RAPORT privind femeile și știința

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie

22.4.2008 - (2007/2206(INI))

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
Raportor: Britta Thomsen

Procedură : 2007/2206(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A6-0165/2008

Texte depuse :

A6-0165/2008

Dezbateri :

PV 20/05/2008 - 20
CRE 20/05/2008 - 20

Voturi :

PV 21/05/2008 - 5.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0221

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie

privind femeile și știința

(2007/2206(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Rezoluția Consiliului din 20 mai 1999 privind femeile și știința [1],

– având în vedere Rezoluția Consiliului din 26 iunie 2001 privind știința și societatea și privind femeile în știință [2],

– având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind accesul egal și participarea egală a femeilor și bărbaților într-o societate a cunoașterii pentru creștere și inovare[3],

– având în vedere Concluziile Consiliului din 18 aprilie 2005 privind consolidarea resurselor umane în știință și tehnologie în Spațiul European de Cercetare,

– având în vedere Decizia nr.1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind cel de-al 7-lea Program-cadru al Comunității Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013)[4] (FP7),

– având în vedere Directiva nr. 2002/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002, de modificare a Directivei 76/207/CEE a Consiliului, referitoare la punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă [5],

– având în vedere Planul de acțiune al Comisiei privind știința și societatea (COM(2001)0714),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Femeile și știința: Excelență și inovare – Egalitate între femei și bărbați în știință” (SEC(2005)0370),

– având în vedere Cartea verde a Comisiei intitulată „Spațiul European de Cercetare: perspective noi” (COM(2007)0161) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SEC(2007)0412) care însoțește cartea verde menționată mai sus (SEC(2007)0412),

– având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2000 privind Comunicarea Comisiei intitulată: „Femeile și știința – mobilizarea femeilor pentru a îmbogăți cercetarea europeană”[6],

– având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2004 privind reconcilierea vieții profesionale, familiale și personale[7],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 1 martie 2006 intitulată „Foaie de parcurs pentru egalitatea între femei și bărbați (2006-2010)” (COM(2006)0092), precum și rezoluția respectivă din 13 martie 2007 [8],

– având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2007 privind cadrul legal pentru măsuri care permit tinerelor femei din Uniunea Europeană să îmbine viața de familie cu perioada studiilor[9],

– având în vedere rezoluția sa din 27 septembrie 2007 privind egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2007[10],

– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A6-0165/2008),

A. întrucât cercetarea este un sector esențial pentru dezvoltarea economică a Uniunii Europene și întrucât Europa trebuie să recruteze încă 700.000 de cercetători în cadrul procesului de îndeplinirea a Strategiei de la Lisabona pentru creștere și ocuparea forței de muncă;

B. întrucât femeile din domeniul cercetării sunt în minoritate în cadrul UE, reprezentând 35 % din media cercetătorilor care lucrează în sectorul guvernamental și în cel al învățământului superior și doar 18 % din media cercetătorilor care lucrează în sectorul privat,

C. întrucât procentajul femeilor în pozițiile superioare din mediul academic rareori depășește 20 % și probabilitatea pentru bărbați de a obține funcții de profesor sau echivalentul lor, este de trei ori mai mare decât pentru femei,

D. întrucât informațiile defalcate pe sexe privind cercetătorii și împărțite pe categorii referitoare la competențele acestora, la domeniul științific în care aceștia își desfășoară activitatea și la vârsta lor sunt foarte rare în continuare chiar și în statele membre;

E. întrucât femeile din domeniul cercetării se confruntă, în comparație cu bărbații din acest domeniu, cu mai multe dificultăți în ceea ce privește armonizarea vieții profesionale cu viața de familie;

F. întrucât există încă o absență semnificativă a femeilor în posturile de conducere în domeniul științei;

G. întrucât reprezentarea femeilor în organismele decizionale ale universităților nu este suficient de puternică pentru implementarea unei politici echilibrate de gen,

H. întrucât, în majoritatea țărilor, participarea femeilor în consiliile științifice de conducere nu a devenit egală cu cea a bărbaților,

I. întrucât unul dintre domeniile prioritare pentru UE în cadrul Foii de parcurs pentru egalitate între femei și bărbați este reprezentarea egală în procesul decizional, incluzând un obiectiv de 25% privind prezența femeilor în poziții de conducere în sectorul public de cercetare, urmând a fi realizat până în 2010,

J. întrucât în Consiliul European pentru Cercetare nu este echilibrat din punct de vedere al genului, doar 5 dintre cei 22 de membri ai Consiliului Științific fiind femei;

K. întrucât, deși femeile reprezintă mai mult de 50 % din studenții UE și obțin 43 % din doctoratele din UE, ele dețin în medie doar 15 % din posturile academice superioare și, prin urmare, au în mod considerabil o influență mai scăzută în ceea ce privește funcțiile de decizie din cercetare;

L. întrucât cel de al 7-lea Program cadru de cercetare nu prevede planuri de acțiune cu specificitate de gen pentru propunerile de proiecte;

M. întrucât, după cum demonstrează studiile, sistemele de evaluare și recrutare existente nu sunt neutre din punctul de vedere al genului,

1. atrage atenția statelor membre asupra faptului că sistemele de educație din Europa continuă să promoveze stereotipele de gen, în special în domeniile de cercetare precum științele naturii;

2. consideră că este extrem de importantă promovarea științei de la vârste fragede ca un domeniu de activitate interesant pentru ambele sexe; solicită insistent să se țină cont de acest aspect la elaborarea materialelor didactice și în programele de formare a profesorilor; încurajează universitățile și facultățile să analizeze sistemele de selecție la admitere pentru a identifica posibilele discriminări implicite pe criterii de gen și să corecteze sistemele de selecție în consecință;

3. invită Comisia și statele membre să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că contribuția femeilor nu este exclusă din publicațiile privind istoria științei și tehnologiei, nu doar pentru că este un caz clar de discriminare, dar și pentru că absența modelelor de rol poate afecta eforturile de creștere a numărului de femei în asemenea domenii;

4. observă faptul că un număr excesiv de mare de femei abandonează cariera științifică de-a lungul anilor; consideră că acest fenomen, descris adesea prin imaginea „conductei sparte” trebuie analizat din perspectiva unor modele diferite, inclusiv cel bazat pe „factorii de respingere și atracție”; invită autoritățile competente ca, în momentul propunerii de soluții, să ia în considerare diferiți factori cum ar fi mediul de lucru, stereotipurile profesionale, concurența, exigențele în materie de mobilitate și responsabilitățile familiale;

5. observă faptul că abordarea convențională în ceea ce privește evaluarea „excelenței” și a „performanței”, inter alia, din punctul de vedere al numărului de publicații ale unui cercetător poate să nu fie neutră din punctul de vedere al genului, ci restrictivă și nu reușește să ia în considerare resursele disponibile, cum ar fi fondurile, spațiul, echipamentul și personalul precum și calitățile esențiale ale oricărui cercetător, cum ar fi abilitatea de a organiza și de a menține coeziunea unei echipe de cercetare sau de a instrui membrii tineri ai echipei;

6. invită Comisia și statele membre să ia în considerare, în definirea conceptelor de excelență și de „bun cercetător”, diferențele dintre carierele științifice ale bărbaților și ale femeilor; subliniază faptul că femeile din domeniul cercetării contribuie, de asemenea, în acest mediu cu perspective și opțiuni diferite privind temele de cercetare;

7. regretă faptul că întreruperile din cariera științifică făcute de femei din motive familiale au un impact negativ asupra șanselor lor profesionale, întrucât majoritatea colegilor bărbați nu le fac și, prin urmare, pot obține poziții comparabile la o vârstă mai tânără, fiind astfel avantajați în carierele lor ulterioare; solicită, așadar, ca vârsta să fie luată în considerare ca un criteriu de excelență împreună cu situația familială, incluzând numărul persoanelor pe care cercetătorul le are în grijă; solicită în continuare organismelor de cercetare și universităților europene să stabilească burse pentru studii doctorale în conformitate cu prevederile naționale privind concediul de maternitate;

8. subliniază că limitele de vârstă la acordarea de burse afectează negativ tinerii care au persoane în îngrijire, care sunt în cea mai mare parte femei; invita, așadar, Comisia și statele membre să prevadă, în asemenea cazuri, măsuri legislative care să corecteze această anomalie, cum ar fi adăugarea unui an la limita din termenul prevăzut în cerere pentru fiecare an petrecut cu îngrijirea unei persoane dependente;

9. constată că mobilitatea este una dintre modalitățile fundamentale pentru dezvoltarea și asigurarea avansării în cariera de cercetător și constată că pot exista dificultăți în armonizarea acesteia cu viața de familie și că, în consecință, ar trebui luate măsuri corespunzătoare pentru a o face mai viabilă;

10. subliniază rolul infrastructurii în facilitarea unui echilibru durabil între viața profesională și cea privată, precum și importanța creșterii siguranței în ceea ce privește carierele științifice;

11. invită Comisia și statele membre să îmbunătățească situația prin integrarea perspectivei familiale în posibilitățile privind un program de lucru flexibil, prin crearea de facilități privind îngrijirea copiilor și prin accesul la sistemele de asigurări sociale transfrontaliere; solicită crearea de condiții mai bune în ceea ce privește concediul parental care să permită într-adevăr bărbaților și femeilor libertatea de alegere; subliniază faptul că armonizarea vieții de familie și cu cea profesională este o responsabilitate atât pentru bărbați, cât și pentru femei;

12. constată că, în timp ce procedurile de recrutare tind să mențină status quo-ul în privința favorizării încadrării în muncă a cercetătorilor bărbați, folosirea unor proceduri de recrutare mai deschise și mai transparente ar crește șansele ca acele calități care tind să prevaleze în cazul femeilor din domeniul științific să fie recunoscute și apreciate în mod egal;

13. invită statele membre să analizeze factorii care descurajează prezența femeilor în posturile superioare din universități și autoritățile educaționale, reducând în mod substanțial influența lor în procesul decizional din domeniul cercetării în cadrul Uniunii Europene și să propună soluții corespunzătoare.

14. încurajează universitățile, institutele de cercetare și companiile private să adopte și să aplice strategii care vizează egalitatea în cadrul organizațiilor lor și să desfășoare evaluări ale impactului de gen în cadrul proceselor decizionale;

15. invită Comisia să desfășoare acțiuni de sensibilizare în comunitatea științifică, precum și printre factorii de decizie cu privire la egalitatea de șanse în știință și în cercetare;

16. invită Comisia și statele membre să folosească modalități de recrutare mai transparente și să respecte obligația de a asigura un echilibru de gen în cadrul comisiilor de evaluare, de selecție și în cadrul tuturor celorlalte comisii, precum și în cadrul comisiilor nominalizate de evaluare, stabilind un obiectiv neobligatoriu de cel puțin 40 % femei și cel puțin 40 % bărbați;

17. invită Comisia să se asigure că se acordă atenție participării femeilor în cadrul programelor științifice de cercetare oferindu-se programe de instruire concentrate pe sensibilizarea cu privire la diferențele de gen a persoanelor în poziții de decizie, a celor care fac parte din consilii consultative și din comisii de evaluare, a celor care redactează invitațiile de ofertă și licitații, precum și a celor care conduc negocierile contractuale;

18. invită Comisia să ase asigure că ofertele depuse în cadrul FP7, reprezentarea echilibrată a bărbaților și femeilor este evaluată pozitiv; îndeamnă statele membre să realizeze dispoziții asemănătoare în programele lor naționale și regionale;

19. consideră planurile de acțiune privind egalitatea de gen, din cadrul propunerii și etapei de evaluare a celui de al 7-lea Program-cadru european, drept o componentă esențială a strategiei generale legate de integrarea dimensiunii de gen și a politicii privind egalitatea de gen a Uniunii Europene; prin urmare, consideră că acestea trebuie să rămână o parte integrantă a finanțării europene pentru cercetare;

20. invită Comisia, ca în ceea ce privește FP7, să facă în mod regulat Parlamentului rapoarte privind evoluția reprezentării femeilor în comitetele de evaluare și în cele de selecție; invită Comisia să includă perspectiva de gen în rapoartele de evaluare in interim din cadrul FP7, iar pentru evaluarea intermediară, să includă instrumentele integrării dimensiunii de gen în FP7;

21. crede cu tărie că trebuie introduse măsuri specifice în domeniul recrutării, formării profesionale și relațiilor publice pentru a promova și încuraja o participare mai largă din partea femeilor în domenii precum tehnologia, fizica, ingineria, informatica și alte domenii care, din păcate, sunt încă dominate de bărbați;

22. invită Comisia și statele membre să adopte măsuri pozitive, care să încurajeze cercetătoarele, să dezvolte în continuare programele de sprijin și de îndrumare, precum și politici de promovare cu obiective clare; observă că dezvoltarea structurilor de sprijin pentru orientarea în carieră și prevederea de consiliere, adresată, inter alia, femeilor din știință ar produce rezultate deosebit de favorabile; cu toate acestea, observă că măsuri cum ar fi obiectivele obligatorii de cercetătoare și de profesoare universitare sunt esențiale pentru realizarea echilibrului de gen în domeniul științific,

23. solicită Comisiei și statelor membre să introducă politici eficiente de eliminare a discrepanței salariale dintre sexe; remarcă faptul că în domeniul științific „plata egală”ar trebui să se aplice și în cazul burselor și stipendiilor;

24. invită Comisia și statele membre să ofere finanțări pentru cercetare destinate femeilor pentru a contracara subfinanțarea femeilor din domeniul cercetării;

25. subliniază importanța încurajării tinerelor să opteze pentru cariere științifice și sugerează Comisiei și statelor membre să procedeze astfel prin promovarea cercetătoarelor ca modele de rol și prin adoptarea și implementarea altor măsuri care să ducă la realizarea acestui obiectiv;

26. încurajează statele membre să promoveze acțiuni de sensibilizare pentru informarea și încurajarea tinerelor să urmeze programe de studii și specializări la universități științifice și tehnice; încurajează statele membre să îmbunătățească procesele de distribuire a cunoștințelor, din moment ce în state membre deferite există modele diferite de opțiuni educaționale;

27. atrage atenția asupra necesității unor programe speciale în cadrul universităților care să atragă interesul tinerelor și al femeilor în începerea unor cariere științifice;

28. invită Comisia și statele membre să stabilească programe de instruire și sprijinire a tinerelor femei oameni de știință pentru a participa la programele de cercetare și la cererile de fonduri, cu scopul de a le ajuta să rămână în mediul academic și în domeniul cercetării;

29. salută activitățile desfășurate de Platforma europeană a femeilor oameni de știință, care au drept scop intensificarea participării femeilor în domeniul științei și creșterea numărului de femei oameni de știință în poziții decizionale;

30. invită Comisia și statele membre să consolideze în continuare rețeaua femeilor oameni de știință la nivel național, regional și la nivelul UE, aceasta fiind un instrument esențial de abilitare a femeilor, atât pentru atragerea mai multor femei în cariere științifice, cât și pentru încurajarea femeilor care activează acum ca oameni de știință să participe la dezbaterea politicilor și la consolidarea carierei lor profesionale;

31. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

[1] JO C 201, 16.7.1999, p 1.
[2] JO C 199, 14.7.2001, p 1.
[3] JO C 317, 30.12.2003, p 6.
[4] JO L 412, 30.12.2006, p.1.
[5] JO L 269, 5.10.2002, p 15.
[6] JO C 309, 27.10.2000, p.57.
[7] JO C 102 E, 28.4.2004, p. 492.
[8] JO C 301 E, 13.12.2007, p 56.
[9] Texte adoptate, P6_TA(2007)0265.
[10] Texte adoptate, P6_TA(2007)0423.

The report seeks to identify social, cultural and other kind of barriers that account for the under-representation of women in science. It will briefly introduce the context for the situation today, but the main focus of the report will be to look forward to point to possible solutions and best practices for solving the situation. The background for the report is the current European situation, where women are greatly underrepresented in the field of science.

Statistics tells us that more women than men engage in taking a higher education, yet when it comes to choosing the research career, women are still outnumbered by men. The huge increase in participation of women in higher education has neither led to a corresponding change in the ratio of women to men in particular fields of study or professions – that is, a change in horizontal gender segregation – nor has it eliminated the gender-specific wage gap.

Why should we be concerned with gender segregation in science? There are two main reasons. First, certain fields of science are of higher status than others; underrepresentation of women in higher status fields (such as physics) means that, in aggregate, women scientists have lower status than men scientists. Second, we may face a shortage of scientific personnel in demanding fields. If talent for doing very demanding scientific work is unrelated to sex, the pool for these fields would be much larger with women fully participating in science.

Women researchers are still a minority in the government and higher education sectors, with both sectors having an EU average of 35% women. In all countries these sectors nevertheless have higher proportions of women researchers than the business enterprise sector with an EU average of 18% women according to latest data, but there are large cross-country variations. The countries with the fewest women in business research are Germany (11.8%), Austria (10.4%) and Netherlands (8.7%) whereas Latvia, Bulgaria and Romania all have over 40% women. The situation is improving very slowly. Women researchers only have higher growth rates than men in less than half of the countries, and for a few countries the percentage of women researchers has decreased.

The distribution of researchers by main fields of science shows different patterns for men and women. Among male researchers in the higher education sector, 54% work in natural science and engineering compared to 37% among women researchers. This distribution of researchers across the broad field of science of course reflects study choices made by men and women in higher education. In recent years various studies comparing countries and historical periods in light of horizontal gender segregation in higher education have been presented. They indicate that in the past twenty years the number of women in engineering has increased in most countries. This increase, however, is rather small and often lower than in alternate professions and fields of study. In other words: the increase in the number of women is occurring mostly in fields of study that already had a high percentage of females

A group of individual factors determining individual choices refers to gender stereotypes. Gender stereotypes are simplified but often deep-rooted perceptions of male and female characteristics. They support the continuity of specific gender roles and occupational gender segregation. Some approaches assume that gender stereotypes are formed during the socialisation process whereas others suggest a lifelong process of production and reproduction of gender roles. Typical male characteristics – according to gender stereotypes – include, among others, their interest in technical issues, analytical competences, talent for craftsmanship, career focus and professional ambition, ability to assert themselves, dominance, selfishness, and willingness to “impression management”. On the other hand, typical stereotypes of female characteristics include beliefs that they are child-friendly, have an interest in family, value harmony, and are empathetic, emotional, and altruistic. Engineering, obviously, is associated with male rather than female stereotypes – hence professions in engineering are considered to be typically male in nature and tend not to be a woman’s first choice.

Gender stereotypes are not only important to the choices men and women make regarding their fields of study, they can also influence the decision making process associated with job allocation or research funding. Hiring criteria with male gender stereotypes lead to a preference for hiring men whereas hiring criteria with female gender stereotypes lead to a preference for hiring women.

Family background, as well as inclusion and exclusion mechanisms among peer groups, are also factors at play on the interpersonal level. If a young girl plays with computers and technical toys during her childhood, she might be regarded as an outsider by her female friends. In this situation support and encouragement from the family turns out to be an important social resource. Thus, female students in engineering and other branches of science often have at least one parent with a profession in one of these disciplines. This also points to the importance of having a female role model working in a male-centred profession or field of study.

Despite the expanding access for women to higher education and the growing proportion of female graduates in engineering and other branches of technical sciences, horizontal gender segregation has declined surprisingly little in most countries. The existence of a “glass ceiling” or “sticky floor” for women trying to progress to senior positions is well documented and affects all occupational sectors, even those which are dominated by women. The absence of women in leadership positions is more acute in science and technology occupations than in other fields. At the highest positions in academia women make up 15% (2003) of full professors and equivalent and this is an increase of two percentage points compared to 1999. Data on the share of women on scientific boards show large difference between countries. The Nordic counties show levels close to 50%, but in a majority of countries parity has not been reached and the percentage is below 10% for several of the new member states.

The international trend in discussing gender gap and hierarchy at research institutions points to a “pipeline” structure from PhD student to professor. Most researchers start as PhD students, proceed as post-docs, researchers or assistant professors, and are then promoted to associate professor with some ultimately becoming full professors, as seen in Figure 3.1. If the share of women differs from one level to the next, it is assumed that the pipeline “leaks”, i.e. female researchers leave the pipeline because they are not promoted.

As scientists advance in their professional career, they are more likely to be promoted to the higher categories. The more years spent, the higher the probability of being promoted. However, promotion seems to be slower for women than for men: inter-gender differences are statistically significant.

The later entrance of women into science cannot by itself explain the low presence of women in the upper categories at CSIC, since for a similar length of scientific career, women show slower promotion than men. Data suggest that differences in productivity might contribute to explaining the lower promotion of women in some areas (materials science, biology/biomedicine, physics), but this is not the case in others. Differences in personal characteristics, social factors and access to resources have been arguments to explain differences in productivity and gender inequality in science.

Organizational and institutional factors of gender segregation include inequality mechanisms operating at the level of establishments such as firms, research institutes, or research funding institutions. Important institutional mechanisms affecting gender segregation are the recruitment processes, the promotion practices, the decision making and evaluation processes, and the presence of gendered workplace cultures.

Recruiting and hiring processes are still rarely studied, mainly due to difficulties in accessing the relevant institutional data. Gender segregation in recruitment and hiring processes play out in a number of consecutive stages: the way how potential applicants are informed and attracted to positions, then the interview, the receipt of a job offer, and the quality of the received offer, i.e. the starting salary and benefits offered. Each of these stages may be influenced by differential treatment of men and women, and hiring decisions can be affected by gender stereotypes or by same gender preferences. The role that promotion and evaluation practices play in generating gender segregation is even less documented than that of recruitment practices. As regards the funding success rates, there is no statistically significant difference, still as a rule men fare slightly better than women, and considerable gaps occur in particular fields in some counties. Instead, the very low number of applications submitted by women in, for example, engineering, is a much more limiting factor. Finally, to give an example of gendered workplace cultures: “To be taken as an engineer is to look like an engineer, talk like an engineer, and act as an engineer. In most workplaces this means looking, talking, and acting male”[1], — and that still holds true.

The results demand a number of recommendations to enhance the rate of women in science and technology throughout their careers, among others:

– intensification of activities to promote female scientific careers.

– assurance of implementing gender mainstreaming in the EU and national programmes.

– development of scientific career opportunities for female and male researchers across the academic and non-academic research field.

– installation of a cross-disciplinary human resource development programme for research centres.

– provision of advanced programmes for leading scientific positions, for instance: interdisciplinary and intercultural communication, gender competence, management skills in science and coaching/supervising, mentoring competence, etc.

[1] Robinson, J.G. and J.S. McIlwee (1991), “Men, Women, and the Culture of Engineering”,
The Sociological Quarterly, 32: 406.

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

Šarūnas Birutis, Jan Březina, Jerzy Buzek, Giles Chichester, Dragoș Florin David, Pilar del Castillo Vera, Den Dover, Nicole Fontaine, Adam Gierek, András Gyürk, Fiona Hall, David Hammerstein, Rebecca Harms, Erna Hennicot-Schoepges, Mary Honeyball, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Anne Laperrouze, Pia Elda Locatelli, Eugenijus Maldeikis, Eluned Morgan, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Atanas Paparizov, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Vladimír Remek, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Mechtild Rothe, Paul Rübig, Andres Tarand, Britta Thomsen, Catherine Trautmann, Nikolaos Vakalis, Adina-Ioana Vălean, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanți prezenți la votul final

Etelka Barsi-Pataky, Ivo Belet, Zdzisław Kazimierz Chmielewski, Robert Goebbels, Satu Hassi, Gunnar Hökmark, Pierre Pribetich, Vittorio Prodi, Esko Seppänen, Silvia-Adriana Țicău

destinat Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

Femeile și știința

(2007/2206(INI))

Raportor pentru aviz: Den Dover

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută politicile introduse până în prezent, ca de exemplu măsurile de sprijin direct, politicile de recrutare preferențială și programele de finanțare a cercetărilor efectuate de femei, menite să consolideze participarea egală a femeilor în diferitele domenii și sectoare ale științei;

2. subliniază că, pentru a se conforma cerințelor Strategiei de la Lisabona, UE are nevoie de încă 700 000 de cercetători și prin urmare solicită Comisiei și statelor membre să adopte măsuri specifice, în conformitate cu Foaia de parcurs pentru egalitatea între femei și bărbați 2006-2010 în vederea asigurării unei participări mai echilibrate a femeilor și bărbaților în știință și tehnologie;

3. consideră totuși că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a spori prezența femeilor în pozițiile de top (în organismele științifice și comitetele de evaluare, de exemplu) în toate domeniile științei, incluzând aici cercetarea, recrutarea, formarea profesională, educația, tehnologia informației, ingineria, comerțul, comunicațiile, relațiile publice, publicitatea și relațiile cu partenerii sociali prin crearea unor formule inovatoare de program de lucru flexibil care să le permită continuarea vieții profesionale după ce devin mame;

4. este de părere că trebuie luate măsuri suplimentare pentru a rezolva problema slabei reprezentări a femeilor, îndeosebi în cercurile științifice academice; în acest scop, recomandă măsuri de sprijin și subvenții directe pentru a încuraja femeile să ocupe funcții de conducere, precum și subvenții pentru programele de asistență și îndrumare profesională, în acest mod ajutând tinerele femei să rămână în mediile academice științifice, să desfășoare activități de cercetare și să participe la cereri de subvenții și proiecte și să asigure în același timp mobilitatea și flexibilitatea lor și a familiilor lor;

5. consideră că rețelele de femei de știință reprezintă un instrument esențial pentru atragerea unui număr mai mare de femei în cercurile științifice și tehnologice și promovarea lor în funcții de răspundere; în acest scop, solicită Comisiei și statelor membre să instituie rețele la nivel european, național și regional și sprijine rețelele existente, cum ar fi Platforma europeană a femeilor de știință;

6. consideră că pentru a elimina o parte din obstacolele cu care se confruntă femeile în încercarea lor de a ocupa funcții de conducere în carierele științifice, ar trebui adoptate măsuri concrete pentru a promova o mai bună înțelegere a conceptelor de „cercetare de calitate”, „excelență” și „inovare”, în special în ceea ce privește criteriile de definire a unui „bun cercetător”, care nu ar trebui să se limiteze la numărul de materiale publicate de cercetători;

7. 1a. invită Comisia și statele membre să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că contribuția femeilor nu este exclusă din publicațiile privind istoria științei și tehnologiei, nu doar pentru că este un caz clar de discriminare, dar și pentru că absența modelelor de rol poate afecta eforturile de încurajare a unui număr mai mare de femei să activeze în asemenea domenii;

8. solicită Comisiei și statelor membre să înlăture toate obstacolele financiare și administrative cu care se confruntă femeile din mediul științific și să creeze condiții de lucru mai atractive și mai flexibile pentru femei și bărbați, facilitându-le armonizarea vieții profesionale cu viața de familie și să stimuleze interesul acestora de a urma cariere în toate domeniile științei prin formule de sprijin specifice adresate mamelor active profesional care să nu afecteze bugetele pentru cercetarea științifică; solicită totodată statelor membre să asigure o împărțire echitabilă a responsabilităților parentale, prin promovarea unui concediu parental egal și a unor condiții de muncă flexibile atât pentru bărbați cât și pentru femei;

9. subliniază faptul că limitele de vârstă pentru acordarea burselor afectează în mod negativ tinerii, în majoritate femei, care au persoane în îngrijire; de aceea, invită Comisia și statele membre să se asigure că, în asemenea circumstanțe, se iau măsuri legislative care să corecteze această anomalie, cum ar fi aceea de adăugare a unui an la termenul limită pentru depunerea solicitărilor pentru fiecare an în care o solicitantul are o persoană în îngrijire;

10. crede cu tărie că trebuie introduse măsuri specifice în domeniul recrutării, formării profesionale și relațiilor publice pentru a promova și încuraja o participare mai largă din partea femeilor în domenii precum tehnologia, fizica, ingineria, informatica și alte domenii care din păcate sunt încă dominate de bărbați;

11. invită Comisia să se asigure că în cazul proiectelor depuse ca răspuns la cererile de ofertă în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013) este evaluată pozitiv un echilibru între numărul de bărbați și femei din cadrul grupului științific candidat; îndeamnă statele membre să adopte dispoziții asemănătoare în programele lor naționale și regionale;

12. susține obiectivul de a institui și de a garanta respectarea principiului tratamentului egal pentru bărbații și femeile cu același nivel de educație, aceleași abilități și aceleași merite, dacă este vorba de poziții științifice identice, în cadrul procedurilor de selecție și recrutare și pe parcursul carierelor profesionale, acesta fiind un aspect esențial pentru a oferi femeilor posibilitatea de a urma cursuri de formare suplimentare și de a fi promovate în profesiile lor pe baza meritelor, contribuind în același timp la obținerea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și femeilor în posturi de răspundere; în ciuda faptului că în majoritatea statelor membre numărul de femei cu studii superioare este mai mare decât numărul corespunzător de bărbați și că femeile au în general o calificare academică medie superioară celei a bărbaților, femeile sunt insuficient reprezentate în toate instituțiile academice și de cercetare;

13. consideră că este extrem de importantă promovarea științei de la vârste fragede ca fiind un domeniu de activitate interesant pentru ambele sexe; solicită insistent să se țină cont de acest aspect la elaborarea materialelor didactice și în programele de formare a profesorilor; încurajează universitățile și facultățile să analizeze sistemele de selecție la admitere pentru a identifica posibilele discriminări implicite pe criterii de sex și să corecteze sistemele de selecție în consecință;

14. solicită Comisiei, în legătură cu cel de-Al șaptelea program cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative, să prezinte Parlamentului un raport periodic privind evoluția prezenței femeilor în grupurile de evaluare și comitetele de selecție; solicită Comisiei să includă chestiunea egalității între bărbați și femei în cadrul evaluărilor intermediare și al rapoartelor de activitate privind stadiul celui de-Al șaptelea PC;

15. solicită statelor membre să analizeze factorii care determină ponderea scăzută a femeilor (o medie de 15% la nivel UE) în posturile superioare în cadrul universităților și autorităților din domeniul educației, o stare de fapt care le reduce influența asupra procesului decizional în cercetare, în ciuda faptului că 43% dintre doctoratele acordate în UE au fost obținute de femei.

16. solicită Comisiei și statelor membre să introducă politici eficiente de eliminare a discrepanței salariale dintre sexe; remarcă faptul că în domeniul științific principiul „plății egale”ar trebui, de asemenea, să se aplice în cazul burselor și stipendiilor;

17. încurajează universitățile, institutele de cercetare și firmele din sectorul privat să adopte strategii de respectare a egalității în organizațiile lor și în cadrul procesului decizional;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Aviz juridic - Politica de confidențialitate