RAPORT referitor la Cartea albă privind sportul

14.4.2008 - (2007/2261(INI))

Comisia pentru cultură și educație
Raportor: Manolis Mavrommatis

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Cartea albă privind sportul

(2007/2261(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere articolul 6 și articolul 149 din Tratatul de la Lisabona privind contribuția UE la promovarea temelor privind sportul european, luând, în același timp, în considerare caracterul specific al sportului, structurile sale bazate pe activitatea voluntară și funcția sa socială și educativă,

–       având în vedere Cartea albă privind sportul [COM(2007)0391],

–       având în vedere raportul de la Helsinki din decembrie 1999 și Declarația de la Nisa din decembrie 2000 privind caracteristicile specifice ale sportului și funcția sa socială în Europa,

–       având în vedere inițiativa Președinției Regatului Unit privind fotbalul european, care a avut ca rezultat „Studiul independent privind sportul european”, publicat în 2006,

–       având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene, a Tribunalului de Primă Instanță și deciziile Comisiei privind aspectele legate de sport,

–       având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică[1], care interzice toate formele de discriminare rasială în domenii precum ocuparea forței de muncă, educație, securitate socială, asistență medicală și accesul la bunuri și servicii,

–       având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă[2],

–       având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 1997 privind rolul Uniunii Europene în domeniul sportului[3] și rezoluția sa din 5 iunie 2003 privind femeile și sportul,

–       având în vedere rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul fotbalului profesionist în Europa[4],

–       având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație[5],

–       având în vedere rezoluția sa din 14 aprilie 2005 privind dopajul în sport[6],

–       având în vedere rezoluția sa din 14.03.06 privind lupta împotriva rasismului în fotbal,

–       având în vedere Codul mondial antidoping din 2003 și revizuirea sa din 2007,

–       având în vedere raportul și concluziile primei conferințe europene asupra guvernanței sportului, „Regulile jocului” de la Bruxelles, din 26-27 februarie 2001,

–       având în vedere Memorandumul de înțelegere semnat de Comisie și FIFA în 2006 pentru a transforma fotbalul într-un factor de dezvoltare a țărilor din Africa, Caraibe și Pacific,

-–     având în vedere experiența acumulată în cursul Anului european al educației prin sport (2004) și Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea continuă,

–       întrucât sportul are un rol de integrare și poate contribui la coeziunea socială, precum și la coeziunea internă a regiunilor,

–       având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A6-0149/2008),

A.     întrucât sportul european este o parte inalienalbilă a identității europene, a culturii europene și a cetățeniei, și întrucât sportul european se bazează pe angajamentul și entuziasmul a milioane de sportivi, voluntari și suporteri care activează într+un mare număr de cluburi și federații sportive, ceea ce reprezintă o mișcare largă care a dat naștere la multe sportive, mulți sportivi și multe echipe de valoare și care a transformat sportul într-un aspect extrem de apreciat al societății noastre, în cadrul căreia evenimentele sportive sunt extrem de populare;

B.     întrucât sportul joacă un rol foarte important în cadrul societății europene, dar unele dintre sporturile competiționale sunt, totuși, confruntate, cu noi amenințări și provocări, cum ar fi presiunea comercială, exploatarea tinerilor jucători, sportivi și sportive, dopajul, rasismul, violența, aranjarea meciurilor, corupția, activitățile de pariuri și spălarea banilor;

C.     întrucât sportul deține un rol special în societate, fiind un instrument de incluziune și integrare socială, și întrucât sportul constituie un important instrument de promovare a dialogului intercultural și are o contribuție remarcabilă la dezvoltarea și promovarea unor importante valori societale, culturale și educaționale, precum corectitudinea, solidaritatea, respectul pentru reguli, spiritul de echipă și auto-disciplina; întrucât sportul joacă un rol deosebit de important în scadrul societății europene în ceea ce privește sănătatea, educația, integrarea socială și valorile culturale, datorită organizațiilor structurate pe baze voluntare;

D.     întrucât conform articolului 149 din Tratatul de la Lisabona, acțiunile UE ar trebui să aibă ca scop dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, prin promovarea spiritului de echitate și de deschidere în competițiile sportive și a cooperării între organizațiile cu responsabilități în domeniul sportului, precum și prin protejarea integrității fizice și morale a sportivilor, îndeosebi a celor mai tineri sportivi și sportive; întrucât acțiunea la nivelul UE ar trebui să completeze acțiunea altor actori, fără a modifica actuala alocare a competențelor;

E.     întrucât, în vederea ratificării Tratatului de la Lisabona și a articolului 149 din acesta, rolului sportului în Europa trebuie să i se confere o direcție strategică prin clarificarea aplicării legislației comunitare domeniului sportului; întrucât o abordare a fiecărui caz în parte în vederea tratării caracterului specific al sportului este nesatisfăcătoare, din punctul de vedere al organizațiilor sportive deoarece ar putea conduce la creșterea incertitudinii juridice existente, și întrucât ar trebui să existe mai multe acțiuni sportive la nivelul UE, respectându-se, în același timp, autonomia, caracterul specific și auto-reglementarea organizațiilor sportive;

F.     întrucât viitorul articol 149 al Tratatului de la Lisabona invită Comunitatea să promoveze spiritul de echitate și deschidere în competițiile sportive, și întrucât aplicarea normelor de concurență în sport conduce la un decalaj tot mai mare între cluburile sportive în avantajul celor mai bogate, ceea ce dăunează desfășurării echitabile a competițiilor sportive și, prin urmare, acționează în sens contrar obiectivului stabilit în articolul 149 menționat anterior;

G.     întrucât trebuie să se țină cont de independența organizațiilor sportive și a organismelor reprezentative, cum ar fi cele ce se ocupă de organizarea campionatelor profesioniste, în corelare cu faptul că responsabilitatea organizării incumbă, in principal, consiliilor de guvernare ale organismelor sportive și, într-o oarecare măsură, statelor membre și partenerilor sociali;

H.     întrucât importanța sportului profesionist este într-o creștere constantă și ajută la consolidarea rolului sportului în societate; întrucât legislația privind concurența și prevederile privind piața internă se aplică sportului profesionist în măsura în care acesta constituie o activitate economică;

I.      întrucât sportul intră în sfera de aplicare a altor aspecte ale legislației UE, în special în ceea ce privește principiul reprezentării și al democrației participative în cadrul organelor de decizie ale instituțiilor sportive europene și articolul 13 din Tratatul CE, care interzice discriminarea bazată pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală; întrucât, în anumite cazuri, date fiind caracteristicile specifice și trăsăturile esențiale și singulare ale sportului, acesta nu poate fi comparat cu o activitate economică obișnuită;

J.      întrucât activitățile benevole din domeniul sportului întăresc coeziunea și incluziunea socială și promovează democrația locală și cetățenia activă având, în același timp, o valoare economică implicită, deoarece în lipsa voluntarilor activitățile sportive ar fi mult mai scumpe, iar multe dintre activitățile sociale asociate sportului ar dispărea; întrucât este necesară promovarea structurilor sportive benevole și încurajarea serviciilor benevole în domeniul sportului prin intermediul unor măsuri care să le ofere o protecție adecvată și care să recunoască rolul social și economic al voluntarilor;

K.     întrucât lipsa de activitate fizică favorizează apariția obezității și a unor afecțiuni cronice precum bolile cardio-vasculare și diabetul, și întrucât consecințele sale afectează bugetul alocat sănătății în statele membre;

L.     întrucât numărul orelor de educație fizică, atât în clasele primare, cât și secundare a scăzut în ultimi zece ani, și întrucât există diferențe majore între statele membre în ceea ce privește infrastructura destinată sportului și stocurile de echipament; întrucât sportul oferă tinerilor oportunități binevenite de participare și implicare personală în cadrul societății și poate fi de folos pentru a-i ține departe de delincvență;

M.    întrucât dopajul aduce atingere principiului competiției transparente și corecte și supune sportivii unor presiuni nejustificate;

N.     întrucât Codul mondial antidoping din 2003 a permis stabilirea unui model pentru armonizarea legislațiilor naționale din întreaga lume; întrucât eforturile depuse de Agenția Mondială Antidoping (WADA) sunt, totuși, concentrate în special pe sportul de nivel înalt;

O.     întrucât Uniunea ar beneficia de o mai bună coordonare în combaterea dopajului, în special prin definirea unor poziții comune în relațiile cu WADA, UNESCO și Consiliul Europei, precum și prin schimbul de informații și bune practici între guverne, organizațiile naționale și laboratoarele antidoping;

P.     întrucât, în ciuda anumitor progrese realizate la nivel european în ceea ce privește egalitatea între sexe, se înregistrează încă inegalități persistente între femei și bărbați în domeniul sportului; întrucât sistemele de training pentru tineri sportivi talentați ar trebui să fie accesibile tuturor și nu ar trebui să conducă la discriminare între cetățenii și rezidenții UE pe motive de naționalitate sau gen;

Q.     întrucât toți rezidenții ar trebui să aibă acces la activități sportive și întrucât este necesar, în consecință, să fie analizate necesitățile specifice ale anumitor grupuri precum persoanele cu handicap, imigranții și persoanele care provin din medii defavorizate și întrucât în special sportivii cu handicap nu trebuie să fie discriminați în comparație cu sportivii fără handicap în privința accesului egal la sport în cadrul statelor membre;

R.     întrucât sportul se adresează tuturor cetățenilor, indiferent de sex, rasă, vârstă, handicap, religie, naționalitate, orientare sexuală, mediu social sau situație economică, întrucât sportul poate fi un factor de incluziune și integrare socială; întrucât sportul poate fi un factor de incluziune și integrare socială, și întrucât Comisia Europeană a condamnat în mod repetat orice manifestare de violență, rasism și xenofobie;

S.     întrucât violența din timpul evenimentelor sportive rămâne o problemă nesoluționată și se poate manifesta în diferite moduri; întrucât evenimentele sportive de importanță favorizează prostituția și traficul de femei și copii pe întreaga lor durată;

T.     întrucât, conform unui studiu prezentat în timpul Președinției austriece în 2006, sportul a generat, în 2004, o valoare adăugată de 407 miliarde de Euro, reprezentând 3,7% din PIB-ul UE și oferind locuri de muncă pentru 15 milioeane de persoane, adică pentru 5,4% din forța de muncă; întrucât sportul contribuie, în consecință, la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona de creștere economică și creare de locuri de muncă și servește drept intrument de dezvoltare locală, regională și rurală, și întrucât acesta poate da naștere la sinergii cu dezvoltarea turistică prin intermediul dezvoltării infrastructurilor și apariția de parteneriate în vederea finanțării sportului și a activităților recreative;

U.     întrucât creșterea pirateriei digitale (și, în special, transmiterea neautorizată, în direct sau retransmisie, a evenimentelor sportive) reprezintă o amenințare majoră pentru domeniul sportului deoarece nivelul de sensibilizare față de această problemă este scăzut;

V.     întrucât vasta majoritate a activităților sportive se desfășoară în cadrul unor structuri nonprofit, dintre care multe depind de sprijinul public pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor la activități sportive; întrucât un sprijin financiar este necesar pentru sportul de masă și pentru sportul pentru toți, în conformitate cu legislația comunitară; întrucât, în aproape toate statele membre ale UE, sportul organizat se sprijină pe structuri de conducere specifice, non-profit, înființate la nivel de masă și depinzând în mod preponderent de angajamentul voluntarilor, având forme specifice de personalitate juridică sau de statut care îi oferă precondițiile necesare pentru o serie de avantaje financiare și fiscale;

W.    întrucât statele membre nu au definit în mod clar noțiunea de sport și nu au decis dacă sportul reprezintă sau nu un serviciu de interes general, ceea ce ar permite justificarea anumitor avantaje economice (facilitățile fiscale, de exemplu);

X.     întrucât donațiile și fondurile guvernamentale sunt în scădere, și întrucât, pentru a putea supraviețui, majoritatea organizațiilor sportive non-profit sunt nevoite să-și asigure venituri din diverse activități comerciale, fiind astfel capabile de a-și îndeplini în mod eficace obiectivele sociale și intrând, prin urmare, în sfera de aplicare a dreptului comunitar;

Y.     întrucât organizațiile sportive dispun de numeroase surse de venit, cum ar fi cotizațiile membrilor cluburilor și vânzarea de bilete, publicitatea și sponsorizarea, loteriile, drepturile de difuzare, redistribuirea venitului în cadrul federațiilor și ligilor sportive, activitățile comerciale, subvențiile publice, veniturile generate de loteriile aflate în proprietatea statului sau autorizate de acesta, precum și de operatorii de jocuri de noroc, reprezintând cea mai importantă sursă de venit în multe din statele membre;

Z.     întrucât drepturile de difuzare reprezintă principala sursă de venit pentru sportul profesionist din Europa, venit care este investit, printre altele, și în pregătirea la nivel de mase, în infrastructură și în proiecte comunitare, iar evenimentele sportive reprezintă o sursă populară de conținut pentru numeroși operatori mass-media;

AA.  întrucât organizațiile sportive din Uniunea Europeană consideră indispensabilă contribuția adusă de loteriile administrate de stat și de operatorii de jocuri de noroc autorizați, care funcționează în interes general, la finanțarea sportului neprofesionist; întrucât nicio altă soluție durabilă și fezabilă din punct de vedere politic nu a fost nici propusă, nici discutată în mod serios până acum în vederea compensării pierderilor substanțiale ale unora din aceste surse de finanțare, la care se poate aștepta dacă întreprinderilor care funcționează pentru profit li s-ar permite să funcționeze în statele membre care până acum au aplicat politici restrictive în domeniul jocurilor de noroc;

AB.  întrucât activitățile de pariuri sportive s-au dezvoltat într-un mod necontrolat, (în special pariurile transfrontaliere pe internet); întrucât din ce în ce mai multe meciuri au fost aranjate și întrucât scandaluri legate de pariuri au ieșit recent la iveală în unele state membre ale UE. amenințând integritatea sportului și a competițiilor sportive;

AC.  întrucât evoluțiile economice și sociale înregistrate în majoritatea statelor membre, precum exacerbarea spiritului comercial, îndemnul la cheltuieli publice și un număr crescând de participanți, în timp ce numărul voluntarilor rămâne constant, au creat noi dificultăți în ceea ce privește organizarea sportului în Europa;

AD.  întrucât echipele naționale joacă un rol important nu numai prin consolidarea propriei reputații, dar și prin asigurarea solidarității cu sportul de masă și, prin urmare, merită să fie sprijinite;

AE.   întrucât crearea unei veritabile piețe europene a jucătorilor și sportivilor și creșterea nivelului salariilor în anumite sporturi au antrenat o creștere a activităților desfășurate de agenții de jucători, și întrucât, din această cauză, în statele membre există necesitatea unei pregătiri specifice pentru managerii sportivi și agenții de jucători;

AF.   întrucât gradul ridicat de internaționalizare din acest sector a condus la corupție transfrontalieră în domeniul sportului; întrucât, atunci când organele de administrare se confruntă cu probleme de corupție transfrontalieră de dimensiune europeană, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita asistență Comisiei, în măsura și în situațiile în care aceasta este necesară;

AG.  întrucât sistemul de acordare a licențelor, aprobate de organizatorii de competiție respectivi, au scopul de a garanta respectarea de către cluburi a acelorași reguli de bază în materie de gestiune financiară și de transparență, și întrucât aceste sisteme trebuie să respecte dispozițiile referitoare la concurență și la piața internă și nu pot depăși limitele acțiunilor necesare pentru realizarea obiectivelor legitime privind buna organizare și funcționare a sectorului sportiv;

AH.  întrucât, datorită însăși caracterului sporturilor organizate, structurile sportive la nivel european sunt, în general, mai puțin dezvoltate decât la nivel național și internațional, în timp ce sportul la nivel european este organizat pe o structură continentală, și nu la nivelul Uniunii Europene cu 27 de membri;

AI.    întrucât mai susmenționata Carte albă se referă, în mai multe locuri, la integrarea sportului în programele de finanțare europene și întrucât Uniunea va trebui să țină cont de aspectele legate de sport în acțiunile sale, în special în scopul respectării autonomiei, specificității și autoreglementării organizațiilor sportive și în scopul promovării sportului la nivel european; întrucât concluziile unui dialog structurat între toți factorii implicați sunt foarte importante pentru înțelegerea caracterului special al sportului;

AJ.   întrucât Comisia a decis să transforme activitățile fizice menite să îmbunătățească starea sănătății într-un element-cheie al activităților sale din domeniul sporturilor; întrucât Consiliul Europei poartă un dialog productiv și inovator cu mișcarea sportivă europeană, întrunind la reuniunile sale factori implicați în sport atât la nivel guvernamental, cât și neguvernamental;

AK.  întrucât dialogul social la nivel european poate atenua îngrijorările comune ale angajatorilor și sportivilor și poate include examinarea acordurilor referitoare la relațiile dintre aceștia și condițiile de muncă din acest sector;

AL.   întrucât sportul poate contribui la diferite aspecte ale relațiilor externe ale UE în contextul programelor de ajutor extern, contribuind la dialogul cu țările partenere în cadrul diplomației publice a UE;

AM. întrucât organizațiile sportive europene, organizatorii de evenimente sportive și toate organele cu responsabilități în domeniu trebuie să își definească obiective legate de mediu în vederea asigurării durabilității activităților lor din punct de vedere al protecției mediului;

Organizarea activităților sportive

1.      salută publicarea Cărții albe privind sportul și speră că aceasta va servi ca bază pentru un dialog fructuos și continuu între lumea sportului și Comisie; apreciază importanța pe care Comisia o acordă sportului prin adoptarea acestei Cărți albe;

2.      salută faptul că statele membre au recunoscut oficial importanța sportului în cadrul noului Tratat de la Lisabona în vederea creării unei viitoare politici europene coerente în acest domeniu; întrucât, ținând cont de principiul specificității sportului, structurile sale bazate pe voluntariat și funcția sa socială și educațională, aceasta va permite Comisiei să promoveze și să completeze - dar nu să reglementeze - acțiunile statelor membre și ale organizațiilor sportive; constată că structurile sportive existente din Europa se bazează pe principiul naționalității;

3.      solicită Comisiei să demonstreze respectul cuvenit specificității sportului și să ofere, fără a adopta o abordare de la caz la caz, mai multă siguranță juridică prin crearea unor linii directoare clare privind aplicabilitatea legislației comunitare sporturilor în Uniunea Europeană și prin sprijinirea organizării unor studii și seminarii privind aplicarea concretă a acquis-ului comunitar în domeniul sportului; invită Comisia să asigure claritate, coerență și publicitate normelor UE, astfel încât serviciile de interes general din domeniul sportului să își poată îndeplini misiunile și să poată contribui creșetrea nivelului calității vieții cetățenilor europeni; invită Comisia să monitorizeze și să revizuiască în mod regulat aplicarea legislației UE în conformitate cu Tratatul CE, pentru a se lua în considerare noile realități, astfel încât să poată fi identificate și soluționate problemele existente sau cele care pot apărea;

4.      își exprimă acordul față de punctul de vedere al Comisiei conform căruia majoritatea provocărilor întâmpinate pot fi abordate prin intermediul unei autoreglementări, care să fie în conformitate cu principiile bunei gestiuni și care să respecte legislația UE; consideră că un parteneriat și un dialog structurat între Comisie și mișcarea sportivă sunt esențiale pentru buna guvernare a domeniului sportului și pentru evitarea incertitudinii juridice în ceea ce privește autonomia și auto-reglementarea organizațiilor sportive; este de acord cu Comisia în ceea ce privește desfășurarea unui dialog structurat în două părți: (a) un forum anual european al sportului, la care să participe toți cei implicați în domeniul sportului și (b) discuții tematice cu un număr limitat de participanți;

5.      salută participarea următoarelor organizații la dialogul structurat:

-            federațiile sportive europene;

-            organizațiile sportive interdisciplinare europene, în special Comitetele olimpice naționale europene, Comitetul paraolimpic european (EPC), alte organizații ale programului Special Olympics, precum și organizații sportive neguvernamentale europene;

-            organizațiile sportive interdisciplinare naționale și comitetele olimpice și paraolimpice naționale;

-            alte organizații care activează în domeniul sportului reprezentate la nivel european, inclusiv partenerii sociali;

-            alte organizații europene și internaționale, în special organismele sportive ale organizațiilor sportive ale Consiliului Europei și organismele ONU, cum ar fi UNESCO și OMC;

6.      consideră că un organism sportiv este liber să-și reglementeze sportul aflat în competența sa cu privire la normele pur sportive, însă atunci când sunt aplicate restricții, acestea trebuie să fie proporționate, adică necesare, în mod rezonabil, în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sportive;

7.      este de acord cu Comisia Europeană și recunoaște caracterul specific al sportului profesionist și autonomia structurilor sale reprezentative, și anume ligile, în calitate de organizatori de campionate profesioniste la nivel național și reprezentanți ai angajatorilor, și anume ai ligilor, precum și ai asociațiilor reprezentative ale acestora la nivel european, în conformitate cu legislația UE;

8.      recomandă ca asociațiile specifice aferente diferitelor categorii de persoane implicate în sport (jucători, antrenori, arbitri etc.) să fie reprezentate în mod adecvat în forurile de decizie ale federațiilor naționale și internaționale;

9.      consideră că, datorită fluxurilor importante de capital pe care le implică transferurile, tranzacțiile financiare ar trebui să fie efectuate în mod deschis și transparent de toate părțile implicate și consideră că, în funcție de sport, sistemul ar trebui să fie gestionat de organismul de conducere corespunzător;

10.    subliniază importanța activității de voluntariat în domeniul sportului prin faptul că aceasta acționează drept factor major în stimularea și promovarea integrării sociale și a unei mai mari sensibilizări a tinerilor; invită statele membre și Comisia să încurajeze mai puternic inițiativele de voluntariat în ceea ce privește sportul și organizațiile sportive, în contextul procesului de elaborare a politicilor la nivel național și european;

11.    solicită statelor membre și organismelor de conducere din domeniul sportului să promoveze în mod activ rolul social și democratic al suporterilor, prin sprijinirea creării și dezvoltării federațiilor de suporteri și promovarea implicării lor în managementul și administrarea competițiilor; consideră că inițiativa „Supporters Direct” reprezintă, în acest sens, un exemplu de bună practică și solicită Comisiei, statelor membre și organismelor de conducere din domeniul sportului să promoveze difuzarea acestei inițiative;

12.    invită Comisia Europeană să promoveze o implicare mai accentuată a mișcării sportive neguvernamentale în dialogul dintre statele membre și Comisie prin organizarea unor reuniuni guvernamentale cu participarea mișcării sportive neguvernamentale, cum ar fi reuniuni la nivel de directori sportivi sau la nivel ministerial, sau reuniuni ale grupurilor de lucru ale Comisiei;

13.    salută memorandumul semnat de Franța și Țările de Jos referitor la Cartea albă privind sportul și invită Comisia să clarifice statutul sportului în cadrul legislației UE în ceea ce privește anumite puncte specifice, cum ar fi componența echipelor, statutul agenților de jucători, drepturile de difuzare etc.;

14.    invită Comisia ca, atunci când se va angaja în noul dialog structurat, să acorde o atenție specială Comitetului Regiunilor, luând în considerare contribuția acestuia, la nivel regional și local, la supervizarea și punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Cartea albă privind sportul;

15.    solicită UEFA și FIFA să accepte, în statutul lor, dreptul de recurs în instanțele judecătorești, dar recunoaște că principiul autoreglementării aplicat de autoritățile naționale, ligi și competiții este o realitate și justifică structurile modelului sportiv european și principiile fundamentale care guvernează organizarea competițiilor sportive;

16.    încurajează Comisia să promoveze punerea în aplicare și consolidarea unor sisteme autoreglementate de acordare de licențe, la nivel național și european, în vederea ameliorării bunei guvernări și creării unei egalități de tratament privind transparența și stabilitatea financiară; recomandă luarea de măsuri în vederea realizării transparenței financiare și a controlului costurilor în domeniul sportului european, asigurarea nu numai a stabilității, dar și a egalității de tratament între concurenții europeni din domeniul sportului, împiedicarea determinării rezultatele evenimentelor sportive europene de către „dopajul financiar”; recunoaște utilitatea acordării de licențe de către organizatorii de competiții naționale și europene cluburilor profesioniste pentru a se asigura că aceste cluburi dispun de structura necesară și îndeplinesc condițiile materiale necesare pentru a participa la competiții;

17.    invită federațiile sportive naționale din UE și organizațiile sportive europene să se asigure că procedurile lor de acordare a licențelor asociațiilor sportive respectă principiile de bază ale transparenței financiare, sunt nediscriminatorii și sunt confome cu principiile și dispozițiile de bază privind piața internă, în vederea combaterii distorsiunilor de concurență; consideră că organizațiile sportive europene trebuie să asigure respectarea cerințelor cu privire la transparență în autorizare și sancționarea cazurilor de nerespectare a acestora;

18.    salută propunerea Comisiei de organizare a unei conferințe cu participarea UEFA, EPFL, Fifpro, asociațiile naționale și organismele naționale responsabile cu organizarea evenimentelor sportive fotbalistice profesioniste în vederea discutării dispozițiilor privind acordarea licențelor și a celor mai bune practici din acest domeniu specific;

Dopajul

19.    solicită statelor membre să cadă de acord asupra unei abordări legislative comune privind dopajul, pentru a crea situații juridice similare în toate statele membre, și să definească poziții comune în raport cu WADA, UNESCO și Consiliul Europei; invită acele state membre care încă nu au semnat Convenția UNESCO împotriva dopajului în sport să o facă;

20.    invită UE, ca membru al Agenției Mondiale Antidoping (WADA), să consolideze, în primul rând, rețelele existente și abia după aceea să creeze, în vederea combaterii dopajului, noi parteneriate între agențiile de aplicare a legii, laboratoarele acreditate de Agenția Mondială Antidoping, Europol și INTERPOL, care să permită, într-un timp scurt și într-un cadru de siguranță, schimbul de informații privind noile substanțe și practici de dopaj;

21.    invită Comisia să pună în aplicare acțiunile 4 și 5 din Planul de acțiune „Pierre de Coubertin”, pentru a promova crearea de parteneriate între agențiile de aplicare a legii din statele membre, laboratoarele acreditate de Agenția Mondială Antidoping (WADA) și INTERPOL, care să permită, într-un timp scurt și într-un cadru de siguranță, schimbul de informații privind noile substanțe și practici de dopaj și să faciliteze și să sprijine în mod activ crearea unei rețele a organizațiilor naționale antidoping din statele membre;

22.    îndeamnă statele membre să trateze traficul de substanțe dopante ilegale în același mod în care este tratat traficul de droguri și să-și adapteze legislațiile naționale în acest sens; invită Comisia să analizeze modul în care poate duce mai departe această recomandare prevăzută în Cartea albă;

23.    solicită o politică de prevenire și combatere a dopajului care să includă evitarea unor agende strânse care îi presează pe sportivi; subliniază că este necesară contracararea neregulilor prin controale, cercetare, teste, monitorizare pe termen lung de către medici independenți și prin educație și, în același timp, prevenire și formare; invită cluburile profesioniste și organizațiile sportive să adopte o declarație în care se angajează să lupte împotriva dopajului și să monitorizeze respectarea acestui angajament prin controale interne și externe independente;

24.    solicită elaborarea unui plan de acțiune privind combaterea dopajului, cu un calendar eșalonat până la următoarea Olimpiadă ce se va ține în UE (Londra 2012);

25.    solicită să se pună la dispoziție fonduri pentru cercetări privind dopajul prin intermediul Programului-cadru privind cercetarea și Programului pentru sănătatea publică;

26.    invită statele membre să asigure o informare și o educare mai cuprinzătoare a tinerilor sportivi de competiție privind drogurile menite să îmbunătățească performanțele, rețetele medicale care ar putea conține astfel de substanțe și efectele acestor substanțe asupra sănătății;

Educația, tinerii și sănătatea

27.    subliniază rolul sportului în educație, unde acesta poate inculca tinerilor valorile toleranței, onestității și respectului pentru corectitudine, precum și în aspectul de prevenție al îngrijirii sănătății, în special în eforturile de combatere a obezității;

28.    menționează, în acest sens, sarcina Uniunii Europene, pe care Tratatul de la Lisabona i-a conferit-o, de a proteja integritatea fizică și morală a sportivilor, în special a celor mai tineri dintre ei;

29.    salută propunerea Comisiei de a promova activitățile sportive și exercițiile fizice ca factori importanți în standardele educaționale, în așa fel încât să contribuie la creșterea nivelului de atractivitate al școlilor și la îmbunătățirea rezultatelor școlare; sprijină recomandările Comisiei ca statele membre să elaboreze strategii la nivel național, care să încerce, în cadrul programelor educaționale, să dezvolte și să consolideze ponderea activităților fizice în rândul copiilor și al școlarilor de la o vârstă fragedă; subliniază importanța finanțării activității fizice din școli, care este esențială pentru evoluția psihologică și fizică a celor mai mici copii, fiind, în același timp, un instrument de îngrijire a sănătății pentru cei tineri și mai puțin tineri;

30.    invită statele membre să încurajeze luarea de măsuri suplimentare pentru promovarea sportului și a exercițiilor fizice ca un factor important în ridicarea nivelului educațional național și să profite din plin de ocaziile oferite de programele comunitare privind mobilitatea la fiecare nivel de educație, formare profesională și învățare continuă;

31.    recomandă statelor membre să recunoască necesitatea de a asigura tinerilor sportivi și sportive o pregătire pentru „o dublă carieră” - acordându-se o atenție specială educației celor mai tineri -, pentru care este necesară o supraveghere mai strictă și controale regulate asupra pregătirii, astfel încât să se poată garanta calitatea acesteia, și de a crea centre locale de pregătire de înaltă calitate, care să protejeze interesele de ordin moral, educațional și profesional ale acestor sportivi;

32.    invită Comisia și statele membre să intensifice măsurile preventive și controalele medicale pentru tinerii sportivi și să asigure respectarea tuturor drepturilor consacrate în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului;

33.    salută propunerea Comisiei privind acordarea unui premiu european acelor școli care sprijină și promovează în mod activ activitățile fizice în cadrul procesului de învățământ;

34.    este de acord cu Comisia privitor la faptul că este crucial pentru dezvoltarea durabilă a sportului să se investească în sportivi tineri și talentați și consideră că pregătirea locală a jucătorilor reprezintă o provocare reală pentru mișcarea sportivă; consideră că regula UEFA privind „jucătorii formați pe plan local” poate servi ca exemplu altor federații, ligi sau cluburi;

35.    invită Comisia să recunoască legalitatea măsurilor care favorizează promovarea la nivel profesionist a jucătorilor provenind din diverse scheme de pregătire, cum ar fi cea prevăzând un număr minim de jucători pregătiți pe plan local, fără deosebire de naționalitate,

36.    invită Comisia și statele membre să combată exploatarea fetelor și a băieților în domeniul sportului și traficul de copii, prin punerea strictă în aplicare a legilor și a normelor existente; sugerează că ar fi de dorit creșterea nivelului de securitate juridică, în special în aplicarea normelor referitoare la sportivii formați pe plan local;

37.    regretă practica aplicată de guvernele statelor membre de a vinde terenurile de sport ale școlilor pentru dezvoltare; consideră că statele membre ar trebui încurajate să asigure suficiente facilități pentru copii pentru ca aceștia să se implice în activități sportive și fizice la școală; solicită facilitarea, de către statele membre, a accesului gratuit al tinerilor sub 14 ani la toate competițiile interne și internaționale;

38.    având în vedere necesitatea adoptării unei abordări orizontale privind chestiunile de protecție a mediului și de sănătate, recomandă Comisiei să încurajeze promovarea protecției mediului și a sănătății pe durata evenimentelor sportive; salută decizia Comisiei de a promova o politică de achiziții ecologice în cadrul dialogului său politic cu statele membre și cu alte părți interesate;

39.    recunoaște importanța sportului în ceea ce privește protecția sănătății și de aceea recomandă ca deținătorii drepturilor de difuzare să încurajeze publicitatea pentru sport ținând cont de acest obiectiv;

40.    subliniază că legătura dintre sport și sănătate este un element important, astfel încât legătura dintre organizațiile sau asociațiile sportive și fondurile destinate sănătății și medici a devenit, din ce în ce mai mult, o practică comună care reprezintă a valoare adăugată imensă pentru serviciile de asistență medicală și, în același timp, o sursă de economii; consideră crucială educarea tinerilor în vederea sensibilizării acestora față de importanța hranei sănătoase, în contextul relației dintre hrană și exercițiu fizic, prin intermediul unor evenimente la nivelul întregii Europe, precum „Ziua hranei fără E-uri”;

41.    subliniază importanța exercițiilor fizice și a sportului în reducerea obezității și eliminarea stilurilor de viață nesănătoase, deoarece acest fenomen are un impact pozitiv semnificativ, pe de o parte asupra sănătății cetățenilor și, pe de altă parte, în privința reducerii costurilor suportate de fondurile de asigurări de sănătate; își exprimă totuși îngrijorarea în legătură cu faptul că prelungirea programului de lucru și condițiile de lucru existente îi împiedică, în general, pe angajați să facă exerciții fizice regulate și să practice sportul în mod consecvent; invită Comisia să elaboreze și să publice, împreună cu federațiile sportive, înainte de sfârșitul anului 2008, orientări europene privind activitatea fizică;

42.    invită Comisia și statele membre să creeze un cadru de organizare a campionatelor școlare europene și a campionatelor universitare europene, în vederea pregătirii tinerilor pentru performanță și încurajării dialogului intercultural;

Incluziunea socială și combaterea discriminării

43.    subliniază faptul că sportul este unul dintre cele mai eficiente instrumente de integrare socială și ar trebui promovat și sprijinit ca atare de Uniunea Europeană într-o măsură mai mare, de exemplu prin programe speciale destinate organizatorilor de evenimente sportive și recreative la nivel european, național și local; consideră că aceste oportunități ar trebui extinse, în special la organizatorii de evenimente sportive care promovează integrarea și implică persoane cu handicap; consideră că, în cadrul Anului European al Dialogului Intercultural (2008), trebuie să se acorde o atenție specială rolului sportului ca arenă ideală pentru coexistența interculturală și ca piatră de temelie pentru dialogul și cooperarea cu țările terțe;

44.    invită Comisia și statele membre să considere sportul nu doar ca pe un privilegiu al persoanelor fără handicap, dar și ca pe un instrument important pentru reabilitarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap; în acest sens, îndeamnă Comisia și statele membre să susțină măsuri practice și inițiative menite să promoveze o mai adâncă integrare a participanților cu handicap în disciplinele sportive tradiționale;

45.    salută inițiativa Comisiei de încurajare a organizațiilor sportive și a statelor membre în vederea adaptării infrastructurii sportive și școlare la nevoile persoanelor cu handicap și solicită facilitarea efectuării de studii de kinetoterapie și terapie fizică de către profesorii de educație fizică, permițându-le astfel acestora să lucreze cu studenți cu handicap parțial, în funcție de condițiile pe care aceștia le au;

46.    salută decizia Comisiei și a statelor membre de a sprijini măsuri suplimentare pentru persoanele cu handicap; îndeamnă Comisia să garanteze că toate drepturile sociale prevăzute pentru sportivi sunt accesibile în mod egal sportivilor cu handicap;

47.    salută cuprinzătoarea Carte albă privind sportul elaborată de Comisia Europeană; regretă totuși că perspectiva diferenței de gen nu este luată în considerare în mod adecvat, în special în ceea ce privește acordarea de remunerații egale pentru performanțe egale, sportivele câștigând mai puțin decât sportivii;

48.    salută propunerea Comisiei de a integra aspectele referitoare la egalitatea între femei și bărbați în cadrul tuturor activităților sale legate de sport, acordând o atenție deosebită accesului femeilor imigrante și al femeilor care aparțin unor minorități etnice la activități sportive, precum și accesului femeilor la funcții de decizie în domeniul sportului și apariției în mass-media a femeilor din acest domeniu;

49.    invită statele membre să încurajeze acoperirea mediatică a activităților sportive ale femeilor, pentru a face posibilă apariția unor personalități feminine de referință (modele) și depășirea stereotipurilor de gen;

50.    invită statele membre să-și intensifice eforturile de a adapta progresiv infrastructurile sportive la necesitățile persoanelor cu handicap, în special copii, dar și ale persoanelor în vârstă și femeilor, în vederea creșterii speranței de viață activă și a importanței sportului pentru menținerea sănătății fizice și mentale, pentru a le asigura acestora accesul la aceste infrastructuri și de a-și însuși cele mai bune practici în acest domeniu; invită statele membre să monitorizeze utilizarea fondurilor publice destinate sportului, verificând repartizarea lor egală în raport cu exigențele sportivelor și sportivilor;

51.    subliniază rolul deosebit de important al sportului în integrarea socială a persoanelor care provin din medii mai puțin privilegiate, în special a migranților; invită, în acest sens, statele membre să includă activități și programe sportive în cadrul inițiativelor finanțate de Fondul Social European, în vederea integrării sociale și participării persoanelor care aparțin unor categorii mai puțin privilegiate;

52.    apreciază poziția Comisiei de recunoaștere a rolului sportului ca instrument util pentru integrarea migranților și, la un nivel mai general, ca instrument de integrare socială; propune ca accesul la sport și integrarea în cadrul infrastructurilor sporturilor sociale să fie considerate drept un indicator al integrării sociale și un factor în analiza fenomenului de excludere socială;

53.    subliniază importanța regiunilor și a autorităților locale în organizarea evenimentelor sportive profesionale și recreaționale, în dezvoltarea infrastructurii, precum și în promovarea sportului și a unui stil de viață sănătos printre cetățenii UE și în special printre tinerii de vârstă școlară;

54.    invită organizațiile sportive și statele membre să adopte cele mai stricte măsuri în vederea combaterii rasismului și a discriminării în domeniul sportului; consideră arena sportivă drept locul de muncă al sportivilor profesioniști și invită Comisia Europeană să asigure un loc de muncă lipsit de discriminare;

Sportul și țările terțe

55.    insistă asupra faptului că dezvoltarea prin sport nu ar trebui în niciun caz să conducă la „migrația mușchilor” și invită Uniunea Europeană să abordeze această problemă în cadrul dialogului și cooperării sale politice cu țările partenere;

56.    invită Comisia și statele membre să extindă cadrul dialogului și cooperării cu țările terțe la teme precum transferurile jucătorilor internaționali, exploatarea jucătorilor minori, dopajul, spălarea de bani prin intermediul sportului și siguranța în timpul evenimentelor sportive internaționale majore;

57.    invită statele membre să pună la dispoziția sportivilor și sportivelor din țările terțe mai multe posibilități de admisie, în conformitate cu recentele declarații privind migrația ciclică, cu acordurile de parteneriat cu țările terțe în ceea ce privește mobilitatea și cu politica de migrație legală elaborată în 2005;

58.    invită Comisia și statele membre ca, atunci când vor analiza sportul în cadrul politicilor de dezvoltare ale Uniunii Europene, să creeze sinergii cu programele existente ale Organizației Națiunilor Unite, ale statelor membre, ale autorităților locale, ale ONG-urilor și ale organismelor private;

Controlul evenimentelor sportive

59.    solicită statelor membre ca, pentru prevenirea și combaterea cazurilor de violență, rasism și xenofobie în cadrul evenimentelor sportive, să încurajeze schimbul de bune practici și de informații operaționale referitoare la suporterii care reprezintă un pericol între forțele de poliție, inițiativele suporterilor, grupurile și experții anti-violență și autoritățile din domeniul sportului; invită toate părțile interesate să joace un rol activ, aplicând sancțiuni imediate și mai stricte împotriva rasismului și a violenței, atât pe teren, cât și în tribune, și să încurajeze în continuare schimbul de bune practici în acest domeniu; salută propunerea Comisiei de a înființa o forță europeană de poliție ca un pas important în această direcție; subliniază necesitatea creării condițiilor pentru o abordare mai cuprinzătoare, care să implice toate părțile interesate într-o strategie axată pe consolidarea aspectelor non-represive ale reacției la provocări, cu un accent deosebit pus pe educație și formare;

60.    invită Comisia și statele membre să pună în aplicare o politică de cooperare polițienească transfrontalieră bazată pe informare în domeniul sportului, care să includă schimbul de informații și date confidențiale între serviciile de securitate, respectând totodată libertatea, drepturile fundamentale și normele de protecție a datelor;

61.    atrage în mod deosebit atenția asupra valoroasei experiențe oferite de punctele naționale de informare fotbalistică, responsabile de coordonarea și facilitarea schimburilor transfrontaliere de informații între serviciile de poliție, inclusiv în ceea ce privește evaluarea riscurilor și schimbul de informații privind suporterii cu risc ridicat, precum și asupra manualului de cooperare polițienească internațională, care ar putea avea un rol esențial în cadrul acestei politici bazate pe informare; invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea, precum și să dezvolte în continuare și să actualizeze această abordare, atunci când este necesar;

62.    salută inițiativa Comisiei de prevenire a violenței în timpul evenimentelor sportive și recomandă elaborarea de măsuri în vederea combaterii violenței și cadrul activităților sportive din școli;

63.    salută dezvoltarea sistemelor de acordare a licențelor pentru cluburi la nivel național și european și consideră că astfel de sisteme ar trebui să includă, de asemenea, dispoziții în materie de prevenire a rasismului, xenofobiei și violenței și de protecție a minorilor și respectare a drepturilor fundamentale;

Aspectele economice

64.    invită Comisia Europeană și statele membre să inițieze acte legislative și/sau să consolideze legislația existentă în vederea acordării unui rol important respectării drepturilor de proprietate intelectuală în comunicările comerciale, utilizarea mărcilor, a imaginilor, a denumirilor, a drepturile de difuzare și a altor derivate ale evenimentelor sportive pe care le organizează, pentru a proteja astfel dimensiunea economică a sportului profesionist, respectând, în același timp, dreptul de a transmite reportaje de scurtă durată, așa cum este stipulat în Directiva privind serviciile media audiovizuale și dezvoltarea de sine stătătoare și echilibrată a sportului, fără a pune în pericol echilibrul adecvat dintre preocupările legitime ale organizațiilor sportive și necesitățile publicului legate de accesul și crearea unor informații obiective, cu conținut și actuale, în formă scrisă, vizuală sau audio; subliniază, de asemenea, că este important ca beneficiarilor să li se garanteze posibilitatea de a avea acces la distanță la evenimentele sportive transfrontaliere în UE; în special, ar trebui să fie abordate prioritar de către statele membre și Comisia Europeană problemele de marketing agresiv, pirateria pe internet și pariurile sportive ilegale;

65.    recunoaște dreptul tuturor mijloacelor de informare de a avea acces și de a realiza reportaje despre evenimentele sportive de importanță publică, în vederea garantării dreptului publicului de a primi astfel de știri și informații; recunoaște dreptul statelor membre de a putea lua măsuri prin care să protejeze dreptul la informație și să asigure accesul larg al publicului la difuzarea televizată a evenimentelor sportive naționale sau internaționale de importanță majoră pentru societate, cum ar fi Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial de Fotbal și Campionatul European de Fotbal;

66.    își reiterează sprijinul pentru statele membre care elaborează o listă de evenimente de importanță majoră pentru public care ar trebui difuzate pe canale TV necodificate, în conformitate cu articolul 3a din Directiva privind serviciile media audiovizuale, și condamnă, în acest sens, acțiunile inițiate în justiție de către FIFA;

67.    recomandă statelor membre, federațiilor și ligilor sportive naționale să introducă o practică comune privind vânzarea drepturilor de difuzare (acolo unde nu se întâmplă încă acest lucru); consideră că este necesară, în interesul solidarității, o redistribuire echitabilă a veniturilor între cluburile sportive, incluzându-le și pe cele de mici dimensiuni, în cadrul și în afara ligilor, precum și între sportul profesionist și cel destinat amatorilor, pentru a împiedica situația în care numai cluburile mari beneficiază de pe urma drepturilor de difuzare;

68.    salută recunoașterea de către Comisie a vânzărilor colective a drepturilor de difuzare drept un instrument pentru obținerea unei mai mari solidarități în domeniul sportului și insistența Comisiei în favoarea creării și menținerii unor mecanisme de solidaritate; invită acele ligi care nu au prevăzut încă aceste mecanisme să le introducă și invită Comisia să accepte vânzarea colectivă a drepturilor de difuzare, în conformitate cu normele concurenței din UE sau, în mod alternativ, să acorde o scutire generală pentru vânzarea colectivă a drepturilor de difuzare în domeniul sportului, asigurând astfel o certitudine juridică atât pentru organizatorii de evenimente sportive, cât și pentru investitorii în mass-media;

69.    declară că sportul trebuie să asigure interdependența adversarilor și incertitudinea rezultatelor competițiilor, ceea ce ar putea justifica punerea în aplicare pe piață, de către organizațiile sportive, a unui cadru specific pentru producția și vânzarea de evenimente sportive; totuși, aceste caracteristici specifice nu garantează o scutire automată de la normele de concurență ale UE a niciunei activități economice generate de sport;

70.    solicită Comisiei și statelor membre să consolideze și mai mult drepturile de proprietate intelectuală (DPI) în domeniul sportului și solicită inițierea de acțiuni concrete care să protejeze DPI ale organizatorilor de evenimente sportive în ceea ce privește rezultatele obținute și evenimentul sportiv în integralitatea sa;

71.    invită Comisia să acorde o atenție suficientă pirateriei sportive în strategia sa privind informațiile pe internet și în lupta sa împotriva pirateriei; invită Comisia și statele membre să consolideze drepturile domeniului sportului în cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), precum și dialogul cu țările terțe;

72.    observă că, adesea, există o neconcordanță între cererea și oferta de bilete pentru marile evenimente sportive, lucru care este în defavoarea consumatorilor; insistă asupra necesității de a se ține seama în totalitate de interesele consumatorilor în organizarea distribuirii de bilete și de a se garanta vânzări nediscriminatorii și echitabile de bilete la toate nivelurile;

73.    invită Comisia și statele membre să dezvolte o metodă statistică europeană în vederea măsurării impactului economic al sportului ca bază pentru conturile naționale statistice aferente sportului, care ar putea conduce, în timp, la un cont-satelit european pentru sport;

74.    invită Comisia să includă în planurile sale pentru viitorul imediat o evaluare a contribuției directe realizate de sport la PIB, dezvoltare și ocuparea forței de muncă, precum și a contribuției sale indirecte, prin educație, dezvoltare regională și o mai mare atractivitate a UE la realizarea Agendei de la Lisabona;

75.    recomandă statelor membre să valorifice mai eficient potențialul sportului de a crea locuri de muncă, de a favoriza creșterea economică și de a revitaliza, în special, regiunile defavorizate și le recomandă acestora și UE să sprijine în mod corespunzător sportul prin programele comunitare de finanțare existente, subliniind, în acest sens, rolul important pe care sportul îl poate juca în domeniul incluziunii sociale; recunoaște rolul veniturilor provenite din drepturile de difuzare și din alte drepturi privind proprietatea intelectuală în creșterea cheltuielilor pentru revitalizare și proiectele comunitare;

76.    invită statele membre să organizeze, cu ajutorul Comisiei, un schimb de bune practici între acestea și federațiile sportive privind organizarea evenimentelor sportive majore, în vederea promovării dezvoltării economice durabile, a concurenței și a ocupării forței de muncă;

77.    propune crearea unui mecanism eficient de încurajare a cooperării transfrontaliere și interregionale pentru a se realiza o mai bună valorificare a investițiilor în infrastructurile realizate cu ocazia evenimentelor sportive; în continuare, propune încurajarea promovării sportului prin intermediul grupării europene de cooperare teritorială, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)[7];

78.    sprijină consolidarea solidarității între sportul profesionist și cel amator pentru a încuraja cluburile mici, a promova sportul în cadrul școlii și a dezvolta infrastructurile locale relevante; salută recunoașterea, de către Comisie, a provocărilor specifice cu care se confruntă sportul neprofesionist și amator, precum și de sportul dependent de activitatea benevolă și solicită ca acest aspect să fie reflectat în toate aspectele economice ale viitoarelor politici în domeniul sportului;

79.    invită Comisia să sprijine menținerea sistemului actual de finanțare publică a sportului neprofesionist prin contribuții de la loteriile de stat și de la operatorii de jocuri de noroc autorizați care acționează în interes general în vederea asigurării unor surse stabile de finanțare pentru sportul neprofesionist;

80.    așteaptă cu interes concluziile studiului independent referitor la finanțarea publică, precum și privată, în statele membre, a sportului de masă și a sportului pentru toți, precum și la impactul schimbărilor ce se produc în prezent în acest sector;

81.    își exprimă preocuparea în ceea ce privește o posibilă liberalizare a pieței jocurilor de noroc și a serviciilor de loterie; consideră adecvată utilizarea beneficiilor obținute din aceste loterii în scopuri publice, inclusiv continuarea finanțării sportului profesionist și amator; invită Comisia și statele membre să adopte dispoziții reglementare care să asigure protecția sportului față de orice influență inadecvată în relație cu pariurile; invită Comisia să realizeze un studiu cu privire la posibilele efecte sociale asupra societății și sportului ale liberalizării complete a pieței jocurilor de noroc și loteriilor, și cu privire la tipurile de mecanisme de control care ar putea fi folosite pentru protejarea consumatorilor;

82.    solicită Comisiei să înainteze o propunere care să asigure, în Uniunea Europeană, un sector al pariurilor sportive curat, împiedicând abuzurile și corupția și respectând drepturile organizatorilor de evenimente sportive; și solicită Comisiei și statelor membre să analizeze, împreună cu operatorii sportivi și cei care activează în domeniul pariurilor, crearea unui cadru viabil, echitabil și durabil în vederea protejării tuturor sporturilor de practicile ilegale legat de pariuri și păstrării încrederii publicului sportiv european în integritatea acestora;

83.    subliniază că sistemul fiscal discriminatoriu de favorizare a sportivilor, în vigoare în statele membre, poate avea efecte de denaturare a concurenței;

84.    subliniază, alături de Comisie, necesitatea de se oferi, în continuare, posibilitatea aplicării unei cote de TVA reduse pentru activitățile sportive, având în vedere rolul social important pe care acesta îl îndeplinește și legăturile sale strânse cu comunitatea locală;

85.    încurajează organizațiile sportive să reinvestească un procentaj din veniturile obținute din vânzarea drepturilor sale de difuzare și din proiectele de piață referitoare la o anumită disciplină sportivă, aceste reinvestiții putând fi direct alocate finanțării și sprijinirii sectoarelor benevole și non-profit ale acelei discipline sportive;

86.    consideră că este importantă recunoașterea naturii specifice a organizațiilor sportive non-profit și afirmă faptul că, în legislația comunitară, trebuie ținut cont de diferența dintre organizațiile benevole, organizațiile non-profit și întreprinderile comerciale; invită statele membre să definească împreună cu Comisia principalele dificultăți cu care se confruntă asociațiile sportive non-profit și caracterul dominant al serviciilor pe care acestea le furnizează;

Chestiuni privind ocuparea forței de muncă în domeniul sportului

76.    consideră că este de nedorit ca sportivii profesioniști să aibă mai puține drepturi decât alte categorii de angajați și, de aceea, consideră că este important ca sportivii profesioniști să aibă o sferă largă și transparentă de drepturi ca angajați, inclusiv dreptul la un contract colectiv de muncă și dreptul de afiliere la sindicate profesionale;

88.    afirmă aplicabilitatea de bază a legislației comunitare privind nediscriminarea în domeniul sportului în Uniunea Europeană și invită Comisia Europeană să se asigure că orice derogări datorate specificității sportului rămân într-o sferă de aplicare legală și limitată; consideră că, în anumite cazuri, date fiind caracteristicele specifice ale sportului, restricții limitate și proporționate privind libera circulație pot fi adecvate, utile și necesare în vederea promovării sportului în statele membre;

89.    solicită statelor membre să garanteze adoptarea legislațiilor naționale astfel încât toate dispozițiile referitoare la transfer în context european să respecte legislația UE, ținând cont în mod corespunzător de caracterul specific al sportului și de alte principii fundamentale, cum ar fi păstrarea stabilității contractuale și a stabilității competițiilor;

90.    invită statele membre și asociațiile sportive să nu introducă noi reguli care să creeze o discriminare directă bazată pe naționalitate (cum ar fi 6 + 5); recomandă dialogul politic cu statele membre ca mijloc de combatere a discriminării în sport prin intermediul recomandărilor, al dialogului structurat cu persoanele și organismele care își desfășoară activitatea în domeniul sportului și, acolo unde este necesar, prin intermediul procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar;

91.    invită statele membre și organismele de reglementare competente să analizeze acuzațiile de corupție și de exploatare în cazul recrutării și al angajării sportivilor, în special al sportivilor minori din afara Uniunii Europene;

92.    condamnă practicile ilicite ale unor agenți ai unor jucători profesioniști, care s-au materializat chiar în cazuri de corupție, spălare de bani și exploatare a jucătorilor sau sportivilor minori și consideră că aceste practici sunt în detrimentul sportului în general; consideră că, dată fiind actuala realitate economică în care activează agenții de jucători, organismele de conducere din domeniul sportului de la toate nivelurile, în consultare cu Comisia, au obligația de a îmbunătăți normele ce reglementează activitatea agenților de jucători; în acest sens, invită Comisia să susțină eforturile organismelor de conducere din domeniul sportului în vederea reglementării activității agenților de jucători, eventual prezentând o propunere de directivă privind agenții de jucători; sprijină parteneriatele de tip public-privat între organismele care apără interesele sportului și autoritățile implicate în lupta împotriva corupției, parteneriate care vor contribui la elaborarea de strategii eficiente de prevenire și de combatere a corupției;

93.    constată că recunoașterea calificărilor profesionale ale agenților de jucători este acoperită de Directiva 2005/36/CE[8] dacă profesia este reglementată de normele naționale;

94.    insistă că legislația din domeniul imigrației trebuie respectată întotdeauna în ceea ce privește recrutarea tinerelor talente din străinătate și invită Comisia să abordeze problema traficului de copii, în contextul Deciziei-cadru2002/629/JHA a Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de persoane și/sau în contextul punerii în aplicare a Directivei 94/33/CE a Consiliului din 22 iunie 1994 privind protecția tinerilor la locul de muncă;

95.    invită statele membre și asociațiile sportive să coopereze pentru protejarea sănătății mentale și fizice a tinerilor prin intermediul informațiilor privind legislația aplicabilă, asigurarea medicală a sportivilor, stabilirea unor standarde minime și prin schimbul de bune practici;

96.    invită organismele de conducere din domeniul sportului și cluburile să se angajeze în lupta împotriva traficului de ființe umane prin:

-            semnarea unei Carte europene privind solidaritatea în domeniul sportului, care să-i oblige pe semnatari să respecte bunele practici privind descoperirea, recrutarea și primirea jucătorilor tineri străini;

-            crearea unui Fond de Solidaritate care să finanțeze programe de prevenire în țările cele mai afectate de traficul de ființe umane;

-            revizuirea articolului 19 din Regulamentul FIFA privind statutul și transferul jucătorilor în ceea ce privește protecția minorilor;

97.    salută încurajarea eforturilor de creare a unor comitete europene pentru dialog social în domeniul sportului; sprijină eforturile angajatorilor și ale angajaților în acest domeniu și invită Comisia să-și continue dialogul deschis pe această temă cu toate organizațiile sportive;

98.    subliniază importanța dialogului social promovat de Comisia Europeană ca platformă prețioasă de promovare a consultării sociale și a relațiilor stabile dintre reprezentanții angajatorului și cei ai angajatului și de asigurare a certitudinii juridice și a stabilității contractuale în domeniul sportului; în acest sens, salută faptul că EPFL și FIFPro, care se recunosc reciproc drept parteneri sociali, au solicitat în comun Comisiei Europene instituirea oficială a unui comitet UE pentru dialogul social în sectorul fotbalului profesionist, cluburile și UEFA participând în acest comitet în calitate de parteneri egali;

99.    consideră că agenții jucătorilor ar trebui să aibă un rol în cadrul unui dialog social consolidat în domeniul sportului, fapt ce ar împiedica, împreună cu o mai bună reglementare și un sistem european de acordare a licențelor pentru agenți, acțiunile necorespunzătoare ale agenților;

Finanțarea de către UE a sportului

100.  solicită introducerea în bugetul pe 2009 a unei linii bugetare speciale pentru acțiunile pregătitoare din domeniul sportului; deoarece articolul 149 din Tratatul de la Lisabona prevede măsuri stimulative în domeniul sportului și deoarece un program specific al UE de finanțare în domeniul sportului nu va fi operațional înainte de 2011 - presupunând că Tratatul de la Lisabona va fi ratificat de cele 27 de state membre -, recunoaște necesitatea pregătirii programului, începând cu 2009, prin acțiuni pregătitoare;

101.  solicită demararea procesului de punere în aplicare a diferitelor acțiuni menționate în Planul de acțiune „Pierre de Coubertin”;

102.  salută ideea inițierii unui program al UE pentru politicile din domeniul sporturilor, bazat pe prevederile Tratatului de la Lisabona, și așteaptă cu nerăbdare propunerea Comisiei în acest sens;

103.  invită Comisia să lanseze acțiuni pregătitoare în domeniul integrării sociale și al sportului, concentrându-se pe proiecte cu o valoare adăugată europeană evidentă, și îndeamnă Comisia să sprijine proiecte care îndeplinesc acest scop, cum ar fi inițiativa Sporturile speciale olimpice unite; solicită insistent Comisiei ca, în viitor, să consacre protecției minorilor o parte a oricăror acțiuni pregătitoare în domeniul sportului;

104.  invită Comisia și statele membre să ia în considerare posibilitatea creării unor programe de sprijin destinate elevilor cu calități fizice speciale;

105.  solicită Comisiei și statelor membre să prevadă, în cadrul strategiilor de dezvoltare durabilă, finanțare pentru infrastructurile și proiectele referitoare la sport din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), precum și posibilitatea de a obține acces la noile instrumente de finanțare (JEREMIE și JESSICA, între altele);

106.  îndeamnă Comisia să includă în mod adecvat sportul în politicile existente ale UE și în programele de finanțare ale UE și să prezinte, de mai multe ori pe ani, rapoarte privind progresele obținute în acest sens;

0

0 0

107.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, federațiilor sportive europene, internaționale și naționale, precum și ligilor și competițiilor naționale prezenta rezoluție.

• [1]  JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
• [2]  JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
• [3]  JO C 200, 30.6.1997, p. 252.
• [4]  P6_TA(2007)0100.
• [5]  P6_TA(2007)0503.
• [6]  JO C 33 E, 9.2.2006, p. 590.
• [7]  JO L 210, 31.7.2006, p. 19.
• [8]  JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

EXPUNERE DE MOTIVE

A.     The societal role of sport

Sport constitutes an important social phenomenon and a public good. For many it is one of the most important forms of recreation, whether they take part in or watch sport.

The benefits we derive from sport may be transferred directly to our daily lives. These include a sense of responsibility, solidarity, tolerance, fair play, team spirit and respect for others. Sport promotes the active contribution of European citizens to society and helps foster active citizenship.

In general, lack of physical activity has an adverse effect on the health of European citizens, since it reinforces the occurrence of overweight, obesity and a number of chronic conditions such as cardio-vascular diseases and diabetes. These adverse consequences are a burden on the health budget and the general economy of Member States.

Today, sport is rightly subject to the application of the acquis communautaire. This means that the statutes of each federation must respect Community law. In a number of areas of sport European policies already have a considerable and growing impact. The Commission seeks to propose new Community actions relating to sport. For this reason, the new reforming Treaty must create the essential conditions so that the Commission can propose appropriate actions. To be sure, every action proposed by the Commission must be based on a social dialogue with the various stakeholders.

Today, practical proposals for further Community actions are centred around an action plan bearing the name of Pierre de Coubertin, the French baron who revived the Olympic Games in a spirit of fair play, peace and friendship between peoples. 'Sport is part of every man and woman's heritage and its absence can never be compensated for', said Pierre de Coubertin. The Pierre de Coubertin action plan contains 53 actions, which will be implemented or supported by the Commission.

The participation of European citizens in sports activities

All EU citizens must have access to sport, irrespective of gender, race, age, disability, religion and belief, sexual orientation and social or economic background.

As regards amateur sport, its recognition on the basis of non-profit sport clubs encourages the participation of citizens in society. Amateur sports take place mainly at school and university, but also in sport clubs. This is why we attribute pedagogical value to amateur sport. Member States should therefore aim to finance university sports institutes in order to develop specialised programmes in the field of sports research and to make progress in sports science.

In professional sport, on the other hand, the state should not act as a financial sponsor, but should rather establish the rules and ensure and monitor proper compliance with them. The State should also establish incentives and create the right conditions for the full development of the 'industrial production of sport spectacles' within the framework of a free market economy.

In addition, particular care should be given to professional sportsmen and -women whose lives are not easy and whose professional careers are relatively short. We must bear in mind the exhausting training they have to undergo and their demanding schedule, which often is a burden on their health.

The incidence of violence in sports grounds and doping

Member States are responsible for preventing and addressing violence, racism and xenophobia at sports events. Exchanges of best practice and of operational information on risk-supporters among police services and sport authorities would be an important step in attaining this objective.

Tough competition demands maximum effort and discipline and is linked to the phenomenon of doping. Doping undermines the principle of open and fair competition. At European level, the fight against doping must take into account both a law-enforcement and a health and prevention dimension. In the fight against doping we must support the Commission's recommendation that the trade in illicit doping substances should be treated in the same manner as trade in illicit drugs. In addition, Member States must ensure that young sportsmen and -women are better informed and educated about doping substances, prescription medicines which may contain them and their health implications.

Finally, special attention must be given to the role of women in sport. The gender dimension must be integrated in all sports-related activities, with a specific focus on access to sport for immigrant women and women from ethnic minorities, women's access to decision-making positions in sport and media coverage of women in sport. Furthermore, women make a very important contribution in ensuring the access of persons with disabilities to all athletic activities. Vulnerable groups, such as persons with disabilities, should be protected and their access to sports activities facilitated by means of the creation of suitable infrastructures by Member States.

B.       The economic dimension and sport

Sport is a fast-growing sector which can contribute to the Lisbon objectives on growth and job creation. According to a study presented during the Austrian Presidency in 2006, sport generated value-added of 407 billion euros in 2004, accounting for 3.7% of EU GDP and employment for 15 million people or 5.4% of the labour force.

However, the lack of a clear definition of the term sport in the 27 Member States has created an economic vacuum. For instance, Member States have not clearly defined the term sport, nor have they established whether or not it is a service of general interest so as to justify economic benefits, for example tax relief.

As a result, the development of a European statistical method for measuring the economic impact of sport as a basis for national statistical accounts for sport could lead in time to a European satellite account for sport. This might help us understand the various sectors on which sport has an economic impact, such as, for example, tourism, the construction industry and employment.

Sport organisations have many sources of income, including club fees and ticket sales, advertising and sponsorship, media rights, re-distribution of income within the sport federations, merchandising, public support, etc. However, gambling and lotteries are also an important source of revenue, mainly for amateur sport. It is therefore important that the state monopoly be maintained in this sector in order to ensure the funding of sport and culture.

Another economic challenge which we should evaluate concerns non-profit sport organisations and the principal characteristics of the services provided by such organisations. The Commission has undertaken, jointly with the Member States, to define the basic challenges facing non-profit support organisations, given that there is a growing tendency to practice sport individually, rather than collectively and in an organised structure, which is resulting in a declining volunteer base for amateur sport clubs.

C.       The organisation of sport

The political debate on sport in Europe often attributes considerable importance to the so-called 'European Sport Model'. Economic and social developments that are common to the majority of the Member States (increasing commercialism, challenges to public spending, increasing numbers of participants and stagnation in the number of voluntary workers) have resulted in new challenges for the organisation of sport in Europe.

The specificity of European sport can be approached through two prisms: (a) the specificity of sporting activities and of sporting rules; and (b) the specificity of the sport structure, including notably the autonomy and diversity of sport organisations, the organisation of sport on a national basis and the principle of a single federation per sport, etc.

The organisation of sport and of competitions on a national basis is part of the historical and cultural background of the European approach to sport, and corresponds to the wishes of European citizens. In particular, national teams play an essential role not only in terms of identity, but also to secure solidarity with grassroots sport.

Due to the very nature of organised sport, European sport structures are, as a rule, less well developed than sport structures at national and international levels. Moreover, European sport is generally organised according to continental structures, and not at EU-27 level.

Furthermore, the EU acknowledges the autonomy of sporting organisations and representative structures, such as the bodies organising professional championships. However, there must be minimum regulation at European level to ensure better and more effective coordination.

The Commission has stated its acceptance of limited and proportionate restrictions to the principle of free movement in particular as regards (a) the right to select national athletes for national team competitions; (b) the need to limit the number of participants from third countries in a competition; (c) the setting of deadlines for transfers of players in team sports.

Players’ representatives (agents)

The development of a truly European market for players and the rise in the level of players’ salaries in some sports has resulted in an increase in the activities of players’ agents whose services are used to negotiate and sign contracts.

However, the high degree of internationalisation of this specific sector has given corruption in sport a cross-border dimension, and problems of corruption with a European dimension need to be tackled at European level.

Negative phenomena in sport are very few compared to the benefits.

We must combat them jointly and highlight the added value of sport.

The media

Television rights are the primary source of income for professional sport in Europe. Conversely, sport media rights are a decisive source of content for many media operators.

The European Parliament recommends that Member States adopt a common practice as regards the sale of media rights so as to ensure that big clubs are not the only ones to benefit and recognises the importance of an equitable redistribution of income between sport clubs, including the smallest ones, and between professional and amateur sport. Furthermore, collective selling can be important for the redistribution of income and can thus be a tool for achieving greater solidarity within sports.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (27.3.2008)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

privind Cartea albă privind sportul elaborată de Comisia Europeană

(2007/2261(INI))

Raportor pentru aviz: Eoin Ryan

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  sprijină concluziile Comisiei, în special cea potrivit căreia sportul reprezintă un sector cu o dezvoltare rapidă și un impact macro-economic subestimat, care poate contribui la atingerea obiectivelor de la Lisabona cu privire la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă; subliniază impactul larg pe care îl are sportul asupra altor activități economice și sociale;

2.  sprijină propunerile Comisiei privind dimensiunea economică a sportului; subliniază, de asemenea, în acest sens, importanța considerabilă a sportului din punct de vedere social; constată că succesul comercial și calitatea de sportiv sunt compatibile și reciproc avantajoase; recunoaște legătura dintre valoarea economică a sportului, autorizare și protecția proprietății intelectuale;

3.  solicită, în plus, realizarea unei evaluări corespunzătoare a rolului sportului în lumina importanței sale fundamentale din punctul de vedere al sănătății, al educației copiilor, al educației, al integrării sociale și al culturii în societatea europeană; subliniază, în special, în acest context, contribuțiile voluntare în acest domeniu și aportul marcant al acestora la realizarea coeziunii sociale și economice;

4.  subliniază natura extrem de schimbătoare a economiei europene a sportului care este din ce în ce mai mult bazată pe investiții și pe dezvoltarea conținutului sportiv inovator prin intermediul tehnologiilor digitale; recunoaște necesitatea de a împiedica subminarea drepturilor de proprietate intelectuală și determinarea de a micșora pirateria și de a reduce domeniul operațiilor ilegale efectuate pe internet;

5.  recunoaște și respectă jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților europene în ceea ce privește aplicarea normelor UE privind concurența și libertatea de circulație în ceea ce privește dimensiunea economică a sportului; subliniază faptul că contractele comerciale referitoare la drepturile de proprietate intelectuală legate de sport (inclusiv cele care implică, pentru un anumit sport, vânzarea de drepturi de difuzare televizată sau prin noile mijloace de comunicare) ar trebui să respecte întotdeauna, pe deplin, legislația comunitară privind concurența și să fie negociate și încheiate într-un mod transparent dar, în acest sens, consideră că programele sportive de televiziune ar trebui să fie accesibile unui cât mai largi pături a populației prin intermediul celor mai diversificate mijloace și platforme media, inclusiv prin intermediul canalelor TV necodate, în conformitate cu articolul 3j al Directivei 89/552/CEE (Directiva privind serviciile media audiovizuale)[1];

6.  consideră că, având în vedere complexitatea separației dintre aspectele juridice și aspectele pur sportive, anumite situații trebuie abordate individual; în consecință, se opune oricăror demersuri privind stabilirea unei excepții privind sportul în ceea ce privește normele UE privind concurența și, mai mult, solicită Comisiei recunoașterea faptului că legislația UE privind concurența este relevantă numai în ceea ce privește activitățile economice ale organizațiilor sportive;

7.   invită Comisia să asigure mai multe fonduri pentru proiectele din domeniul sportului în cadrul programelor existente, și să pună la dispoziție, de asemenea, noi instrumente de finanțare destinate unor chestiuni legate de sport;

8.  încurajează organizațiile sportive să reinvestească un procentaj din veniturile obținute din vânzarea drepturilor lor de difuzare și din proiectele de piață referitoare la o anumită disciplină sportivă, aceste reinvestiții putând fi direct alocate finanțării și sprijinirii sectoarelor benevole și non-profit ale acelei discipline sportive;

9.  salută recunoașterea, de către Comisie, a provocărilor specifice cu care se confruntă sportul neprofesionist și amator, precum și de sportul dependent de activitatea benevolă și solicită ca acest aspect să fie reflectat în toate aspectele economice ale viitoarelor politici în domeniul sportului;

10. constată că Comisia recunoaște importanța subvențiilor publice pentru sportul practicat la nivel începător, precum și pentru activitățile sportive deschise participării tuturor și invită, prin urmare, Comisia să dezvolte orientări clare referitoare la punerea în aplicare a legislației comunitare privind concurența și piața internă (spre exemplu, referitoare la punerea în aplicare a normelor privind ajutoarele de stat), indicând ce tip de subvenții publice pot fi acordate pentru a permite îndeplinirea rolului social, cultural și educațional al sportului și solicită, de asemenea, Comisiei să analizeze actualele programe de asistență din domeniul sportului în ceea ce privește posibilitățile oferite în vederea promovării sportului; constată, de asemenea, că protejarea și promovarea sportului sunt prevederi constituționale în anumite țări membre, de unde rezultă cerința de a garanta viabilitatea operațională a sportului;

11. subliniază că legătura dintre sport și sănătate este un element important, astfel încât legătura dintre organizațiile sau asociațiile sportive și fondurile destinate sănătății și medici a devenit, din ce în ce mai mult, o practică comună care reprezintă a valoare adăugată imensă pentru serviciile de asistență medicală și, în același timp, o sursă de economii;

12. constată că instituțiile UE nu au obligația legală de a recunoaște caracterul specific al sportului atunci când aplică prevederile tratatului și că, ca o consecință, însăși noțiunea de caracter specific rămâne vulnerabilă în fața deciziilor variabile ale tribunalelor;

13. invită Comisia să accepte, în interesul creării unui cadru financiar mai sigur pentru sportul neprofesionist, actualul sistem de finanțare publică a sportului neprofesionist prin contribuții de la loteriile administrate de stat și de la alte organizații autorizate la nivel național care organizează jocuri de noroc în beneficiul public;

14. salută intenția Comisiei de a menține posibilitățile existente de reducere a TVA și invită Comisia să încurajeze statele membre să ofere stimulente suplimentare pentru sport;

15. subliniază că sistemul fiscal discriminatoriu de favorizare a sportivilor, în vigoare în statele membre, poate avea efecte de denaturare a concurenței;

16. constată că recentele cazuri ale Curții de Justiție a Comunităților Europene, în special Meca-Medina[2], au subminat în mod serios statutul normelor sportive destinate asigurării fairplay-ului și competițiilor deschise;

17. solicită Comisiei și statelor membre să ia în considerare modul în care articolul 149 din Tratatul CE, astfel cum a fost modificat de Tratatul de la Lisabona, care ar putea fi susținut de Curtea de Justiție, poate contribui la recunoașterea mai clară și mai viguroasă a caracterului specific al sportului;

18. subliniază importanța finanțării activității fizice din școli, care este esențială pentru evoluția psihologică și fizică a celor mai mici copii fiind, în același timp, un instrument de îngrijire a sănătății pentru cei tineri și mai puțin tineri;

19. respinge ideea creării unei agenții sportive a UE, deoarece responsabilitatea individuală a numărului imens al diferitelor forme de organizații sportive la nivelul UE nu trebuie erodată;

20. își exprimă sprijinul pentru sistemul de autorizare a cluburilor introdus în domeniul fotbalului în 2004, care promovează echilibrul competitiv și oferă cluburilor stabilitate financiară; solicită dezvoltarea și punerea în aplicare, în continuare, a unor astfel de sisteme în alte discipline sportive, în vederea promovării celor mai bune practici și a bunei guvernări în domeniul sportului, în conformitate cu legislația UE;

21. își repetă solicitarea anterioară (în ceea ce privește fotbalul) adresată Comisiei de a lua măsuri în ceea ce privește pariurile și sportul; solicită, în mod specific, Comisiei și statelor membre să analizeze, împreună cu operatorii sportivi și cei care activează în domeniul pariurilor, crearea unui cadru viabil, echitabil și durabil în vederea protejării tuturor sporturilor de poluarea exercitată de comportamentul ilegal legat de pariuri și păstrării încrederii publicului sportiv european; subliniază că monopolurile de stat ale jocurilor de noroc pot constitui o încălcare a legislației UE și invită Comisia să susțină piața unică europeană în domeniul pariurilor realizate pe internet și să propună măsuri adecvate în acest domeniu;

22. consideră că sportul poate fi susținut la fel de eficient și în absența unor monopoluri de stat ale jocurilor de noroc;

23. își exprimă preocuparea cu privire la creșterea volumului publicității destinate tinerilor care asociază sportul și alcoolul și recomandă ca, deși organizațiile sportive sunt libere să folosească clienți de publicitate și sponsori din toate domeniile industriei, o atenție specială să fie acordată publicității sportive destinate tinerilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	26.3.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	39 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Mariela Velichkova Baeva, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Slavi Binev, Sebastian Valentin Bodu, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Manuel António dos Santos, Jonathan Evans, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Robert Goebbels, Donata Gottardi, Benoît Hamon, Gunnar Hökmark, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Sophia in ‘t Veld, Othmar Karas, Wolf Klinz, Christoph Konrad, Guntars Krasts, Astrid Lulling, Gay Mitchell, John Purvis, Alexander Radwan, Eoin Ryan, Olle Schmidt, Peter Skinner, Ieke van den Burg, Cornelis Visser
Membri supleanți prezenți la votul final	Valdis Dombrovskis, Harald Ettl, Vladimír Maňka, Thomas Mann, Janusz Onyszkiewicz, Bilyana Ilieva Raeva, Andreas Schwab, Donato Tommaso Veraldi, Kristian Vigenin

• [1]  JO L 298, 17.10.89, p. 23.
• [2]  Cazul C-519/04 P, Meca-Medina și Majcen v. Commission, [2006] ECR I-6991.

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (29.2.2008)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la Cartea albă privind sportul

(2007/2261(INI))

Raportoare pentru aviz: Emine Bozkurt

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

-     având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică[1], care interzice toate formele de discriminare rasială în domenii precum ocuparea forței de muncă, educație, securitate socială, asistență medicală și accesul la bunuri și servicii,

-     având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă[2],

-     având în vedere declarația sa din 14 martie 2006 privind lupta împotriva rasismului în fotbal[3],

Α.  întrucât sportul joacă un rol crucial în incluziunea socială, integrare și beneficierea de șanse egale, dialogul intercultural și promovarea muncii voluntare și ar trebui să fie lipsit de discriminări, precum și de orice manifestare de rasism, violență, xenofobie și intoleranță;

B.   întrucât sportivii cu handicap nu trebuie să fie discriminați în comparație cu sportivii fără handicap în privința drepturilor sociale în cadrul sistemelor juridice ale statelor membre,

1.   solicită Comisiei, în acest context, să respecte principiul subsidiarității;

2.   solicită Comisiei să demonstreze respectul cuvenit specificității sportului și să ofere mai multă siguranță juridică prin crearea unor linii directoare clare privind aplicabilitatea legislației comunitare sporturilor în Uniunea Europeană, implicând toate părțile interesate și în cadrul unui dialog comun interinstituțional; în acest context, solicită Comisiei să respecte principiul subsidiarității;

3.   solicită Comisiei, în consecință, să comande un studiu privind legislația comunitară, inclusiv normele de muncă și cele în materie de protecție socială aplicabile sportului în Uniunea Europeană, punând un accent deosebit pe transferurile de jucători;

4.   recomandă ca prevenirea și combaterea dopajului să constituie o preocupare importantă pentru statele membre; solicită aplicarea unei politici de prevenire și de reprimare la nivel internațional în domeniul combaterii dopajului și subliniază necesitatea de a combate neregulile prin intermediul controalelor, al cercetării, al detectării și al supravegherii permanente de durată efectuate de medici independenți și, în paralel, prin intermediul prevenirii și al educației;

5.   susține aplicabilitatea de bază a legislației comunitare privind nediscriminarea, care interzice orice fel de discriminare, domeniului sportului profesionist și celui destinat amatorilor în Uniunea Europeană și invită toate statele membre și Comisia să transpună și să pună în aplicare în mod eficient Directivele 2000/78/CE și 2000/43/CE; susține că sportul are o funcție socială, putând fi considerat un instrument util pentru a promova coeziunea și integrarea socială, precum și înțelegerea culturală între persoanele de sex, rasă și religie diferite și pentru a combate discriminarea, intoleranța, rasismul și violența;

6.   solicită Comisiei să inițieze neîntârziat un dialog cu organizațiile sportive pentru a se ajunge la un acord durabil privind îmbunătățirea formării sportivilor tineri și folosirea de jucători autohtoni;

7.   solicită Comisiei să garanteze că orice derogare bazată pe specificitatea sportului rămâne într-o sferă de aplicare legală și limitată;

8.   solicită Comisiei să garanteze atât sportivilor profesioniști, cât și antrenorilor și personalului auxiliar posibilitatea de liberă circulație conform jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene și legislației comunitare, recunoscând în același timp dorința de a realiza un echilibru între principiul liberei circulații și nevoia echipelor sportive naționale de a avea mai mulți jucători autohtoni; în acest context, solicită Comisiei să investească nu numai în calificările sportive, dar și în cele profesionale ale sportivilor și să facă posibilă recunoașterea reciprocă sporită în Uniunea Europeană a calificărilor care au fost dobândite în cadrul activităților sportive pe baza nivelurilor comune de referință definite de Cadrul european de calificări prin instituirea unei certificări europene a agenților sportivi care să permită controlarea acestora, fapt care va contribui la încadrarea acestora pe piața muncii pe termen lung, precum și la coeziunea socială în Europa; subliniază necesitatea de a oferi programe de formare accesibile tuturor sportivilor, pentru a garanta reintegrarea acestora pe piața muncii la finalul carierei sportive;

9.   recunoaște că sportul este un sector care creează locuri de muncă și contribuie la creșterea și redresarea economică, în special în regiunile defavorizate, și că și alte sectoare sunt legate de acesta, cum ar fi educația, medicina, mass-media, precum și producerea și comercializarea produselor și echipamentelor speciale;

10. recunoaște dimensiunea socială și educațională a sportului și invită statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că sportivii pot beneficia de formare profesională la finalul carierei sportive dacă doresc acest lucru, în vederea împărtășirii experienței și cunoștințelor lor tinerilor sportivi;

11.  consideră că locul de muncă al sportivilor profesioniști sunt cluburile sportive și stadioanele; solicită cluburilor sportive să formeze, să promoveze și să folosească proprii sportivi tineri într-o mai mare măsură; invită organizațiile și cluburile profesioniste sportive să lanseze campanii pentru a lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, rasism și xenofobie înaintea și în timpul participării la activități sportive și în timpul și după competițiile sportive, atât pe stadioane, cât și în afara acestora; în acest context, solicită publicarea de rapoarte anuale privind progresele realizate în acest domeniu; invită statele membre și autoritățile locale să garanteze accesul persoanelor cu handicap la terenurile și bazele sportive;

12. susține în continuare că este esențial ca tinerii sportivi să beneficieze de la început atât de o formare practică, cât și teoretică, fapt care va permite sportivilor profesioniști să reintre pe piața muncii la încheierea carierei sportive;

13. sprijină consolidarea solidarității între sportul profesionist și cel destinat amatorilor pentru a încuraja cluburile mici, a promova sportul în cadrul școlii și a dezvolta infrastructurile locale relevante;

14. consideră că este de nedorit ca sportivii profesioniști să aibă mai puține drepturi decât alte categorii de angajați și, de aceea, consideră că este important ca sportivii profesioniști să aibă o sferă largă și transparentă de drepturi ca angajați, inclusiv dreptul de a încheia sau refuza contracte colective de muncă și dreptul de afiliere la sindicate profesionale;

15. invită statele membre și organismele de reglementare competente să analizeze acuzațiile de corupție și de exploatare în cazul recrutării și al angajării sportivilor, în special al sportivilor minori din afara Uniunii Europene;

16. recomandă ca asociațiile specifice aferente diferitelor categorii de persoane implicate în sport (jucători, antrenori, arbitri etc.) să fie reprezentate în mod adecvat în forurile de decizie ale federațiilor naționale și internaționale;

17. îndeamnă Comisia să garanteze că toate drepturile sociale prevăzute pentru sportivi sunt accesibile în mod egal sportivilor cu handicap;

18. recunoaște rolul sportului, inclusiv al sportului profesionist, ca un instrument important pentru promovarea spiritului de echipă, sportivitate și responsabilitate, incluziune socială și integrare culturală, ca un factor de promovare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă, a dezvoltării locale și regionale, a redresării comunităților urbane și a dezvoltării rurale și ca un mijloc de propagare a unor valori precum solidaritatea, toleranța și concurența loială, precum și ca un instrument pentru combaterea obezității și a excesului de greutate, dar și contribuția importantă a sportului la transmiterea valorilor sociale, educaționale și culturale de bază; solicită o mai mare implicare în combaterea dopajului, a criminalității și a corupției din interiorul cluburilor;

19.  invită statele membre să coopereze cu academiile de educație fizică pentru a asigura o educație de calitate și cuprinzătoare, în vederea transmiterii cunoștințelor necesare sportivilor, oferindu-le astfel acestora posibilitatea de a studia în cadrul instituțiilor de învățământ secundar și terțiar și de a avea acces pe piața muncii;

20. propune ca accesul la sport și integrarea în cadrul infrastructurilor sporturilor sociale să fie considerate drept un indicator al integrării sociale și un factor în analiza fenomenului de excludere socială;

21. subliniază importanța exercițiilor fizice și a sportului în reducerea obezității și eliminarea stilurilor de viață nesănătoase, deoarece acest fenomen are un impact pozitiv semnificativ, pe de o parte asupra sănătății cetățenilor și, pe de altă parte, în privința reducerii costurilor suportate de fondurile de asigurări de sănătate; își exprimă totuși îngrijorarea în legătură cu faptul că prelungirea programului de lucru și condițiile de lucru existente îi împiedică, în general, pe angajați să facă exerciții fizice regulate și să practice sportul în mod consecvent;

22. solicită Comisiei și statelor membre, ca, luând în considerare principiul subsidiarității, să aprobe și să finanțeze propuneri de proiecte ce acordă prioritate incluziunii sociale și sportului în cadrul bugetelor și programelor existente atât la nivel european, cât și la nivel național; sprijină intenția Comisiei de a acorda prioritate sportului în diferite programe de acțiune;

23. subliniază importanța încurajării populației să practice sporturi prin garantarea accesului la sport pentru toți și a egalității de șanse și prin investiții în formarea de profesori și antrenori, precum și în mai multe infrastructuri sportive publice; de asemenea, solicită acordarea sprijinului necesar pentru a facilita accesul la sport al persoanelor cu handicap;

24. consideră sportul și educația fizică ca fiind centrale în cadrul unei educații de înaltă calitate;

25.  salută recunoașterea de către Comisie în Cartea sa albă a naturii activităților non-profit din cadrul sporturilor drept servicii sociale de interes general; cere Comisiei să trateze sportul în consecință;

26. atrage atenția asupra sportului neprofesionist, care este adesea neglijat; subliniază necesitatea unui sprijin financiar suplimentar, a unor condiții de lucru mai bune și a altor stimulente și beneficii care să fie acordate sportului neprofesionist, inclusiv cluburilor nonprofit, sportivilor, antrenorilor și arbitrilor amatori și voluntari;

27. își exprimă sprijinul pentru organele de conducere din domeniul sportului care investesc în educarea și formarea tinerilor jucători prin sublinierea nevoii ca o echipă de club să includă un număr minim de jucători formați local, indiferent de naționalitatea acestora;

28. sprijină recomandările Comisiei ca statele membre să elaboreze strategii la nivel național, care să încerce în cadrul programelor educaționale să promoveze activitățile fizice în rândul copiilor și al școlarilor de la o vârstă fragedă;

29. recunoaște legătura dintre rolul comercial și cel social al sportului; recunoaște, prin urmare, că investițiile în promovarea dezvoltării tineretului, formarea de bază, echipamente și programe la nivel local, depind într-o mare măsură de generarea și de reinvestirea veniturilor mass-mediei provenite din sportul profesionist și din aplicarea efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală în cazul transmisiunilor sportive;

30. ia act de faptul că Asociația Ligilor Europene de Fotbal Profesionist și FIFPro au solicitat împreună Comisiei să înființeze în mod oficial un comitet pentru dialog social în domeniul fotbalului profesionist; salută această inițiativă și încurajează consolidarea în continuare a dialogului social.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	26.2.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	42 2 0
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Andersson, Edit Bauer, Emine Bozkurt, Iles Braghetto, Philip Bushill-Matthews, Milan Cabrnoch, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Luigi Cocilovo, Jean Louis Cottigny, Proinsias De Rossa, Harlem Désir, Harald Ettl, Richard Falbr, Carlo Fatuzzo, Ilda Figueiredo, Roger Helmer, Stephen Hughes, Karin Jöns, Ona Juknevičienė, Jean Lambert, Bernard Lehideux, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Jan Tadeusz Masiel, Elisabeth Morin, Csaba Őry, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Rovana Plumb, Bilyana Ilieva Raeva, Elisabeth Schroedter, José Albino Silva Peneda, Jean Spautz, Gabriele Stauner, Anne Van Lancker, Gabriele Zimmer
Membri supleanți prezenți la votul final	Mihael Brejc, Gabriela Crețu, Petru Filip, Donata Gottardi, Rumiana Jeleva, Jamila Madeira, Csaba Sógor, Kyriacos Triantaphyllides

• [1]  JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
• [2]  JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
• [3]  JO C 291 E, 30.11.2006, p. 143.

AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (27.3.2008)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la Cartea albă privind sportul

(2007/2261(INI))

Raportor pentru aviz: Toine Manders

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.      subliniază că prezentul aviz nu aduce atingere aspectelor fără caracter economic ale sportului profesionist sau ale sportului amator;

2.      constată că sportul profesionist și amator nu reprezintă doar un fenomen social și cultural major în Europa, ci și o sursă de venituri importante, deoarece generează activități economice;

3.      constată că structurile sportive existente din Europa se bazează pe principiul naționalității;

4.      recunoaște faptul că sportul profesionist trebuie să respecte norme care provin din surse multiple (CE, statele membre, organele de conducere din domeniul sportului), fapt care generează ambiguitate într-un domeniu deja nedefinit;

5.      constată că multiplicarea contestărilor juridice ale structurilor și normelor din domeniul sportului și a practicilor ilicite săvârșite de către unii agenți a creat o profundă îngrijorare, în timp ce o mai mare siguranță juridică ar permite tuturor actorilor implicați să valorifice mai bine avantajele oferite de piața internă; recomandă introducerea unei certificări europene a agenților jucătorilor, pentru ca activitatea acestora să fie reglementată;

6.      constată că jurisprudența a conturat, într-o mare măsură, mediul juridic în care funcționează sportul profesionist, dar că unele chestiuni necesită orientări suplimentare la nivel comunitar și național;

7.      observă că, adesea, există o neconcordanță între cererea și oferta de bilete pentru marile evenimente sportive, lucru care este în defavoarea consumatorilor; insistă asupra necesității de a se ține seama în totalitate de interesele consumatorilor în organizarea distribuirii de bilete și de a se garanta vânzări nediscriminatorii și echitabile de bilete la toate nivelurile;

8.      solicită statelor membre și organismelor de conducere din domeniul sportului să promoveze în mod activ rolul social și democratic al suporterilor, prin sprijinirea creării și dezvoltării federațiilor de suporteri și promovarea implicării lor în managementul și administrarea jocului;

9.      consideră că inițiativa „Supporters Direct” reprezintă în acest sens un exemplu de bune practici și solicită Comisiei, statelor membre și organismelor de conducere din domeniul sportului să promoveze difuzarea acestei inițiative;

10.    subliniază că, deoarece transmisia televizată a competițiilor sportive se face din ce în ce mai mult pe canale codate și preplătite, aceasta ar trebui să fie accesibilă prin intermediul unei game cât mai largi de mijloace de informare și platforme și sprijină dreptul statelor membre de a întocmi o listă a evenimentelor sportive, care să stipuleze faptul că o proporție semnificativă a publicului nu poate fi privată de transmiterea unui eveniment sportiv, dacă un stat membru consideră că acesta are o importanță majoră pentru societate;

11.    susține principiul vânzării colective de drepturi de difuzare pentru a asigura redistribuirea echitabilă a acestei resurse financiare importante; subliniază importanța mecanismului de solidaritate care asigură redistribuirea echitabilă a veniturilor între cluburi;

12.    subliniază necesitatea unui control mai bun al pieței pariurilor sportive și păstrarea integrității sportului; solicită Comisiei să prezinte o propunere care să garanteze o piață a pariurilor sportive în Uniunea Europeană pe baza unui sistem de autorizare de stat sau controlat de stat, oferind statelor membre posibilitatea de a lua măsurile necesare și corespunzătoare împotriva dependenței de pariuri, să respecte drepturile organizatorilor de evenimente sportive, să împiedice abuzurile și corupția și să permită existența unei surse stabile de finanțare care să promoveze sportul profesionist și amator;

13.    solicită Comisiei și statelor membre să studieze împreună cu operatorii sportivi și de pariuri crearea unui cadru funcțional, echitabil și durabil pentru a se asigura că toate sporturile din Europa nu sunt afectate de practici ilegale privind pariurile și păstrează încrederea publicului în integritatea sportului;

14.    invită Comisia să prezinte un cadru juridic și economic privind sporturile profesioniste, recunoscând, în același timp, că aspectele care privesc organizarea generală și normele sportului profesionist trebuie să rămână sub competența actorilor implicați cel mai îndeaproape și că, respectându-se principiul subsidiarității, UE ar trebui să intervină numai dacă este necesar.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	26.3.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	22 2 1
Membri titulari prezenți la votul final	Cristian Silviu Bușoi, Charlotte Cederschiöld, Gabriela Crețu, Mia De Vits, Janelly Fourtou, Vicente Miguel Garcés Ramón, Evelyne Gebhardt, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Edit Herczog, Iliana Malinova Iotova, Pierre Jonckheer, Alexander Lambsdorff, Kurt Lechner, Lasse Lehtinen, Toine Manders, Arlene McCarthy, Catherine Neris, Zita Pleštinská, Giovanni Rivera, Zuzana Roithová, Luisa Fernanda Rudi Ubeda, Heide Rühle, Leopold Józef Rutowicz, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler, Marian Zlotea
Membri supleanți prezenți la votul final	Emmanouil Angelakas, Šarūnas Birutis, Giovanna Corda, Benoît Hamon, Joel Hasse Ferreira, Filip Kaczmarek, Othmar Karas, Joseph Muscat, Gary Titley, Anja Weisgerber

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (7.3.2008)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la Cartea albă privind sportul

(2007/2261(INI))

Raportor pentru aviz: Gerardo Galeote

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât sportul are un rol de integrare și poate contribui la coeziunea socială, precum și la coeziunea internă a regiunilor,

1.  subliniază importanța pe care o are includerea sportului în Tratatul de la Lisabona și semnalează oportunitatea pe care o oferă pentru mobilizarea resurselor financiare și a programelor Uniunii Europene cu scopul de a folosi sportul ca instrument de dezvoltare economică, coeziune socială și modernizare a infrastructurii orașelor și regiunilor din UE;

2.  recunoaște importanța pe care o are sportul, industria sportului, precum și turismul sportiv pentru crearea de locuri de muncă și pentru înființarea de întreprinderi mici și mijlocii;

3.   subliniază că un nivel ridicat de disponibilitate și acces la infrastructurile sportive pentru toate grupurile sociale influențează în mod pozitiv calitatea vieții atât în zonele rurale, cât și în cele urbane; recomandă autorităților locale și regionale dezvoltarea infrastructurilor sportive, ca o componentă indispensabilă a serviciilor de interes general;

4.  reamintește și subliniază faptul că în cazul sportului se aplică normele generale comunitare privind piața internă, libera concurență și libera circulație a lucrătorilor, care și-au dovedit eficiența în domeniul coeziunii sociale și teritoriale și al dezvoltării economice; reamintește, de asemenea, faptul că cea mai mare parte a dispozitivelor sportive și recreative din localități și regiuni contribuie la conviețuirea interculturală și reprezintă prin aceasta o componentă indispensabilă a serviciilor de interes general;

5.   evidențiază importanța pe care o are succesul unor cluburi sportive în competiții internaționale pentru eforturile de dezvoltare ale anumitor regiuni și țări, în mod direct sub forma exportului de produse și licențe și în mod indirect sub forma beneficiilor pe care le aduc aceste cluburi țărilor și regiunilor lor, ca ambasadori culturali; sprijină măsurile pe care le adoptă țările sau regiunile pentru a proteja sau spori competitivitatea cluburilor lor emblematice, în condițiile în care se aplică tuturor aceleași reguli de bază și dacă aceste măsuri sunt în conformitate cu dreptul comunitar; subliniază, de asemenea, că, pentru dezvoltarea socială și economică a unei regiuni, este hotărâtoare dezvoltarea pozitivă a sportului de masă și a sportului recreațional, în primul rând în vederea creșterii atractivității regiunii pentru tineri, astfel încât aceștia să rămână în regiunea respectivă; sprijină implicarea cluburilor sportive de prestigiu în sportul de masă și în sportul recreațional; subliniază faptul că această implicare reprezintă o contribuție la realizarea binelui general;

6.  evidențiază diferențele semnificative dintre diferite regiuni și între statele membre în ceea ce privește relevanța socială și economică a diferitelor sporturi, precum și în ceea ce privește relativa importanță și popularitate a principalelor cluburi în cadrul celor mai importante sporturi profesioniste; așadar, consideră justificabile și necesare diferențele în ceea ce privește structura veniturilor, metodele de generare de venituri, formele de exprimare a solidarității și abordarea în materie de echilibru concurențial; consideră, cu toate acestea, că, pentru a garanta importanța socială și economică a sportului în toate regiunile și în entitățile mai mici, este important să se încurajeze implicarea cluburilor sportive în acțiuni de solidaritate socială și în mecanisme opționale de solidaritate socială; consideră că implicarea socială a cluburilor sportive în sportul de masă și în utilizarea facilităților sportive de înaltă calitate de către toate grupurile sociale poate reprezenta o contribuție majoră la coeziunea socială și economică și consideră, prin urmare, că o astfel de implicare este indispensabilă;

7.  solicită Comisiei și statelor membre să prevadă, în cadrul strategiilor de dezvoltare durabilă, finanțare pentru infrastructurile și proiectele referitoare la sport din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), precum și posibilitatea de a obține acces la noile instrumente de finanțare (JEREMIE și JESSICA, între altele);

8.  propune crearea unui mecanism eficient de încurajare a cooperării transfrontaliere și interregionale pentru a se realiza o mai bună valorificare a investițiilor în infrastructurile realizate cu ocazia evenimentelor sportive; în continuare, propune încurajarea promovării sportului prin intermediul grupării europene de cooperare teritorială, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)[1];

9.  solicită Comisiei ca, atunci când prezintă propuneri în referitoare la probleme atât de sensibile pentru dezvoltarea sportului în statele membre, cum ar fi drepturile de imagine, administrarea drepturilor de difuzare sau pariurile sportive, să respecte cu rigurozitate principiul subsidiarității și experiența și particularitățile fiecărui stat membru, precum și transferul de competențe către regiunile sale, dacă acesta s-a realizat.

10.   subliniază importanța regiunilor și a autorităților locale în organizarea evenimentelor sportive profesionale și recreaționale, în dezvoltarea infrastructurii, precum și în promovarea sportului și a unui stil de viață sănătos printre cetățenii UE și în special printre tinerii de vârstă școlară;

11.  recomandă ca politica socială a statelor membre să aibă întotdeauna în vedere importantul rol de integrare pe care îl are sportul pentru imigranți, precum și dezvoltarea valorilor inerente sportului, cum ar fi conviețuirea, toleranța și solidaritatea;

12.  solicită statelor membre ca, având în vedere importanța activităților sportive integratoare, să creeze posibilitatea ca sportivii și elevii cu handicap să participe la activități sportive zilnice, atât în cadrul școlar, cât și în afara acestuia;

13.  având în vedere nevoia de a adopta o abordare orizontală în ceea ce privește aspectele legate de protecția mediului și a sănătății, recomandă Comisiei să încurajeze promovarea protecției mediului și a sănătății cu ocazia evenimentelor sportive europene;

14.  recunoaște importanța sportului în ceea ce privește protecția sănătății și de aceea recomandă ca deținătorii drepturilor de difuzare să încurajeze publicitatea pentru sport în sine;

15.  solicită statelor membre, având în vedere faptul că unul dintre obiectivele formulate în Cartea albă îl constituie introducerea activităților sportive zilnice în instituțiile de învățământ, să instituie cursuri de educație fizică obligatorii la fiecare nivel al sistemului educațional, începând cu școala primară și terminând cu instituțiile de învățământ superior;

16. recomandă statelor membre să utilizeze un procent semnificativ din veniturile provenite din sport pentru finanțarea cheltuielilor legate de sport atât la nivel național, cât și local;

17. recomandă Comisiei, în lumina faptului că eforturile de coeziune în cadrul Uniunii Europene sunt de cea mai mare importanță pentru noile state membre, și a faptului că, tot în noile state membre, numărul persoanelor care practică activități sportive în mod regulat este îngrijorător de scăzut, să depună toate eforturile în vederea sporirii semnificative a acestui număr în următorii cinci ani.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.2.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	49 0 4
Membri titulari prezenți la votul final	Alfonso Andria, Emmanouil Angelakas, Stavros Arnaoutakis, Elspeth Attwooll, Rolf Berend, Jana Bobošíková, Victor Boștinaru, Antonio De Blasio, Petru Filip, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Pedro Guerreiro, Gábor Harangozó, Marian Harkin, Jim Higgins, Mieczysław Edmund Janowski, Rumiana Jeleva, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Miloš Koterec, Constanze Angela Krehl, Jamila Madeira, Mario Mantovani, Sérgio Marques, Miroslav Mikolášik, James Nicholson, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Maria Petre, Markus Pieper, Pierre Pribetich, Wojciech Roszkowski, Elisabeth Schroedter, Grażyna Staniszewska, Catherine Stihler, Dimitar Stoyanov, Margie Sudre, Andrzej Jan Szejna, Oldřich Vlasák
Membri supleanți prezenți la votul final	Jan Březina, Brigitte Douay, Den Dover, Emanuel Jardim Fernandes, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Vladko Todorov Panayotov, Miloslav Ransdorf, Zita Pleštinská, László Surján, Iuliu Winkler
Substitute(s) under Rule 178(2) present for the final vote	Janelly Fourtou, Zdzisław Zbigniew Podkański

• [1]  JO L 210, 31.7.2006, p 19.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (27.3.2008)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la Cartea albă privind sportul

(2007/2261(INI))

Raportoare pentru aviz: Neena Gill

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   subliniază că, deși tratatul existent nu conține prevederi care să confere competențe specifice pentru sport, sportul nu este exclus din sfera de aplicare a legislației comunitare, ci este inclus în această sferă în special în ceea ce privește interzicerea discriminării (articolul 12 din tratat), libera circulație a lucrătorilor (articolul 39), libera stabilire și libertatea de a presta servicii (articolele 43 și 49) și regulile de concurență (articolele 81 – 87); subliniază, în continuare, că dispozițiile privind ocuparea forței de muncă, politica socială, cultura, educația și sănătatea influențează, de asemenea, sportul;

2.   afirmă că sportul trebuie să asigure interdependența competitorilor și necesitatea garantării incertitudinii rezultatelor competițiilor, care ar putea justifica punerea în aplicare de către organizațiile sportive a unui cadru specific pentru producerea și vânzarea de evenimente sportive;

3.   consideră că aceste caracteristici specifice ale sportului nu garantează o scutire automată de la normele de concurență ale UE a niciunei activități economice generate de sport;

4.   consideră că, având în vedere caracteristicile unice ale sportului, Comisia ar trebui să aibă în vedere adoptarea, după consultarea diferitelor părți interesate și a Parlamentului, a unor orientări interpretative destinate clarificării întregii chestiuni a relației dintre legislația comunitară și normele privind sportul care nu intră în sfera legislației și a domeniului căruia i se aplică legea, în special a distincției dintre acele aspecte ale organizării sportului care reprezintă obiectul acelei legislații și acele norme care nu reprezintă obiectul legislației, ținând cont, de asemenea, de principiul subsidiarității și al proporționalității și de faptul că normele sportive care se referă la chestiuni de interes pur sportiv și care nu au de-a face deloc cu activitatea economică nu intră în domeniul de aplicare al tratatului; consideră că această distincție ar trebui să ia în considerare diferența dintre sportul profesionist și cel amator; subliniază că astfel de reguli, care sunt în legătură cu natura și contextul specific al evenimentelor sportive, sunt inerente organizării și desfășurării corecte a competiției sportive și nu pot fi privite ca o restricționare a legislației cu privire la libera circulație a lucrătorilor și la libertatea de a presta servicii, cu condiția ca efectele restrictive privind competiția să fie proporționale cu interesul sportiv real legitim urmărit;

5.   solicită organizațiilor sportive să accepte dreptul la recurs în cadrul instanțelor de drept comun în ceea ce privește recunoașterea principiului de autoreglementare în sport, structurile modelului sportiv european și principiile care guvernează organizarea competițiilor sportive;

6.   este de părere că dependența exclusivă de intervenția Curții de Justiție în ultimă instanță conduce, inevitabil, la o abordare nesatisfăcătoare de la caz la caz și la lipsa certitudinii juridice, în special deoarece raționamentul din jurisprudență nu este întotdeauna clar sau consecvent, după cum o atestă o serie de cauze, de la Walrave la Meca-Medina; observă complexitatea separării aspectelor competiționale comerciale de chestiunile pur sportive, cum ar fi faptul că anumite probleme trebuie să fie tratate de la caz la caz și, în consecință, se opune oricăror acțiuni care încearcă exceptarea pe categorii a regulilor concurențiale stabilite de articolele 81 și 82 din tratat;

7.   constată că recunoașterea calificărilor profesionale ale agenților de jucători este acoperită de Directiva 2005/36/CE[1] dacă profesia este reglementată de normele naționale;

8.   consideră că practicile ilicite ale unor agenți de jucători (corupție, spălare de bani, trafic cu jucători sub limita de vârstă) ar putea să justifice adoptarea unui act legislativ care să cuprindă cerințele minime profesionale pentru agenții de jucători (cunoașterea subiectelor specifice, respectabilitatea, evitarea conflictului de interese, de exemplu ca rezultat al dublei reprezentări, etc.);

9.   se pronunță ferm în favoarea sistemului de acordare a licențelor al clubului UEFA și solicită adoptarea, pe tot cuprinsul Europei, a unor asemenea bune practici;

10. consideră că, deși comercializarea principală a drepturilor de televiziune constituie o restricție pe orizontală a competiției în temeiul articolului 81 alineatul (1) din tratat, ar fi eficient să fie interpretată în lumina articolului 81 alineatul (3) și că asemenea aranjamente sunt acceptabile cu condiția ca acestea să fie conforme cu principiile solidarității între cluburi, ale transparenței, ale responsabilității și ale obiectivității;

11. invită statele membre să adopte măsuri de reglementare pentru a proteja sportul de orice influență negativă în relație cu pariurile; consideră că există o necesitate specială de a reduce furnizarea oportunităților de pariu și de a aborda riscul conflictelor între interesele economice ale companiilor de pariuri și rezultatele sportive; solicită statelor membre să interzică deținerea de cluburi sportive sau implicarea comercială în acestea (de exemplu sponsorizarea) de către companiile de pariuri sau legăturile companiilor de pariuri cu persoane din sport, cu excepția cazului în care companiile de pariuri exclud clubul sau persoanele din sport în chestiune de la oferta lor de pariu sportiv;

12. solicită, în mod special, Comisiei și statelor membre să studieze, împreună cu operatorii sportivi și de pariuri, crearea unui cadru aplicabil, echitabil și durabil pentru a se asigura că toate sporturile în Europa rămân libere de poluarea cu pariurile ilegale și mențin încrederea publicului sportiv european;

13. recunoaște dreptul statelor membre de a lua măsuri prin care să protejeze dreptul la informație și de a asigura accesul larg al publicului la prezentarea, prin intermediul televiziunii, a unor evenimente sportive naționale sau internaționale de importanță majoră pentru societate, cum ar fi Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial de Fotbal și Campionatul European de Fotbal UEFA;

14. accentuează natura schimbătoare rapidă a economiei sportive europene, care este bazată din ce în ce mai mult pe investiții și dezvoltarea conținutului inovator al sportului prin tehnologiile digitale; recunoaște necesitatea de a împiedica subminarea drepturilor de proprietate intelectuală și determinarea de a micșora pirateria și de a reduce domeniul operațiilor ilegale efectuate pe internet;

15. își exprimă îngrijorarea cu privire la erodarea – uneori sistematică – a drepturilor de autor de către utilizatorii site-urilor rețelelor sociale; recunoaște dezvoltarea deosebită a conținutului creat de utilizatori, dar și riscul mărit al abuzului privind drepturile de autor; consideră că, acolo unde tehnologia permite identificarea integrată sau atașată a unei indicații privind drepturile de autor, nu este lipsit de rațiune să se solicite filtrarea, în vederea detectării unei asemenea indicații, de către furnizorii de servicii ai site-urilor, precum și realizarea de acțiuni mai proactive; cu toate acestea, consideră că o asemenea standardizare a tehnologiei este de dorit pentru a preveni ca cerința de filtrare să devină excesiv de constrângătoare;

16. recunoaște îngrijorările legitime ale organizațiilor sportive privind marketingul agresiv; observă, în acest context, că legislația privind drepturile de autor și mărcile nu poate fi atât de cuprinzătoare încât să prevină această practică parazitară; observă că revizuirea dispozițiilor legislației privind crearea unui risc de confuzie, valabilă în anumite state membre, poate indica drumuri spre posibile soluții.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.3.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Carlo Casini, Bert Doorn, Monica Frassoni, Giuseppe Gargani, Neena Gill, Piia-Noora Kauppi, Klaus-Heiner Lehne, Katalin Lévai, Antonio López-Istúriz White, Hans-Peter Mayer, Manuel Medina Ortega, Hartmut Nassauer, Aloyzas Sakalas, Francesco Enrico Speroni, Diana Wallis, Jaroslav Zvěřina, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Sharon Bowles, Mogens Camre, Jean-Paul Gauzès, Sajjad Karim, Kurt Lechner, Georgios Papastamkos, Michel Rocard, Gabriele Stauner, József Szájer, Jacques Toubon
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Gabriela Crețu

• [1]  JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (27.3.2008)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la Cartea albă privind sportul

(2007/2261(INI))

Raportoare pentru aviz: Esther De Lange

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   invită Comisia și statele membre să pună în aplicare o politică de cooperare polițienească transfrontalieră bazată pe informare în domeniul sportului, care să includă schimbul de informații și date confidențiale între serviciile de securitate, respectând totodată libertatea, drepturile fundamentale și normele de protecție a datelor;

2.   subliniază că sportul și, în special, anumite discipline sportive profesionalizate, s-a transformat sau este pe punctul de a se transforma într-un comerț mondializat, care se înscrie într-o piața mondializată și într-o logică de mondializare;

3.   subliniază că această logică mondializată modifică relațiile dintre agenții sportivi și creează noi realități, iar abordările necesare pentru a face față acestor noi provocări diferă în funcție de statele membre, ceea ce face necesară căutarea unor soluții politice și legislative armonioase și coerente, care să respecte principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, precum și ansamblul dispozițiilor din tratatele Uniunii Europene.

4.   subliniază necesitatea ca, pe lângă adoptarea unor măsuri preventive, disuasive și represive, să fie create condițiile pentru o abordare mai cuprinzătoare, care să permită înfruntarea și combaterea riscurilor legate de evenimentele sportive, care să implice toate părțile interesate într-o strategie axată pe consolidarea aspectelor non-represive ale reacției la provocări, cu un accent deosebit pus pe educație și formare, precum și pe schimbul de cele mai bune practici;

5.   atrage în mod deosebit atenția asupra valoroasei experiențe oferite de punctele naționale de informare fotbalistică, responsabile de coordonarea și facilitarea schimburilor transfrontaliere de informații între serviciile de poliție, inclusiv în ceea ce privește evaluarea riscurilor și schimbul de informații privind suporterii cu risc ridicat, precum și asupra manualului de cooperare polițienească internațională, care ar putea avea un rol esențial în cadrul acestei politici bazate pe informare; invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea, precum și să dezvolte în continuare și să actualizeze această abordare, atunci când este necesar;

6.   solicită insistent statelor membre și tuturor organizațiilor și instituțiilor cu responsabilități în domeniul sportiv să își dubleze eforturile de combatere a utilizării, furnizării și comercializării de substanțe dopante ilegale;

7.   solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru combaterea traficului și exploatării sportivelor și sportivilor minori, și consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a garanta că decizia de a fixa o cotă de jucători formați la nivel local („home-grown initiative”) nu va conduce la traficul de copii;

8.   îndeamnă Comisia să consacre pe viitor o parte din orice acțiune pregătitoare în domeniul sportului protecției minorilor;

9.   invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile ce se impun pentru a se asigura că evenimentele sportive importante nu încurajează traficul și abuzul de ființe umane, cum ar fi prostituția forțată și orice altă practică contrară drepturilor fundamentale;

10. subliniază necesitatea adoptării unor măsuri în vederea prevenirii atitudinilor rasiste și a unei monitorizări stricte a punerii în aplicare a legislației privind rasismul și xenofobia, precum și orice fel de violență și discriminare în cadrul evenimentelor sportive, fără a exclude punerea în aplicare cu strictețe a legislației în vigoare; îndeamnă Comisia și statele membre să introducă în politicile lor măsuri care să promoveze valori cum ar fi solidaritatea, toleranța și nediscriminarea;

11. solicită statelor membre să introducă perspectiva de gen în toate aspectele legate de politicile sportive, pentru a reduce în continuare diferența care persistă între bărbați și femei, atât în ceea ce privește reprezentarea în organismele sportive, remunerarea, cât și participarea efectivă la sport, în vederea uniformizării avantajelor personale și sociale legate de sport;

12. salută dezvoltarea sistemelor de acordare a licențelor pentru cluburi la nivel național și european și consideră că astfel de sisteme ar trebui să includă, de asemenea, dispoziții în materie de prevenire a rasismului, xenofobiei și violenței și de protecție a minorilor și respectare a drepturilor fundamentale;

13. subliniază necesitatea absolută de a consolida cooperarea polițienească și judiciară între statele membre și instituțiile europene de poliție în vederea combaterii mai eficiente a diferitelor tipuri de delicte comise în domeniul sportului, cu ocazia unor evenimente sportive, cum ar fi furnizarea și utilizarea de substanțe dopante, traficul de ființe umane etc..

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.3.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	35 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	Alexander Alvaro, Philip Bradbourn, Carlos Coelho, Esther De Lange, Gérard Deprez, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Bárbara Dührkop Dührkop, Armando França, Patrick Gaubert, Roland Gewalt, Jeanine Hennis-Plasschaert, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Magda Kósáné Kovács, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Stavros Lambrinidis, Henrik Lax, Roselyne Lefrançois, Sarah Ludford, Javier Moreno Sánchez, Rareș-Lucian Niculescu, Athanasios Pafilis, Martine Roure, Inger Segelström, Csaba Sógor, Vladimir Urutchev, Ioannis Varvitsiotis, Manfred Weber, Tatjana Ždanoka
Membri supleanți prezenți la votul final	Edit Bauer, Sophia in ‘t Veld, Jean Lambert, Marian-Jean Marinescu, Antonio Masip Hidalgo, Bill Newton Dunn, Nicolae Vlad Popa
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Manolis Mavrommatis

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea DE GEN (29.2.2008)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la Cartea albă privind sportul

(2007/2261(INI))

Raportoare pentru aviz: Pia Elda Locatelli

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, în ciuda anumitor progrese realizate la nivel european în ceea ce privește egalitatea între sexe, se înregistrează încă inegalități persistente între femei și bărbați în domeniul sportului;

B.   întrucât femeile sunt subreprezentate la toate nivelurile ierarhice și administrative din domeniul sportului;

1.   invită statele membre să acorde același sprijin și să ofere posibilități comparabile pentru femei și bărbați în domeniul educației fizice și al sportului, creând programe mai egalitare în vederea remedierii inegalităților existente;

2.   salută Cartea albă a Comisiei privind sportul, care abordează probleme din domeniul sportului într-o manieră cuprinzătoare; regretă, totuși, că perspectiva de gen nu este luată în considerare în mod adecvat, în special în ceea ce privește acordarea de remunerații egale pentru performanțe egale, atletele câștigând mai puțin decât atleții;

3.   ia act de sprijinul Comisiei în ceea ce privește dreptul la informare și acces larg al cetățenilor la transmisiile televizate ale evenimentelor sportive;

4.   atrage atenția asupra unor studii care arată că numai 10 % dintre reportajele și activitățile de acoperire mediatică a disciplinelor sportive privesc femeile; invită Comisia să continue respectarea principiului tratamentului egal al femeilor și al bărbaților și în ceea ce privește prezentarea în mass-media a evenimentelor sportive;

5.   invită statele membre să monitorizeze utilizarea fondurilor publice destinate sportului, verificând repartizarea lor egală în raport cu exigențele sportivelor și sportivilor;

6.   invită statele membre și organizațiile sportive să ofere femeilor posibilități de carieră în medii legate de lumea sportului, inclusiv în poziții de conducere;

7.   invită statele membre să încurajeze promovarea activităților sportive în rândul femeilor nu numai la o vârstă fragedă, ci pe parcursul întregii lor vieți, inclusiv la vârsta a treia deoarece, durata de viață fiind mai mare, și etapa activă a vieții lor durează mai mult;

8.   invită Comisia și statele membre să amelioreze protecția femeilor în domeniul sportului prin promovarea unor politici de prevenire eficiente, a unor programe de sensibilizare și a unor măsuri severe de sancționare a hărțuirii sexuale și a abuzului din domeniul sportului;

9.   invită statele membre să încurajeze acoperirea mediatică a activităților sportive ale femeilor, pentru a face posibilă apariția unor personalități feminine de referință (modele) și depășirea stereotipurilor de gen;

10. invită statele membre să recunoască succesele femeilor în disciplinele sportive în același mod ca și pe cele obținute de bărbați; subliniază importanța normelor nediscriminatorii care reglementează competițiile sportive prin stabilirea unor premii echivalente pentru bărbați și femei;

11. subliniază faptul că femeile și bărbații care participă la activități sportive neprofesioniste nu beneficiază din partea statului de asigurări medicale, sociale, în caz de accident, de protecția maternității și a paternității; invită statele membre să ia măsuri care să asigure o protecție adecvată;

12. subliniază importanța sfaturilor medicale oferite femeilor cu privire la beneficiile potențiale ale activității fizice în timpul sarcinii și după nașterea copilului, cum ar fi ameliorarea circulației sangvine și reducerea anumitor neplăceri din perioada de sarcină, cum ar fi constipația sau oboseala, precum și reducerea stresului și a tensiunii fizice și emoționale;

13. invită statele membre să dea mai multă importanță disciplinelor sportive în programele școlare pentru elevi și eleve, pentru a-i stimula pe aceștia să practice un sport și a le asigura o educație sportivă, promovând în același timp accesul și avansarea într-o carieră în lumea sportului;

14. subliniază faptul că interzicerea participării fetelor la activități sportive, înot sau la activități școlare suplimentare din motive de diferență culturală nu este justificată de nicio cultură sau religie și nu trebuie tolerată;

15. invită Comisia și statele membre să intensifice prevenirea și controalele medicale pentru tinerii sportivi și tinerele sportive și să asigure respectarea tuturor drepturilor consacrate în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului;

16. invită statele membre să sprijine funcționarea organizațiilor sportive, a cluburilor și a asociațiilor care organizează activități sportive pentru persoanele în vârstă, în special pentru femei;

17. invită Comisia și statele membre să combată exploatarea fetelor și a băieților în domeniul sportului și traficul de copii, prin punerea strictă în aplicare a legilor și a normelor existente; sugerează că ar fi de dorit creșterea nivelului de securitate juridică, în special în aplicarea normelor referitoare la sportivii formați pe plan local.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.2.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	30 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Edit Bauer, Emine Bozkurt, Hiltrud Breyer, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Věra Flasarová, Lívia Járóka, Piia-Noora Kauppi, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Urszula Krupa, Roselyne Lefrançois, Astrid Lulling, Siiri Oviir, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Zita Pleštinská, Anni Podimata, Teresa Riera Madurell, Eva-Britt Svensson, Anne Van Lancker, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Ana Maria Gomes, Donata Gottardi, Anna Hedh, Elisabeth Jeggle, Marusya Ivanova Lyubcheva, Maria Petre
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Manolis Mavrommatis, Milan Gaľa, Tunne Kelam, Małgorzata Handzlik

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	1.4.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	31 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Guy Bono, Nicodim Bulzesc, Marie-Hélène Descamps, Jolanta Dičkutė, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Claire Gibault, Vasco Graça Moura, Ruth Hieronymi, Ramona Nicole Mănescu, Manolis Mavrommatis, Ljudmila Novak, Dumitru Oprea, Doris Pack, Mihaela Popa, Christa Prets, Karin Resetarits, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Thomas Wise, Tomáš Zatloukal
Membri supleanți prezenți la votul final	Victor Boștinaru, Gerardo Galeote, Ignasi Guardans Cambó, Gyula Hegyi, Christel Schaldemose, László Tőkés, Ewa Tomaszewska, Cornelis Visser