RAPORT privind relațiile comerciale și economice cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

14.4.2008 - (2007/2265(INI))

Comisia pentru comerț internațional
Raportor: Glyn Ford

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind relațiile comerciale și economice cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

(2007/2265(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale privind negocierile comerciale bilaterale și, în special, Rezoluția sa din 13 decembrie 2007 privind relațiile economice și comerciale cu Coreea[1] ,

–   având în vedere Carta ASEAN, semnată la 20 noiembrie 2007, în cadrul celei de-a treisprezecea reuniuni la nivel înalt a ASEAN de la Singapore,

–   având în vedere rezoluțiile sale privind Burma, cele mai recente fiind cele adoptate la 6 și la 27 septembrie 2007[2],

–   având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2008 privind grupul la nivel înalt CARS 21: Cadru competitiv de reglementare privind autovehiculele[3] ,

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 iulie 2007 privind Acordul TRIPS și accesul la medicamente[4] ,

–   având în vedere Rezoluția sa din 23 mai 2007 privind ajutorul pentru comerț acordat de UE [5],

–   având în vedere Rezoluția sa din 23 mai 2007 privind promovarea muncii decente pentru toți [6],

–   având în vedere rezoluția sa din 3 iunie 2003 privind zonele regionale de liber schimb și strategia regională privind schimburile de pe teritoriul Uniunii Europene[7] ,

–   având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (COM(2007)0602),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Europa globală: concurența la nivel mondial. O contribuție la strategia UE de creștere economică și ocupare a forței de muncă” (COM(2006)0567),

–   având în vedere studiul intitulat „Impactul economic al unui potențial acord de liber schimb (ALS) între Uniunea Europeană și ASEAN”, realizat de CEPII-CIREM, din 3 mai 2006,

–   având în vedere Declarația ministerială a celei de-a patra conferințe ministeriale a OMC, adoptată la 14 noiembrie 2001 la Doha și în special punctul 44 al acesteia privind tratamentul special și diferențiat (TSD),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum și cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A6-0151/2008),

A:  întrucât Uniunea Europeană ar trebui să continue să acorde prioritate unui sistem comercial multilateral bazat pe norme, instituit prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care creează cele mai bune perspective pentru un comerț corect și echitabil, prin stabilirea unor norme adecvate și prin asigurarea respectării acestora,

B:  întrucât îndeplinirea cu succes și în mod echilibrat a Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD) oferă cele mai mari speranțe pentru a sprijini integrarea țărilor în curs de dezvoltare în sistemul comercial internațional,

C:  întrucât acordurile comerciale interregionale pot completa sistemul multilateral prin promovarea integrării și prin abordarea unor aspecte în care este dificil, în prezent, să se obțină un acord multilateral,

D. întrucât ASEAN, în ansamblul său, ar fi al cincilea partener comercial al UE, iar UE ar fi al doilea partener comercial al ASEAN ca mărime a schimburilor comerciale și principalul investitor în regiune,

E:  întrucât ASEAN reprezintă o regiune extrem de diversă, iar trei dintre membrii săi făcând parte din categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC), în timp ce alți membri au un venit per capita mai mare decât cel al multora dintre statele membre ale UE,

F:   întrucât țările ASEAN prezintă caracteristici economice diferite, iar aceste disparități vor juca un rol important în finalizarea acordului de liber schimb (ALS) UE- ASEAN,

G:  întrucât studiile arată că un acord EU-ASEAN („acordul”) ar putea crea avantaje economice substanțiale pentru ambele părți, dar că ar putea fi necesare măsuri suplimentare pentru a promova o distribuție echitabilă a acestor beneficii,

H. întrucât un acord de parteneriat și cooperare (APC), care să conțină clauze executorii în domeniul drepturilor omului, reprezintă o condiție necesară pentru ca Uniunea să încheie un ALS cu orice țară,

I.    întrucât accesul corespunzător și reciproc la piețele ASEAN care să respecte în totalitate diferitele cerințe economice ale membrilor ASEAN, și în special cerințele celor mai sărace țări LDC, va spori fluxul mărfurilor și serviciilor, accentuând inovația și accelerând creșterea economică de ambele părți,

J.   întrucât ar trebui să se ia în considerare protecția eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), inclusiv indicațiile geografice și denumirile de origine a produselor,

1.   consideră că un acord ambițios ar putea crea avantaje considerabile pentru ambele părți și, cu toate că un acord de calitate este mai important decât rapiditatea concretizării sale, este, cu toate acestea îngrijorat de ritmul lent al desfășurării negocierilor; subliniază importanța obținerii unor rezultate concrete privind situația întreprinderilor din UE prin îmbunătățirea accesului pe piață;

2.  consideră că un ADD reușit rămâne prioritatea comercială a Uniunii și își exprimă dorința ca negocierile cu ASEAN să fie complementare acestui obiectiv; consideră că ALS-ul propus trebuie să respecte în totalitate normele OIM;

3.  consideră că acordurile interregionale pot completa într-un mod util sistemul multilateral, cu condiția ca acestea să fie cuprinzătoare și ambițioase, luând în considerare aspecte care depășesc sfera reducerilor tarifare, pentru a deschide noi piețe odată cu punerea în aplicare a standardelor tehnice, sociale și de mediu;

4.  subliniază că dezvoltarea industrială viitoare în Uniune depinde de deschiderea față de schimburile comerciale internaționale și investițiile străine, guvernată de reguli echitabile;

5.   regretă faptul că la reuniunea la nivel înalt UE-ASEAN care a avut loc la Singapore în noiembrie 2007, anumite prevederi cu privire la practicile și conduita în afaceri nu au fost analizate în profunzime, împiedicând astfel investițiile UE în țările ASEAN;

6.  subliniază importanța consolidării integrării economice regionale între țările ASEAN; solicită Comisiei să ofere asistență tehnică și un posibil ajutor suplimentar în vederea facilitării acestei consolidări;

7.  consideră că, în situația în care unele țări ASEAN manifestă reticență în ceea ce privește semnarea unui acord de liber schimb (ALS), țările care doresc să participe trebuie să beneficieze de posibilitatea semnării unui acord unor ALS bilaterale;

8.   îndeamnă părțile să reducă progresiv sau să elimine toate barierele comerciale din sectorul mărfurilor și serviciilor, respectându-se în același timp diferitele poziții economice de pe teritoriul regiunilor ASEAN;

9.   îndeamnă Comisia să asigure, în acordul cadru EU-ASEAN, transparență și reglementări eficiente în ceea ce privește achizițiile publice, concurența și investițiile, drepturile de proprietate intelectuală (DPI), ajutoarele de stat și alte subvenții; subliniază importanța serviciilor în cadrul relațiilor comerciale EU-ASEAN;

10. Subliniază că un acord comercial și de investiții cu ASEAN trebuie să asigure:

(i)     îmbunătățirea și simplificarea regulilor de origine,

(ii)     armonizarea standardelor, inclusiv în ceea ce privește siguranța produselor, protecția copilului și drepturile animalelor,

(iii)    transparență legislativă și proceduri birocratice simplificate,

(iv)    eliminarea taxelor discriminatorii;

Aspecte sectoriale

11. consideră că barierele netarifare sunt la fel de importante ca reducerile tarifare și este preocupat, în mod deosebit, de restricțiile din sectorul serviciilor furnizate întreprinderilor, unde o reducere a constrângerilor nejustificate ar putea permite companiilor din țările ASEAN să beneficieze de servicii bancare, juridice și de asigurări mai eficiente și mai ieftine;

12. subliniază importanța drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) și solicită ca punerea în aplicare eficientă a acestora să devină o prioritate, în special în materie de design, înregistrări audio sau alte bunuri culturale, dar și în ceea ce privește indicațiile geografice și denumirile de origine ale produselor; cere Comisiei ca, independent de dreptul țărilor de a reglementa anumite sectoare, cum ar fi audiovizualul, să elimine obstacolele care au un rol esențial în conservarea diversității culturale;

13. acordă o importanță deosebită luptei împotriva comercializării produselor farmaceutice contrafăcute, care reprezintă o formă de concurență neloială și un pericol pentru consumatori; în același timp, subliniază faptul că niciuna dintre dispozițiile din acord nu ar trebui să creeze obstacole de ordin juridic sau practic în calea utilizării depline a flexibilităților prevăzute în declarația privind Acordul TRIPS și accesul la medicamente și invită negociatorii Comisiei să țină seama pe deplin de punctele referitoare la acest subiect din rezoluția Parlamentului din 12 iulie 2007, menționată anterior;

14. consideră că aspectele din acord care afectează achizițiile publice ar trebui să țină seama de nivelul diferit de dezvoltare al țărilor ASEAN și să respecte dreptul tuturor participanților de a reglementa serviciile publice, în special cele legate de necesitățile de bază;

15. consideră că acordul trebuie să urmărească promovarea unei mai mari transparențe și răspunderi în ceea ce privește investițiile făcute de fondurile suverane de investiții;

16. consideră că industria pescuitului trebuie analizată în detaliu, în special sectorul tonului, dat fiind semnificativul impact socio-economic pe care l-ar avea liberalizarea integrală și imediată a tarifelor din acest sector cu probleme, fapt recunoscut de Comisie în studiul asupra acestui sector pe care l-a elaborat la cererea Parlamentului;

17. subliniază importanța respectării reglementărilor privind igiena și sănătatea din industria piscicolă ca mijloc de perfecționare și dezvoltare susținută a industriei din aceste țări, dar și a concurenței loiale din sectorul industriei europene a pescuitului;

18. încurajează extinderea cooperării economice interregionale la domeniul macroeconomic, inclusiv cooperarea fiscală și în domeniul datelor statistice, la adoptarea unor standarde internaționale în domeniul auditului și al contabilității, precum și la măsuri privind lupta împotriva corupției și spălării banilor;

19. solicită consolidarea cooperării dintre Uniune și ASEAN în domeniile combaterii traficului cu ființe umane, a turismului sexual și a contrafacerilor; salută angajarea membrilor ASEAN în lupta împotriva drogurilor, solicitându-le acestora, în același timp, să susțină moratoriul ONU împotriva pedepsei cu moartea; felicită Filipine pentru abolirea pedepsei capitale;

20. invită Uniunea și ASEAN să intensifice cooperarea în domeniul sănătății publice și, în special, în combaterea bolilor precum SIDA, SARS și gripa aviară, în problemele legate de schimbările climatice, precum și în cele care privesc promovarea siguranței alimentare;

21. consideră concurența dintre Uniune și țările ASEAN ca fiind dependentă de îmbunătățirea educației, a formării profesionale și a cercetării în Uniune, precum și de realizarea unor produse și servicii inovatoare;

22. consideră că acordurile comerciale, de investiții și în materie de știință și cercetare ar trebui să abordeze probleme specifice fiecărui sector, precum:

(i)     becurile cu consum redus de energie,

(ii)     prevenirea dezastrelor naturale și refacerea în urma acestora,

(iii)    sectorul turistic, acordându-se o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii,

(iv)    libera circulație a cercetătorilor, a oamenilor de afaceri și a turiștilor,

(v)    cooperarea dintre centrele de cercetare din cadrul Uniunii și al țărilor ASEAN și schimbul rezultatelor cercetărilor științifice;

(vi)    generatoarele de aerosoli;

23. recomandă ca politica energetică a Uniunii cu privire la țările ASEAN să se axeze pe:

(i)     acordarea licențelor în mod nediscriminatoriu și pe condițiile de comercializare nediscriminatorii în cazul produselor energetice,

(ii)     îmbunătățiri ale producției de energie și ale capacităților de export,

(iii)    dezvoltarea infrastructurii de transport pentru produsele energetice,

(iv)    diversificarea surselor de energie,

(v)    eliminarea taxelor vamale pe produsele energetice,

(vi)    acorduri comune privind economia de energie, atenuarea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și pe potențialele acorduri comune privind comercializarea drepturilor de emisie, pentru a evita efectele negative asupra industriilor din Uniune;

24. salută posibila dezvoltare a unor proiecte de cercetare comune, elaborate de institutele de cercetare din Uniunea Europeană și din țările ASEAN și îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri pentru facilitarea acestor proiecte;

25. reamintește necesitatea de a proteja industria din Uniune împotriva dumping-ului din partea exportatorilor ASEAN și de a preîntâmpina un asemenea dumping prin intervenții timpurii din partea negociatorilor comerciali ai Uniunii;

Aspecte specifice fiecărei țări în parte

26. subliniază faptul că orice program de reduceri tarifare ar trebui să țină seama pe deplin de pozițiile economice diferite ale țărilor membre ASEAN;

27. consideră că țările mai sărace, care nu fac parte din categoria LDC, ar trebui să beneficieze de flexibilități care să fie mai mult sau mai puțin echivalente cu cele oferite în cadrul acordurilor de parteneriat economic țărilor cu un nivel comparabil al veniturilor;

28. invită Comisia să solicite țărilor Cambodgia și Laos, într-un moment oportun în timpul negocierilor, să precizeze dacă doresc să participe la acord și, dacă răspunsul acestora este pozitiv, să solicite Consiliului un mandat de negociere revizuit pentru a face posibil acest lucru;

29. consideră că situația actuală din Birmania face imposibilă participarea acestei țări la acord;

30. consideră că soluționarea problemei secretului bancar în Singapore, care blochează încheierea unui APC, este esențială pentru ca perspectiva instituirii unui ALS interregional să fie reală;

Dezvoltarea durabilă

31. consideră că un capitol ambițios privind dezvoltarea durabilă reprezintă un element esențial al oricărui acord și evidențiază faptul că punerea în aplicare a standardelor convenite este esențială;

32. solicită ca fiecare acord să conțină clauze obligatorii în domeniile social și de mediu, care să angajeze părțile să ratifice convențiile de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și care să asigure punerea în aplicare efectivă a acestora, în special în ceea ce privește exploatarea prin muncă a copiilor și munca sforțată, a căror proces de eradicare constituie o provocare crucială pentru OIM, după cum reiese din raportul Comisiei, intitulat „Oprirea exploatării prin muncă a copiilor: un obiectiv ce poate fi atins”;

33. invită Comisia să aibă în vedere modalități de acordare a unor stimulente țărilor care își îmbunătățesc standardele de muncă, pentru a garanta faptul că extinderea acordurilor de liber schimb nu reduce motivația țărilor de a se califica pentru statutul SGP+ (sistemul generalizat de preferințe plus), studiind în același timp posibilitatea introducerii unei clauze care presupune ratificarea convențiilor de bază ale ONU și OIM în materie de drepturile omului și de dreptul muncii, în special cele referitoare la exploatarea prin muncă a copiilor și munca silită;

34. subliniază că, odată cu intrarea în vigoare a unui ALS între UE și ASEAN, trebuie adoptate măsuri care să nu afecteze în mod grav avantajele de care dispun țările cel mai puțin dezvoltate în ceea ce privește accesul produselor lor pe piața Uniunii;

35. consideră că un Forum pentru comerț și dezvoltare durabilă, format din reprezentanți ai organizațiilor de lucrători și angajatori și ai societății civile ar putea juca un rol important în garantarea unei deschideri mai mari a pieții în paralel cu o creștere a standardelor sociale și de mediu;

36. propune stabilirea unui mecanism în cadrul căruia organizații recunoscute ale angajatorilor și lucrătorilor să poată formula cereri privind anumite măsuri care să fie tratate într-o perioadă de timp determinată și să ducă la dispoziții de urmărire și de revizuire continue, pentru a se exercita o presiune constantă asupra celor care încalcă drepturile lucrătorilor;

37. așteaptă cu interes publicarea rapidă a unei evaluări a impactului asupra durabilității (EID), care trebuie să fie disponibilă în timp util pentru a permite consultarea generalizată a publicului, astfel încât rezultatele evaluării să poată influența rezultatele negocierilor, în special cu privire la măsurile care pot fi necesare pentru a reduce impactul negativ asupra anumitor grupuri sau sectoare;

38. consideră că EID ar trebui să acorde o importanță deosebită impactului liberalizării comerțului asupra egalității de gen, în special în sectoare precum agricultura, industria textilă și activitățile de prelucrare pentru export;

39. solicită Comisiei și reprezentanților țărilor ASEAN să ia în calcul consecințele pe care le-ar avea acordul asupra fermierilor mici-întreprinzători din regiune și să se asigure că agricultura de familie și sustenabilă va fi consolidată și nu fragilizată;

40. consideră că măsurile de combatere a despăduririi, de protejare și valorizare a pădurilor tropicale sunt foarte importante în lupta împotriva schimbărilor climatice, precum și pentru a contribui la conservarea biodiversității; consideră, prin urmare, că un ACP trebuie să încurajeze numai comerțul cu biocombustibili ecologici și că țările ASEAN trebuie să fie sprijinite în eforturile lor de combatere a exploatării ilegale a lemnului;

41. solicită partenerilor de negocieri să se asigure că acordul include mecanismele de protecție a drepturilor tradiționale ale nativilor și ale comunităților locale de a se folosi de pădurile proprii în procesul de punere în aplicare a sistemelor privind gestionarea pădurilor și sistemele de acordare a licențelor, întărind capacitatea parlamentelor naționale și a societății civile, inclusiv a comunităților locale și a populației native, de a se implica în luarea deciziilor privind conservarea, utilizarea și gestionarea resurselor naturale și de a-și demarca și apăra drepturile de proprietate asupra terenurilor;

42. consideră că atât produsele ecologice, cât și produsele ecologice și mărfurile din sectorul comercial la prețul stabilit de producător ar trebui să beneficieze de tarife mai mici în raport cu celelalte mărfuri și să aibă acces pe piața UE cât mai devreme; solicită Comisiei să aibă în vedere actualizarea nomenclaturii vamale pentru a ține seama de aceste produse specifice;

Observații politice

43. recunoaște rolul din ce în ce mai mare al ASEAN ca motor al stabilității și prosperității regionale; salută relansarea relațiilor UE-ASEAN odată cu summit-ul de la Singapore din 2007; consideră ca există un mare potențial de colaborare între Uniune și ASEAN, ambele fiind implicate în integrarea regională;

44. semnalează faptul că intensificarea relațiilor economice și comerciale dintre Uniune și ASEAN va contribui la consolidarea relațiilor globale dintre cele două regiuni și va încuraja realizarea unor noi progrese în domeniul cooperării politice și al securității, al promovării democrației și drepturilor omului, în domeniul energiei/schimbărilor climatice și al mediului, precum și în domeniul socio-cultural, de cooperare și dezvoltare;

45. salută progresul înregistrat în integrarea ASEAN, precum și semnarea Cartei ASEAN, ale cărei dispoziții speră să intre în vigoare în cel mai scurt timp;

46. eamintește că drepturile omului și democrația sunt valori esențiale ale UE și solicită ca acestea să facă parte integrantă a negocierilor cu ASEAN, mai ales în APC-uri;reafirmă importanța pe care Parlamentul o acordă reformelor politice și din domeniul drepturilor civile și salută instituirea prin Carta ASEAN a unui organism care se ocupă de drepturile omului, precum și angajamentul explicit în favoarea consolidării democrației, bunei guvernanțe și a statului de drept, alături de promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale; se așteaptă, așadar, ca ASEAN să contribuie în mod constructiv la promovarea acestor valori în regiune;

47. alută alegerile din Thailanda;cere un proces credibil de democratizare și de reconciliere națională în Burma, cu implicarea deplină a opoziției și a grupurilor etnice și solicită eliberarea imediată a lui Aung San Suu Kyi și a tuturor prizonierilor politici, precum și normalizarea activităților partidelor politice; sprijină activitatea ONU și a reprezentanților speciali ai UE; solicită Consiliului să mențină măsurile restrictive împotriva guvernului din Burma, să urmărească situația îndeaproape și, în cazul în care evoluțiile din această țară justifică acest lucru, să revizuiască măsurile respective;solicită membrilor ASEAN, Chinei și Indiei să facă presiuni asupra Burmei;

48. subliniază importanța cooperării în domeniile luptei împotriva terorismului și managementului crizelor/dezastrelor și salută cooperarea recentă din cadrul misiunii de monitorizare în Aceh;

Rolul PE

49. se așteaptă ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare înainte de încheierea negocierilor, ceea ce va elimina orice dubiu cu privire la necesitatea avizului conform al Parlamentului pentru acest tip de acord; invită Comisia să pună la dispoziția Parlamentului mandatul de negociere și să se consulte cu acesta în mod regulat în timpul negocierilor, pentru a se asigura că rezultatul acestora se bucură de un sprijin larg;

o

o o

50. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor ASEAN, precum și Secretarului General al ASEAN.

• [1]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0629.
• [2]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0384_0420.
• [3]  Texte adoptate, P6_TA(2008)0007.
• [4]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0353.
• [5]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0203.
• [6]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0206.
• [7]  JO C68 E, 18.3.2004, p. 126.

EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere

The proposed agreement with ASEAN forms part of a wider strategy of bilateral and inter-regional negotiations with trading partners, set out in the Commission’s Communication "Global Europe: Competing in the World". Negotiations are also underway with India and Korea although the ASEAN case raises particular issues in view of the multiplicity and diversity of the negotiating partners.

Considered as a single entity, ASEAN would be the EU’s 5^th trading partner, ranking ahead of Japan. Its population is similar to that of the EU but there is a wide variation in income per head, ranging from Singapore, with a GDP per head comparable to that of France or the UK, to three Least Developed Countries (LDCs), namely Burma, Cambodia and Laos. ASEAN has signed an FTA with Korea and is in negotiations with regional partners including Australia, China, India, Japan and New Zealand, while individual countries have concluded or are negotiating such agreements with other leading trading nations.

This report supports the concept of an FTA with ASEAN provided that the agreement meets certain key conditions. In line with the standard position of the Parliament, a Partnership and Cooperation Agreement (PCA) should be a precondition for concluding a trade agreement with any country. And it should be possible to suspend preferential tariffs granted under the FTA were there to be persistent breaches of core elements of the PCA and, in particular, the human rights clauses.

The role of inter-regional trade agreements

Negotiating an agreement with a region made up of ten independent countries is more complicated and time-consuming than an agreement with a single country. Yet, at the same time, interregional agreements offer major, non-zero sum gains including from the promotion of regional integration, which strengthens partner countries' economies and reduces the variety of regulations with which EU companies have to comply.

The ASEAN leaders' decision, in Singapore on 20 November 2007, to sign the ASEAN Charter, which will give the organisation legal personality and a structure allowing improved coordination and more rapid implementation of decisions, is welcome. As the Charter will not come into effect until after ratification by all member states, prompt ratification is desirable.

However, in the light of reports of recent negotiating rounds, the prospects for an early and ambitious agreement with ASEAN may be undermined by a lack of negotiating capacity, difficulties in developing a common position that reflects the collective interests of the region and a lack of political will. Vietnam, as coordinator on the ASEAN side, should be encouraged to play an active role in developing such positions, while the EU could offer help with capacity building.

The promise, at November's ASEAN-EU leaders' meeting, to speed up negotiations towards a 2009 deadline is to be welcomed if it means a real change in pace for the negotiations. Otherwise there will be inevitable pressure to move to cherry-pick bilateral FTAs with ASEAN's most advanced members.

Coordination difficulties are not unique to ASEAN. However, in this case, the situation is made more difficult by the membership of Burma, a subject of EU sanctions.

The pressure from other ASEAN member states on the Burmese regime to improve its appalling human rights record and to find a settlement with the imprisoned Aung Sang Suu Kyi that restores democracy is welcome. It is inconceivable that, under the current military regime, the EU could conclude a PCA with Burma. This being a precondition for a trade agreement, those who seek to require unanimous support for every aspect of the potential EU-ASEAN agreement(s) are dooming the exercise to failure.

It is also significant that ASEAN has previously signed FTAs that did not cover all its members, specifically the 2006 ASEAN-Korea FTA which left out Thailand.

If the political prerequisites can be satisfied, the trade negotiations should aim for a high level of ambition with the quality of the agreement not being sacrificed to in search of a quick deal. Nor should the quest for an agreement be at the expense of efforts to conclude the DDA, which remains the priority and offers the greatest hope of a balanced outcome enhancing the rules-based multilateral trading system. In addition, the objective of a WTO+ agreement with ASEAN should be understood as going beyond WTO rules not only in terms of market access but also for implementing social and environmental standards.

To this end, and to ensure the public acceptability of the agreement, it will be important to recognise that, while independent studies indicate a 'win-win' scenario if an FTA is concluded, free trade remains a controversial topic in a number of ASEAN countries. The maximum possible involvement of local civil society throughout the negotiating process is required so as to ensure that the final agreement has broad popular support and that steps are taken to minimise the short-term impact on those sectors that will inevitably lose out.

Dezvoltare durabilă

The agreement should commit the parties to ratify the core ILO standards and to ensure to their effective implementation. At present, only Cambodia, Indonesia and the Philippines have ratified all 8 core ILO conventions. There should also be an undertaking not to lower labour standards in order to attract foreign investment which must cover the entire territory of the parties including export processing zones.

The impact of an FTA on labour standards, and the need for measures to mitigate any adverse affects, is one of the issues that should be given priority when the Sustainability Impact Assessment (SIA) is undertaken. It is important that this study is produced early in the negotiating process so that negotiators, parliamentarians and civil society can take the results into account.

The SIA should give particular attention to the impact of trade liberalisation on gender equality in view of concerns that agricultural liberalisation, export processing zones and the end of textiles quotas can have a disproportionately negative impact on female workers.

For the environmental section of the agreement, one of the most important issues is the need to combat deforestation which is making a major contribution to climate change. In line with the Commission's proposals on biofuels, trade agreements should contain measures to promote goods that have been produced using environmentally-sustainable processes so final consumers can be confident that they are buying a "green" product. At the same time, incentives should be provided to encourage ASEAN countries to combat illegal logging and to maintain and enhance their tropical forests.

While a clear, ambitious sustainable development chapter is important, what ultimately matters is effective implementation and enforcement of the agreed standards. This could be promoted by establishing a Trade and Sustainable Development Forum made up of workers’ & employers’ organisations and NGOs.

Effective enforcement also requires that the Sustainable Development chapter is subject to the same dispute settlement treatment as other chapters. The US Administration and Congress having agreed that "all of our FTA environmental obligations will be enforced on the same basis as the commercial provisions of our agreements – same remedies, procedures, and sanctions", it is hard to see why Europe, which treats social and environmental protection and sustainability much more seriously, should settle for less.

Aspecte sectoriale

In general ASEAN applied tariffs for non-agricultural products are relatively low although some countries have tariff peaks in sectors such as transport equipment. Non-tariff barriers, and in particular restrictions such as import licensing, are more significant. Services also remain heavily restricted in most of the region. In addition, banking secrecy represents a serious obstacle to the conclusion of a PCA with Singapore which, as previously noted, is a necessary condition for an FTA.

In general, the enforcement of IPR presents problems and should be a priority for the negotiations. Protection of Intellectual Property in the form of design, sound recordings and other cultural goods should be enhanced, whilst ensuring that nothing in the agreement limits the right of all participating countries to regulate services which play a prominent role in cultural diversity, such as the audiovisual sector.

Counterfeit pharmaceuticals not only compete unfairly against those made by firms who have funded the product's research and development but are also dangerous for consumers. At the same time, nothing in the EU-ASEAN agreement should create any legal or practical obstacles to firms using the flexibilities set out in the Declaration on the TRIPS agreement and public health, adopted by the Doha WTO Ministerial Conference.

Measures to simplify, standardise and modernise customs procedures and other formalities could make a substantial contribution to ensuring that EU-ASEAN trade is not impeded by unnecessary barriers. However care should be taken to ensure that “Trade Facilitation” is not used as cover to undermine consumer or environmental protection. Clearly, for the less affluent countries, such an agreement would need to be underpinned by adequate Aid for Trade.

The section of the agreement dealing with public procurement must take account of the varying level of development of the ASEAN members and must respect the right of each participant freely to regulate its public services, particularly those linked to basic needs such as health, education and drinking water.

Aspecte specifice fiecărei țări în parte

It will be important that any schedule for tariff reductions takes full account of the widely varying economic circumstances of ASEAN's Members. In accordance with normal WTO practice of "Special and Differential Treatment", and taking note of the definition of "substantially all trade" used in the Economic Partnership Agreement with the Caribbean, the EU should be ready to allow low and low middle income countries (Indonesia, Philippines, Thailand, Vietnam) longer transition periods and less extensive coverage than the schedules adopted by high income countries. Vietnam's request for market economy status for the purpose of trade defence instruments will also from part of the wider context within which this negotiation is situated.

The mandate adopted by the Council does not authorise the Commission to negotiate with the three LDCs. Whilst it is clear that trade negotiations with Burma are unacceptable in the current circumstances, the situation with regard to Cambodia and Laos is more balanced. On the one hand, as beneficiaries of the "Everything But Arms" scheme, the two countries already have tariff-free access to the EU market. At the same time, it should be noted that the Commission has encouraged LDCs to join Economic Partnership Agreements. It should seek, at a later stage, views from Cambodia and Laos as to whether and when they would wish to be included in any Agreement.

While the political situation in Thailand also currently presents a serious obstacle to the conclusion of a trade agreement, in view of the potential length of the negotiations and the commitment of the military regime to swiftly restore democracy, it seems hopeful that the situation will be remedied before any final Agreement.

Rolul PE

When the Lisbon Treaty enters into force, the Commission will have a formal obligation to report regularly to the Parliament on the progress of negotiations and the Parliament's assent will be required before trade agreements are concluded. Given the slow pace of negotiations, it seems unlikely that an agreement with ASEAN will be concluded in advance of the new Treaty. All Institutions should therefore act on the assumption that the final agreement will need parliamentary approval. In turn, this requires that Parliament be consulted throughout the course of the negotiations, rather than being faced with a yes/no choice at the end.

The Commission has already shown a welcome readiness to provide information to the Parliament’s responsible Committee including in camera briefings and documents subject to restricted circulation. It is important that this continues throughout the negotiations and that the maximum possible information is made publicly available so that European citizens can be aware of the negotiations taking place on their behalf.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (3.3.2008)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

privind relațiile economice și comerciale cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

(2007/2265(INI))

Raportor pentru aviz: Francisco José Millán Mon

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   recunoaște rolul din ce în ce mai mare al ASEAN ca motor al stabilității și prosperității regionale; salută relansarea relațiilor UE-ASEAN odată cu summit-ul de la Singapore din 2007; consideră ca există un mare potențial de colaborare între UE și ASEAN, ambele fiind implicate în integrarea regională;

2.   semnalează faptul că intensificarea relațiilor economice și comerciale dintre UE și ASEAN va contribui la consolidarea relațiilor globale dintre cele două regiuni și va încuraja realizarea unor noi progrese în domeniul cooperării politice și al securității, al promovării democrației și drepturilor omului, în domeniul energiei/schimbărilor climatice și al mediului, precum și în domeniul socio-cultural și de cooperare pentru dezvoltare;

3.   încurajează extinderea cooperării economice transregionale la domeniul macroeconomic, inclusiv cooperarea fiscală și statistică, la adoptarea unor standarde internaționale în domeniul auditului și al contabilității, precum și la lupta împotriva corupției și spălării banilor;

4.   remarcă dinamismul și creșterea economică a ASEAN, precum și numărul mare de inițiative de liber schimb în care este implicată ASEAN; sprijină negocierile în vederea Acordului de liber schimb între ASEAN și UE, care trebuie însoțit de acorduri de parteneriat și cooperare, care fac în prezent obiectul unor negocieri între UE și mai multe state ASEAN; având în vedere situația politică și economică specială a anumitor țări ASEAN, consideră că, deocamdată, aceste țări nu ar trebui să participe la Acordul de liber schimb; subliniază, în special, cazul Burma/Myanmar, care face obiectul unor măsuri restrictive adoptate de către Consiliu;

5.   subliniază faptul că ambele regiuni au drept prioritate comună asigurarea încheierii Rundei de la Doha cu rezultate ambițioase, complete și echilibrate;

6.   relevă faptul că negocierea unui acord de liber schimb între UE și ASEAN trebuie să servească un interes comun, să aducă o valoare adăugată ambelor regiuni și să deschidă calea pentru abordarea acelor aspecte comerciale care nu sunt incluse pe agenda negocierilor multilaterale în curs de desfășurare în cadrul OMC;. în special, semnalează necesitatea abordării chestiunilor referitoare la standardele sociale și de mediu, precum și a principiilor bunei guvernanțe;

7.   subliniază faptul că, atunci când va intra în vigoare, Acordul de liber schimb între UE și ASEAN nu va trebui să diminueze avantajele de care se bucură țările mai puțin dezvoltate în ceea ce privește accesul produselor acestora în UE;

8.   salută progresul înregistrat în integrarea ASEAN, precum și semnarea Cartei ASEAN, ale cărei dispoziții speră să intre în vigoare în cel mai scurt timp;

9.   reamintește că drepturile omului și democrația sunt valori esențiale ale UE și solicită ca acestea să facă parte integrantă a negocierilor cu ASEAN, mai ales în acordurile de parteneriat și cooperare; reafirmă importanța pe care Parlamentul European o acordă reformelor politice și din domeniul drepturilor civile și salută instituirea prin Carta ASEAN a unui organism care se ocupă de drepturile omului, precum și angajamentul explicit în favoarea consolidării democrației, bunei guvernanțe și statului de drept, alături de promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale; se așteaptă așadar, ca ASEAN să contribuie în mod constructiv la promovarea acestor valori în Asia de Sud-Est;

10. salută alegerile din Thailanda; cere un proces credibil de democratizare și de reconciliere națională în Burma/Myanmar, cu implicarea deplină a opoziției și a grupurilor etnice și solicită eliberarea imediată a lui Aung San Suu Kyi și a tuturor prizonierilor politici, precum și normalizarea activităților partidelor politice; sprijină activitatea ONU și a reprezentanților speciali ai UE; solicită Consiliului să mențină măsurile restrictive împotriva guvernului din Burma/Myanmar, să urmărească situația îndeaproape și, în cazul în care evoluțiile din această țară justifică acest lucru, să revizuiască măsurile respective; solicită membrilor ASEAN, precum și Chinei și Indiei să facă presiuni asupra Burmei//Myanmar;

11. subliniază importanța cooperării în domeniile luptei împotriva terorismului și managementului crizelor/dezastrelor; salută cooperarea recentă din cadrul misiunii de monitorizare în Aceh;

12. solicită o intensificare a cooperării dintre UE și ASEAN în domeniile combaterii traficului cu ființe umane, a turismului sexual și a contrafacerilor; salută angajarea membrilor ASEAN în lupta împotriva drogurilor, cerându-le acestora să susțină moratoriul ONU împotriva pedepsei cu moartea; felicită Filipine pentru abolirea pedepsei capitale;

13. invită UE și ASEAN să intensifice cooperarea în domeniul sănătății publice și, în special, în combaterea bolilor precum SIDA, SARS și gripa aviară, în problemele legate de schimbările climatice, precum și în cele care privesc siguranța alimentară;

14. subliniază importanța cooperării cu societatea civilă pentru ca poziția acesteia să poată fi luată în considerare în procesul de negociere și să poată contribui la obiectivul de obținere a unui rezultat pe deplin satisfăcător, care să intensifice relațiile transregionale.

15. solicită Comisiei să informeze Parlamentul, periodic și în timp util, cu privire la stadiul negocierilor în curs.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.2.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	51 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Monika Beňová, Elmar Brok, Colm Burke, Véronique De Keyser, Hanna Foltyn-Kubicka, Michael Gahler, Bronisław Geremek, Maciej Marian Giertych, Alfred Gomolka, Klaus Hänsch, Richard Howitt, Jana Hybášková, Anna Ibrisagic, Metin Kazak, Helmut Kuhne, Joost Lagendijk, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Emilio Menéndez del Valle, Francisco José Millán Mon, Philippe Morillon, Pasqualina Napoletano, Vural Öger, Justas Vincas Paleckis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Samuli Pohjamo, Michel Rocard, Libor Rouček, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Hannes Swoboda, Charles Tannock, Ari Vatanen, Kristian Vigenin, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec
Membri supleanți prezenți la votul final	Mariela Velichkova Baeva, Cristian Silviu Bușoi, Giulietto Chiesa, Andrew Duff, Árpád Duka-Zólyomi, David Hammerstein, Jaromír Kohlíček, Erik Meijer, Borut Pahor, Józef Pinior, Antolín Sánchez Presedo, Inger Segelström, Marcello Vernola
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Renate Weber

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Și energie (28.3.2008)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

privind relațiile comerciale și economice cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

(2007/2265(INI))

Raportor pentru aviz: John Purvis

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   subliniază că dezvoltarea industrială viitoare în Uniune depinde de deschiderea față de comerțul internațional și investițiile străine, guvernată de reguli echitabile;

2.   consideră concurența dintre Uniune și țările ASEAN ca fiind dependentă de îmbunătățirea educației, a formării profesionale și a cercetării în Uniune, precum și de realizarea unor produse și servicii inovatoare;

3.   consideră că orice acord comercial sau de investiții cu țările ASEAN trebuie să fie în conformitate cu Runda de dezvoltare Doha și trebuie să ia în considerare cele patru așa-numite probleme de la Singapore (investițiile, concurența, achizițiile publice și facilitarea schimburilor comerciale);

4.  recomandă considerarea cooperării tehnice și științifice și a protecției intelectuale drept elemente esențiale ale tuturor astfel de acorduri; subliniază în special necesitatea de a combate contrafacerea prin adăugarea la acordurile comerciale și de investiții a unor instrumente obligatorii împotriva contrafacerii; subliniază că o cooperare reală între toți cei implicați va oferi posibilitatea de a combate contrafacerea în mod eficient, în special contrafacerea bunurilor de consum, a celor industriale, a produselor farmaceutice și a altor tipuri de produse.

5.   Subliniază că un acord comercial și de investiții cu ASEAN ar trebui să asigure:

(i)     îmbunătățirea și simplificarea regulilor de origine,

(ii)     armonizarea standardelor, inclusiv în ceea ce privește siguranța produselor, protecția copilului și protecția animalelor,

(iii)    transparență în reglementare și proceduri administrative simplificate,

(iv)    transparența mecanismelor de sprijin național și desființarea barierelor netarifare,

(v)    eliminarea taxelor discriminatorii;

6.  consideră că acordurile comerciale, de investiții și în materie de știință și cercetare ar trebui să abordeze probleme specifice fiecărui sector, precum:

(i)     impactul extragerii de ulei de palmier și al despăduririlor asupra mediului,

(ii)     becurile cu consum redus de energie,

(iii)    prevenirea dezastrelor naturale și recuperarea,

(iv)    combaterea HIV/SIDA și protecția sănătății publice,

(v)    domeniul turistic, acordându-se o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri),

(vi)    libera circulație a cercetătorilor, a oamenilor de afaceri și a turiștilor,

(vii)   cooperarea dintre centrele de cercetare din cadrul Uniunii și al țărilor ASEAN și schimbul rezultatelor cercetărilor științifice;

(viii)  generatoarele de aerosoli;

7.  reamintește necesitatea de a proteja industria din Uniune împotriva dumping-ului din partea exportatorilor ASEAN și de a preîntâmpina un asemenea dumping prin intervenții timpurii din partea negociatorilor comerciali ai Uniunii;

8.  subliniază că deschiderea piețelor externe este în prezent mai ales o chestiune de eliminare a barierelor netarifare care afectează circulația bunurilor, serviciilor și a capitalului de investiții;

9.   sprijină o politică comercială activă care să pună accentul pe sectoarele care prezintă importanță pentru întreprinderile din Uniunea Europeană, servicii, protejarea investițiilor, achiziții publice și concurența loială;

10. regretă că, în cadrul reuniunii la nivel înalt dintre UE și ASEAN, care a avut loc la Singapore în noiembrie 2007, anumite prevederi cu privire la practicile și conduita de afaceri nu au fost analizate în profunzime împiedicând astfel investițiile Uniunii în țările ASEAN;

11. recomandă ca politica energetică a Uniunii cu privire la țările ASEAN să se axeze:

(i)     pe acordarea licențelor în mod nediscriminatoriu și pe condițiile de comercializare nediscriminatorii în cazul produselor energetice,

(ii)     pe îmbunătățiri ale producției de energie și ale capacităților de export,

(iii)    pe dezvoltarea infrastructurii de transport pentru produsele energetice,

(iv)    pe diversificarea surselor de energie,

(v)    pe eliminarea taxelor vamale pe produsele energetice,

(vi)    pe acorduri comune privind economia de energie, atenuarea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și pe potențialele acorduri comune privind comercializarea drepturilor de emisie, pentru a evita efectele negative asupra industriilor din Uniune;

12. ar saluta dezvoltarea unor proiecte de cercetare comune, elaborate de institutele de cercetare din Uniunea Europeană și din țările ASEAN și îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri pentru facilitarea acestor proiecte.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.3.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	26 1 0
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Březina, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Dragoș Florin David, Adam Gierek, András Gyürk, Erna Hennicot-Schoepges, Mary Honeyball, Ján Hudacký, Werner Langen, Anne Laperrouze, Eugenijus Maldeikis, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Anni Podimata, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Paul Rübig, Patrizia Toia, Catherine Trautmann, Claude Turmes, Alejo Vidal-Quadras
Membri supleanți prezenți la votul final	Danutė Budreikaitė, Eija-Riitta Korhola, Pierre Pribetich, Esko Seppänen, Vladimir Urutchev

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	8.4.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 1 4
Membri titulari prezenți la votul final	Graham Booth, Françoise Castex, Christofer Fjellner, Glyn Ford, Béla Glattfelder, Ignasi Guardans Cambó, Jacky Hénin, Syed Kamall, Alain Lipietz, Caroline Lucas, Marusya Ivanova Lyubcheva, Erika Mann, Helmuth Markov, David Martin, Vural Öger, Georgios Papastamkos, Tokia Saïfi, Peter Šťastný, Gianluca Susta, Daniel Varela Suanzes-Carpegna, Iuliu Winkler, Corien Wortmann-Kool
Membri supleanți prezenți la votul final	Jean-Pierre Audy, Sebastian Valentin Bodu, Ole Christensen, Rovana Plumb, Zbigniew Zaleski
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Catherine Neris