Procedură : 2007/2194(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0182/2008

Texte depuse :

A6-0182/2008

Dezbateri :

Voturi :

PV 05/06/2008 - 6.18
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0258

RAPORT     
PDF 152kWORD 133k
13.5.2008
PE 402.594v02-00 A6-0182/2008

privind viitorul tinerilor agricultori în cadrul reformei PAC în curs de desfășurare

(2007/2194(INI))

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

Raportor: Donato Tommaso Veraldi

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind viitorul tinerilor agricultori în cadrul reformei PAC în curs de desfășurare

(2007/2194(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2001 privind situația și perspectivele tinerilor agricultori în Uniunea Europeană1,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)2,

–   având în vedere Strategia de la Lisabona, care își propune ca până în 2010 să transforme economia europeană în cea mai competitivă și cea mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume,

–   având în vedere rezultatele audierii publice din 26 februarie 2008,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A6–0182/2008),

A. întrucât strategia de la Göteborg acordă prioritate competitivității și durabilității economiei europene și întrucât tinerii exploatatori agricoli pot juca un rol fundamental în reușita acestora;

B. întrucât modelul european de agricultură este multifuncțional și are capacitatea de a genera o dezvoltare durabilă în zonele rurale, grație răspândirii largi a exploatațiilor agricole;

C. întrucât numeroase aspecte privind instalarea tinerilor agricultori și dezvoltarea exploatațiilor lor au dobândit noi perspective o dată cu evoluția reformei politicii agricole comune (PAC), dar întrucât aceste perspective nu apar în mod uniform pe teritoriul european, fapt ce face dificilă realizarea unei abordări strategice la nivel comunitar;

D. întrucât, în conformitate cu datele Eurostat din 2003, în Uniunea Europeană numai 7% din agricultori au vârsta sub 35 de ani și întrucât acest procentaj este în scădere, în vreme ce în viitor va fi necesară o creștere în continuare a producției alimentare; în plus, regretă lipsa unor statistici recente și exhaustive privind numărul de tineri agricultori și situația acestora în Uniunea Europeană;

E. întrucât următoarea revizuire a Politicii Agricole Comune (PAC) (evaluarea „stării de sănătate” a PAC) constituie o ocazie, care nu ar trebui ratată, de a orienta mai bine ajutorul către tinerii agricultori;

F. întrucât este convins de necesitatea instalării tinerilor într-un mod viabil și în condiții de trai adecvate pentru a răspunde provocărilor prezentate de securitatea alimentară și energetică a Uniunii Europene, de creșterea economică și ocuparea forței de muncă în toate teritoriile rurale europene, precum și de gestionarea durabilă pe termen lung a spațiului rural;

G. întrucât este convins de necesitatea unei abordări multifuncționale și, în special, de oportunitatea asigurării unei politici ferme de susținere a tinerilor agricultori;

H. întrucât este extrem de important pentru zonele rurale ca tinerii să devină proprietari ai exploatațiilor agricole, în măsura în care agricultura continuă să fie punctul fundamental de sprijin pentru activitatea economică și pentru structura socială din majoritatea acestor zone;

I. întrucât este clară necesitatea imperativă a unei strategii europene vizând stimularea formării profesionale a tinerilor agricultori după principii antreprenoriale;

J. întrucât tinerii agricultori demonstrează un dinamism puternic în luarea deciziilor, au dorința de a-și asuma riscuri, de a găsi sinergii și complementaritate și de a pune în practică opțiuni de planificare extrem de inovatoare, care depășesc practicile agricole curente;

K. întrucât, cu toate că diferitele politici elaborate pentru a susține tinerii agricultori contribuie la impulsionarea agriculturii europene, schimbul de generații în cazul proprietarilor de exploatații agricole reprezintă în continuare o provocare în UE;

L. întrucât se constată o acumulare a dificultăților întâmpinate de tinerii producători din sectorul agricol, precum costurile ridicate de instalare, gradul înalt al îndatorării și insuficiența unor exploatații disponibile și a unor formări specifice; întrucât se observă, de asemenea, că politica agricolă impune din ce în ce mai multe responsabilități producătorilor în ceea ce privește cerințele de eco-condiționare în domenii precum mediul, sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor, siguranța alimentară și conservarea peisajului;

M. întrucât este nevoie de un sector agricol tânăr și dinamic, acest fapt constituind un element esențial pentru realizarea obiectivelor stabilite de Strategia de la Lisabona;

N. întrucât, în conformitate cu noul regulament privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, este posibil să se efectueze o programare pentru perioada de până la 31 decembrie 2013;

O. întrucât zonele rurale reprezintă 92 % din teritoriul Uniunii Europene, în vreme ce populația locuiește în proporție de 50% la sate și 50% la oraș;

P. întrucât schimbul de generații este necesar pentru a menține un nivel ridicat al calității producției alimentare europene, al siguranței alimentare, precum și pentru independența alimentară a Uniunii Europene pe viitor;

1. consideră că unul din obiectivele reformei PAC trebuie să fie asigurarea ameliorării schimbului de generații de agricultori și că, pentru realizarea acestui obiectiv, este deosebit de potrivită utilizarea combinată a instrumentelor primului și celui de-al doilea pilon care vizează stimularea, respectiv, a unei agriculturi durabile și a dezvoltării zonelor rurale;

2. afirmă că favorizarea schimbului de generații de agricultori este esențială pentru a răspunde provocărilor de natură alimentară, energetică, ecologică și teritorială cu care se confruntă agricultura europeană acum și în viitor; consideră că aceste provocări nu pot fi soluționate în ansamblul lor, satisfăcând în același timp așteptările societății, fără o agricultură puternică și fără existența unui număr mare de agricultori în Uniune;

3. semnalează faptul că extinderea Uniunii Europene către noile state membre a sporit diversitatea culturală a acesteia și a favorizat creșterea diversității alimentare, oferind în același timp o ocazie propice pentru creșterea competitivității produselor comunitare prin axarea pe inovare continuă și pe calitatea produselor comunitare și prin evidențierea realizărilor producătorilor într-un domeniu important precum siguranța alimentară;

4. este de părere că măsurile de susținere a tinerilor agricultori trebuie elaborate și puse în practică ținându-se seama în mod special de situația tinerilor producători din noile state membre;

5. invită, prin urmare, Comisia să înainteze propuneri pentru introducerea unei etichete europene a calității, care va permite consumatorilor să identifice cu ușurință produsele care au fost obținute respectându-se standardele europene stricte în materie de mediu, bunăstare a animalelor și siguranță alimentară;

6. observă că, într-un context în care calitatea este importantă, diversitatea producției și a produselor ar trebui să constituie un obiectiv;

7. constată faptul că principala condiție pentru întinerirea clasei întreprinzătorilor din agricultură este accesul la terenuri, având în vedere prețul ridicat al acestora;

8. consideră că, în viitor, PAC va trebui să aibă ca obiectiv înlăturarea obstacolelor care blochează actualmente accesul tinerilor agricultori la activitatea agricolă, făcând din schimbul de generații una din prioritățile sale;

9. solicită, de asemenea, sporirea eforturilor pentru a explica publicului modelul agricol european, cu standardele sale ridicate în materie de mediu, bunăstare a animalelor și siguranță alimentară;

10. consideră că instalarea tinerilor ce înființează sau preiau întreprinderi agricole reprezintă un atu major pentru Uniunea extinsă;

11. constată persistența dificultăților legate de costurile de instalare ridicate, printre care se află și prețul vânzării sau arendării terenurilor agricole, precum și necesitatea unor investiții continui în capital palpabil și potențial uman pentru atingerea unui nivel superior de inovare tehnică și logistică; atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că pentru creșterea nivelului de inovare tehnică și logistică nu este suficientă cumpărarea de utilaje și instalații și că cercetarea, precum și accesul la rezultatele cercetărilor, sunt esențiale pentru atingerea unui nivel superior;

12. solicită Comisiei să sprijine statele membre în crearea unei bănci a terenurilor care să fie constituită pe baza terenurilor eliberate prin pensionarea anticipată; consideră că trebuie stabilite ajutoare pentru achiziția în comun de mașini și echipamente cu cost ridicat și slabă utilizare la nivel individual;

13. recomandă revizuirea valorii primei de instalare, care a rămas neschimbată de la introducerea sa și care nu mai pare a fi adaptată la nevoile agricultorilor;

14. subliniază că o contribuție importantă la problemele cu care se confruntă tinerii agricultori la instalare o are prețul terenurilor și solicită Comisiei să studieze creșterea considerabilă a prețului terenurilor, datorată, printre altele, presiunilor urbane și speculațiilor;

15. recomandă introducerea unor instrumente care să permită să se acorde prioritate, la transmiterea terenurilor agricole, tinerilor agricultori care inițiază o afacere în acest domeniu mai degrabă decât agricultorilor care își măresc exploatațiile, inclusiv un mecanism de pensionare anticipată, ajutor pentru achiziționare eșalonată, un mecanism de instalare progresivă și de închiriere a unei părți din terenuri;

16. constată necesitatea îmbunătățirii eficacității politicilor de sprijin acordat tinerilor agricultori la instalare și importanța prevederii unor criterii suplimentare pentru stabilirea priorităților la clasamentul categoriilor de beneficiari, care să țină seama de caracteristici obiective;

17. invită Comisia Europeană să propună, în proiectul său legislativ privind evaluarea „stării de sănătate” a PAC, ca ajutoarele pentru tinerii agricultori prevăzute de legislația privind dezvoltarea rurală să facă parte din măsurile obligatorii incluse în planurile întocmite de statele membre, fapt care ar trebui să fie însoțit și de o creștere a valorii ajutorului de instalare;

18. consideră că măsurile de susținere a tinerilor agricultori trebuie, de asemenea, să sprijine noii veniți, deoarece aceștia din urmă pot reprezenta o sursă prețioasă de reînnoire pentru agricultura europeană; subliniază, prin urmare, că ajutoarele trebuie destinate în principal noilor exploatatori și nu celor care părăsesc domeniul agricol; subliniază că măsurile de susținere pentru preluarea unei exploatații nu trebuie să creeze denaturări ale concurenței dintre noii veniți, pe de o parte, și fiii și fiicele de agricultori, de altă parte;

19. observă că pentru a evita abandonarea zonelor agricole defavorizate, urmărind astfel atingerea obiectivului de coeziune teritorială al Uniunii, este vitală favorizarea instalării tinerilor agricultori în zonele cu handicap natural permanent, precum insulele și munții, unde costurile pentru amenajare, construirea de clădiri și accesibilitate sunt mai ridicate și unde este adesea necesară diversificarea activităților pentru a atinge un nivel suficient de viabilitate;

20. invită Comisia să efectueze o anchetă privind eficacitatea și valoarea adăugată a diverselor măsuri naționale și europene destinate tinerilor agricultori și să prezinte un raport pe această temă până la 1 iulie 2009;

21. constată că o mare parte a tinerilor agricultori consideră că ajutoarele pentru investiții și subvenționarea dobânzilor sunt cele mai eficace mijloace de stimulare a spiritului antreprenorial și de consolidare a poziției lor concurențiale; invită Comisia și statele membre să acorde atenția cuvenită aspectelor legate de sprijin și subvenții;

22. solicită Comisiei să efectueze un studiu privind efectele drepturilor de producție, ale drepturilor de plată unică și ale drepturilor de primă de instalare asupra instalării tinerilor agricultori, deoarece ansamblul acestor dispozitive generează conflicte frecvente între generații, lucru ce se traduce printr-un acces mai dificil la aceste drepturi pentru tinerii ce doresc să se instaleze în agricultură; este de părere că, date fiind aceste experiențe, Comisia ar trebui să deducă concluziile corespunzătoare privind gestionarea PAC pentru a spori capacitatea de instalare a tinerilor;

23. observă că, pentru o mai bună luare în considerare a creșterii costurilor de preluare a exploatațiilor și a dificultăților de instalare în teritoriile problematice, trebuie ridicat plafonul comunitar ce limitează ajutoarele la 55 000 EUR și perioada necesară alinierii la norme după instalare trebuie mărită de la trei la cinci ani;

24. atrage atenția asupra faptului că activitatea agricolă este adesea ultima activitate prezentă în zonele rurale și că este, prin urmare, necesar să se pună în aplicare măsuri care să stimuleze instalarea tinerilor agricultori, dar că, dincolo de viabilitatea exploatațiilor, sunt necesare eforturi pentru transformarea mediului rural într-un loc de trai atrăgător prin dezvoltarea accesului egal la serviciile publice (poștă, școli, transport în comun, servicii de sănătate etc.) și prin menținerea unui nivel acceptabil al serviciilor (comerț și artizanat, structuri de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, locuințe sociale și destinate închirierii etc.) și al spațiilor de viață socială care să permită ruperea izolării (cafenele, centre culturale, centre sportive etc.);

25. subliniază că trebuie dezvoltate instrumente care să permită tinerilor agricultori să fie absenți de pe exploatație pentru stagii de formare, concedii, nașteri etc.

26. salută faptul că acordarea primei de instalare tinerilor agricultori, chiar dacă este vorba de o instalare parțială, este condiționată de prezentarea, din proprie inițiativă, a unui plan de afaceri, reprezentând un instrument care va permite, în timp, dezvoltarea activităților agricole și de altă natură, legate de mediul rural, pe noile lor exploatații;

27. recomandă ca, în cadrul sistemului de ajutoare pentru prima instalare, să fie prevăzute stimulente pentru proprietarii care dau exploatații în arendă tinerilor agricultori și/sau ajutoare pentru plata arendei până în al zecelea an de la instalare;

28. subliniază dificultatea accesului la finanțare pentru tinerii ce doresc să se instaleze în agricultură și utilitatea practicii creditelor subvenționate care permite tinerilor agricultori să ducă la bun sfârșit proiectul de instalare și să asigure perenitatea acestuia evitând o îndatorare prea ridicată;

29. constată că, din cauza nivelului ridicat al îndatorării și al cheltuielilor de instalare, tinerii agricultori întâmpină mari dificultăți în atingerea unei bune poziții concurențiale; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să găsească noi soluții pentru aceste probleme specifice;

30. consideră că activitatea antreprenorială a tinerilor agricultori ar trebui sprijinită prin dispoziții transparente, mai simple și mai puțin greoaie, precum și prin reducerea costurilor aferente acestora;

31. consideră, prin urmare, că statele membre și autoritățile regionale ar trebui să analizeze posibilitățile de introducere sau de îmbunătățire a sistemelor care să ofere noilor fermieri capital inițial la tarife preferențiale;

32. deplânge, în același timp, efectul elementelor de natură speculativă sau structurală, cum ar fi garanțiile necesare pentru accesul la împrumuturi, dobânzile ridicate, obstacolele de natură juridică sau fiscală, contribuțiile sociale, precum și taxele administrative care împiedică atingerea unui nivel adecvat al rentabilității pământului, muncii și capitalului și constată necesitatea unor politici adecvate care să reducă factorii excesivi și denaturarea concurenței;

33. invită Comisia și statele membre să elaboreze măsuri (fiscale) noi pentru a ajuta tinerii fermieri să suporte dobânzile ridicate pe care le implică achiziționarea exploatațiilor; invită Comisia să formuleze propuneri specifice în acest sens, în cadrul oferit de reforma PAC;

34. solicită ca aplicarea unor astfel de măsuri pentru susținerea tinerilor agricultori să devină o dispoziție obligatorie în cadrul acțiunilor prevăzute în conformitate cu axa I a Regulamentului CE nr. 1698/2005 pentru îmbunătățirea competitivității sectorului agricol;

35. își reafirmă opinia conform căreia măsurile de dezvoltare rurală ar trebui să vizeze în mod direct agricultorii;

36. consideră că Comisia trebuie să analizeze ajutoarele financiare specifice în favoarea tinerilor agricultori în temeiul axelor II și III ale politicii de dezvoltare rurală, de exemplu în ceea ce privește infrastructura socială și creșterea participării tinerilor din regiunile rurale la piața muncii;

37. solicită o mărire a primelor de instalare pentru agricultorii care desfășoară activități multiple (agricole și de altă natură), astfel încât agricultorii tineri care desfășoară numai activități agrare sau care suplimentează aceste activități cu alte venituri obținute în mediul rural să poată avea acces la primele de primă instalare;

38. solicită statelor membre să permită accesul la primele de primă instalare tinerilor și tinerelor care, având o situație precară în ceea ce privește proprietatea, au nevoie de această primă pentru a-și adapta exploatațiile, fie desfășurând activități agricole, fie suplimentând aceste activități cu alte venituri, astfel încât să beneficieze de un nivel de viață mediu din punctul de vedere al veniturilor disponibile și al muncii;

39. consideră că tinerii agricultori din UE ar trebui să aibă posibilitatea de a concura între ei pe baza unor condiții egale în cadrul UE; solicită, prin urmare, revizuirea cu prudență a actualului articol 69 din Regulamentul 1782/2003 al Consiliului, precum și punerea ulterioară în aplicare a acestuia, astfel încât să se prevină orice denaturare a concurenței pe piața internă europeană;

40. solicită ca toate politicile agricole și cele privind dezvoltarea rurală să fie aliniate pe deplin obiectivelor pe care și le-a stabilit UE în cadrul Strategiei de la Lisabona, astfel încât să le permită tinerilor agricultori să activeze într-un mediu economic dinamic;

41. consideră că este necesar, în cadrul „evaluării stării de sănătate” a PAC, să fie încurajate stabilizarea și securitatea veniturilor agricole, condiție esențială pentru schimbul de generații în agricultură, prin desfășurarea la nivel european de instrumente inovatoare de gestionare a riscurilor și a crizelor pentru a face față fluctuațiilor de pe piață și volatilității mărite a prețurilor;

42. consideră că este importantă realizarea unei simplificări autentice și a unei transparențe mai mari în ceea ce privește aplicarea instrumentelor și măsurilor destinate tinerilor agricultori care desfășoară activități agricole, chiar și atunci când acestea sunt suplimentate cu alte activități decât cele agricole, legate de mediul rural, necesare pentru asigurarea viabilității exploatației;

43. evidențiază faptul că ar trebui să se evite dezavantajarea agricultorilor care nu mai sunt considerați tineri agricultori dar care vor continua să fie activi pe termen mediu și se confruntă, de asemenea, cu provocări noi;

44. atrage atenția asupra faptului că exigențele sporite cu care se confruntă „întreprinzătorii de mâine” impun necesitatea intensificării sistematice a formării profesionale pentru a asigura un transfer autentic al cunoștințelor de la cercetarea din domeniul agriculturii către practica agricolă;

45. consideră, în ceea ce privește succesiunea, că este necesară prevederea unei legislații care să vizeze păstrarea integrității exploatației, în vederea realizării atât a economiilor de scară, cât și a celor de gamă; succesiunea care implică persoane ce nu fac parte din familie ar trebui facilitată pentru a fi menținute exploatațiile și pentru a le permite tinerilor antreprenori cu formare în domeniul agricol să devină agricultori;

46. consideră că mecanismele naționale de pensionare anticipată nu ar trebui aplicate decât în condițiile în care exploatația agricultorului care iese la pensie este preluată de un tânăr agricultor sau, în mod alternativ, că agricultorul care iese la pensie ar trebui să beneficieze de o pensie ridicată în acest caz;

47. consideră că planurile de ansamblu pentru instalare și pentru dezvoltarea exploatațiilor trebuie să conțină măsuri specifice de recunoaștere juridică a tinerilor agricultori, garantând astfel egalitatea de drepturi sociale între bărbați și femei; consideră, în această privință, că este de importanță vitală menținerea în zonele rurale a unor servicii esențiale, cum ar fi creșele, grădinițele sau asistentele maternale;

48. constată că particularitățile și diversitatea socială și culturală reprezintă elemente-cheie în cadrul politicii de promovare a producției, precum și identificarea cu un teritoriu precis și cu excelența în metodele de producție, după cum arată reputația și succesul produselor agricole cu indicație geografică protejată sau etichetate;

49. atrage atenția asupra faptului că educația în domeniul alimentației, care poate fi oferită de tinerii agricultori, favorizează o alimentație corectă spre binele sănătății umane și al societății în general și salută în mod explicit activitățile în acest sens, ca de exemplu programul „Tellus” al Consiliului European al Tinerilor Agricultori (CEJA) sau proiectele pilot transnaționale, cum ar fi „Schüler auf dem Bauernhof”(„elevi la fermă”);

50. subliniază necesitatea informațiilor de specialitate legate de știința alimentelor și alimentației în toate formele activității didactice;

51. consideră că este necesară promovarea meseriei de agricultor și a serviciilor pe care le aduce societății dincolo de activitatea de producție, în scopul de a atrage în această profesie mai mulți tineri, în special tineri proveniți dintr-un mediu neagricol;

52. consideră că promovarea meseriei de agricultor ar trebui să implice, de asemenea, o mai bună comunicare privind conținutul PAC către marele public și, prin urmare, către consumatori în ceea ce privește exigențele sanitare, de mediu și de bunăstarea animalelor, condiționalitatea ajutoarelor, multifuncționalitatea, calitatea producției europene, contribuția la lupta împotriva schimbărilor climatice, independența alimentară și provocările viitoare privind alimentația unei populații mondiale care se prognozează că va atinge la nouă miliarde în 2050;

53. solicită ca preferința comunitară să fie consolidată pentru a garanta consumatorilor europeni calitatea sanitară și de mediu a produselor pe care le cumpără și pentru a compensa agricultorii europeni supuși concurenței din partea țărilor terțe care nu respectă același nivel al exigențelor sanitare, de mediu și sociale;

54. consideră că tinerilor agricultori trebuie să li se asigure cele mai bune condiții pentru a putea profita de o flexibilitate mai mare a cererii pentru bunurile și serviciile produse de activitatea agricolă, precum și de o mai mare deschidere la nivel internațional a piețelor emergente, în perspectiva conducerii unor negocieri multilaterale; consideră deci că este importantă negocierea de către Comisie, în cadrul OMC, a unui acord care să ofere o marjă suficientă sectorului agricol pentru a rămâne competitiv în raport cu țările terțe și care să garanteze astfel un viitor pentru tinerii agricultori; adaugă că luarea în considerare, în acest context, a aspectelor non-comerciale este de o importanță capitală;

55. consideră că tinerii agricultori ar trebui să aibă posibilitatea de a concura cu agricultori din afara UE în condiții echitabile; invită, prin urmare, Comisia să acorde prioritate recunoașterii preocupărilor necomerciale drept criterii de import atât în cadrul negocierilor comerciale multilaterale, cât și al celor bilaterale;

56. constată, în perspectiva unei planificări pe termen mediu și lung, că este necesar ca noua generație de agricultori să își asume răspunderea în ceea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice, să acționeze în deplin respect al mediului înconjurător și să contribuie activ la protecția mediului și la reducerea emisiilor de CO2 prin producerea de surse de energie ecologice, mai ales prin producerea de biomasă și exploatarea instalațiilor de biogaz;

57. subliniază faptul că tinerii agricultori se confruntă cu o dublă provocare: aceștia trebuie, pe de o parte, să pună în practică măsuri de ameliorare a practicilor agricole și să asigure durabilitatea și viabilitatea acestora și, pe de altă parte, să permită agriculturii să joace un rol esențial în gestionarea aspectelor de mediu și, prin urmare, să devină un sector de vârf în combaterea schimbărilor climatice; subliniază că pentru a atinge acest obiectiv politicile și măsurile trebuie să ofere tinerilor agricultori perspective pe termen lung și durabile, iar eforturile depuse de aceștia pentru protecția mediu trebuie să fie sprijinite financiar;

58. constată că agricultura și silvicultura reprezintă singurele exemple de activitate economică care captează, datorită fotosintezei, dioxid de carbon, fapt ce conferă o importanță și mai mare necesității de a menține activitatea agricolă;

59. subliniază importanța reorientării cercetării aplicate din sectorul agricol în conformitate cu reforma PAC, a favorizării transferurilor de tehnologie și a ameliorării accesului agricultorilor la rezultatele cercetărilor și la cele mai recente inovații privind modalitățile și instrumentele de producție; consideră că este necesar ca agricultorii europeni să aibă un acces mai bun la rezultatele cercetării prin intermediul creării unor rețele pentru schimbul de date provenite din activitatea de cercetare și al coordonării activităților de cercetare la nivel național și european;

60. constată importanța capitală a schimburilor dintre oamenii de știință și agricultori, pentru a putea aplica în practică rezultatele cercetărilor și pentru ca cercetarea să corespundă nevoilor sectorului agricol;

61. subliniază că este în interesul economic (îmbunătățirea productivității) și de mediu (actualizarea cunoștințelor în domeniul practicilor „verzi”) al Uniunii să intensifice sprijinul acordat formării agricultorilor pe întregul parcurs al vieții lor profesionale; încurajează în special programele ce favorizează mobilitatea tinerilor agricultori în cadrul Uniunii (printre care se numără Leonardo da Vinci); insistă în mod special asupra necesității de a crea instrumente care să permită agricultorilor să fie absenți de pe exploatație pe durata formărilor respective;

62. propune inițierea unui program pentru tinerii agricultori privind schimbul de bune practici în domeniul agricol;

63. consideră că este necesară stabilirea unui program de schimb pentru tinerii agricultori care să faciliteze schimbul de bune practici;

64. sugerează să se garanteze conservarea, perfecționarea și difuzarea practicilor de producție legate de particularitățile unei zone sau ale patrimoniului cultural al agricultorilor europeni;

65. consideră că subiectul menținerii proprietății agricole este strâns legat de cel al instalării tinerilor agricultori și că trebuie pusă în practică o politică care să permită, în timpul atribuirii terenurilor, să se acorde prioritate tinerilor care se instalează în acest domeniu; invită Comisia să redacteze un raport privind problema funciară legată de preluarea exploatațiilor de către tineri;

66. consideră că este necesar un sprijin mai eficient în cazul instalării sub formă de societăți comerciale prin introducerea unor măsuri specifice pentru acest mod de instalare, care să permită nu numai scăderea costurilor de instalare pentru tinerii agricultori, ci și o organizare a muncii într-o manieră care să sporească viabilitatea exploatațiilor;

67. solicită înființarea unui observator european al instalării și transmiterii exploatațiilor agricole și terenurilor rurale;

68. recomandă sporirea flexibilității procedurilor de instalare și de transmitere a exploatațiilor prin următoarele mijloace: instalarea progresivă, posibilitatea validării experienței profesionale anterioare a candidatului la instalare atunci când acesta nu dispune de nivelul de formare necesar, derogarea de la condiția privind vârsta atunci când candidatul prezintă un proiect de instalare viabil, în special în zonele agricole defavorizate etc.;

69. consideră că trebuie luate măsurile necesare pentru a sprijini, a asista și a consilia tinerii agricultori în cadrul mecanismului de primă instalare, în scopul sporirii numărului cazurilor încununate de succes și, în același timp al diminuării sau al eliminării situațiilor de abandon sau chiar de faliment;

70. propune stabilirea unui An european al dialogului între sate și orașe;

71. solicită Comisiei să sprijine tinerii agricultori care doresc să devină întreprinzători, în principal printr-o politică fiabilă, prin proceduri administrative adaptate realităților de pe teren și prin acordarea, în cel mai înalt grad posibil, de asistență în activitatea de gestiune a întreprinderii;

72. solicită Comisiei să prezinte un raport intermediar privind situația tinerilor agricultori și să consulte, într-un termen rezonabil, organizațiile de tineri agricultori vizate;

73. subliniază necesitatea sprijinirii tinerilor agricultori în anii imediat următori instalării lor și necesitatea creării unui fond de rezervă specific, care să-i ajute să depășească evenimentele imprevizibile din cursul instalării, cum ar fi fenomene climatice grave care distrug recoltele sau o creștere accentuată a cheltuielilor;

74. invită Comisia să analizeze metode pentru schimbul de bune practici privind tehnicile agricole inovatoare și administrarea exploatațiilor între noii agricultori de pe întreg teritoriul Europei;

75. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


EXPUNERE DE MOTIVE

Introduction

The conclusion of the CAP reform has raised prospects of a European agricultural sector based on a multifunctional model and greater competitiveness – a development that is of particular interest to Parliament, especially in relation to young farmers.

At the rapporteur's behest, discussions were conducted with a view to determining the challenges that young farmers will need to address. As part of this process, Parliament held a public hearing with a view to pinning down the problems and opportunities for young farmers within the reformed CAP.

Purpose of the report

The goal is to raise awareness among stakeholders of the need to give priority to measures for young farmers aimed at solving both structural and legislative problems. The results achieved under the current Community and national rules point to a need for further measures to be taken in support of new holdings and young farmers. In practical terms, the main goal is to make it easier for young people to enter the agri-foods sector and, at the same time, to effect generation change in order to make the sector more dynamic.

Current situation

Europe's farming sector is currently being asked to play a variety of roles, namely to produce quality foodstuffs, ensure food safety, protect the environment (soil and water) and the landscape and to conserve and pass on local cultural traditions. Accordingly, operators, researchers and policy makers in the sector have over recent years focused their attention on issues relating not just to the efficiency and competitiveness of the various branches of the agri-foods industry but also on farming's multiple functions and the sector's role as a key factor in a fully sustainable rural development policy. Against this background, young farmers have to take up the challenges arising as a result of more open world markets and should be made aware of their responsibilities with regard to combating climate change, the environmental effects of which are becoming ever more apparent.

However, owing to structural factors in rural areas, the farming sector is finding it difficult to perform the above roles. In particular, for some years now there has been a trend towards the depopulation of rural areas in the EU, which is more marked in remote areas, together with a steady ageing of the rural population. More than 50% of EU holdings are run by farmers over the age of 55, and 25% by farmers over the age of 65.

The most critical situations are to be found in the southern Member States. Only 7.6% of EU farms are run by people under 35 years of age. In Austria and Germany, young farmers make up approximately 17% of all farmers, in Finland and Belgium more than 14% and in France and Ireland around 12%. The Mediterranean Member States have the lowest percentage of young farmers, with particular reference to Portugal (3.7%) and Italy (5.2%).

Policies that give priority to helping young people to gain entry to a multifunctional farming sector are therefore required. Farms run by young people are, on average, more profitable, and young farmers are more willing to adopt innovative solutions, use environment-friendly farming methods and adjust to market requirements.

Community measures affecting young farmers fall within the general policy of support for small and medium-sized enterprises (SMEs) and the more sector-specific context of recognition of farming's multifunctional role. At EU level, support for young people wishing to set up or continue to work within the farming sector may be provided through cross-cutting measures (covering all farmers, such as farm investment aid) and specific measures aimed at potential beneficiaries under 40 years of age.

Two types of Community instrument are specifically aimed at young farmers, namely:

1.        support measures cofunded under the EAFRD;

2.        measures under Community training and research programmes and other measures managed directly by the EU which also affect young farmers, such as early retirement schemes.

The first set of measures is more directly related to farming but fails to include provisions relating specifically to young farmers and, above all, there is no obligation to implement measures for young farmers.

Under Article 20 of Regulation (EC) No 1698/2005, support is available for young farmers setting up for the first time on an agricultural holding as head of the holding. In this connection, major importance is given to development plans (covering investment and farming activities) which, through the use of specific indicators, can provide a picture of the feasibility and profitability of the measures eligible for funding.

Setting-up support may take the form of:

-          a single premium of up to € 25 000;

-          an interest rate subsidy for loans to cover setting-up costs (the capitalised value of the subsidy may not be higher than the single premium).

In connection with support for vocational training and information measures, Article 20 of Regulation (EC) No 1698/2005 provides for the promotion of measures to encourage the dissemination of knowledge and innovative practices, in particular with a view to preparing farmers for a new focus on product quality and the use of production methods that are more in keeping with soil conservation and improvement requirements as well as with consumer expectations, and to giving them the training they require to run a profitable holding.

Article 20 of Regulation (EC) No 1698/2005 provides for the following early retirement support:

-          up to € 180 000 for farmers who decide to stop their agricultural activity for the purpose of transferring their holding to other farmers;

-          up to € 40 000 for farm workers who decide to stop all farm work definitively upon the transfer of the holding.

Such support may be disbursed for no more than 15 years.

Problems and opportunities

On the above basis, the most critical issue is the high setting-up costs with which young farmers are faced. In particular, there continue to be barriers to obtaining loans and difficulties in providing the guarantees required by financial institutions, particularly the requirement that someone stand as surety. These difficulties are compounded by the different conditions applying to farm loans in the various Member States. Consequently, the high rate of indebtedness of young farmers in many cases cancels out the beneficial effect of setting-up support and minimises the impact that may be achieved under provisions on state aids, which are available in many Member States.

In connection with the payment of initial setting-up support and the possible breaking up of farms in the event of succession, economies of scope can be achieved instead of economies of scale. This applies to farms whose economic size does not necessarily have any effect on their profitability and which are in many cases an asset in terms of diversity and specificity. On the basis of the new CAP rules, this type of activity should be encouraged, with the focus being placed on European agriculture's distinguishing features. In this connection, provision could be made for various incentives for farms to be run as companies taking forms such as:

-          general partnerships;

-          simple partnerships:

-          limited partnerships;

-          partnerships limited by shares;

-          private limited companies;

-          public limited companies;

-          cooperatives (particularly small cooperatives with between 5 and 8 members).

In most cases, the transfer of property by succession does not result in the break-up of a holding.

In this connection, when rural development programmes are drawn up, the provision of setting-up incentives should be made compulsory with a view to giving genuine priority to measures in support of new holdings. Furthermore, with reference to women farmers, training and the development of managerial and entrepreneurial skills should be targeted primarily at new holdings run mainly by women as:

-          solely or jointly owned companies run by women (at least 60%);

-          partnerships or cooperatives formed by women;

-          limited companies, with at least two-thirds of the shares being held by women.

With a view to optimising the products and services offered by the farming sector in general and new holdings in particular, it is clear that quality policies can help improve highly specialised products' share of old markets and make it easier for them to gain access to new markets. A closer linking and association of agricultural products with specific geographical areas gives them further added value based on the cultural and agricultural heritage enjoyed by young European farmers. This should therefore be recognised as an investment opportunity that will yield benefits for society as a whole. Young farmers, who are highly dynamic and eager to innovate can achieve greater competitiveness if they are given priority access to promotion and dissemination programmes. In particular, international, multi-product promotion campaigns in which new holdings are the main participants could be given more Community aid, with the contribution rising from 50% to 60%, as is already the case for fruit and vegetables. On the internal market, information campaigns on agricultural products and agri-foods could be targeted specifically at children of school age and could highlight – in addition to conventional issues such as food safety and environment-friendly production methods – traditional practices, the benefits of eating certain foods, and dietary recommendations. This could have the dual benefit of fostering healthy eating and promoting a balanced lifestyle.

In connection with the multilateral negotiations and with a view to a greater opening up of third-country markets, young farmers need to have access to information and tools enabling them to analyse market trends. Young business monitoring centres could provide a means of achieving this.

As regards (non-health-related) food education, farmers' detailed understanding of, for example, production techniques, product quality and marketing, the environment and the cultural traditions underlying a particular type of farming is an asset that can be promoted and disseminated. The aim is to promote specific features of a given agricultural product in order to foster sound food and environmental education based on the idea that farming both nourishes and nurtures. The European agricultural model is unique and young farmers can take on responsibility for promoting it.

The farming and forestry sectors are instrumental in the capture of carbon dioxide through the process of photosynthesis, enabling carbon exchange to take place between the biosphere and the geosphere. Young farmer will, by definition, be responsible for the future of the European farming sector and will need to address the challenge of climate change. In recognition of the role that farming can play in environmental protection, practical measures, backed up by the necessary resources, should be taken to maintain and expand the amount of land given over to farming.

Support for agricultural research should be geared ever more closely to changing needs, in order to take proper account of the multisectoral approach to farming.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

6.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

-

-

Membri titulari prezenți la votul final

Vincenzo Aita, Peter Baco, Bernadette Bourzai, Luis Manuel Capoulas Santos, Giuseppe Castiglione, Giovanna Corda, Joseph Daul, Albert Deß, Carmen Fraga Estévez, Ioannis Gklavakis, Lutz Goepel, Friedrich-Wilhelm Graefe zu Baringdorf, Lily Jacobs, Elisabeth Jeggle, Heinz Kindermann, Véronique Mathieu, Rosa Miguélez Ramos, James Nicholson, Neil Parish, María Isabel Salinas García, Agnes Schierhuber, Willem Schuth, Czesław Adam Siekierski, Donato Tommaso Veraldi, Janusz Wojciechowski, Andrzej Tomasz Zapałowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Liam Aylward, Esther De Lange, Ilda Figueiredo, Gábor Harangozó, Wiesław Stefan Kuc, Astrid Lulling, Kyösti Virrankoski

Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

-

Aviz juridic - Politica de confidențialitate