor, în special în ceea ce privește finanțarea campaniilor de informare antidrog desfășurate de organizațiile societății civile;

FORUMUL - dimensiunea structurală

10. subliniază importanța înființării Forumului societății civile pentru combaterea drogurilor, ca prim pas către o implicare mai concretă și constructivă a asociațiilor constituite de societatea civilă europeană în activitățile UE legate de politicile pentru prevenirea consumului de droguri și lupta împotriva drogurilor;

11. își exprimă regretul pentru faptul că procesul de selecție a participanților la Forumul societății civile în materie de droguri a fost perceput de anumite asociații ca fiind lipsit de transparență și invită Comisia Europeană să caute o cale de remediere a acestei situații, sperând ca, în viitor, extinderea Forumului să se realizeze într-un mod mai transparent;

12. consideră că Forumul societății civile în materie de droguri trebuie să includă, nu să excludă, și să reprezinte un spectru larg și echilibrat de opinii;

13. subliniază că scopul Forumului societății civile privind drogurile nu este crearea unei adunări în care să se exprime diverse ideologii, ci dialogul și contactul direct cu asociațiile reprezentative ale luptei împotriva drogurilor atât la nivelul prevenirii, cât și la cel al reabilitării, precum și găsirea mijloacelor practice de a susține elaborarea și implementarea politicilor de prevenire și combatere a consumului de droguri, pe baza experienței reușitelor obținute, și efectuarea unei analize a problemelor transstatale din cadrul Uniunii Europene, generate de diferențele dintre legislațiile naționale, în special în zonele de frontieră;

14. solicită statelor membre să efectueze, în colaborare cu reprezentanții societății civile, schimburi de cele mai bune practici aplicate curent în lupta împotriva drogurilor și în acțiunile de prevenire și informare adresate copiilor și tinerilor;

15. deplânge participarea redusă la acest forum a organizațiilor reprezentând noile state membre; insistă asupra necesității ca societatea civilă din noile state membre să fie sensibilizată și să se implice în mai mare măsură, dată fiind importanța acestor țări în cadrul Uniunii Europene lărgite;

16. regretă neparticiparea la Forumul societății civile privind drogurile, din decembrie 2007, a rețelelor neguvernamentale naționale și transnaționale, reprezentând în special asociațiile de femei, mame și tinere fete, precum și a organizațiilor activând în domeniul sănătății sexuale și reproductive; solicită Comisiei să încurajeze activ participarea acestor organizații, dar și a altora care au o experiență importantă legată de droguri și de abuzul de droguri, pentru a oferi servicii de specialitate accesibile și disponibile pe scară largă;

17. sprijină Comisia în eforturile pe care le depune pentru a găsi un rol pe care l-ar putea juca Forumul societății civile în materie droguri în cadrul politicii Uniunii în materie de droguri, pentru a clarifica obiectivele finale urmărite prin consultarea acestuia;

18. consideră că Forumul societății civile în materie de droguri ar trebui să aibă un mandat clar, obiective bine definite, proceduri transparente și planuri de lucru realizabile, cu o contribuție reală la procesul de elaborare a politicilor;

19. își exprimă speranța ca dialogul cu societatea civilă să aibă un impact tangibil asupra procesului decizional european; consideră, cu toate acestea, că societății civile trebuie să i se confere un statut oficial în raport cu obiectivele stabilite în cadrul Strategiei UE antidrog 2005-2012 și a inițiativelor viitoare, inter alia prin:

- participarea oficială, alături de alte organisme independente, a Forumului la evaluarea Planului de acțiune pentru 2005-2008, care va fi efectuată de Comisie în 2008;

- relații mai aprofundate și mai transparente cu statele membre, în vederea unei reale cooperări între Forum și statele membre;

- prezența permanentă a Forumului la reuniunile organizate de președinția UE cu coordonatorii naționali pentru problemele legate de droguri;

- contacte permanente cu Parlamentul și organizarea de către acesta a unei conferințe anuale împreună cu Forumul, cu alte grupuri interesate și cu instituțiile UE care activează în domeniul drogurilor și evaluarea rezultatelor obținute;

- o puternică sinergie între activitățile Forumului și cele ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), care și-ar putea rezerva o secțiune din raportul anual pentru activitățile societății civile din UE;

20. solicită OEDT să colecteze statistici privind consumul de droguri în rândurile femeilor din Uniunea Europeană, să analizeze tendințele acestuia și să ia în considerare efectele diferențiate asupra bărbaților și femeilor în raportul său anual, în vederea unei mai bune informări și pentru a face societatea civilă europeană mai conștientă de această problemă;

21. încurajează legătura tematică între rețelele existente, fie în cadrul Forumului societății civile în materie de droguri, fie sub forma unor grupuri de lucru sau a unor sub-grupuri organizate în cadrul acestuia;

22. solicită un angajament financiar mai important din partea Uniunii Europene, supus controlului bugetar, în sprijinul activităților legate de proiectele actuale și de inițiativele viitoare din domeniu;

23. invită statele membre, acolo unde este posibil, să extindă domeniul de aplicare al dispozițiilor privind finanțarea de stat către serviciile prestate de către organizațiile civile profesionale care se conformează criteriilor adecvate de asigurare a calității, nu doar în cazul serviciilor din domeniul sănătății și al serviciilor sociale, ci și în cazul serviciilor de diminuare a consecințelor negative și al serviciilor de asistență a toxicomanilor de tipul „low-threshold”; consideră că, în acest mod, va fi posibil să se garanteze că funcționarea serviciilor este planificabilă și durabilă și că se conformează standardelor de calitate;

24. subliniază importanța pentru societate a găsirii de fonduri pentru susținerea organizațiilor voluntare și a asociațiilor de părinți care sunt implicate în combaterea abuzului de droguri, în special în rândul tinerilor;

Societatea civilă - dimensiunea internă

25. subliniază importanța acțiunilor desfășurate de societatea civilă pentru atingerea obiectivelor stabilite în strategia Uniunii Europene împotriva drogurilor (2005-2012), în special în domeniul politicilor de prevenire, informare și gestionare a problematicii asociate toxicodependenței, precum și în ceea ce privește monitorizarea aplicării corecte a acestor politici;

26. îndeamnă toate părțile implicate, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la acela al statelor membre, să acorde o atenție mărită experienței novatoare cu care societatea civilă ar putea contribui la atingerea obiectivelor definite în strategia UE împotriva drogurilor 2005-2012, acordând o atenție specială inițiativelor de sensibilizare a opiniei publice, precum și politicilor de diminuare a daunelor, de sprijinire a celor care sunt pe cale de vindecare de dependență și de reintegrare socială;

27. acordă importanță intensificării dialogului la nivelul UE cu organizațiile care-i reprezintă pe toxicomani, ca aspect necesar al oricărui răspuns la provocările reintegrării sociale, precum și sprijinirii persoanelor care sunt pe cale de a se vindeca de dependență;

28. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze, cu cooperarea societății civile, accesul egal la programe, acoperirea grupurilor asimilate și grupurilor marginalizate și să acționeze în sensul instituirii capacității necesare pentru a asigura durabilitatea și eficiența programelor puse în aplicare;

29. invită statele membre și Comisia să promoveze inițiativele societății civile care vizează:

- consolidarea prevenirii și a informării cu privire la riscurile legate de consumul de droguri și substanțe psihotrope la locul de muncă și în rândul tinerilor;

- tratarea toxicomanilor din închisori;

- stabilirea, cu ajutorul organizațiilor sociale și sindicale, a unor planuri detaliate de prevenire a consumului de droguri și substanțe psihotrope în cartierele urbane expuse riscului, în special în rândul tinerilor, planuri care să răspundă necesităților fizice și psihice ale populației din aceste zone;

- organizarea de campanii de prevenire și informare privind drogurile și efectele lor nocive asupra sănătății și a vieții sociale, în colaborare cu organizațiile părinților, tinerilor, profesorilor și cu oamenii de știință, campanii care să se desfășoare în școli și să vizeze diferite grupuri demografice;

- punerea în palicare a politicilor de reducere a efectelor nocive prin contacte directe pe stradă și în cartierele sărace ale orașelor;

- crearea și materializarea unor proiecte speciale de reintegrare pentru copiii străzii și familiile defavorizate din punct de vedere social;

30. atrage atenția asupra îngrijorării crescânde pentru faptul că femeile nu au acces la îngrijirile necesare din cauza lipsei sprijinului economic și social și mai ales a obligațiilor legate de creșterea copiilor, care au fost identificate ca posibil factor care împiedică femeile să apeleze la serviciile de tratament al dependenței de droguri; subliniază faptul că serviciile care includ și îngrijirea copiilor au o proporție mai mare de femei printre clienții lor decât cele care nu oferă astfel de facilități;

31. invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită zonelor de graniță, care se confruntă deseori cu efectele diferențelor dintre legislațiile naționale privind drogurile;

32. susține organizațiile societății civile în acțiunea lor, în deplină conștiință de cauză, de luptă împotriva consumului de droguri și derivate ale drogurilor de către minori;

33. invită Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale să efectueze o analiză a efectelor politicilor antidrog, evaluând atât eficiența lor, cât și dacă și în ce măsură acestea au depășit limitele sau au reprezentat o încălcare a drepturilor individuale;

34. subliniază necesitatea de a baza politicile în materie de droguri pe dovezi științifice solide, obținute prin colaborare cu societatea civilă în domeniul cercetărilor în materie de droguri, recunoscând în același timp nevoia de a elabora politici obiective bazate pe cercetare și de a desfășura activități bazate pe dovezi, în special cele care vizează prevenirea și reducerea daunelor aduse sănătății;

35. invită statele membre să intensifice activitățile comune și serviciile executive comune între serviciile polițienești și organizațiile societății civile, în special la nivelul comunității locale;

Societatea civilă - dimensiunea externă

36. recunoaște importanța rolului societății civile în cadrul dimensiunii externe a politicii europene în materie de droguri și relevă faptul că, la nivel mondial, Uniunea Europeană este principalul finanțator de programe și acțiuni externe de combatere a drogurilor;

37. solicită aprofundarea și sprijinirea unei strategii externe a UE care să aibă un impact durabil, concret și practic asupra situației din regiunile în care se produc materiile prime;

38. subliniază experiența organizațiilor europene implicate în promovarea reconversiei plantațiilor locale pentru culturi în scopuri terapeutice sau alte scopuri medicale, reamintind, în același timp, că activitatea de cultivare trebuie controlată strict și constant;

39. invită Comisia și statele membre să caute mijloace de colaborare cu organizațiile societății civile europene implicate în promovarea substanțelor derivate din frunzele de coca exclusiv în scopuri legale, ca modalitate de a contribui efectiv (prin extragerea materiei prime) la acțiunile internaționale împotriva traficului de droguri, asigurând, în același timp, siguranța folosirii acestor substanțe;

40. invită Comisia și statele membre să urmeze recomandările din 25 octombrie 2007, adresate de Parlament Consiliului, privind producția de opium în scopuri medicale în Afganistan[11] și să susțină inițiativele societății civile care cooperează cu țările producătoare de droguri în lupta acestora împotriva drogurilor și posibilele sale efecte pozitive pentru procesul de democratizare din aceste țări; subliniază importanța promovării, de exemplu, a unor sisteme pilot precum „mac pentru medicină”, care propun reconversia unor plantațiilor ilegale de mac pentru producția industrială, legală, de calmante pe bază de opium și luarea în considerare a avantajelor care pot fi obținute din acordarea de licențe de utilizare a recoltelor de mac în scopuri medicale, precum și determinarea modului de a realiza acest lucru și a exercitării unor controale sub responsabilitatea ONU;

41. invită Comisia să identifice, împreună cu societatea civilă, posibilitățile de combatere a plantațiilor ilegale de mac prin pulverizare cu substanțe care nu sunt dăunătoare pentru oameni, animale sau mediu;

42. invită Comisia și statele membre să-și asigure beneficiul cooperării cu institutele de cercetare ale statelor membre, cu organizațiile științifice și revistele medicale, precum și cu centrele de studii, asociațiile, institutele specializate și organizațiile societății civile care, în anii din urmă, au reprezentat un punct de referință pentru politicile de combatere a traficului de droguri și pentru analiza situației geo-politice și a fluxurilor economice care derivă din comerțul internațional cu substanțe stupefiante;

43. acordă importanță promovării cooperării dintre asociațiile din UE și rețelele internaționale de combatere a drogurilor, pentru a încuraja schimbul de experiență și de informații;

44. ia act de experiența „Vienna NGOs Committee on Narcotic Drugs”, un comitet de ONG-uri care reprezintă societatea civilă pe lângă Oficiul ONU pentru combaterea traficului de droguri și prevenirea criminalității (UNODC) și speră că activitățile viitoare ale unui astfel de comitet vor fi caracterizate de o participare mai mare a organizațiilor și a persoanelor fizice, ținând seama de propuneri ca „Beyond 2008”, o inițiativă a cărei obiectiv principal este acela de a promova rolul societății civile în revizuirea, la fiecare zece ani, a parametrilor stabiliți în 1998 la Sesiunea Specială a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite privind Drogurile (UNGASS); propune stabilirea unei consultări similare între asociațiile europene, în vederea revizuirii strategiei Uniunii Europene împotriva drogurilor după 2012;

45. este de părere că, pentru a ține seama în cadrul viitoarei strategii de învățămintele experienței de până acum, la zece ani de la Sesiunea Specială a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 1998 privind Drogurile (UNGASS), al cărei principal obiectiv a fost „o lume fără droguri” în zece ani, este necesar să se inițieze o evaluare a rezultatelor reale ale politicilor actuale în materie de droguri, pentru a determina care strategii au avut succes;

o

o o

46. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, precum și, spre informare, Consiliului European, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Organizației Națiunilor Unite și agențiilor sale specializate.

• [1]  JO C 21E, 15.9.2005, p. 233.
• [2]  http://ec.europa.eu/justice_home/news/consulting_public/emn/news_contributions_emn_en.htm
• [3]  JO L 376, 27.12.2006, p. 1.
• [4]  http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index407EN.html
• [5]  JO L 257, 3.10.2007, p. 23.
• [6]  JO C 168, 8.7.2005, p. 1.
• [7]  JO L 127, 20.5.2005, p. 32.
• [8]  Consiliul UE, Strategia UE împotriva drogurilor (2005-2012) doc. 15074/1/04.
• [9]  JO L 47, 18. 2.2004, p. 1
• [10]  http://www.unodc.org/documents/commissions/CND-Session51/CND-51_Info_Participants.pdf
• [11]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0485.

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe (28.2.2008)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la Cartea verde privind Rolul societății civile în politicile în materie de droguri în Uniunea Europeană

(2007/2212(INI))

Raportoare pentru aviz: Anna Záborská

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  având în vedere creșterea îngrijorătoare, în numeroase state membre, a consumului de canabis și de alte droguri, mai ales în rândul tinerelor și adolescentelor, drogurile devenind ușor de procurat chiar și în împrejurimile și în interiorul școlilor,

B.   întrucât consumul de droguri poate determina riscuri de sănătate specifice în cazul tinerelor fete și femeilor, mai ales în ceea ce privește sarcina și transmiterea HIV,

C.  întrucât la nivelul societății a fost înregistrată o creștere semnificativă a infracționalității, activității ilegale și prostituției, mai ales în rândul tinerelor fete și femeilor care sunt toxicomane,

D.  întrucât s-a constat că numărul bărbaților care participă la programe de tratament este mai mare decât cel al femeilor, iar femeile constituie, în momentul de față, aproximativ 20 % din totalul celor care apelează la programe de tratament contra drogurilor în Europa,

E.   întrucât au fost identificate diferențe mari între gradele și tipurile de consum de droguri la femei și bărbați; întrucât studiile au demonstrat diferențe mari între femei și bărbați la nivelul unei serii de factori psihologici și fiziologici care influențează dezvoltarea dependenței, a comportamentului riscant sau a comportamentului celor care caută ajutor,

F.   întrucât este necesară recunoașterea legăturii dintre traficul de femei și politicile în materie de droguri; întrucât bandele de traficanți de droguri sunt adesea în legătură cu cele care fac trafic de ființe umane, iar femeile pot deveni dependente de droguri și de alcool tocmai din cauza situației în care se află;

1.   invită guvernele statelor membre, organizațiile nonguvernamentale, societatea civilă, asociațiile de părinți și cele profesionale să organizeze, campanii de informare exhaustivă cu privire la:

- riscurile și efectele negative ale drogurilor pentru sănătatea fizică și mentală, mai ales pentru fetele tinere, femeile gravide sau cele care alăptează;

- sănătatea mamelor și transmiterea drogurilor de la mamă la făt;

- tratamentul minorilor și a delicvenților care se droghează;

- sprijin pentru părinții copiilor care consumă droguri;

2.   ia în discuție temerile din ce în ce mai mari referitoare la faptul că femeile nu ar apela la îngrijirea medicală datorită lipsei sprijinului social și economic, mai ales în ceea ce privește creșterea copiilor, identificat ca un factor care împiedică femeile să apeleze la serviciile de tratament împotriva consumului de droguri; subliniază faptul că, în comparație cu serviciile care nu oferă facilități de îngrijire a copiilor, cele care le oferă înregistrează adesea un număr mai mare de femei în rândurile lor;

3.   atrage atenția asupra faptului că este important pentru societate să se aloce fonduri care să sprijine organizațiile voluntare și asociațiile de părinți care se ocupă de combaterea consumului de droguri, mai ales în rândul tinerilor;

4.   invită statele membre să urmeze exemplul celor mai bune practici existente în ceea ce privește combaterea traficului și consumului de droguri (cum ar fi politicile cu „toleranță zero” pentru furnizarea de droguri), prevenirea și informarea copiilor și a tinerilor, și să încurajeze dezvoltarea lor, în colaborare cu reprezentanții societății civile;

5.   invită Comisia să garanteze că noua strategie pentru 2008-2013 privind sănătatea ia în considerație efectele diferite ale drogurilor asupra femeilor, mai ales în ceea ce privește finanțarea programelor de informare anti-drog derulate de organizațiile societății civile;

6.   insistă asupra rolului fundamental al parteneriatului cu mijloacele media, inclusiv cele electronice, în diseminarea informațiilor științifice despre efectele consumului de droguri asupra sănătății fizice și mentale, mai ales în rândul tinerelor femei și a femeilor gravide; le încurajează să devină partenerii principali în campaniile împotriva drogurilor ținând cont de influența pe care o au asupra tinerei generații;

7.   invită Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie să colecteze statistici privind consumul de droguri în rândul femeilor din Uniunea Europeană, să analizeze tendințele la nivel de consum și să ia în considerare, în rapoartele sale anuale, efectele diferite asupra femeilor și bărbaților, cu scopul de a oferi mai multe informații și de a sensibiliza și mai mult societatea civilă europeană la această problemă;

8.   consideră că este absolut necesar, pentru a asigura o cunoaștere pe măsura gravității și stringenței situației și pentru a încuraja adoptarea soluțiilor adecvate și inovatoare:

-  să se calculeze costurile toxicomaniei, cele directe (tratamentul toxico-dependenței, stări psihotice, depresii, comportamente violente, comportamente riscante, accidente, virusul HIV/ SIDA, hepatita C, urmările asupra fertilității, gravidității și transmiterea de la mamă la făt a anumitor droguri), cele indirecte (lipsa interesului pentru școală sau profesie, șomajul, infracțiunile datorate abuzului de droguri) precum și costurile umane, care au în vedere în mod special mamele și copii;

-  să se creeze indicatori care să permită evaluarea eficienței politicilor respective (absenteismul și eșecul școlar, excluderea de pe piața muncii, șomajul, infracțiunile datorate consumului de droguri),

-  să creeze indicatori suplimentari care să permită comparația între noile strategii în prevenție la nivel internațional, mai ales pentru femei și copii,

9.   consideră că este necesară evaluarea eficienței politicilor desfășurate până în momentul de față în materie de combatere a drogurilor și, dacă este nevoie, îmbunătățirea lor, luându-se în considerare faptul că aceasta este o chestiune de sănătate publică care afectează întreaga societate; subliniază că este vital, ca parte a politicii de prevenire, să atragă atenția asupra consecințelor dezastruoase ale consumului de droguri; reamintește că femeile gravide și tinerii ar trebui considerați grupuri vulnerabile care au nevoie de ajutor prin intermediul terapiei, supravegherii medicale și programelor centrate pe reintegrarea în muncă și societate, în cooperare cu societatea civilă;

10. deplânge lipsa de participare a organizațiilor nonguvernamentale naționale și a rețelelor transnaționale care au membri femei, a organizațiilor mamelor și a tinerelor fete, precum și a organizațiilor care se ocupă de sănătatea sexuală și reproductivă, la primul Forum al societății civile pentru combaterea drogurilor, organizat în decembrie 2007; invită Comisia să încurajeze activ participarea unor asemenea organizații, precum și a altora care au experiență solidă în problema drogurilor și a consumului de droguri, în vederea oferirii de servicii specializate accesibile și disponibile pentru toată lumea;

11. invită statele membre să combată mai hotărât, în colaborare cu societatea civilă, crima organizată, mai ales traficul de ființe umane care este în strânsă legătură cu traficul de droguri.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.2.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	27 0 2
Membri titulari prezenți la votul final	Edit Bauer, Emine Bozkurt, Hiltrud Breyer, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Věra Flasarová, Lívia Járóka, Piia-Noora Kauppi, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Urszula Krupa, Roselyne Lefrançois, Astrid Lulling, Siiri Oviir, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Zita Pleštinská, Anni Podimata, Teresa Riera Madurell, Eva-Britt Svensson, Anne Van Lancker, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Ana Maria Gomes, Donata Gottardi, Anna Hedh, Elisabeth Jeggle, Marusya Ivanova Lyubcheva, Maria Petre
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Manolis Mavrommatis, Milan Gaľa

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.2.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	34 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Philip Bradbourn, Mihael Brejc, Michael Cashman, Giusto Catania, Carlos Coelho, Esther De Lange, Panayiotis Demetriou, Gérard Deprez, Claudio Fava, Armando França, Kinga Gál, Roland Gewalt, Jeanine Hennis-Plasschaert, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Stavros Lambrinidis, Roselyne Lefrançois, Sarah Ludford, Martine Roure, Inger Segelström, Csaba Sógor, Søren Bo Søndergaard, Ioannis Varvitsiotis, Renate Weber, Manfred Weber, Tatjana Ždanoka
Membri supleanți prezenți la votul final	Marco Cappato, Sophia in ‘t Veld, Metin Kazak, Jean Lambert, Jörg Leichtfried, Nicolae Vlad Popa, Eva-Britt Svensson, Antonio Tajani