RAPORT privind orientările pentru procedura bugetară 2009

31.3.2008 - (2008/2021(BUD))

Secţiunea I                    –  Parlamentul European
Secţiunea II                   –  Consiliul
Secţiunea IV                 –  Curtea de Justiţie
Secţiunea V                   –  Curtea de Conturi
Secţiunea VI                 –  Comitetul Economic şi Social European
Secţiunea VII                –  Comitetul Regiunilor
Secţiunea VIII               –  Ombudsmanul European
Secţiunea IX                 –  Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
Comisia pentru bugete
Raportor: Janusz Lewandowski

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind orientările pentru procedura bugetară 2009, Secţiunea I - Parlamentul European, Secţiunea II - Consiliul, Secţiunea IV - Curtea de Justiţie, Secţiunea V - Curtea de Conturi, Secţiunea VI - Comitetul Economic şi Social European, Secţiunea VII - Comitetul Regiunilor, Secţiunea VIII - Ombudsmanul European, Secţiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor

(2008/2021(BUD))

Parlamentul European,

–     având în vedere articolul 272 din Tratatul CE,

–     având în vedere Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară[1],

–     având în vedere Decizia 2000/597/CE, Euratom a Consiliului din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii al Comunităţilor Europene[2],

–     având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene[3],

–     având în vedere al cincilea raport al secretarilor generali ai instituţiilor privind evoluţia rubricii 5 din perspectivele financiare, din mai 2006,

–     având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2006, însoţit de răspunsurile instituţiilor[4],

–     având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A6-0082/2008),

A.   întrucât în această etapă a procedurii anuale, Parlamentul European aşteaptă estimările celorlalte instituţii, precum şi propunerile Biroului său pentru bugetul 2009;

B.    întrucât a fost convenit un exerciţiu pilot, în cadrul căruia o cooperare şi relaţii consolidate între Birou şi Comisia pentru bugete vor sta la baza întregii proceduri bugetare 2009;

C.   întrucât plafonul rubricii 5 în 2009 este de 7 777 000 000 EUR[5], reprezentând o majorare de 4,3% faţă de 2008;

D.   întrucât bugetul Parlamentului European pentru 2008 se ridică la 1 452 517 167 EUR, reprezentând 19,68% din cuantumul rubricii 5 pentru acest exerciţiu,

Parlamentul European

Cadrul general şi principalele provocări

1.    subliniază că 2009 va fi un an cu schimbări majore pentru Parlament şi consideră că acest lucru ar trebui să se reflecte în procedura sa bugetară; consideră că aceasta este o nouă oportunitate pentru a se asigura că priorităţile sale politice sunt finanţate adecvat şi, în acelaşi timp, sunt analizate pentru a se identifica eventualele economii posibile şi a se asigura un buget durabil;

2.    consideră că trebuie găsite soluţii la următoarele provocări principale, insistându-se totodată asupra unei utilizări cât mai eficiente a resurselor:

       - provocări legate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona,

       - provocări legate de anul electoral 2009 pentru Parlament,

       - provocări legate de noul Statut al deputaţilor şi de schimbarea legislaturii;

3.  ia act de faptul că, în documentul Biroului, se ridică problema cotei de 20% pe care Parlamentul şi-a impus-o din proprie iniţiativă; doreşte să reamintească că mai multe bugete succesive au înregistrat un surplus la sfârşitul exerciţiului şi, deşi este dispus să ia în considerare cheltuieli suplimentare care vor fi cu siguranţă necesare pentru nevoile specifice exerciţiului 2009, doreşte să revizuiască toate posturile de cheltuieli, astfel încât să nu se depăşească cota de 20%;

4.   consideră că o anumită înclinaţie spre temperare este o calitate la elaborarea bugetului, deşi acest lucru nu este neapărat valabil în alte circumstanţe; salută, prin urmare, intenţia Secretarului General de a examina cu atenţie toate cheltuielile înainte de a face propuneri detaliate; insistă ca viitorul proiect de estimare bugetară să reflecte în cea mai mare măsură posibil propunerea finală a administraţiei şi a Biroului pentru cheltuielile Parlamentului, în special acum că Biroul şi Comisia pentru bugete au adoptat o nouă procedură-pilot de conciliere; consideră că o astfel de abordare va transmite un semnal pozitiv contribuabililor din Uniunea Europeană şi va fi, de asemenea, utilă Parlamentului în pregătirea revizuirii cadrului financiar multianual; consideră că această analiză ar trebui să fie disponibilă în timp util pentru pregătirea primei lecturi;

5.    subliniază, cu toate acestea, faptul că evoluţia plafonului financiar trebuie să fie în continuare monitorizată cu atenţie în perioada rămasă din CFM 2009-2013, în special pentru că ajustările anuale se fac la o rată fixă (+2%) şi orice variaţie a inflaţiei reale va avea un impact asupra marjei; solicită tuturor instituţiilor să îşi analizeze cu atenţie necesităţile bugetare ţinând seama de resursele disponibile în actualul CFM;

6.    doreşte, de asemenea, să analizeze în acest context modul în care diversele instituţii se pot adapta la variaţiile necesarului de personal în cadrul bugetului; constată că, spre deosebire de alte instituţii, Comisia finanţează o cotă tot mai mare de personal din programele sale operaţionale (şi, astfel, în afara rubricii 5), în mod normal prin crearea de agenţii într-un proces de externalizare; admite că Parlamentul nu poate recurge la această posibilitate şi trebuie să îşi finanţeze tot personalul necesar în cadrul rubricii 5;

7.    salută exerciţiul pilot 2008 care are ca scop consolidarea cooperării dintre Birou şi Comisia pentru bugete şi care ar trebui să testeze o procedură bugetară raţionalizată şi să permită o consultare mai timpurie şi mai transparentă asupra tuturor aspectelor parlamentare cu implicaţii financiare semnificative; subliniază faptul că exerciţiul pilot ar trebui să fie evaluat atent înainte de a se lua decizii pe termen mai lung;

Provocările legate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

8.    consideră că responsabilităţile sporite ce îi vor reveni Parlamentului după ratificarea Tratatului de la Lisabona ar trebui să constituie principala preocupare la elaborarea bugetului 2009, în special în ceea ce priveşte rolul său de legislator în condiţii de egalitate cu Consiliul; subliniază faptul că Parlamentul îşi păstrează rolul ce îi revine ca una dintre componentele autorităţii bugetare, dar pe baza unor dispoziţii modificate atât în ceea ce priveşte clasificarea cheltuielilor, cât şi procedurile bugetare;

9.      consideră că ar trebui să se depună toate eforturile pentru a sprijini pe deplin deputaţii să îşi îndeplinească responsabilităţile în acest nou context şi că ar trebui create structurile şi facilităţile adecvate, inclusiv spaţii de reuniune adecvate şi uşor accesibile fiecărui deputat; subliniază faptul că astfel de schimbări nu constituie o noutate pentru Parlament, competenţele sporite în materie de codecizie fiind treptat integrate în structurile sale după modificările anterioare ale tratatelor; subliniază faptul că tranziţia de la procedurile de consultare la procedurile de codecizie nu implică neapărat o creştere a volumului de muncă al comisiilor parlamentare; cu toate acestea, atrage atenţia că actuala extindere a competenţelor de codecizie este una fără precedent şi că, în plus, Parlamentul îşi va asuma, de asemenea, responsabilitatea pentru publicarea actelor legislative în Jurnalul Oficial;

10.  nu consideră, cu toate acestea, că acest lucru ridică probleme în ceea ce priveşte resursele financiare, ci mai degrabă că trebuie căutate modalităţi de organizare a muncii mai relevante şi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să includă o focalizare mai puternică pe activităţile de bază, o redistribuire a personalului atunci când acest lucru este posibil, restructurarea serviciilor pentru a le adapta la noi circumstanţe, utilizarea mai intensă a tehnologiilor moderne şi, de asemenea, o cooperare interinstituţională sporită;

11.  invită Secretarul General să analizeze mai detaliat care dintre sarcinile şi responsabilităţile determinate de Tratatul de la Lisabona pot fi considerate într-adevăr a fi noi faţă de cele actuale, poate chiar generatoare de noi practici de lucru, şi ar putea motiva solicitările de anumite resurse noi evidenţiate în documentul Biroului privind orientările; subliniază faptul că solicitările de resurse noi ar trebui să fie însoţite de rapoarte clare privind ceea ce s-a realizat cu ajutorul creşterii anterioare de personal şi cheltuieli, cum ar fi utilizarea şi rezultatele noilor „posturi de comitologie” aprobate pentru 2008;

12.  subliniază, de asemenea, importanţa unei analize detaliate a posibilului impact asupra bugetului 2009 generat de propunerile Grupului său de lucru pentru reforma parlamentară, care, în combinaţie cu modificările tratatului, îi vor influenţa cu certitudine metodele de lucru;

13.  doreşte să primească o evaluare a structurii şi capacităţii secretariatelor comisiilor, pentru a se asigura că acestea sunt pregătite să crească calitatea activităţii lor legislative; este surprins de afirmaţiile recente conform cărora doar 6% din personal lucrează la comisii şi invită Secretarul General să furnizeze, până la 1 iulie 2008, o evaluare intermediară privind necesarul de resurse umane, care să includă informaţii mai exacte privind necesităţile diverselor comisii, precum şi o organigramă detaliată cuprinzând întregul personal (funcţionari şi alţi agenţi) care lucrează în administraţie şi să propună soluţii adecvate, inclusiv de redistribuire, pentru a consolida activitatea legislativă ca activitate de bază;

14.  îşi reiterează convingerea că introducerea sistemului de gestionare a cunoştinţelor, care reuneşte multiple surse de informaţii, texte şi referinţe într-un sistem cu un singur punct de acces, atât pentru deputaţi, cât şi pentru personal, va constitui un instrument valoros de gestionare şi o reală îmbunătăţire calitativă, care nu ar trebui să fie amânată; urmăreşte cu interes recenta discuţie pe această temă din cadrul Biroului; solicită un schimb cât mai rapid de opinii şi informaţiile pe care le solicitase deja în 2007, inclusiv privind costurile estimative; solicită Biroului să decidă asupra următoarelor etape în cursul procedurii bugetare;

15. salută proiectul-pilot care are ca scop asigurarea de servicii individuale de interpretare deputaţilor şi aşteaptă cu interes lansarea sa rapidă; ia act de faptul că proiectul va fi destinat, într-o primă fază, raportorilor şi/sau raportorilor alternativi în „proceduri legislative sau bugetare”; invită Secretarul General să monitorizeze acest proiect în cele şase luni de desfăşurare şi să prezinte, în timp util pentru prima lectură, o analiză obiectivă de raportului costuri/beneficii;

16. reaminteşte că, în cursul procedurii bugetare 2008, a fost înscrisă în rezervă suma de 2 milioane EUR pentru a încuraja administraţia să dea prioritate acordării de sprijin lingvistic mai eficient deputaţilor în cursul reuniunilor oficiale; solicită administraţiei să furnizeze informaţii privind măsurile luate pentru îmbunătăţirea serviciilor lingvistice în cadrul reuniunilor oficiale şi progresele realizate în acest sens;

17. aşteaptă rezultatele evaluării proiectului pilot pentru serviciul analitic care urmează a fi furnizat deputaţilor în cadrul bibliotecii Parlamentului şi implicaţiile sale pentru 2009;

Provocările legate de anul electoral 2009 pentru Parlament

18.  subliniază faptul că 2009 va fi un an electoral la nivel european şi consideră că acest aspect este esenţial pentru bugetul care urmează a fi adoptat; îşi reiterează convingerea că cetăţenii europeni trebuie să fie informaţi în mod adecvat cu privire la activităţile desfăşurate de reprezentanţii lor aleşi, precum şi cu privire la rolul politic şi legislativ al Parlamentului;

19. atrage în mod deosebit atenţia asupra importanţei pe care o acordă măsurilor descentralizate de comunicare care implică şi mijloace regionale şi locale de informare în masă; consideră că aceasta este o metodă rentabilă de a direcţiona corect informaţiile şi, în plus, insistă ca deputaţii să participe activ la astfel de iniţiative;

20.  consideră că schimbările generate de anul electoral trebuie totuşi să fie evaluate în contextul unei gestiuni financiare prudente şi nu trebuie să se considere că generează automat cheltuieli suplimentare care se adaugă celorlalte activităţi; consideră că un an electoral impune, de asemenea, o anumită focalizare a acţiunilor şi cheltuielilor din exerciţiul aferent;

21. va monitoriza, în această privinţă, finanţarea a trei proiecte majore în domeniul informării destinate cetăţenilor: centrul pentru vizitatori şi centrul audiovizual - care ar urma să devină operaţionale până în 2009 - şi proiectul WebTV, care ar trebui să devină operaţional înainte de 1 iulie 2008; constată că acest domeniu a evoluat substanţial în ultimii ani şi, în acelaşi timp, este convins că proiectul WebTV va dobândi valoare adăugată graţie investiţiilor din cadrul politicii de comunicare, deoarece oferă tuturor cetăţenilor UE un acces facil la lucrările Parlamentului; solicită informaţii periodice privind rezultatele, stabilite pe baza unor indicatori de performanţă;

22. ia act, de asemenea, de propunerea de a aloca fonduri pentru o „Casă a istoriei europene”, proiect cuprins în documentul Biroului şi, ţinând seama de marja de manevră financiară limitată şi nevoile imperioase aferente principalelor sarcini ale Parlamentului, aşteaptă să primească o analiză mai detaliată privind elementele financiare şi bugetare ale acestui proiect şi rezultatele activităţii comitetului de experţi; consideră, cu toate acestea, că finanţarea unui muzeu din bugetul său administrativ nu constituie una dintre responsabilităţile primare ale Parlamentului; ar dori ca şi Comisia să sprijine acest important proiect;

Provocările legate de noul Statut al deputaţilor şi de schimbarea mandatului

23.  acordă o importanţă deosebită statutului unificat al deputaţilor, care va intra în vigoare în a doua jumătate a anului 2009; constată că cheltuielile suplimentare generate de măsurile tranzitorii aplicabile pentru o perioadă de maximum 10 ani sunt încă estimative şi salută declaraţia Secretarului General conform căreia cifrele vor fi reexaminate înainte de etapa estimărilor;

24.  solicită Secretarului General să prezinte o estimare bugetară actualizată a acestor cheltuieli cât mai curând posibil, având în vedere că numărul deputaţilor care ar putea opta pentru noul sistem este mai mare decât cel estimat iniţial; solicită, de asemenea, o actualizare a impactului financiar al noilor norme privind indemnizaţiile, care ar putea să facă obiectul unei reforme odată cu noul statut;

25.  este de acord cu alocarea unei sume provizorii pentru posibila acceptare a unor observatori croaţi la sfârşitul anului 2009 şi aşteaptă o estimare a implicaţiilor financiare;

26. solicită grupului de lucru instituit în cadrul Biroului să prezinte, împreună cu serviciile competente ale Comisiei, propuneri pentru un statut al asistenţilor deputaţilor care să fie transmis de urgenţă Consiliului pentru a fi adoptat în cadrul Preşedinţiei franceze, astfel încât să intre în vigoare în aceeaşi zi cu noul Statut al deputaţilor; consideră că un astfel de statut propus ar asigura egalitatea de tratament şi transparenţa în rândul asistenţilor deputaţilor şi ar contribui la garantarea respectării obligaţiilor fiscale şi sociale, cum ar fi drepturile salariale şi plata asigurărilor sociale; salută Decizia Biroului din 10 martie 2008 privind asistenţa parlamentară pentru deputaţi, ca un prim pas spre respectarea cerinţei sale exprimate în Rezoluţia din 25 octombrie 2007 privind proiectul de buget general pentru 2008[6]; invită Biroul şi Secretarul General să prezinte un raport privind progresele realizate în acest domeniu, în timp util, înainte de prima lectură;

Imobile

27. salută elaborarea unei propuneri privind o strategie pe termen lung pentru politica sa imobiliară, inclusiv evoluţia prognozată a costurilor de întreţinere, care ar urma să fie examinată în cursul procedurii 2009; consideră deosebit de importante implicaţiile financiare generate de contractele de închiriere, pe de o parte, şi achiziţii, pe de altă parte; doreşte ca în cursul anului să se aducă argumente care să conducă la o dezbatere; apreciază iniţiativa interinstituţională a Secretarului General de a îmbunătăţi condiţiile de achiziţii publice, în special pentru a evita situaţiile de cartel sau de monopol; doreşte să primească informaţii suplimentare pentru a putea să urmărească în continuare şi îndeaproape acest proces;

28. recunoaşte că s-au realizat economii considerabile datorită plăţilor în avans pentru clădiri efectuate în ultimii zece ani, ceea ce a permis absorbţia fără probleme a cheltuielilor aferente Statutului deputaţilor; consideră că politica de achiziţii pe termen lung a Parlamentului ar trebui evaluată ţinând seama de limitele plafonului financiar şi de nevoile specifice din cele trei locuri de desfăşurare a activităţii; ar dori să se organizeze o dezbatere pe această temă după prezentarea strategiei pe termen lung;

29. insistă că aspectele de mediu ar trebui să constituie un element cheie al politicii sale; consideră că sunt necesare noi îmbunătăţiri în domeniul eficienţei energetice, inclusiv luarea în considerare a surselor de energie nepoluante; aşteaptă să primească informaţii mai detaliate privind rezultatele planului de acţiune EMAS, utilizarea de panouri solare, posibilitatea de a reînnoi parcul auto al Parlamentului cu autovehicule ecologice şi noul punct de mobilitate; subliniază că aceste îmbunătăţiri nu ar trebui să afecteze capacitatea instituţiei de a funcţiona eficient;

30. doreşte să primească un raport asupra constrângerilor, atât în materie de reglementare, cât şi practice, care ar fi condus, aparent, la costuri de întreţinere nejustificat de ridicate în cazul clădirilor UE, inclusiv ale Parlamentului; doreşte ca acest raport să se bazeze pe o abordare transversală pentru a se stabili cauzele principale, indiferent dacă este vorba de o piaţă limitată, din orice punct de vedere, de sarcini impuse de regulamentul financiar şi de procedurile de achiziţii publice, sau de orice alt factor relevant; consideră că, în acest sens, Parlamentul are nevoie de mai mulţi specialişti interni şi că, astfel, ar putea realiza economii în bugetul pentru imobile;

31.  constată cu plăcere că aranjamentele practice pentru utilizarea în comun cu Comisia a birourilor externe (Casele Europei) fac în prezent obiectul unor modificări pentru a reflecta mai corect cota ocupată de fiecare instituţie; felicită Secretarul General pentru activităţile sale în această direcţie, activităţi solicitate în cursul anului trecut, şi cere să fie informat în toate etapele acestui proces;

Personal

32. consideră că nivelul de încadrare a personalului a ajuns acum într-o etapă de consolidare în urma creşterilor semnificative determinate de ultimele extinderi; solicită tuturor serviciilor şi grupurilor politice să prezinte o analiză şi o justificare detaliate privind distribuţia personalului între diversele departamente ale Parlamentului înainte de a solicita personal nou sau de a crea noi posturi şi să utilizeze, ori de câte ori este fezabil, posibilităţile de redistribuire a personalului; consideră că exerciţiul bugetar 2009 ar trebui să constituie o continuare a eforturilor depuse în acest sens în 2008, recunoscând în acelaşi timp provocările specifice exerciţiului 2009 şi faptul că posibilităţile de redistribuire variază de la an la an;

33.  prin urmare, este dispus să ia în considerare solicitările rezonabile de posturi noi după ce administraţia va fi prezentat o analiză clară care să includă şi eventualele programe de formare şi dezvoltare necesare; salută intenţia Secretarului General de a depune eforturi susţinute în această privinţă;

34.  consideră că analiza menţionată anterior, care are ca scop identificarea sarcinilor şi responsabilităţilor cu adevărat noi generate de Tratatul de la Lisabona şi a posibilelor implicaţii financiare, inclusiv în materie de scheme de personal, va constitui un element crucial pentru buget;

Alte instituţii

35.  invită instituţiile să prezinte solicitări de buget realiste şi consecvente cu costurile, care să ţină seama de contextul general de rigurozitate financiară, gestionare eficientă a resurselor şi valoare adăugată pentru cetăţenii europeni;

36.  este extrem de interesat de modul în care un viitor serviciu european de acţiune externă ar urma să fie integrat în bugetul general al UE şi, în cazul în care acest serviciu ar urma să fie integrat, integral sau parţial, în secţiunea Consiliului, invită Consiliul şi Comisia să asigure o transparenţă totală şi să adopte o atitudine proactivă în ceea ce priveşte implicaţiile acestei soluţii, inclusiv linia de separare dintre cheltuielile administrative şi cele operaţionale;

37.  constată, cu oarecare emoţii, majorările semnificative ale cheltuielilor imobiliare pe termen mediu şi invită toate instituţiile să examineze aceste planuri cu atenţie şi să prezinte toate planurile şi/sau soluţiile de finanţare într-un format transparent şi uşor de înţeles; recunoaşte că, în anumite cazuri, astfel de cheltuieli sunt inevitabile, fiind impuse, de exemplu, de cerinţe legale şi de necesitatea de a asigura condiţii satisfăcătoare pentru personal;

38.  invită raportorul pentru 2009 să facă vizite individuale la Consiliu, Curtea de Justiţie, Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsman şi Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor pentru a audia aceste instituţii înainte de etapa estimărilor şi să prezinte un raport în acest sens Comisiei pentru bugete;

0

0 0

39.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie, Curţii de Conturi, Comitetului Economic şi Social European, Comitetului Regiunilor, Ombudsmanului şi Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor.

• [1]  JO C 139, 14.6.2006, p. 1. Acord modificat ultima dată prin Decizia 2008/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 6, 10.1.2008, p. 7).
• [2]  JO L 253, 7.10.2000, p. 42.
• [3]  JO L 248, 16.9.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1525/2007 (JO L 343, 27.12.2007, p. 9).
• [4]  JO C 273, 15.11.2007, p. 1.
• [5]  Inclusiv 78 000 000 EUR, contribuţiile personalului la regimul de pensii.
• [6]               Texte adoptate, P6_TA(2007)0474.

PROCEDURĂ

Titlu	Orientările pentru procedura bugetară 2009, Secţiunea I - Parlamentul European, Secţiunea II - Consiliul, Secţiunea IV - Curtea de Justiţie, Secţiunea V - Curtea de Conturi, Secţiunea VI - Comitetul Economic şi Social European, Secţiunea VII - Comitetul Regiunilor, Secţiunea VIII - Ombudsmanul European, Secţiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
Numărul procedurii	2008/2021(BUD)
Comisia competentă în fond	BUDG
Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare   Data anunţului în plen	toate
Raportor(i)   Data numirii	Janusz Lewandowski24.1.2008
Raportor(i) substituit (substituiţi)	Ville Itälä
Data deciziei de elaborare a unui raport	24.1.2008
Examinare în comisie	27.2.2008		10.3.2008	27.3.2008
Data adoptării	27.3.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	28
Membri titulari prezenţi la votul final	Laima Liucija Andrikienė, Richard James Ashworth, Reimer Böge, Herbert Bösch, Daniel Dăianu, Brigitte Douay, James Elles, Göran Färm, Szabolcs Fazakas, Salvador Garriga Polledo, Ingeborg Gräßle, Louis Grech, Catherine Guy-Quint, Jutta Haug, Ville Itälä, Wiesław Stefan Kuc, Janusz Lewandowski, Vladimír Maňka, Jan Mulder, Gianni Pittella, Theodor Dumitru Stolojan, László Surján, Gary Titley, Helga Trüpel, Kyösti Virrankoski, Ralf Walter
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Thijs Berman, Paul Rübig
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final
Data depunerii	27.3.2008
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)