RAPORT privind punerea în aplicare a Strategiei europene de securitate și a PESA
15.5.2008 - (2008/2003(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Helmut Kuhne
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind punerea în aplicare a Strategiei europene de securitate și a PESA
Parlamentul European,
– având în vedere Strategia Europeană de Securitate (SES) adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,
– având în vedere dispozițiile Tratatului de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007;
– având în vedere concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2007;
– având în vedere Rapoartele Președinției Consiliului European din 18 iunie și 11 decembrie 2007 privind Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA);
– având în vedere reuniunea comună din 19-20 noiembrie 2007 a miniștrilor apărării și dezvoltării din statele membre ale Uniunii Europene;
– având în vedere Concluziile privind securitatea și dezvoltarea, precum și Concluziile privind PESA, adoptate de Consiliul UE, la reuniunea sa din 19-20 noiembrie 2007;
– având în vedere Raportul de la Madrid finalizat la 8 noiembrie 2007 de Grupul de Studiu privind Securitatea Umană;
– având în vedere rezoluția sa din 14 aprilie 2005 privind SES1;
– având în vedere rezoluția sa din 16 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a SES în contextul PESA2;
– având în vedere strategia comună UE-Africa adoptată la 9 decembrie 2007 la Lisabona și numirea generalului Pierre-Michel Joana în funcția de consilier special pentru capacitățile africane de menținere a păcii începând cu 1 martie 2008,
– având în vedere rezoluția sa din 27 septembrie 2007 privind operațiunea PESA în Ciad și în Republica Centrafricană (RCA)3;
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură;
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0186/2008),
Considerații generale
A. întrucât, în 2007 și în prima parte a anului 2008, Consiliul a luat importante decizii operaționale în domeniul PESA și privind punerea în aplicare a SES, incluzând:
a. trimiterea unei misiuni PESA de poliție în Afganistan (EUPOL Afganistan);
b. decizia de a începe o operațiune militară PESA in Ciad/RCA;
c. reconfigurarea și reducerea efectivelor EUFOR Althea din Bosnia;
d. pregătirea unei misiuni civile PESA în Kosovo;
e. pregătirea unei misiuni pentru reformarea sectorului de securitate în Guineea-Bissau,
B. întrucât, în 2007 și în prima parte a anului 2008, au fost depășite noi etape în ceea ce privește capacitățile PESA și punerea în aplicare a SES, incluzând:
a. adoptarea unui nou Obiectiv global civil pentru 2010;
b. înființarea unei celule civile de planificare și conducere (CPCC) în cadrul Secretariatului Consiliului;
c. atingerea stadiului operațional de către Centrul de operațiuni al UE;
d. atingerea deplinei capacități operaționale necesare pentru angajarea rapidă și simultană în două operațiuni militare PESA, utilizând grupurile tactice;
C. întrucât, în 2007 și în prima parte a anului 2008, au continuat să se constate deficiențe în domeniul PESA și în punerea în aplicare a SES, incluzând:
a. lipsa unui Corp civil european pentru pace, solicitat de Parlamentul European încă din anul 2000, precum și lipsa capacităților de protecție civilă și ajutor umanitar, la care s-au referit mai multe documente ale Comisiei și Consiliului, după catastrofa provocată de tsunami-ul din 2004;
b. întârzieri și costuri crescânde în ceea ce privește atât de necesara capacitate de transport aerian pe lungă distanță reprezentată de avioanele militare de transport Airbus A400M;
c. un dezechilibru între contribuțiile statelor membre în ce privește personalul necesar pentru misiunile PESA, limitând astfel capacitatea UE de gestionare a situațiilor de criză;
d. probleme în recrutarea unui număr suficient de ofițeri de poliție pentru misiunile în Afganistan, datorită problemelor legate de securitate și a lipsei de perspective de carieră pentru fiecare ofițer, după întoarcerea din misiune;
e. întârzieri în lansarea misiunii PESA în Ciad/RCA, datorită lipsei de succes a conferințelor de constituire a forțelor, în special în privința lipsei de elicoptere;
f. eșecul de până acum în ceea ce privește semnarea acordurilor tehnice dintre UE și NATO, elaborate pentru a asigura coordonarea în Kosovo a KFOR cu posibila viitoare misiune în cadrul PESA, precum și în Afganistan, a EUPOL cu FISS, datorită opoziției Turciei;
D. întrucât Tratatul de la Lisabona introduce inovații importante în domeniul PESA,
E. întrucât trebuie întreprinse eforturi constante pentru a evita duplicarea eforturilor și a întări interoperabilitatea în cadrul UE și întrucât cea mai eficientă metodă din punct de vedere al costurilor de a îndeplini acest deziderat este punerea și folosirea în comun a resurselor de apărare cu scopul de a optimiza capacitatea de apărare europeană,
1. reiterează concluziile rezoluțiilor precedente ale Parlamentului referitoare la SES și PESA, considerând, prin urmare, că nu este nevoie de repetarea niciuneia dintre ele în prezenta rezoluție;
Tratatul de la Lisabona
2. salută semnarea Tratatului de la Lisabona, care introduce schimbări importante în domeniul PESA, în special prin consolidarea funcției Înaltului Reprezentant, prin înființarea Serviciului european pentru acțiune externă, prin introducerea unui articol privind asistența reciprocă în materie de apărare, a unei clauze de solidaritate, unei cooperări structurate permanente în domeniul apărării și a extinderii „misiunilor Petersberg”; speră că procesul de ratificare va fi finalizat cu succes și promptitudine în toate statele membre; felicită acele state membre care au ratificat deja Tratatul de la Lisabona; subliniază că Parlamentul își va onora responsabilitățile prevăzute în prezent în tratat și va monitoriza cu atenție punerea în aplicare a oricărei schimbări;
3. solicită statelor membre în cauză să investigheze posibilitățile și posibilele urmări ale încadrării forțelor multinaționale existente, precum Eurocorps, Eurofor, Euromarfor, Forța de Jandarmerie Europeană, forța amfibie hispano-italiană, Grupul Aerian European, celula de Coordonare Aeriană Europeană de la Eindhoven, Centrul de Coordonare Multinațională a Transportului Maritim de la Atena (AMSCC), precum și toate forțele și structurile relevante pentru operațiunile PESA, într-o cooperare structurată permanentă, așa cum prevede Tratatul de la Lisabona;
Evaluarea și completarea SES
4. invită Înaltul Reprezentant să evalueze, în cadrul unei „Cărți albe”, progresele realizate, precum și orice eventuale carențe constatate din anul 2003 în punerea în aplicare a SES, inclusiv învățămintele trase din operațiunile PESA; legătura dintre aspectele interne și externe ale securității (lupta împotriva terorismului); protecția granițelor și a infrastructurii vitale, incluzând protecția împotriva atacurilor electronice; siguranța aprovizionării cu energie, ca o încercare de depășit prin eforturi civile, economice, tehnice și diplomatice; conflictele regionale nesoluționate din vecinătatea UE, ca de exemplu în Transnistria, Abhazia, Oseția de Sud și Nagorno-Karabah; situațiile critice de ordin umanitar și de securitate de pe continentul african; și consecințele schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale pentru protecția civilă și securitatea umană, precum și proliferarea armelor de distrugere în masă; îl invită să evalueze în continuare dacă aceste amenințări, riscuri și situații critice sunt direct relevante pentru o înțelegere mai largă a securității europene, sau dacă implică doar o dimensiune de securitate;
5. invită Înaltul Reprezentant să includă în Cartea albă propuneri pentru îmbunătățirea și completarea SES, cum ar fi definirea unor interese europene comune de securitate precum și a unor criterii pentru lansarea misiunilor PESA; în plus, îl invită să definească noi obiective pentru capacitățile civile și militare (inclusiv structurile de comandă și control și transportul pentru toți actorii europeni implicați în gestiunea de criză, atât pentru PESA cât și pentru situații de ajutor în caz de dezastru) și să reflecteze asupra implicațiilor Tratatului de la Lisabona în privința PESA, precum și asupra propunerilor pentru un nou parteneriat UE - NATO;
6. îndeamnă Înaltul Reprezentant să abordeze problema „avertismentelor” în Cartea albă; deși aceasta este o chestiune legată de suveranitatea națională a fiecărui stat membru, consideră că acestea ar trebui să fie armonizate pentru a proteja siguranța forțelor desfășurate la sol ale diferitelor state membre;
7. consideră că o asemenea Carte albă ar trebui să constituie baza pentru o dezbatere politică desfășurată public, îndeosebi deoarece SES definește valorile și obiectivele fundamentale ale Uniunii și ilustrează ceea ce reprezintă aceasta; subliniază faptul că viitoarea evaluare a SES trebuie desfășurată cu o mai mare răspundere democratică și, în consecință, aceasta trebuie realizată în strânsă consultare cu toate instituțiile UE, inclusiv Parlamentul European și parlamentele naționale;
Gestiunea civilă a crizelor civilă și protecția civilă
8. salută noul Obiectiv global civil 2010, lansat la 1 ianuarie 2008, în cadrul căruia s-a ținut cont de învățămintele trase din misiunile civile PESA precedente;
9. salută înființarea, în cadrul Secretariatului Consiliului, a celulei civile de planificare și conducere (CCPC), care va funcționa ca echivalent civil al cartierului general operațional al UE și va oferi asistență și sprijin în planificarea și punerea în aplicare a misiunilor civile PESA, asigurând, prin urmare, un sistem de comandă civil; solicită ca un asemenea echilibru să se reflecte în rolul și structura administrativă a celulei militare-civile;
10. solicită Comisiei să examineze posibilitatea unei organizări instituționale mai adecvate, sub forma unei unități specializate în cadrul Serviciului european pentru acțiune externă, în scopul asigurării unei abordări mai coerente și extinse pentru gestionarea crizelor civile, trecând peste diviziunile instituționale și facilitând, astfel, o mai bună coordonare a instrumentelor interne ale UE, precum și a cooperării între UE și organizațiile externe și neguvernamentale;
11. solicită Consiliului, având în vedere planificarea și desfășurarea nesatisfăcătoare a misiunii EUPOL Afganistan, să evalueze imediat aspectele legate de luarea deciziilor, finanțare și desfășurarea misiunilor PESA civile și să prezinte propuneri concrete, concepute pentru a evita repetarea unei asemenea situații în viitor;
12. ia act de eforturile statelor membre de a pune la dispoziție personal pentru misiunile PESA civile în materie de protecție civilă, monitorizare, susținere a reprezentantului special al UE (RSUE) și a misiunii; observă, cu toate acestea, aspecte deficitare care continuă să existe în domeniile poliției, statului de drept și administrației civile; accentuează importanța asigurării de personal competent și foarte bine instruit pentru misiunile PESA;
13. solicită Consiliului și Comisiei să intensifice cooperarea în domeniul misiunilor civile PESA și al misiunilor frontaliere UE în cazul cărora atribuirea competențelor între cele două instituții nu este clară; consideră că Serviciul european pentru acțiune externă ar trebui să faciliteze această sarcină, așa cum prevede Tratatul de la Lisabona; consideră, cu toate acestea, că neînțelegerile privind competențele pot apare chiar și în urma aplicării Tratatului de la Lisabona, reclamând astfel intervențiile Înaltului Reprezentant;
14. îndeamnă statele membre să evalueze în mod regulat disponibilitatea efectivelor pentru misiunile PESA civile și să asigure cooperarea autorităților naționale competente în scopul elaborării unor planuri de acțiune naționale cu privire la posibile contribuții, ca în cazul Finlandei, inclusiv pentru elaborarea unor proceduri pentru a asigura perspective de carieră pentru participanții la asemenea misiuni și examinarea adecvată a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 1325/2000 privind reprezentarea femeilor în mecanismele de prevenire, gestionare și rezolvare a conflictelor; solicită insistent, de asemenea, crearea unei formări în domeniul protecției copilului, în spiritul Orientărilor UE privind copii implicați în conflictele armate;
15. consideră că este important să se consolideze capacitățile civile de soluționare a conflictelor; solicită, de aceea, Comisiei și Consiliului înființarea unui Corp civil de pace al UE pentru gestionarea crizelor și prevenirea conflictelor, conform solicitării Parlamentului;
16. observă faptul că valorosului instrument reprezentat de „echipa de reacție civilă” (ERC) nu a fost folosit și regretă că experții ERC au fost desfășurați în mod aproape exclusiv individual, mai degrabă decât în formatul de echipă pentru care fuseseră pregătiți;
17. salută revizuirea Deciziei Consiliului din 8 noiembrie 2007 și a Comunicării Comisiei din 5 martie 2008 privind instituirea unui mecanism comunitar de protecție civilă și noul instrument financiar de protecție civilă, conceput să amelioreze mobilizarea și coordonarea asistenței pentru protecția civilă în cazul unor urgențe majore în cadrul sau în exteriorul UE;
Securitatea umană și dimensiunea de securitate a politicii de dezvoltare
18. reamintește Consiliului responsabilitatea ce-i incumbă în temeiul dreptului internațional, și anume aceea de a se asigura că întreg personalul civil și militar este pregătit pe deplin, conform standardelor umanitare internaționale și de a se asigura că se elaborează și evaluează linii directoare adecvate pentru a garanta respectarea genurilor, culturilor și populațiilor locale;
19. reamintește importanța drepturilor omului și a integrării perspectivei de gen și solicită numirea mai multor candidate pentru posturi de conducere în cadrul PESC/PESA, inclusiv pentru reprezentanții speciali ai UE, cât și pentru operațiuni PESA în general;
20. solicită statelor membre să-și continue eforturile în direcția instituirii unei interdicții internaționale a munițiilor cu dispersie, să dezvolte în continuare modalități de a detecta și distruge muniția neexplodată, să ofere asistență tehnică și financiară țărilor în cauză și să urmărească încheierea negocierilor în curs privind consolidarea interdicției globale a minelor antipersonal și a armelor pe bază de uraniu, precum și a controlului global al transferului de arme convenționale; având în vedere acestea, consideră incomod faptul că, deși Codul de conduită al UE cu privire la exportul de arme va aniversa zece ani de funcționare în 2008, exporturile necontrolate de arme din statele membre UE par să continue fără multe obstacole, chiar și către guverne din țări unde UE lansează sau preconizează misiuni PESA; observă, de asemenea, că există pericolul ca acele arme să fie transferate prin UE către țări terțe, prin intermediul statelor membre cu proceduri mai puțin stricte de control al exporturilor și/sau printr-o utilizarea flexibilă iresponsabilă a Certificatului internațional de import; subliniază, în consecință, că este important ca toate statele membre să aplice cele mai înalte standarde de control în cazul exportului de armament, astfel încât să prevină posibilitatea ca arme din UE să alimenteze conflicte;
21. Reafirmă preocuparea față de proliferarea continuă a armamentului ușor și a armelor de calibru mic (AUACM), care provoacă suferință umană inutilă, exacerbează conflictele armate și instabilitatea, facilitează terorismul, subminează dezvoltarea durabilă, buna guvernare și statul de drept și provoacă grave violări ale drepturilor omului și ale legilor umanitare internaționale; consideră că integrarea corectă a reducerii AUACM și a strategiilor de control trebuie să devină o parte integrală a programelor internaționale care vizează prevenirea conflictelor și construirea păcii în perioadele post-conflict; solicită statelor membre, Consiliului și Comisiei să determine guvernele să introducă dispoziții obligatorii de control a AUACM (inclusiv brokerajul și transferurile) în legislația internațională, regională și națională;
22. subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană să preia inițiativa întăririi regimului internațional de control al armamentului, contribuind astfel la întărirea multilateralismului autentic din ordinea internațională; observă, în continuare, congruența eforturilor de integrare a aspectelor de neproliferare din cadrul Politicii europene de vecinătate în obiectivul strategic general de construire a securității la frontierele Uniunii;
23. consideră că dezarmarea, demobilizarea și reintegrarea ar trebui să constituie o parte integrală a operațiunilor din cadrul PESA și invită Consiliul să includă în mandatul operațiunilor PESA, atunci când este cazul, distrugerea sau depozitarea în siguranță a armelor scoase din serviciul activ și să evite transferarea lor ilegală, învățăminte trase din experiența NATO SFOR/EUFOR Althea din Bosnia;
24. salută prima reuniune comună organizată vreodată a miniștrilor apărării și dezvoltării ai UE, care a avut loc pe 19 noiembrie 2007 și care a reprezentat un pas important în evaluarea problemelor cu care se confruntă lumea în curs de dezvoltare, intensificând astfel coerența și consecvența acțiunilor UE pe termen scurt privind securitatea precum și cele pe termen lung privind dezvoltarea țărilor în cauză; de asemenea, salută concluziile Consiliului privind securitatea și dezvoltarea din 19 noiembrie 2007, în special accentul plasat asupra analizei și sensibilității conflictului, și încurajează cu hotărâre Comisia și Consiliul să implementeze aceste concluzii;
25. solicită Consiliului să examineze opțiunile de înființare a unei „Forțe de reacție pentru probleme de securitate umană” integrate militară-civilă, pentru îndeplinirea operațiunilor privind securitatea umană, compusă din aproximativ 15 000 de persoane, dintre care cel puțin o treime vor fi specialiști civili (cum ar fi ofițeri de poliție, observatori pentru drepturile omului, specialiști în probleme de dezvoltare și umanitare și administratori); consideră că această Forță, întemeiată pe structurile PESA deja existente, poate fi formată din militari și capacități civile deja puse la dispoziție de către statele membre (precum capacități puse la dispoziție conform Obiectivelor globale militare și civile, grupurile tactice și grupurile civile de răspuns), și ar mai putea include „Serviciul voluntar de ajutor umanitar”, care va combina un Corp civil de pace asemănător celui propus de Parlament și Corpul voluntar european de ajutor umanitar preconizat în Tratatul de la Lisabona;
26. consideră că cea de a paisprezecea aniversare a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNA) din 1 iulie 2008 trebuie să fie privită ca o oportunitate de promovare de către UE a dezarmării nucleare în cadrul Strategiei privind armele de distrugere în masă, având în vedere comitetele pregătitoare pentru următoarea conferință de revizuire a TNA; își reafirmă opinia că aceasta presupune ca puterile nucleare „recunoscute” să aibă inițiative de dezarmare, pentru ca Europa să devină o zonă liberă de arme nucleare, precum și de a încheia o convenție globală pentru interzicerea armelor nucleare;
Rolul diplomației UE în privința programului nuclear al Iranului
27. atrage atenția asupra rolului diplomatic de prim plan jucat de UE în privința programului nuclear iranian, reprezentat nu doar de luările de cuvânt în numele UE și UE-3 (Franța, Germania și Marea Britanie) ale Înaltului Reprezentant, ci și de contribuția diferitelor interese și abordări ale Statelor Unite, Rusiei și Chinei pentru urmărirea unui scop comun; reafirmă că riscurile de proliferare proprii programului nuclear iranian rămân o sursă serioasă de preocupare pentru UE și comunitatea internațională; atrage atenția, în această privință, asupra rezoluției sale din 31 ianuarie 2008 privind Iranul1 și este de acord Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU nr. 1803/2008 din 3 martie 2008;
28. în lumina succesului diplomatic al negocierilor cu Coreea de Nord, invită Statele Unite să se alăture UE-3 în negocierile directe cu Iranul, având în vedere ca SUA pot oferi stimulente suplimentare precum garanțiile de securitate;
Transporturile, comunicațiile și informațiile
29. regretă întârzierile la livrare și costurile crescânde ale avionului de transport pe rază lungă A400M și lipsa elicopterelor disponibile și operaționale pentru transport pe rază scurtă;
30. aprobă activitatea Agenției Europene de Apărare (EDA) în privința transportului strategic și face apel la statele membre să își intensifice eforturile pentru a elimina neajunsurile; salută măsurile provizorii precum soluția provizorie în materie de transport aerian strategic (SALIS) și încurajează dezvoltarea unui concept operațional pentru punerea în comun a resurselor;
31. salută propunerea britanică de comunicare a informațiilor privind disponibilitatea elicopterelor pentru misiuni UE, în scopul unei mai bune coordonări a flotelor;
32. salută proiectul franco-german privind elicopterul de transport greu, dar este de asemenea conștient de motivele complexe aflate la baza penuriei de elicoptere operaționale, în principal legate de costurile ridicate ale orelor de zbor și întreținerii; invită Consiliul să exploreze posibilitățile de atenuare a acestei lipse în viitorul imediat, fie prin intermediul unei acțiuni comune, fie prin sprijinul acordat statelor membre pentru recondiționarea și dotarea elicopterelor de construcție rusă, precum și prin înființarea unei baze de instruire pentru utilizarea elicopterelor; reafirmă faptul că, în general, unul dintre principalele obstacole în calea modernizării și transformării forțelor europene, astfel încât să devină capabile să facă față efectiv provocărilor secolului al XXI-lea, nu este nivelul fondurilor alocate, ci lipsa de cooperare, absența specializării și a unei diviziuni clare a sarcinilor, precum și duplicarea și fragmentarea producției și a furnizării de armament, care crește riscul ca interoperabilitatea dintre armate să nu mai fie posibilă; îndeamnă, cu toate acestea, statele membre să ia în calcul o creștere a cheltuielilor pentru apărare în scopul concret al utilizării eficiente a elicopterelor achiziționate;
33. invită Consiliul și Comisia să informeze Parlamentul în legătură cu inițiativele actuale vizând soluționarea problemelor de capacitate în domenii cheie, precum elicopterele și unitățile de intervenție medicală și să prezinte propuneri comune de soluții pentru garantarea accesului la aceste capacități, atât în scopuri umanitare, cât și specifice PESA;
34. salută proiectul EDA privind sisteme radio digitale, care poate ameliora comunicațiile dintre autoritățile civile și militare în caz de urgență;
35. solicită statelor membre să-și intensifice schimburile de informații prin intermediul Centrului comun UE de evaluare a situațiilor; crede că este necesară luarea în considerare de măsuri speciale cu privire la noile amenințări neincluse în SES, precum siguranța aprovizionării cu energie și consecințele în materie de securitate ale schimbărilor climatice;
Capacitățile militare
36. consideră că grupurile tactice sunt un instrument care ajută statele membre să-și transforme forțele armate, să întărească interoperabilitatea și să instituie o cultură strategică comună privind apărarea; observă că grupurile tactice nu au fost folosite până acum datorită, inter alia, unor termeni de desfășurare definiți într-un mod limitativ și regretă faptul că actualul concept referitor la grupurile tactice nu a soluționat problema generării de forțe pentru operațiuni reale; consideră că sunt necesare clarificări urgente pentru a evita o suprapunere costisitoare a structurilor militare;
37. este conștient de faptul că constituirea forțelor este, în primul rând, o chestiune de voință politică și evaluare comună; invită Consiliul să examineze diferite opțiuni pentru a ameliora constituirea de forțe, de exemplu prin dezvoltarea, în continuare, a conceptului de grup tactic în direcția unui Grup de acțiune comun, permanent și mai amplu al UE, sau prin intermediul unui volum mai mare de capacități disponibile în cadrul Obiectivului global, astfel încât să poată genera rapid o forță adecvată circumstanțelor misiunii;
38. solicită înființarea unei capacități permanente de planificare și operațiuni în cadrul Centrului de Operațiuni al UE pentru a desfășura operațiuni militare PESA;
39. propune plasarea Eurocorps ca o forță distinctă sub comanda UE și invită statele membre să contribuie la aceasta;
40. solicită ameliorarea continuă a nivelului de interoperabilitate dintre forțele armate naționale din UE; regretă eterogenitatea în pregătire și echipament care există în prezent între diversele forțe armate ale statelor membre și solicită înființarea unui program „Erasmus” militar, care să includă o pregătire de bază pentru personalul militar care ar putea fi trimis în operațiuni;
41. reamintește că succesul operațiunilor PESA depinde de echiparea și dotarea adecvată a personalului militar; invită Consiliul să dezvolte standarde comune privind asistența medicală și siguranța operațională; consideră că astfel de standarde comune și schimburi de experiență constante privind cele mai bune practici, coordonate, de exemplu, de către Statul Major Militar al UE, vor fi utile pentru dezvoltarea capacităților statelor membre, permițându-le furnizarea de forțe instruite cu trecerea timpului;
42. regretă că EDA s-a înființat prea târziu pentru a mai putea evita apariția a trei programe naționale diferite privind vehiculul aerian fără pilot, în loc de un singur model european, permițând astfel anumitor firme să se implice în mai multe proiecte și, astfel, să aibă acces în mod repetat la fonduri provenind din banii contribuabililor, nelăsând EDA decât o singură opțiune, aceea de a acționa pentru acceptarea vehiculelor aeriene fără pilot în spațiul aerian controlat; își exprimă preferința pentru un proiect european unic pentru sateliți, fie în domeniul informațiilor, fie în cel al comunicațiilor;
43. salută pachetul de propuneri privind apărarea al Comisiei, în special propunerile sale referitoare la o directivă în domeniul achizițiilor militare, cât și cele referitoare la o directivă în domeniul transferurilor intracomunitare de echipamente de apărare; consideră că aceștia sunt pași necesari în vederea dotării personalului militar național și al UE cu cel mai bun echipament interoperabil;
44. salută concluziile din 14 mai 2007 ale Comitetului Director al EDA, în special cele care solicită reducerea dependenței de sursele extracomunitare de tehnologii-cheie pentru apărare și subliniază necesitatea ca UE să se bucure de autonomie și suveranitate operațională;
Finanțarea PESA - misiuni
45. evidențiază faptul că rolul crescând al UE, în special prin misiuni civile PESA, creează cererea pentru un buget PESC din ce în ce mai mare și, ca o consecință, necesită din partea Consiliului un flux de informații mai mare și mai tempestiv, pentru a permite Parlamentului sa își pregătească deciziile privind bugetul anual;
46. invită Consiliul și Comisia să elaboreze propuneri care să permită Parlamentului, Consiliului și Comisiei să examineze și să cadă de acord asupra unor proceduri flexibile pentru achizițiile publice, potrivite pentru misiunile civile PESA, care deseori necesită luarea rapidă a deciziilor; salută inițierea recentă de către Comisie a programului de instruire privind procedurile financiare și de achiziții pentru personalul misiunilor PESA;
47. regretă complexitatea inutilă a acordurilor prevăzute în articolul 28 din Tratatul UE privind finanțarea rapidă a activităților PESA din afara bugetului UE; insistă pentru punerea în aplicare completă a Acordului interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară și a dialogului structurat dintre Consiliu și Parlament preconizat în acesta; pe termen mai lung, solicită transferarea mecanismului de la Atena către bugetul PESC, păstrându-i flexibilitatea;
48. solicită o revizuire la jumătatea termenului în cadrul perspectivei financiare 2007-2013, care să aibă în vedere coerența și complementaritatea utilizării instrumentelor externe ale UE (bugetul PESC, instrumentul de stabilitate, instrumentul de cooperare în materie de dezvoltare și instrumentul european pentru politica de vecinătate) în toată gama de acțiuni (militare și civile) europene de gestionare a crizelor;
PESA și controlul parlamentar
49. subliniază că Parlamentul European, prin contactele sale cu parlamentele naționale (Conferința președinților Comisiilor pentru afaceri externe, Conferința președinților Comisiilor pentru apărare, Adunarea parlamentară a NATO) cât și prin viitoarea punere în aplicare a Protocolului la Tratatul de la Lisabona privind rolul parlamentelor naționale, este organul legitim, la nivel european, în care ar trebui să se desfășoare activitățile parlamentare de verificare, monitorizare și control al PESA;
50. în lumina noilor posibilități create de Tratatul de la Lisabona în domeniul PESC și PESA, dorește să încurajeze o colaborare mai strânsă între comisiile competente din Parlamentul European, din parlamentele naționale și din Adunarea parlamentară a NATO;
51. invită Comitetul Politic și de Securitate (CPS) să creeze, împreună cu Parlamentul European un sistem de informații confidențiale cu privire la crizele nou apărute sau la evenimentele care afectează securitatea internațională, asemănător cu sistemele existente în unele parlamente naționale ale statelor membre UE, care să includă - în funcție de gradul de confidențialitate - de la reuniuni cu ușile închise ale comitetelor până la reuniuni între CPS și membrii numiți ai comisiilor și subcomisiilor competente;
52. evidențiază faptul că Parlamentul ar trebui să continue să adopte o recomandare sau rezoluție înaintea lansării oricărei operațiuni PESA (inclusiv a lansării unui grup tactic), în strânsă consultare cu parlamentele naționale, cu scopul de a obține o poziție a Parlamentului European înaintea operațiunii PESA; consideră că, în vederea garantării flexibilității atunci când Parlamentul nu este în sesiune plenară sau este necesară o desfășurare rapidă, regulamentul său ar trebui adaptat pentru a autoriza comisia competentă să adopte respectiva recomandare sau rezoluție în numele său;
53. solicită Consiliului să includă o referință la recomandarea sau rezoluția adoptată de Parlament în acțiunea comună ce autorizează o operațiune PESA, fapt care ar demonstra că Consiliul caută să imprime o legitimitate democratică mai amplă acțiunilor sale externe prin intermediul deciziilor parlamentare;
Relațiile UE-NATO
54. regretă obiecțiile Turciei față de implementarea cooperării strategice UE - NATO, bazate pe - dar depășind - Acordul Berlin Plus; este îngrijorat de consecințele negative ale acestor obiecții pentru protecția personalului UE pe teren, în special cel al EUROPOL în Afganistan și al misiunii EULEX în Kosovo, și solicită Turciei să-și retragă cât mai curând obiecțiile;
55. consideră Uniunea Europeană și NATO ca două organisme care se întăresc reciproc și îndeamnă la o cooperare mai strânsă între acestea;
°
° °
56. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, Adunării Parlamentare a NATO, precum și Secretarului General al ONU, Secretarului General al NATO, Secretarului General al Uniunii Africane, Secretarului General al OSCE, Secretarului General al OCDE și Secretarului General al Consiliului Europei.
EXPUNERE DE MOTIVE
On 14 December 2007, the European Council invited the EU High Representative on CFSP, in full association with the European Commission and in close cooperation with the EU member states, to examine the implementation of the European Security Strategy (ESS) with a view to proposing elements on how to improve the implementation and, as appropriate, elements to complement it, for adoption by the European Council in December 2008.
Your Rapporteur concurs on the importance of this task and puts forward the idea of launching an EU White Paper which would assess the progress made and the shortcomings concerning the implementation of the ESS, including proposals to improve and complement the ESS, such as taking stock of the lessons learnt from ESDP operations, making the link between external and internal aspects of security (fight against terrorism), the protection of borders and critical infrastructure, the security of energy supply, the consequences of climate change and natural disasters for civil protection and the concept of Human Security. The White Paper should include as well the definition of common European security interests and criteria for the launching of ESDP missions, the set up of new targets for civilian and military capabilities, including control and command structures, the implications of the reform treaty on ESDP and proposals for a new EU-NATO partnership.
The Lisbon treaty
The Lisbon Treaty signed on 13 December 2007 brings major innovations in the field of ESDP, in particular through strengthening the High Representative, introducing an article on mutual defence assistance and a solidarity clause and the possibility to establish permanent structured cooperation. Without interfering with the national ratification processes, the European Parliament has the endeavour to closely monitor the implementation of these innovations and should jointly debate them with EU national parliaments.
European multinational forces that already exist, such as Eurocorps, Eurofor, Euromarfor, the European Gendarmerie Force, the Spanish-Italian amphibious force, the European Air Group, the European Air Coordination cell in Eindhoven, the Athens Multinational Sealift Coordination Centre and all the forces and structures that can be used for ESDP operations could be brought under the EU umbrella through the permanent structured cooperation envisaged in the Lisbon Treaty.
Civilian crisis management and civil protection
On 1 January 2008, the new Civilian Headline Goal (CHG 2010) was launched in view to take account of lessons learned from the launched ESDP civilian missions and as a tool to improve on qualitative terms the national staff and means put at the disposal of ESDP civilian missions.
The establishment of a Civilian Planning and Conduct Capability (CPCC) within the Council secretariat will serve as the civilian equivalent to an EU Operations Headquarters and will be essential to provide assistance and support in the planning and implementation of civilian ESPD missions.
Indeed, there has been a shift in the EU from an integrated civ-mil approach to crisis management that would result in joint civ-mil operations towards a compatible but separate line of decision-making and accountability for ESDP military operations and civilian missions. Your Rapporteur agrees with this new approach as it avoids fears that EU civilian missions would be under the military chain of command and maintains a balanced civil-military approach to EU Crisis Management.
Following the example set by Finland, member states should bring their competent national authorities together in order to set up national action plans with regard to possible contributions to civilian ESDP missions, including the creation of procedures to secure career perspectives of participants in such missions.
On civil protection, the revision of Council Decision establishing a Community civil protection mechanism and the new civil protection Financial Instrument, will improve mobilisation and coordination of civil protection assistance in the event of major emergencies inside or outside the EU. Nevertheless, your Rapporteur calls for an increased attention and dedication from the Commission and Council to this area in the edges of civil protection, humanitarian relief, security policy and environment.
Human Security and the security dimension of development policy
On 19 November 2007, the first ever EU joint meeting of Defence and Development Ministers took place, which was an important step in tackling the problems faced by the developing world, and enhancing coherence and consistency in the EU short-term actions on security and EU long-term actions on development towards the countries concerned.
The Human Security concept is a core principle at the heart of the ESS, which - when combined with the principle of "responsibility to protect" - provides the EU with a strong political guideline to decide whether an intervention should take place, and with a robust political mandate to intervene effectively in crises.
The Council is responsible under international law to ensure all civilian and military personnel are fully trained in accordance with international humanitarian standards and that adequate guidelines are reviewed and developed to ensure respect for local populations, cultures and gender. More female candidates should be nominated for all levels of CFSP/ESDP positions, including ESDP missions.
Disarmament, demobilisation and reintegration should be an integral part of ESDP operations. Whenever possible, the destruction or safe storage of arms decommissioned should be included in the mandate of ESDP operations in view of avoiding their illegal transfer as a lesson learnt from NATO SFOR/EUFOR Althea in Bosnia.
Transport, communication and intelligence
The delay in delivery of the A400M for long range humanitarian and military transport and the lack of available and operational helicopters for short range transport is a serious hindrance to the success of ESDP operations and humanitarian actions. Initiatives such as SALIS (Strategic Air Lift Interim Solutions) and the work of the European Defence Agency (EDA) on strategic transport shall be encouraged.
The Franco-German heavy transport helicopter project, if extended to other interested European nations, could be valuable for the EU as well. Your Rapporteur is aware of the complex reasons for the shortage of available and operational helicopters, mostly related to the high costs of flight hours and maintenance. Consequently, your Rapporteur is of the view that member states could envisage an increase in defence expenditure for the purpose of being able to make efficient use of acquired helicopters.
On communications, the EDA project on software defined radio, will potentially improve communication between civil as well as military authorities in the case of an emergency.
On intelligence, Member States could increase their exchange of intelligence through the EU joint Situation Centre in particular on new threats not covered in the ESS, such as the security of energy supply and the security consequences of climate change.
Military capabilities
The Battle Groups are an instrument which is helping the member states to transform their armed forces, to strengthen interoperability and to start establishing a common strategic culture on defence. However, the Battle Groups have been never used for an ESDP operation. At the same time, ESDP operations are preceded by complex force generation process which often creates delays in the deployment of force. Therefore, the Council should examine possibilities to avoid inefficient and conflictive force generation processes.
The existing heterogeneity in training, equipment among various armed forces of the EU Member States is an additional handicap and efforts should be devoted for an increasing harmonisation at EU level to the benefit of ESDP. A military 'Erasmus' programme that would include common training for military personnel which could be deployed in ESDP operations would be a positive step forward.
On military structures, a permanent EU planning and operational capability should be created within the EU Operation Centre to conduct ESDP military operations in order to improve effectiveness.
Financing ESDP - Missions
ESDP operations may demand quick decisions by the EU. For ESDP civilian missions, financed under EU CFSP budget, the Council and the Commission could make to the European Parliament proposals for flexible procurement procedures appropriate for ESDP missions, which could combine flexibility and parliamentary scrutiny. In addition, the Council could initiate a dialogue with the European Parliament on the possibility to transfer the Athena mechanism to the CFSP budget while retaining the flexibility provided by Athena.
ESDP and parliamentary scrutiny
Scrutiny of the European Parliament over ESDP operations is important and should be in addition, and not in detriment, to the scrutiny exercised by EU national parliaments.
The European Parliament shall continue to adopt a recommendation or resolution before the launching of an ESDP operation (including the launch of a Battle Group) in close consultation with national parliaments, in view of providing democratic legitimacy to the operation.
In order to be flexible and when it is not in session, its Rules could be adapted in order to authorise its responsible committee to adopt on its behalf that recommendation or resolution. The Council could then make a reference to the recommendation or resolution adopted by the European Parliament in the Joint Action authorising an ESDP operation, thus demonstrating that the Council is seeking additional democratic legitimacy for its external actions.
OPINIE MINORITARĂ
în conformitate cu articolul 48 alineatul (3) din Regulamentul de procedură
Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică
The report propagates numerous developments in the field of European military politics that mean a further militarisation of EU.
It is based on false assumptions, for example it:
- emphasises a very close EU-NATO cooperation in all fields, one example is ISAF/EUPOL in Afghanistan;
- refers positively to the Lisbon Treaty, which introduces numerous further developments in the military field, whilst ignoring that the Lisbon Treaty has not been ratified;
- points in a report on ESDP to Iran, which is not the right context; presumes that it develops atomic weapons and welcomes an intensification of counterproductive UN-sanctions;
- encourages several military projects and refers positively to the European armaments Agency (EDA);
- describes the EU-battle groups in a way, encouraging their use;
- wants to establish the Eurocorps as permanent troops under EU-command;
- points positively to the "defence package" of the Commission, which will mean increasing armament and arms export ;
- propagates de facto an own EU military budget;
- subsumes police missions under civil missions;
- propagates the "human security concept", which is more and more used to legitimise military interventions.
Jaromír Kohlíček, Erik Meijer, Willy Meyer Pleite, Athanasios Pafilis, Tobias Pflüger
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
6.5.2008 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
48 4 0 |
||||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Christopher Beazley, Angelika Beer, Colm Burke, Véronique De Keyser, Giorgos Dimitrakopoulos, Bronisław Geremek, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Klaus Hänsch, Richard Howitt, Anna Ibrisagic, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Maria Eleni Koppa, Helmut Kuhne, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Willy Meyer Pleite, Francisco José Millán Mon, Raimon Obiols i Germà, Vural Öger, Justas Vincas Paleckis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tobias Pflüger, João de Deus Pinheiro, Samuli Pohjamo, Libor Rouček, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, István Szent-Iványi, Konrad Szymański, Inese Vaidere, Ari Vatanen, Kristian Vigenin, Jan Marinus Wiersma, Luis Yañez-Barnuevo García, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec |
|||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Laima Liucija Andrikienė, Alexandra Dobolyi, Árpád Duka-Zólyomi, Carlo Fatuzzo, Marie Anne Isler Béguin, Erik Meijer, Rihards Pīks, Wojciech Roszkowski, Inger Segelström, Adrian Severin, Jean Spautz, Karl von Wogau |
|||||