RAPORT privind Strategia pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective

17.4.2008 - (2008/2010(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională
Raportoare: Margie Sudre

Procedură : 2008/2010(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0158/2008

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind Strategia pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective

(2008/2010(INI))

Parlamentul European,

-    având în vedere Comunicările Comisiei din 12 septembrie 2007, intitulată „Strategia pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective” (COM(2007)0507), din 12 mai 2004 (COM(2004)0343) și din 23 august 2004 (COM(2004)0543), intitulate „Un parteneriat consolidat pentru regiunile ultraperiferice”,

-    având în vedere articolul 299 alineatul (2) din Tratatul CE, care va fi înlocuit cu articolele 349 și 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, privind specificitatea regiunilor ultraperiferice, și articolul 107 alineatul (3) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

-    având în vedere punctul 60 din concluziile Președinției Consiliului European de la Bruxelles din 14 decembrie 2007,

-    având în vedere declarația finală a celei de-a XIII-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice, semnată în Madeira la 5 octombrie 2007,

-    având în vedere rezoluțiile privind regiunile ultraperiferice adoptate în 2001 și 2005,

-    având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

-    având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru pescuit (A6-0158/2008),

A. întrucât Insulele Azore, Insulele Canare, Guadelupa, Guyana Franceză, Madeira, Martinica și Reunion sunt caracterizate de permanența, intensitatea și cumularea dezavantajelor lor, printre care se numără distanța foarte mare față de continentul european, insularitatea sau caracterul de enclavă, clima și relieful dificile, dimensiunea redusă a piețelor;

B.  întrucât Saint-Martin și Saint-Barthélemy, separate din punct de vedere administrativ și politic de Guadelupa, figurează nominal la articolele 349 și 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Tratatul CE astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona) în calitate de noi regiuni ultraperiferice (RUP);

C. întrucât structura economiilor RUP este caracterizată de o legătură strânsă cu agricultura și pescuitul, care constituie, împreună cu serviciile (turismul în special), activități economice ce reprezintă o sursă foarte importantă de locuri de muncă în aceste regiuni;

D.  întrucât RUP sunt dependente pe plan socio-economic de resursele halieutice ale zonelor lor economice exclusive (ZEE) și zonele lor de pescuit prezintă o mare fragilitate din punct de vedere biologic,

E.  întrucât împrejurimile geografice imediate ale RUP oferă oportunități de piață foarte limitate, în timp ce piețele ultraperiferice sunt eminamente atractive pentru toate țările terțe învecinate;

F.  întrucât RUP se află într-o poziție de dependență absolută față de mijloacele de transport iar cheltuielile suplimentare legate de transportul persoanelor și mărfurilor, frecvența și legăturile de transport insuficiente, nivelul ridicat al tarifelor, dificultățile de introducere sau de menținere a unor servicii de transport la nivel regional constituie obstacole majore în calea dezvoltării economice și a accesului la RUP;

G. întrucât în ultimii trei ani RUP au fost direct afectate de importante reforme comunitare, printre care cele privind perspectivele financiare, politica regională 2007-2013, FEP, FEADER, ajutoarele de stat, organizarea comună a pieței zahărului și bananelor, programele POSEI pentru agricultură și pescuit și întrucât acestea au avut adesea consecințe majore pentru regiunile respective;

H. întrucât prioritățile politice ale Uniunii, care trebuie să corespundă angajamentelor internaționale din ce în ce mai constrângătoare impuse de globalizare, în special față de OMC, sunt uneori contrare intervențiilor specifice puse în aplicare în favoarea RUP;

I.   întrucât se constată o reducere marcantă a importanței relative a RUP într-o Uniune care a trecut de la 12 la 27 de state membre;

J.   întrucât imaginea regiunilor ultraperiferice, adesea asimilate regiunilor în care sunt injectate credite comunitare sau naționale, fără a fi evidențiat impactul pozitiv al acestor finanțări, este prea puțin reabilitată de valoarea adăugată reală pe care acestea o aduc Uniunii Europene în ceea ce privește mediul, cultura sau în termeni geostrategici, precum și în domeniul spațial, avantaje a căror vizibilitate nu este imediată;

K. întrucât RUP reprezintă valoroase poziții avansate pentru Europa în inima Caraibelor, în vecinătatea Mercosur, în largul Africii, în oceanele Indian și Atlantic, grație cărora UE poate aspira la poziția de prim spațiu maritim mondial, cu 25 de milioane de km2 de zonă economică exclusivă, bogată în resurse de toate tipurile,

Realizările parteneriatului consolidat pentru RUP

1.  salută faptul că, la trei ani după publicarea unor documente politice atât de ambițioase precum comunicările sus-menționate privind parteneriatul consolidat pentru RUP, Comisia prezintă o nouă comunicare pe această temă;

2.  solicită, având în vedere dimensiunea chestiunilor analizate și complexitatea politicilor vizate, ca Unitatea RUP a DG REGIO să fie menținută în cadrul Comisiei și ca efectivele acesteia să fie mărite în mod simțitor, pentru a i se garanta mijloacele indispensabile realizării misiunilor sale;

3.  constată că în comunicare se realizează un bilanț extrem de pozitiv al acțiunilor Comisiei, deși o parte a măsurilor pe care aceasta le salută nu răspund decât parțial nevoilor RUP (în special în sectoarele transporturilor și accesibilității, cercetării, pescuitului sau cooperării regionale) și deși nu se face nicio referire la dificultățile întâmpinate și la eforturile depuse de aceste regiuni, de exemplu cu ocazia reînnoirii regimului ajutoarelor de stat;

4.   constată că intervenția fondurilor structurale continuă să contribuie în mod substanțial la dezvoltarea RUP; dorește totuși ca măsurarea nivelului de coeziune atins în aceste regiuni să fie realizată prin intermediul altor indicatori decât PIB-ul în raport cu media comunitară și ca politica de coeziune să fie mai bine combinată cu celelalte politici comunitare, în mod transversal, în scopul sporirii sinergiilor; solicită Comisiei să dea dovadă de mai multă suplețe și să-și adapteze mai bine politicile actuale și viitoare la realitățile regiunilor ultraperiferice, în temeiul articolului 299 alineatul (2) din Tratatul CE;

5.  ia act de rezultatele satisfăcătoare obținute în cadrul programelor POSEI (agricultură și pescuit) și în sectoarele trestie-zahăr, rom și banane; solicită să se țină în mod efectiv seama de consecințele financiare pentru aceste sectoare agricole care ar putea rezulta din negocierile internaționale în curs și din acțiunile întreprinse pe lângă OMC; își menține vigilența în vederea apropiatei evaluări la jumătatea perioadei a POSEI și a evaluării regimurilor fiscale diferențiate;

6.   susține că specificitățile RUP necesită o strategie bazată pe politici și pe măsuri care să nu fie supuse nici unor criterii tranzitorii, nici unor evoluții conjuncturale ale bogăției, care să fie adaptate nevoilor diferite ale fiecăreia dintre acestea și care să furnizeze un răspuns constrângerilor permanente cărora le sunt supuse aceste regiuni;

7.   solicită Comisiei ca, recunoscând specificitățile și diferențele dintre RUP, pe de o parte, și rolul pe care acestea îl au în cadrul politicii maritime europene integrate, pe de altă parte, să includă în planul său măsuri de sprijin pentru sectoarele pescuitului din aceste regiuni; consideră că Comisia trebuie să garanteze flotelor de pescuit ale RUP o discriminare pozitivă în privința accesului la resursele halieutice existente în largul coastelor lor și să acorde o mare atenție menținerii caracterului durabil al pescuitului artizanal;

Faza de maturizare a parteneriatului consolidat pentru RUP

8.  regretă faptul că propunerile înaintate de Comisie în cadrul fazei de maturizare se referă în majoritatea lor la măsuri deja existente sau în curs de finalizare (TEN-T, TEN-E, al 7-lea PCCD, programul-cadru pentru inovare și competitivitate sau politica regională); așteaptă lămuriri privind mijloacele concrete și operaționale oferite RUP pentru a dezvolta aceste oportunități;

9.  își exprimă preocuparea pentru importanța din ce în ce mai mare acordată de Comisie instrumentelor de evaluare a politicilor și instrumentelor comunitare în favoarea RUP și estimării efectelor cantitative ale dezavantajelor acestor regiuni în vederea elaborării unei metodologii de compensare a costurilor suplimentare legate de localizarea ultraperiferică;

10. speră ca această tendință de a ține seama de justificări din ce în ce mai aritmetice ale măsurilor să nu constituie un pretext de a pune din nou în discuție o parte a politicii UE în favoarea RUP, sau de a descuraja actorii instituționali și economici ultraperiferici solicitându-le condiții prea greu de îndeplinit;

11. regretă dezinteresul afișat de DG Comerț față de luarea în considerare a specificității ultraperiferice cu ocazia negocierii acordurilor de parteneriat economic (APE) și solicită cu insistență Comisiei să continue să încerce să ajungă la compromisuri ce respectă interesele respectivelor RUP în cadrul acordurilor definitive ce vor vi încheiate cu țările ACP;

12. speră că Comisia va aduce dovezi ale intenției sale reale de a favoriza integrarea regională a RUP, pentru a da o veritabilă consistență „planului de acțiune pentru marea vecinătate” pe care aceasta l-a promis în 2004;

13. își exprimă îngrijorarea privind anumite măsuri propuse de Comisie în sectorul transporturilor, în special evaluarea nevoilor specifice sau luarea în considerare a externalităților de mediu; reafirmă necesitatea unui tratament diferențiat al RUP din acest punct de vedere, în special în ceea ce privește includerea aviației civile în sistemul european de comercializare a cotelor de emisii (ETS), pentru a nu pune din nou în discuție eforturile realizate în scopul compensării deficitului lor privind accesibilitatea;

14. consideră că intervențiile comunitare trebuie să producă efectul unui catalizator al spiritului de inițiativă, în special în cadrul parteneriatelor public/privat, pentru a transforma RUP în poli de excelență contând pe sectoarele care le valorifică atuurile și know-how-ul, cum ar fi gestionarea deșeurilor, sursele de energie regenerabilă, autosuficiența energetică, biodiversitatea, mobilitatea studențească, cercetarea în domeniul climei sau gestionarea crizelor;

15  reamintește că numeroase acțiuni și programe care trebuie urmărite și inițiate în favoarea RUP pot aduce contribuții semnificative la prioritățile comunitare și internaționale stabilite, în special în domenii precum încălzirea globală, protecția biodiversității, energiile regenerabile, sănătatea în țările în curs de dezvoltare, alimentația, diversificarea acțiunilor economice și productive; se felicită pentru punerea în aplicare în special a programului NET-BIOME, care constituie un exemplu semnificativ al potențialului RUP în domeniul cercetării științifice; cu toate acestea, se întreabă de ce, în pofida numărului proiectelor întreprinse și a amplorii potențialului RUP, integrarea acestora din urmă în cadrul Spațiului European al Cercetării (SEC) este încă slabă;

Dezbaterea privind viitorul strategiei Uniunii pentru RUP

16 felicită Comisia pentru inițiativa de a lansa o dezbatere privind viitorul strategiei în favoarea RUP, sub forma unei consultări publice ale cărei rezultate vor contribui la elaborarea unei noi propuneri înainte de 2009;

17. insistă totuși ca această dezbatere să nu se limiteze doar la aspectele menționate (schimbările climatice, evoluția demografică și gestionarea fluxurilor migratoare, agricultura, politica maritimă), deși aceste chestiuni sunt bineînțeles inevitabile, și consideră că dezbaterea ar trebui în mod necesar să includă punerea în aplicare a strategiei de la Lisabona în ceea ce privește RUP;

18. solicită insistent ca sfera de aplicare a articolului 299 alineatul (2) din Tratatul CE (ce urmează să devină articolele 349 și 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), care reprezintă baza politicii Uniunii în favoarea RUP și pilonul considerației pe care le-o acordă serviciile Comisiei, să fie înscrisă pe ordinea de zi a dezbaterilor, în vederea obținerii tonalității juridice, instituționale și politice pe care RUP o pretind;

19. subliniază importanța serviciilor publice pentru coeziunea economică, socială și teritorială a regiunilor ultraperiferice, în special în sectoarele transporturilor aeriene și maritime, serviciilor poștale, energiei și comunicațiilor;

20. consideră că este nevoie să fie adoptate de urgență măsuri de combatere a șomajului persistent, a sărăciei și a inegalității în repartiția veniturilor în RUP, care înregistrează, în aceste domenii, unele dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană;

21. invită Comisia să ofere sprijin statelor membre ce intenționează să pună în aplicare clauza pasarelă de la articolul 355 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

22. consideră că RUP constituie o oportunitate pentru Uniune în cadrul reflecțiilor sale actuale privind dereglările climatice, atât în ceea ce privește observarea fenomenelor neprevăzute, prevenirea pagubelor, reacția în caz de catastrofe, cât și în ceea ce privește protejarea ecosistemelor; în acest sens, solicită Consiliului să adopte în cel mai scurt timp propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, care se referă în mod expres la caracteristicile ultraperiferiei; își exprimă, de asemenea, dorința ca propunerile Comisiei în vederea întăririi capacității de reacție a Uniunii Europene în caz de catastrofe să țină seama de expertiza îmbinată cu localizarea geografică a acestor regiuni;

23. dorește ca viitoarea politică comună privind imigrarea să acorde o atenție sporită situației RUP, care reprezintă, toate, frontiere externe ale Uniunii, sunt înconjurate de țări terțe mai puțin dezvoltate și sunt supuse la o presiune migratorie foarte puternică care, dublată de o creștere demografică adesea încă cu mult superioară mediei comunitare, provoacă tensiuni economice și sociale îngrijorătoare în aceste regiuni;

24. solicită ca sprijinul comunitar pentru agricultura RUP, care este evocat de o manieră mai succintă decât celelalte aspecte, să facă obiectul unor reflecții axate pe identificarea problemelor reale, pe necesitatea de a evolua către o autosuficiență locală, pe nivelul veniturilor agricultorilor, pe sprijinul acordat organizațiilor de producători în scopul promovării comercializării produselor acestora, pe importanța dimensiunii de mediu și pe evaluarea impactului deschiderii comerciale realizate prin intermediul APE și prin viitoarele acorduri de liber schimb în curs de negociere cu mai multe regiuni din America Latină;

25. este de părere că RUP trebuie să se afle în centrul politicii maritime a Uniunii și insistă ca dezbaterea pe marginea acestei probleme să se axeze în special pe rolul pe care regiunile ultraperiferice îl pot juca în domeniul utilizării durabile a mărilor, oceanelor și zonelor de coastă, precum și în administrarea maritimă internațională;

26. solicită Comisiei, Consiliului și celorlalte instituții UE vizate să garanteze în mod eficient și adecvat finanțarea comunitară viitoare a strategiei Uniunii pentru sprijinirea RUP și compensarea dezavantajelor legate de statutul ultraperiferic al acestora;

27. recomandă introducerea printre domeniile prioritare de reflecție și a aspectelor legate de modalitățile de depășire a dimensiunii reduse a piețelor locale, de mediul concurențial din ce în ce mai deschis, de accesul dificil la debușeuri către piața continentală europeană sau în zonele lor geografice respective, de ameliorarea armonizării finanțării FEDER/FED și FEDER/ICD pentru proiectele de cooperare cu țările vecine, precum și de participarea efectivă a RUP la politicile europene de inovare și de luptă împotriva decalajului digital, pentru garantarea accesului deplin al populațiilor acestor regiuni la mijloacele de informare și de comunicare oferite de noile tehnologii, ca de exemplu accesul la internet pe bandă largă;

28. insistă pentru ca parteneriatul, indispensabil pentru reușita dezbaterii, să nu se reducă doar la instituțiile publice europene, naționale și locale, ci să ofere ocazia, astfel cum a fost cazul în trecut, participării la reflecție a ansamblului rețelei economice ultraperiferice, reprezentate de organizații structurate care resimt în mod curent efectele politicii comunitare la fața locului; solicită ca, în urma conferinței parteneriale care va avea loc la Bruxelles, în perioada 14-15 mai 2008, Comisia să publice rapid o nouă comunicare care să țină seama de progresele la care această dezbatere va fi dat naștere;

29. consideră că valorificarea atuurilor specifice RUP, ca avanposturi ale UE în afara continentului european, constituie cea mai bună strategie de garantare a unei dezvoltări endogene și durabile a acestor regiuni, în special prin intermediul unei forme de turism care să integreze toată bogăția istoriei și a patrimoniului lor cultural, artistic și arhitectural, pe care Uniunea trebuie să o protejeze;

°

°    °

30. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic și Social European, autorităților naționale, regionale și locale ale RUP, precum și președintelui în exercițiu al Conferinței președinților regiunilor ultraperiferice.

EXPUNERE DE MOTIVE

Introduction

La reconnaissance juridique des régions ultrapériphériques de l'Union européenne (RUP), qui a été progressive et tardive, est inscrite à l'article 299§2 du traité CE.

Les Açores, les Canaries, la Guadeloupe, la Guyane, Madère, la Martinique et La Réunion, du fait de leurs nombreuses spécificités, peuvent voir les politiques communautaires adaptées, afin de favoriser leur insertion dans l'espace européen.

Les articles 299 et 311bis du traité de Lisbonne, qui se substitueront à l'article 299§2, intègrent à cette liste les îles de Saint-Martin et de Saint-Barthélemy, qui se sont séparées administrativement et politiquement de la Guadeloupe. Ces deux collectivités deviendront par conséquent de nouvelles RUP.

La problématique des RUP dépasse cependant le cadre de leur retard de développement économique, social et territorial. Elle constitue aussi un défi politique. Parce que ces régions ont parfois choisi de manière délibérée de faire partie intégrante de l'UE, et que leurs espoirs ne doivent pas être déçus. Parce qu'elles donnent une dimension mondiale à l'Union européenne et constituent ses avant-postes au contact d'autres grands ensembles économiques.

La présente communication de la Commission a pour objet de dresser un premier bilan du "partenariat renforcé pour les RUP" lancé en 2004, de préciser l'action menée jusqu'à aujourd'hui dans une deuxième phase dite de maturation, et de préparer un débat sur l'avenir de cette stratégie.

Bilan du partenariat renforcé pour les RUP

La Commission estime que le bilan de la première phase du "partenariat renforcé" est très positif: de nombreuses mesures communautaires ont été adoptées en faveur des RUP, dans une optique transversale et complémentaire, contribuant à l'amélioration de la situation économique et sociale de ces régions.

Les trois axes du "partenariat renforcé" (réduction du déficit d'accessibilité, amélioration de la compétitivité et intégration régionale) restent pertinents car ils répondent de manière appropriée aux priorités des RUP.

Votre rapporteur considère pour sa part que ce bilan est présenté de façon exagérément favorable, ou pour le moins partiel. Le résultat obtenu, s'il part d'intentions louables, est plus contrasté et la communication ne traduit malheureusement jamais les difficultés rencontrées sur le terrain dans certains dossiers.

Phase de maturation du partenariat renforcé pour les RUP

La Commission estime que la stratégie en faveur des RUP doit désormais entrer dans une deuxième phase dite de maturation, notamment pour ce qui concerne les efforts de coordination du FEDER et du FED, l'intégration des RUP dans l'Espace européen de la recherche ou encore l'adaptation des SIEG aux besoins des marchés locaux.

Elle souhaite, par conséquent, que chaque axe soit approfondi par l'adoption ou la mise en œuvre d'une trentaine de mesures complémentaires.

La plus sensible de ces mesures est la réalisation d'orientations pour l'estimation des effets quantifiables des handicaps spécifiques aux RUP.

Si l'ensemble des partenaires reconnait la nécessité de se doter d'une méthodologie de quantification des surcoûts induits par l'ultrapériphérie, votre rapporteur demande que le Parlement européen reste vigilant à ce sujet, afin de ne pas fragiliser artificiellement une mesure censée être bénéfique pour les RUP.

Une méthodologie trop systématique serait disproportionnée et ne tiendrait pas compte des spécificités de chacune des RUP qui, dans certains cas, ne peuvent trouver de point de comparaison en Europe continentale.

De même, l'importance sans cesse croissante donnée à l'évaluation des politiques et instruments communautaires, si elle est basée sur un principe évident de bonne gestion des fonds européens, ne doit pas avoir pour conséquence une remise en cause généralisée de l'action de l'Union en faveur de ses RUP.

Dans ce cadre également, la méthodologie doit à la fois respecter le principe de proportionnalité, et ne pas créer d'outils statistiques superflus qui risqueraient d'être très couteux pour une utilité limitée.

Avenir de la stratégie pour les RUP

La Commission a lancé un débat sur l'avenir de la stratégie, en mettant l'accent sur quatre enjeux : le changement climatique, l'évolution démographique et la gestion des flux migratoires, l'agriculture, et la politique maritime.

Les résultats de la consultation publique contribueront à l'élaboration d'une nouvelle communication sur l'avenir du partenariat avec les RUP. Le Parlement européen assume sa responsabilité en la matière, et exprime son intérêt pour cette réflexion par le biais de ce rapport.

Si votre rapporteur se félicite de l'initiative de la Commission, elle considère cependant que les thématiques choisies ne couvrent pas l'ensemble des préoccupations majeures des RUP, au risque de réduire l'impact de la future stratégie.

La portée de l'article 299§2 (puis des articles 299 et 311bis du traité de Lisbonne), la préservation de l'agriculture traditionnelle, le soutien renforcé au développement des secteurs structurants que sont les filières canne-sucre-rhum et banane, la question des aides d'Etat, le maintien des régimes fiscaux différenciés, les conditions de l'évaluation des mesures, la compensation des surcoûts et la valorisation des atouts, entre autres, semblent à votre rapporteur des sujets de réflexion incontournables.

L'article 311bis§6 prévoit une nouvelle disposition permettant à certains pays et territoires d'outre-mer (PTOM) de devenir des RUP suite à une décision du Conseil européen. Votre rapporteur souhaite que la Commission s'engage aux côtés des Etats membres concernés pour préparer les changements envisagés le plus en amont possible, afin de faciliter la transition de ces collectivités vers leur nouveau statut.

Conclusion

Assurer les conditions du développement économique des RUP, et ainsi garantir aux populations ultramarines une réelle prospérité, renforcer la compétitivité de leurs entreprises et de leurs territoires, convaincre que l'avenir de l'Europe passe aussi par ses territoires éloignés : tels sont les objectifs du présent rapport d'initiative.

Ainsi doit se renforcer l'idée de procéder à la déclinaison la plus large possible des règles en vigueur, en mettant en action les instruments les plus adéquats à la résolution des problèmes concrets des RUP et en recourant, si nécessaire, à des dérogations adaptées à la réalité régionale en cause, sans que cela ne vienne représenter une menace pour l'intérêt général communautaire.

Après les phases antérieures de rattrapage structurel, la nouvelle génération de programmes européens doit préparer l'ouverture à la nécessaire diversification des économies ultrapériphériques, et ne pas se contenter de maintenir l'acquis des développements qui ont été atteints, en grande partie grâce à l'Union européenne.

La valorisation des atouts particuliers des RUP constitue la seule stratégie apte à garantir un développement endogène et durable de l'ultrapériphérie : il ne s'agit plus seulement de maintenir, conserver, protéger, mais d'attirer, rayonner, coopérer.

AVIZ al Comisiei pentru pescuit (14.4.2008)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

privind Strategia pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective

(2008/2010(INI))

Raportor pentru aviz: Pedro Guerreiro

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât în ciuda îmbunătățirilor constatate, continuă să fie necesare noi investiții pentru a îmbunătăți condițiile de lucru ale pescarilor, infrastructurile și echipamentele portuare pentru sprijinirea pescuitului, precum și pentru a reînnoi și moderniza flotele din regiunile ultraperiferice (RUP),

B.   întrucât flotele sunt constituite în marea lor majoritate din ambarcațiuni învechite care în anumite RUP datează uneori de peste treizeci de ani, și sistarea alocării de ajutoare comunitare pentru renovarea flotelor va constitui o piedică în depășirea decalajului față de structura flotelor de pe continentul european,

C.  întrucât RUP sunt dependente pe plan socio-economic de resursele halieutice ale zonelor lor economice exclusive (ZEE) și zonele lor de pescuit prezintă o mare fragilitate din punct de vedere biologic,

1.   subliniază importanța sectorului pescuitului având în vedere situația socio-economică, ocuparea forței de muncă și promovarea coeziunii economice și sociale a regiunilor ultraperiferice, caracterizate prin economii supuse la constrângeri structurale permanente și care beneficiază de puține posibilități de diversificare;

2.   consideră că Comisia trebuie să garanteze flotelor de pescuit ale RUP o discriminare pozitivă în privința accesului la resursele halieutice existente în largul coastelor lor și să acorde o mare atenție menținerii caracterului durabil al pescuitului artizanal;

3.   consideră că se impune menținerea și consolidarea ajutoarelor comunitare acordate RUP pentru domeniul pescuitului, care includ programul de compensare a costurilor suplimentare cauzate de caracterul ultraperiferic, legate de procesul de comercializare a produselor pescărești din unele regiuni ultraperiferice (pescuitul POSEI); în acest sens, susține ideea potrivit căreia acest program nu ar trebui limitat în timp, întrucât caracterul ultraperiferic este o trăsătură permanentă și apreciază majorarea creditelor pentru program din bugetul comunitar 2008;

4.   consideră necesară luarea de noi măsuri, mai eficace și independente de criteriile de limitare în timp sau de o evoluție a stării de bogăție care s-ar putea datora unor circumstanțe conjuncturale sau artificiale, pentru a promova capacitatea RUP de a face față constrângerilor și dezavantajelor structurale permanente la care sunt supuse, în special în sectorul pescuitului;

5.   solicită Comisiei ca, recunoscând specificitățile și diferențele dintre RUP, pe de o parte, și rolul pe care acestea îl au în cadrul politicii maritime europene integrate, pe de altă parte, să includă în planul său măsuri de sprijin pentru sectoarele pescuitului din aceste regiuni vizând, în special:

- desemnarea suprafeței corespunzătoare ZEE ale RUP drept „zonă de acces exclusiv”, cu scopul de a asigura viabilitatea ecosistemelor marine, a activităților de pescuit și a comunităților locale vizate;

- evaluarea științifică a potențialului în resurse marine a acestor ape și, conform principiului prudenței definit în politica comună în domeniul pescuitului, rezervarea ZEE adiacente regiunilor ultraperiferice pentru flotele lor locale respective;

- evaluarea, conform principiului stabilității relative, a impactului socio-economic pe care l-ar avea o creștere a efortului de pescuit și utilizarea anumitor unelte și dispozitive pe ambarcațiunile de capacitate mai importantă în ZEE adiacente regiunilor ultraperiferice, asupra caracterului durabil al comunităților locale respective;

- garantarea ajutorului comunitar acordat pentru reînnoirea și modernizarea flotelor de pescuit din RUP, în special a flotei artizanale, condiție indispensabilă pentru ameliorarea condițiilor de conservare a peștelui și a condițiilor de lucru, precum și a condițiilor de siguranță a pescarilor din regiunile ultraperiferice;

- consolidarea ajutorului comunitar acordat cercetării științifice în domeniul pescuitului și colectării de informații, consolidare care trebuie să permită promovarea protecției și refacerii resurselor halieutice și a biodiversității regiunilor ultraperiferice, în special prin recunoașterea specificității acestor regiuni în cadrul programelor legate de cel de-al șaptelea Program-cadru în materie de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație;

- îmbunătățirea uneltelor și dispozitivelor de pescuit și interzicerea utilizării acelora care distrug ecosistemele marine;

- adoptarea unor măsuri socio-economice de compensare a pescarilor pentru impactul măsurilor (voluntare sau nu) de conservare a resurselor halieutice;

- elaborarea unui program comunitar de sprijinire a pescuitului costier la o scară mică și a pescuitului artizanal, care să recunoască specificitățile acestuia și importanța socio-economică pe care o are în aceste regiuni;

- ajutorul acordat pentru formarea și calificarea profesională, pentru ameliorarea condițiilor de muncă (inclusiv a condițiilor de igienă, siguranță și confort) și a situației economice a pescarilor, stimulând reînnoirea sectorului;

- intensificarea ajutorului acordat pentru prelucrarea, comercializarea și promovarea produselor pescărești din RUP;

- modernizarea și crearea de infrastructuri și echipamente portuare pentru sprijinirea pescuitului, insuficiente în prezent pentru a răspunde necesităților sectorului pescuitului din anumite regiuni ultraperiferice;

- intensificarea ajutorului acordat pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii și a producției bazate pe aceasta, în funcție de specificitatea fiecărei RUP;

- ajutorul acordat pentru instalarea și modernizarea unor mijloace proprii de prevenire, salvare, supraveghere, de verificare și de control, care trebuie să țină seama de extinderea vastă a ZEE, de lupta împotriva pescuitului ilegal, de mărirea siguranței maritime și de protejarea mediului marin;

6.   salută înființarea unei subdiviziuni insulare, inclusă în consiliul consultativ regional pentru apele occidentale australe, care să poată trata într-un mod mai obiectiv problema zonelor piscicole specifică regiunilor ultraperiferice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.4.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Elspeth Attwooll, Marie-Hélène Aubert, Luis Manuel Capoulas Santos, Paulo Casaca, Zdzisław Kazimierz Chmielewski, Emanuel Jardim Fernandes, Carmen Fraga Estévez, Duarte Freitas, Ioannis Gklavakis, Alfred Gomolka, Pedro Guerreiro, Heinz Kindermann, Rosa Miguélez Ramos, Philippe Morillon, Seán Ó Neachtain, Willi Piecyk, Catherine Stihler, Margie Sudre, Daniel Varela Suanzes-Carpegna, Cornelis Visser

Membri supleanți prezenți la votul final

Ole Christensen, Josu Ortuondo Larrea, Raül Romeva i Rueda, Thomas Wise

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Ilda Figueiredo, Willem Schuth

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.4.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Elspeth Attwooll, Marie-Hélène Aubert, Luis Manuel Capoulas Santos, Paulo Casaca, Zdzisław Kazimierz Chmielewski, Emanuel Jardim Fernandes, Carmen Fraga Estévez, Duarte Freitas, Ioannis Gklavakis, Alfred Gomolka, Pedro Guerreiro, Heinz Kindermann, Rosa Miguélez Ramos, Philippe Morillon, Seán Ó Neachtain, Willi Piecyk, Catherine Stihler, Margie Sudre, Daniel Varela Suanzes-Carpegna, Cornelis Visser

Membri supleanți prezenți la votul final

Ole Christensen, Josu Ortuondo Larrea, Raül Romeva i Rueda, Thomas Wise

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Ilda Figueiredo, Willem Schuth