Procedură : 2007/2285(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0256/2008

Texte depuse :

A6-0256/2008

Dezbateri :

PV 24/09/2008 - 17
CRE 24/09/2008 - 17

Voturi :

PV 25/09/2008 - 7.6
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0461

RAPORT     
PDF 232kWORD 234k
18.6.2008
PE 398.631v03-00 A6-0256/2008

privind Cartea albă referitoare la problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate

(2007/2285(INI))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportor: Alessandro Foglietta

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internă Și protecȚia consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură Și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Și egalitatea DE GEN
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind Cartea albă referitoare la problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate

(2007/2285(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Cartea albă a Comisiei, intitulată „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate” (COM(2007)0279),

–   având în vedere Rezoluția sa din 1 februarie 2007 privind promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice(1),

–   având în vedere cel de-al doilea plan de acțiune european al Organizației Mondiale pentru Sănătate pentru o politică alimentară și nutrițională 2007-2012, adoptat de Comitetul Regional pentru Europa al OMS reunit la Belgrad în perioada 17-20 septembrie 2007 și Carta europeană privind combaterea obezității, adoptată de Biroul Regional al OMS în 2006,

–   având în vedere obiectivele stabilite de Conferința ministerială europeană a OMS, care a avut loc la Istanbul în perioada 15-17 noiembrie 2006, prin Carta europeană privind combaterea obezității,

–   având în vedere strategia mondială privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea, adoptată cu ocazia celei de-a 57-a Adunări Mondiale a Sănătății din 22 mai 2004,

–   având în vedere concluziile Consiliului pentru ocuparea forței de muncă, politici sociale, sănătate și aspecte referitoare la consumatori, din 2 și 3 iunie 2005, privind obezitatea, alimentația și activitatea fizică,

–   având în vedere concluziile Consiliului ocuparea forței de muncă, politici sociale, sănătate și aspecte referitoare la consumatori, din 5 și 6 decembrie 2007, intitulate „Punerea în aplicare a unei strategii pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate”,

–   având în vedere concluziile reuniunii Biroului Regional al OMS de la Copenhaga din 2006 cu privire la „Activitatea fizică și sănătatea în Europa: argumente pentru acțiune”,

–   având în vedere Cartea albă a Comisiei privind sportul (COM(2007)0391),

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei, intitulată „ Către o nouă cultură a mobilității urbane” (COM(2007)0551),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, cel al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A6-0000/2008),

A. întrucât excesul de greutate și obezitatea, precum și bolile legate de alimentație ating din ce în ce mai mult proporțiile unei epidemii și se numără printre principalele cauze ale mortalității și morbidității în Europa;

B.  întrucât s-a demonstrat științific că patologiile legate de malnutriție afectează diferențiat, prin incidența și gravitatea lor, bărbații și femeile;

C. întrucât, conform OMS, peste 50% din populația adultă a Europei este supraponderală sau obeză;

D. întrucât peste 5 milioane de copii sunt obezi și aproape 22 de milioane sunt supraponderali, iar aceste cifre sunt în creștere rapidă, astfel încât, până în 2010, încă 1,3 milioane de copii pe an vor deveni, conform estimărilor, supraponderali sau obezi;

E.  întrucât un procent de până la 7% din bugetele naționale alocate sănătății în UE se cheltuiește anual pentru boli care pot fi cauzate de obezitate;

F.   întrucât se consideră că bolile legate de obezitate și excesul de greutate reprezintă 6% din cheltuielile de sănătate ale guvernelor din întreaga Europă; întrucât costurile indirecte care rezultă din această situație, legate, de exemplu, de reducerea productivității și de concediile medicale, sunt mult mai mari;

G.  întrucât obezitatea abdominală este recunoscută în mod științific ca făcând parte dintre indicatorii principali ai mai multor boli legate de greutate, precum bolile cardiovasculare și diabetul de tip II;

H.  întrucât obiceiurile alimentare dobândite în copilărie persistă adesea la vârsta adultă, iar cercetările au arătat că există o probabilitate mai mare pentru copiii obezi să devină adulți obezi;

I.    întrucât cetățenii europeni trăiesc într-un mediu „obezogen”, în care modul de viață sedentar a făcut să crească riscul obezității;

J.    întrucât o alimentație necorespunzătoare reprezintă un factor de risc major în apariția de boli legate de alimentație, care sunt principalele cauze ale mortalității în UE, inclusiv bolile cardiovasculare coronare, cancerul, diabetul și atacurile cerebrale;

K. întrucât raportul OMS din 2005 privind sănătatea în Europa demonstrează în mod analitic că un număr mare de cazuri de decese și boli este cauzat de șapte factori de risc majori, dintre care șase (hipertensiunea, colesterolul, indexul masei corporale, consumul insuficient de legume și fructe, lipsa activității fizice și consumul excesiv de alcool) sunt legați de alimentație și de exercițiile fizice, și întrucât acești factori determinanți ai sănătății trebuie abordați simultan, în vederea prevenirii unui număr semnificativ de decese și de cazuri de boală;

L.  întrucât consideră că activitatea fizică, însoțită de un regim alimentar echilibrat și sănătos, este principala metodă de prevenire a excesului de greutate și constată cu îngrijorare că unul din trei europeni nu face deloc exerciții fizice în timpul liber, că europeanul mediu petrece mai mult de cinci ore pe zi pe scaun și că regimul alimentar al multor europeni nu este echilibrat;

M. întrucât, în prezent, obezitatea abdominală este larg recunoscută de către experți drept cauza cea mai răspândită a anomaliilor cardiometabolice care duc la mărirea riscului de boli cardiovasculare și de diabet de tip II;

N. întrucât, în ultimul deceniu, numărul orelor de sport a scăzut atât în școlile primare, cât și în școlile secundare, și există mari diferențe între statele membre în ceea ce privește structurile și echipamentele sportive;

O. întrucât, prin Carta europeană privind combaterea obezității, OMS a stabilit ca obiectiv realizarea unor progrese vizibile în combaterea obezității la copii în următorii patru sau cinci ani, cu scopul de a inversa prezenta tendință până cel târziu în 2015;

P.  întrucât o alimentație sănătoasă trebuie să aibă anumite proprietăți cantitative și calitative, precum și să fie adaptată nevoilor individuale și să respecte întotdeauna în mod strict principiile dietetice;

Q. întrucât alimentația trebuie să îndeplinească următoarele criterii pentru a se considera că are „valoare pentru sănătate”: (1) conținut nutritiv și energetic (valoare nutrițională), (2) criterii de sănătate și toxicologice (siguranța alimentară), (3) proprietăți alimentare naturale (calități „estetice/gustative” și „digestive”), (4) producția de origine ecologică a alimentelor (agricultură durabilă);

R.  întrucât excesul de greutate și obezitatea ar trebui să facă obiectul unei abordări globale, cu acțiuni care să cuprindă diferite domenii ale politicilor guvernamentale și diferite niveluri de administrație, în special cel național, regional și local, cu respectarea strictă a principiului subsidiarității;

S.  întrucât nu ar trebui trecută cu vederea importanța consumului de alcool, caracterizat de un conținut ridicat de calorii, și a tabagismului, deoarece ambele influențează negativ apetitul pentru alimente și băuturi și prezintă numeroase riscuri dovedite pentru sănătate;

T.  întrucât dimensiunea socială a problemei și, în special, cea mai mare frecvență a cazurilor de exces de greutate și de obezitate se înregistrează în grupurile socioeconomice defavorizate; constatând cu îngrijorare că rezultatul acestui fapt poate fi accentuarea inegalităților în domeniul sănătății și cel socioeconomic, în special pentru grupurile de populație cele mai vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap;

U. întrucât, în urma creșterii prețurilor materiilor prime (precum cerealele, untul, laptele etc.), inegalitățile socio-economice iau o nouă dimensiune, fapt fără precedent, atât în ceea ce privește numărul de produse afectate, cât și amploarea acestei creșteri;

V. întrucât creșterea prețurilor la materii prime, combinată cu opacitatea normelor care reglementează sectorul marii distribuții în anumite state membre, a antrenat o creștere semnificativă a prețurilor la produsele alimentare de bază, cum ar fi cele cu mare valoare nutrițională, precum fructele și legumele și produsele lactate fără adaos de zahăr, ceea ce afectează bugetul majorității familiilor europene, și întrucât Uniunea Europeană va trebui să ofere un răspuns pe măsura acestor probleme;

W. întrucât persoanele cu handicap constituie 15% din populația activă a UE; întrucât, în plus, studiile efectuate arată că persoanele cu handicap prezintă un risc mai ridicat de obezitate printre altele, datorită schimbărilor patofiziologice în metabolismul energiei și compoziția corpului, precum și atrofierii mușchilor și lipsei de activitate fizică;

X. întrucât ar trebui facilitate toate inițiativele întreprinse de diferite părți interesate în vederea ameliorării dialogului, a schimbului de bune practici și a autoreglementării, de exemplu prin intermediul Platformei de acțiune a UE pentru alimentație, activitate fizică și sănătate, precum și al Grupului de lucru pentru sport și sănătate și rețeaua UE pentru activități fizice cu impact pozitiv asupra sănătății (HEPA);

Y. având în vedere că diferitele bucătării tradiționale ar trebui promovate ca parte a patrimoniului cultural, dar, în același timp, ar trebui să se garanteze că consumatorii cunosc efectele lor asupra sănătății, astfel încât aceștia să poată lua decizii în cunoștință de cauză;

Z.  întrucât consumatorii europeni ar trebui să aibă acces la informațiile necesare pentru a putea să aleagă cele mai bune surse de substanțe nutritive pentru o alimentație optimă, în funcție de stilul lor de viață și de starea lor de sănătate;

AA.     întrucât inițiativele recente din industria alimentară privind autoreglementarea publicității vor aborda chestiunea echilibrului și naturii publicității pentru alimente și băuturi; întrucât măsurile de autoreglementare trebuie să acopere toate formele de marketing pe internet și alte mijloace mediace noi; întrucât publicitatea pentru alimente reprezintă aproximativ jumătate din toate reclamele transmise în intervalul orar în care programele de televiziune sunt urmărite de copii și există dovezi clare că publicitatea difuzată la televizor influențează modul de consum pe termen scurt al copiilor cu vârsta între 2 și 11 ani; întrucât Parlamentul constată cu îngrijorare utilizarea unor noi forme de marketing care recurg la toate mijloacele tehnologice, în special, la așa-numitele „advergames” (jocuri publicitare), implicând telefoanele celulare, mesageria instantanee, jocurile video și jocurile interactive pe internet; întrucât un număr mare de producători de alimente, firme de publicitate și de marketing și organizații pentru îngrijirea sănătății și pentru protecția consumatorilor dau deja dovadă de un puternic angajament în cadrul Platformei de acțiune a UE pentru alimentație, activitate fizică și sănătate și au derulat deja cu succes diverse studii și proiecte;

AB.     întrucât, pentru sistemele de sănătate din Europa, costurile legate de malnutriție, care afectează în special persoanele în vârstă, sunt la fel de ridicate ca și cele legate de obezitate și excesul de greutate;

1.  salută Cartea albă referitoare la alimentație ca pe un pas important în cadrul strategiei de luptă împotriva răspândirii obezității, excesului de greutate și bolilor cronice legate de alimentație, precum bolile cardiovasculare, inclusiv bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale, cancerul și diabetul în Europa;

2.  solicită din nou statelor membre să recunoască obezitatea drept o boală cronică; consideră că are trebui să se acorde atenție evitării stigmatizării persoanelor sau grupurilor de persoane vulnerabile la problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate datorită unor factori culturali, unor boli precum diabetul, sau consumului patologic, de exemplu bulimia sau anorexia, și recomandă statelor membre să se asigure că aceste persoane au acces la tratament adecvat în cadrul sistemelor naționale;

3.  consideră că o abordare globală și pe mai multe niveluri reprezintă cea mai bună modalitate de a combate obezitatea în rândul populației UE și subliniază existența a numeroase programe europene (privind cercetarea, sănătatea, educația, învățarea continuă) care pot contribui la combaterea acestui adevărat flagel;

4. consideră că o politică axată pe calitatea alimentelor poate aduce o contribuție importantă la promovarea sănătății și reducerea obezității și că oferirea de informații inteligibile pe etichete reprezintă un element-cheie ce permite consumatorilor să aleagă între o alimentație bună, mai bună sau mai puțin bună;

5.  aprobă înființarea Grupului la nivel înalt pentru alimentație și activitate fizică, precum și a sistemelor de monitorizare a sănătății, în cadrul cărora sunt colectate valori fizice și biologice, cum ar fi Ancheta europeană de sănătate prin examen (HES) și Acheta europeană de sănătate prin interviu (EHIS), ca instrumente eficiente aflate la dispoziția factorilor de decizie politici și a tuturor actorilor implicați în îmbunătățirea cunoștințelor și schimbul de cele mai bune practici pentru combaterea obezității;

6.  solicită Comisiei să asigure o reprezentare echilibrată a bărbaților și femeilor în componența Grupului la nivel înalt pentru alimentație și activitate fizică, astfel ca problemele să poată fi abordate cu mai multă precizie, și să propună soluții mai bune, diferențiate pe sexe, adică pentru bărbați, pe de o parte, și pentru femei, pe de altă parte;

7.  recunoaște rolul important al autoreglementării în combaterea obezității, subliniază necesitatea existenței unor obiective clare și concrete pentru toate părțile implicate, precum și a unei monitorizări independente a acestor obiective; relevă faptul că reglementarea este uneori necesară pentru a obține schimbări semnificative în toate sectoarele industriale, în special atunci când este vorba de copii, în vederea asigurării protecției consumatorilor și a unor standarde înalte de sănătate publică; ia act cu interes de cele 203 angajamente luate în cadrul Platformei de acțiune a UE pentru alimentație, activitate fizică și sănătate, în vederea reformulării produselor, reducerii publicității adresate copiilor și etichetării pentru promovarea unei alimentații echilibrate; consideră că din platformă ar trebui să facă parte și fabricanții de jocuri pe calculator și console, precum și furnizorii de internet;

8.  solicită, cu toate acestea, măsuri mai concrete care să vizeze în special copiii și grupurile vulnerabile;

9.  îndeamnă Comisia să abordeze problematica alimentației într-o manieră mai globală și să facă din malnutriție, alături de obezitate, o prioritate-cheie în domeniile alimentației și sănătății, pe care să o includă, ori de câte ori este posibil, în inițiativele de cercetare finanțate de UE și în parteneriatele la nivel european;

10. consideră că consumatorii europeni ar trebui să aibă acces la informațiile necesare care să le permită să aleagă cele mai bune surse de substanțe nutritive necesare obținerii și menținerii aportului nutritiv cel mai bine adaptat stilului de viață și sănătății acestora; consideră că trebuie acordată o atenție mai mare îmbunătățirii competențelor cetățenilor în materie de sănătate, pentru a le permite acestora să ia decizii judicioase în legătură cu alimentația proprie și cea a copiilor lor; consideră că informarea și chiar educația alimentară a părinților ar trebui să revină specialiștilor (profesori, organizatori de evenimente culturale și personal din domeniul sănătății) și să se desfășoare în spații adecvate; are convingerea că informarea consumatorilor, educația alimentară și etichetarea alimentelor ar trebui să reflecte aspirațiile consumatorilor;

11. atrage atenția, în acest context, asupra importanței integrării unui viitor program privind fructele în școli într-un concept pedagogic mai larg, de exemplu prin organizarea în școlile primare a unor cursuri despre alimentație și sănătate;

12. subliniază rolul fundamental al femeilor în ceea ce privește educația nutrițională a familiei, precum și contribuția lor decisivă la combaterea obezității deoarece, în majoritatea familiilor, acestea intervin direct în alegerea alimentelor;

13. solicită statelor membre, regiunilor și organizațiilor locale să dea dovadă de mai multă inițiativă în dezvoltarea unor comunități favorabile activități fizice, în special în contextul planificării urbane, stimulând locuitorii orașelor să practice activități sportive în mod zilnic și creând condiții la nivel local care să-i motiveze să desfășoare acest tip de activități în timpul liber; acest lucru poate fi realizat prin introducerea de măsuri la nivel local de reducere a dependenței de automobile și de promovare a mersului pe jos, prin combinarea potrivită a dezvoltării spațiilor comerciale și a celor rezidențiale, prin promovarea mijloacelor publice de transport, a parcurilor, a unor spații accesibile destinate activităților sportive, a pistelor ciclabile și a trecerilor de pietoni; invită municipalitățile să promoveze o rețea de „orașe pentru un mod de viață sănătos”, dedicată unor acțiuni comune pentru combaterea obezității;

14. încurajează statele membre să adopte noțiunea de deplasare activă atât la nivelul elevilor, cât și al lucrătorilor; încurajează autoritățile locale să considere această noțiune drept o prioritate în evaluarea transportului urban și în planificare;

15. atrage atenția asupra faptului că, prin crearea unor zone de familiarizare cu natura, copiilor și tinerilor li se oferă o alternativă la activitățile tradiționale de petrecere a timpului liber, ceea ce permite o dezvoltare a fanteziei, a creativității și a dorinței de explorare;

16. solicită asociaților sportive să acorde o atenție deosebită faptului că fetele, la sfârșitul adolescenței, renunță deseori la practicarea unei activități sportive; constată că aceste asociații joacă un rol major în menținerea interesului tinerelor fete și al femeilor pentru practicarea diferitelor activități sportive;

17. subliniază faptul că Uniunea Europeană ar trebui să își asume un rol de lider în formularea unei abordări comune și în promovarea coordonării dintre statele membre și a schimbului celor mai bune practici între acestea; este convins că Europa poate avea o contribuție importantă în domenii precum informarea consumatorilor, educația alimentară, publicitatea în mass-media, producția agricolă și etichetarea alimentelor, în special cu indicarea conținutului de grăsimi trans; solicită crearea unor indicatori europeni, cum ar fi mărimea taliei și alți indicatori ai factorilor de risc legați de obezitate (în special, de obezitatea abdominală);

18. subliniază că sectorul privat are un rol de jucat în reducerea obezității prin dezvoltarea de noi produse mai sănătoase; consideră totuși că sectorul privat trebuie stimulat mai mult pentru a crea sisteme de informare clare și a îmbunătăți etichetarea, permițând astfel consumatorilor să aleagă în cunoștință de cauză;

Prioritatea noastră: copiii

19. invită Comisia și toți actorii implicați să acorde prioritate combaterii obezității din primele etape ale vieții, ținând seama de faptul că obiceiurile alimentare deprinse în copilărie persistă adesea timp îndelungat;

20. solicită realizarea de campanii de informare pentru a sensibiliza femeile însărcinate cu privire la importanța unui regim echilibrat, cu un aport optim de substanțe nutritive, și pentru a le sensibiliza, împreună cu partenerii lor, cu privire la importanța alăptării; reamintește faptul că alăptarea până la șase luni a bebelușilor, introducerea produselor sănătoase în alimentația copiilor și controlul mărimii porțiilor pot contribui la prevenirea excesului de greutate și a obezității în rândul copiilor; subliniază totuși că alăptarea maternă nu reprezintă singura modalitate de a lupta împotriva obezității și că obiceiurile alimentare echilibrate se stabilesc într-un termen lung; subliniază că astfel de campanii de sensibilizare trebuie să ia în considerare faptul că aspectele legate de alăptare aparțin vieții private și să păstreze liberul arbitru și posibilitatea de opțiune a mamei;

21. atrage atenția statelor membre asupra necesității ca serviciile de sănătate naționale să promoveze consilierea nutrițională specifică în cazul femeilor însărcinate sau aflate la menopauză, sarcina și menopauza reprezentând două etape de maximă importanță în viața femeilor, în care există un risc mărit de excedent ponderal;

22. îndeamnă statele membre să propună orientări elaborate de experți cu privire la modalitățile de îmbunătățire a activității fizice încă din perioada preșcolară și de promovare a educației alimentare de la cea mai fragedă vârstă;

23. consideră că trebuie să se ia măsuri în primul rând la nivelul școlilor, pentru a asigura că activitatea fizică și regimul alimentar echilibrat devin o parte integrantă a comportamentului unui copil; solicită Grupului la nivel înalt pentru alimentație și activitate fizică să dezvolte orientări privind politica alimentară în școli, promovarea educației alimentare și continuarea acestei educații după terminarea școlii; invită statele membre să includă în programele școlare o inițiere cu privire la beneficiile alimentației echilibrate și ale exercițiilor fizice;

24. în plus, solicită statelor membre, organizațiilor locale și autorităților școlare să monitorizeze și să îmbunătățească standardele de calitate și nutritive ale meselor oferite de școli și grădinițe, inclusiv prin intermediul unei formări specifice și a unor orientări adresate personalului din alimentația publică, asigurând controale de calitate ale furnizorilor de servicii de catering, precum și orientări cu privire la alimentele sănătoase în cantine; subliniază importanța adaptării porțiilor la nevoile de mâncare și a includerii fructelor și legumelor la mese; solicită consolidarea educației alimentare pentru un regim echilibrat și încurajează renunțarea la vânzarea în școli a alimentelor și a băuturilor cu un conținut ridicat de grăsimi, sare sau zahăr și cu valoare nutritivă scăzută; recomandă, în schimb, ca la punctele de vânzare să fie comercializate într-o mai mare măsură fructe și legume proaspete; invită autoritățile competente să garanteze că cel puțin trei ore pe săptămână din programa școlară sunt dedicate activităților fizice, în conformitate cu obiectivele Cărții albe privind sportul, și solicită acestor autorități să prezinte planuri pentru construcția unor noi infrastructuri sportive publice, accesibile persoanelor cu handicap, și să asigure prezervarea infrastructurilor sportive existente în școli; salută instituirea unui eventual proiect „fructe în școli”, finanțat de UE, asemănător programului „lapte în școli” deja existent; solicită găsirea unor soluții pentru continuarea, la cererea unor state membre, a distribuirii gratuite de fructe și legume în școli și în instituțiile caritative în cursul anului 2008, până la intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2009 a programului de distribuire de fructe în școli;

25. invită autoritățile locale ale statelor membre să promoveze centrele de recreere disponibile și accesibile din punct de vedere financiar, precum și crearea în mediul local de oportunități care să motiveze persoanele să se angajeze în activități fizice în timpul liber;

26. solicită statelor membre, organizațiilor locale și autorităților școlare să garanteze punerea la dispoziție a unor opțiuni sănătoase în automatele din școli; consideră că sponsorizarea și publicitatea în școli pentru produsele bogate în zahăr, sare și grăsimi, sunt sărace în valori nutritive, ar trebui să se facă la cererea autorităților școlare sau să facă obiectul unei autorizări speciale din partea acestora, și ar trebui monitorizate de asociațiile de părinți ai elevilor; consideră că organizațiile și echipele sportive ar trebui să reprezinte un exemplu în ceea ce privește mișcarea și o alimentație sănătoasă; solicită ca toate organizațiile și echipele sportive să își asume în mod voluntar angajamentul de a promova un regim alimentar echilibrat și activitatea fizică, în special în rândul copiilor; pornește de la premisa că toate organizațiile și echipele sportive încurajează alimentația echilibrată și activitatea fizică; evidențiază, în același timp, că mișcarea sportivă europeană nu trebuie învinovățită de excesul de greutate și de obezitatea din Europa;

27. salută reforma organizării comune a piețelor în cadrul Politicii agricole comune (PAC), care permite punerea la dispoziție a mai multor fructe și legume în școli, sub rezerva controlului siguranței chimice și al calității acestor produse;

28. solicită insistent Uniunii Europene, în special Consiliului ECOFIN, să dea dovadă de o mai mare flexibilitate în ceea ce privește utilizarea de către statele membre a ratei reduse a TVA-ului pentru bunurile de primă necesitate de natură socială, economică, ecologică sau de sănătate; în acest sens, încurajează statele membre care încă nu au făcut acest lucru să reducă rata TVA-ului pentru fructe și legume în conformitate cu dispozițiile comunitare; solicită, pe de altă parte, o modificare a textelor comunitare în vigoare, astfel încât fructele și legumele să poată beneficia de o rată foarte redusă a TVA-ului, mai mică de 5 %;

29. salută inițiativele UE, cum ar fi înființarea site-ului internet „EU mini-chefs” (mini-bucătari) și organizarea Zilei europene a alimentației și bucătăriei sănătoase în 8 noiembrie 2007; recomandă organizarea unor campanii de informare în vederea sensibilizării publicului la relația dintre produsele cu o densitate energetică ridicată și timpul de activitate fizică necesar pentru arderea caloriilor aferente;

Alegeri în cunoștință de cauză și disponibilitatea produselor sănătoase

30. consideră că reformularea produselor reprezintă un instrument eficient de reducere a consumului de grăsimi, zahăr și sare din regimul nostru alimentar și încurajează producătorii de produse alimentare să continue pe calea reformulării alimentelor cu o densitate energetică ridicată și sărace în proprietăți nutritive, în vederea reducerii cantității de grăsimi, zahăr și sare și a îmbogățirii conținutului lor de fibre, fructe și legume; salută angajamentele pe care producătorii și le-au asumat în mod voluntar de a aplica criterii nutriționiste la elaborarea formulelor pentru alimente;

31. subliniază faptul că etichetarea produselor alimentare trebuie să fie obligatorie și clară, pentru a ajuta consumatorii să aleagă alimente sănătoase; recomandă, prin urmare, pentru a permite compararea de către consumatori a conținutului nutritiv al diferitelor produse, ca etichetarea nutrițională să fie exprimată în 100g/100ml;

32. solicită interzicerea la nivel european a acizilor grași trans artificiali și îndeamnă statele membre ale UE să urmeze bunele practici în procesul de control al substanțelor din alimente (de exemplu, al sării) și invită Comisia să elaboreze un program de schimb al celor mai bune practici între statele membre; subliniază că trebuie prevăzute excepții în cazul produselor cu denumire de origine protejată (DOP), cu o indicație geografică protejată (IGP), cu mențiunea specialitate tradițională garantată (STG) și a altor tipuri de produse tradiționale, în vederea menținerii rețetelor originale; în acest context, așteaptă foarte mult de la viitoarea Carte verde referitoare la politica privind calitatea în agricultură, în termeni de calitate superioară și de protecție a indicației geografice;

33. solicită analizarea rolului pe care îl au potențiatorii de aromă, cum ar fi glutamații, guanilații și inozinații, prezenți în cantități masive în numeroase produse alimentare, mai ales în produsele preparate și în alimentele produse pe cale industrială, cu scopul de a determina influența acestora asupra modelelor de consum;

34. subliniază că stadiul actual al cunoștințelor științifice arată că un consum exagerat de grăsimi trans (mai mare de 2 % din aportul energetic total) este asociat cu o creștere semnificativă a riscurilor de boli cardio-vasculare; regretă profund, prin urmare, faptul că nu s-a întreprins încă nicio acțiune la nivel european pentru a reduce expunerea cumulată a consumatorilor europeni la grăsimile trans artificiale și la grăsimile saturate prezente în numeroase produse transformate cu o valoare nutritivă scăzută;

35. subliniază faptul că acizii grași trans procesați reprezintă o amenințare serioasă, dovedită și inutilă la adresa sănătății europenilor, care ar trebui abordată printr-o inițiativ legislativă adecvată, care să urmărească eliminarea efectivă a acizilor grași trans procesați pe cale industrială existenți în produsele alimentare;

36. solicită industriei să revizuiască mărimea porțiilor unice, oferind opțiunea unei game mai variate de porții mai mici;

37. salută noua propunere a Comisiei privind revizuirea Directivei 90/496/ CEE a Consiliului din 24 septembrie 1990 privind indicarea valorii nutritive pe etichetele produselor alimentare; îndeamnă Comisia să se asigure că etichetele sunt vizibile, clare și ușor de înțeles de către consumatori și să garanteze inclusiv etichetarea nutrițională obligatorie pe partea din față a ambalajului, prin utilizarea de coduri de culoare;

38. solicită de asemenea Comisiei să realizeze o evaluare cuprinzătoare a impactului asupra sănătății pe care îl are PAC, pentru a determina dacă ar putea fi realizate modificări ale politicii care să faciliteze îmbunătățirea obiceiurilor alimentare în Europa;

Mass-media și publicitatea

39. solicită tuturor operatorilor din domeniul mass-media ca, în colaborare cu statele membre și cu organizațiile sportive, să promoveze, prin toate mijloacele de informare în masă, stimulente suplimentare pentru desfășurarea de activități fizice și sport;

40. este conștient de importanța pe care o au mijloacele de comunicare în masă în procesele de informare, educare și convingere în ceea ce privește promovarea unui regim alimentar sănătos și echilibrat, precum și rolul acestora în crearea de imagini stereotipe și corporale; consideră că abordarea voluntară adoptată de Directiva privind serviciile de media audiovizuale fără frontiere, referitoare la publicitatea pentru alimente sărace în valori nutritive destinată copiilor, reprezintă un pas în direcția bună, care trebuie monitorizat în mod specific, și solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative, în cazul în care revizuirea directivei din 2010 constată eșecul în acest domeniu al abordării voluntare; invită statele membre și Comisia să încurajeze furnizorii de servicii media să dezvolte coduri de conduită cu privire la comunicarea comercială audiovizuală inadecvată privind produsele alimentare și băuturile și solicită operatorilor să inițieze la nivel național acțiuni concrete de punere în aplicare sau de consolidare a acestei directive;

41. solicită industriei să acorde o atenție specială publicității pentru produse alimentare adresate în mod special copiilor; solicită stabilirea unor intervale orare protejate și a unor restricții în privința reclamelor la alimente nesănătoase adresate în mod special copiilor; toate restricițiile de acest tip ar trebui să se aplice inclusiv noilor forme de media, precum jocurile online, ferestrele pop-up și mesajele text pe telefoanele mobile;

Îngrijirea și cercetarea în domeniul sănătății

42. recunoaște că personalul din domeniul sănătății, în special pediatrii și farmaciștii, trebuie sensibilizați cu privire la rolul esențial pe care îl au în identificarea precoce a persoanelor expuse riscului de greutate excesivă sau predispuse la boli cardiovasculare, și consideră că aceștia ar trebui să joace un rol central în combaterea obezității, care a luat amploarea unei epidemii, și a bolilor netransmisibile; solicită Comisiei să elaboreze indicatori antropometrici și orientări europene privind factorii de risc cardiometabolic asociați cu obezitatea; subliniază importanța realizării sistematice de măsurători de rutină, asociate cu procedura de screening, în cazul celorlalți factori de risc cardiometabolic, pentru evaluarea comorbidităților legate de excesul de greutate și de obezitate, la nivelul îngrijirii medicale primare;

43. atrage atenția asupra problemei malnutriției, în cazul căreia deficiența, excesul sau dezechilibrul în alimentație au un efect advers considerabil asupra țesuturilor, formei și funcționării organismului; constată, de asemenea, că malnutriția reprezintă o problemă serioasă atât pentru bunăstarea individuală, cât și pentru societate, în special pentru sistemul de sănătate, și că are ca rezultat creșterea mortalității, prelungirea duratei spitalizării, complicații mai mari și reducerea calității vieții pacienților; reamintește că spitalizarea prelungită și tratarea complicațiilor cauzate de malnutriție implică anual costuri de miliarde de euro din fondurile publice;

44. subliniază că estimările arată faptul că 40% din pacienții din spitale și între 40 și 80% din persoanele din casele de bătrâni suferă de subnutriție; invită statele membre să aducă îmbunătățiri cantitative și calitative alimentelor consumate în spitale și casele de bătrâni, fapt care ar duce la reducerea timpului petrecut în spital;

45. este convins de necesitatea recunoașterii depline a calificării profesioniștilor din domeniul medical ca „dieteticieni clinici” și ca „nutriționiști”;

46. solicită Comisiei să promoveze cele mai bune practici în domeniul medical, cum ar fi, de exemplu, prin intermediul Forumului european pentru sănătate, precum și campaniile de informare cu privire la riscurile asociate cu obezitatea și, în special, cu obezitatea abdominală, atrăgând atenția asupra riscurilor cardiovasculare; îndeamnă Comisia să ofere informații cu privire la pericolele asociate „autoregimurilor”, în special dacă acestea implică administrarea unor medicamente împotriva obezității care nu au fost prescrise de medic; invită Comisia să acorde mai multă atenție problemelor de malnutriție, alimentație inadecvată și deshidratare;

47. invită statele membre să pună în aplicare Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare;

48. invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea în domeniul legăturii dintre obezitate și bolile cronice, precum cancerul și diabetul, deoarece cercetarea epidemiologică trebuie să identifice factorii cel mai adesea asociați cu creșterea frecvenței obezității și, în special, să identifice și să evalueze indicatorii biologici multidimensionali în subgrupuri de subiecți, pentru a determina mecanismele biologice care duc la apariția obezității; solicită, de asemenea, realizarea de studii comparative și de evaluare a eficienței diferitelor tipuri de intervenții, inclusiv de studii psihologice; invită statele membre să institue un sistem care să asigure accesul la servicii de calitate pentru prevenire, screening și control al excesului de greutate, al obezității și al bolilor cronice asociate cu acestea;

49. salută includerea diabetului și a obezității pe lista de priorități privind sănătatea din cel de-Al 7-lea program-cadru;

50. încurajează consolidarea cercetării științifice în domeniul obezității abdominale și monitorizarea acesteia în contextul celui de-Al 7-lea program-cadru;

51. invită Comisia să promoveze campanii de informare la nivel european pentru publicul larg și, în special, pentru personalul medical, în scopul sensibilizării cu privire la riscurile obezității abdominale;

52. solicită ca problema alimentației să ocupe un loc important în cadrul tuturor politicilor și acțiunilor europene.

0

0 0

53. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, statelor candidate și Organizației Mondiale a Sănătății.

(1)

JO C 250 E, 25.10.2007, p.93.


EXPUNERE DE MOTIVE

The worldwide problem of overweight and obesity has assumed nothing short of epidemic proportions, posing serious risks to human health.

That is why we need to take clear-cut measures at every level to tackle the phenomenon. Fighting obesity, especially in children, has to be a priority at international, European, national, and local level and translate into concerted action in municipalities, schools, and families, as well as the involvement of industry and health and welfare professionals.

Obesity is one of the biggest killers and is particularly associated with many chronic diseases, including type 2 diabetes, cardiovascular disorders, high blood pressure, coronary heart disease, and certain forms of tumours.

According to the World Health Organisation, more than 1 000 million people are overweight and over 300 million are obese. In Europe the scale of the phenomenon is even more alarming: more than half of the European population is overweight, and about 6% of health-related expenditure is linked directly to obesity.

Child obesity is soaring (there are 22 million overweight children in Europe); the necessary attention should thus be focused on the WHO goal of halting the rise in obesity rates within the next four or five years so as to reverse the trend in 2015.

I am convinced that Europe could provide added value by coordinating European policies to counteract obesity and that one way to significant progress lies in seeking out and exchanging good practice at European level.

Consequently, I welcome the Commission’s intention of embarking on an integrated approach to obesity encompassing all the policies and the different tiers of governance. The involvement of the private sector is likewise essential if the problem is to be tackled effectively.

However, and not least bearing in mind the views expressed by Parliament in the resolution on the Green Paper (P6_TA (2007)19), I feel that the text of the White Paper should have been more specific, especially in spelling out European legislative measures which, if they were more clear cut, could help to fight obesity.

I share the view that multi-sector cooperation with industry might lead to breakthroughs. The Commission’s preferred option, namely the EU Platform for Action on Diet, Physical Activity and Health, will undoubtedly help to involve the operators concerned in implementing practices that might enable the calorie content of products to be assessed more searchingly. On the other hand, what is being proposed does not, to my mind, go far enough; the wait and see attitude, whereby the effectiveness of the approach proposed will be reviewed in 2010, does not square with the aim of lowering child obesity rates within the next five years, as proposed by the WHO in its Second European Action Plan for Food and Nutrition Policy 2007-2012.

According to the 2007 annual report of the EU action platform, 31 members of the platform have undertaken to implement 203 policy measures. As regards the commitments entered into (34% by producers, 24% by NGOs, and 14% by the distribution sector), the highest proportion relate to ‘promotion of a healthy lifestyle’, ‘education and nutrition’, and ‘physical activity’.

The commitments regarding nutrition labelling (17%) and advertising and marketing (11%) are significant and could, in my opinion, produce interesting suggestions on which to base binding European legislation – impossible to put off any longer – to revise the provisions on nutrition labelling and advertising.

As Commission representatives have themselves pointed out, sports organisations should likewise play their part in the European action platform, perhaps by promising to refuse sponsorship associated with high-calorie products.

Continuing along the lines of the voluntary approach, your rapporteur welcomes the advent of the High-Level Group on Nutrition and Physical Activity, which will enable Member States to exchange experiences and encourage good practice. The utmost should be done to promote policies aimed at reducing the content of dietary substances which, if consumed to excess, could be damaging to health: what I have in mind here is the 2003 Danish law limiting the trans-fat content of food to 2%, which many MEPs have repeatedly identified as a target to be met in every Member State. Another example is the policies to lower salt content, for instance in Ireland, where they have been promoted by the national food safety authority (FSAI), the aim being to achieve a daily intake of 6 grams by 2010. Within the high-level group experiences of this kind can be shared by, and disseminated among, all the Member States.

The social aspect

There are a whole range of factors involved in poor diet, malnutrition, and obesity; and cost, availability, and knowledge are certainly among those which need to be taken into account. One fact to bear in mind is that, in many cases, the price of a food product stands in inverse proportion to its quality.

Especially where women are concerned, it is no coincidence that obesity is about six times more prevalent among the poor than among the more well-to-do.

It is undeniably the case that the liking for foods very high in calories but low in nutrients is often dictated by economic expediency.

I therefore believe that aid should be provided in the form of coupons issued to persons in underprivileged groups. In addition, food markets should be built, especially in poorer districts, for the purpose of selling wholesome natural products (in particular fruit and vegetables) at a ‘social’ price while offering all the necessary guarantees of quality and food safety.

Children

One of the priorities for the White Paper should be to reduce obesity in children. It is important for our generations to be followed by a healthy future.

Breastfeeding, education regarding dietary options, and, above all, physical exercise, starting at pre-school age, are decisive factors for healthy development.

The leading educative role, including where diet is concerned, falls to parents and the family, and they should therefore be supported by wide-ranging specific information campaigns organised by national health authorities, local health services, and the different branches of industry.

However, given that growing children are spending more and more time at school, schools could be made a focal point for integrated action to counteract obesity.

First of all, Member States should make the necessary provision for compulsory physical activity for children, for the 30 minutes a day recommended by the WHO. To that end, sufficient time should be set aside every day for physical education.

Other measures should likewise be taken, namely: reviewing portion sizes and checking the quality and food value of school meals; using school canteens as places for disseminating understanding of proper nutritional education; providing generous facilities to encourage physical exercise at break times (playgrounds and gymnasiums, which should also be accessible outside school hours); drawing up science syllabuses to include the study and understanding of nutrition and the processes involved; banning the sale of excessively fatty, salty, or sugary foods in school snack bars and, above all, vending machines; and organising school walking services to accompany pupils on their way to and from school.

Furthermore, schools as well as workplaces should have a nutritionist or dietitian on the premises.

It is also essential, to my mind, to avoid anything serving to advertise unhealthy food products, including sponsorship of events or the distribution of such products as gifts or free samples outside school buildings.

On the other hand, your rapporteur is worried about the cases, for the most part in non-European countries, in which some schools have gone so far as to include the body mass index (BMI) in their final assessment of a child’s performance. I believe that this idea serves unduly to stigmatise obesity and fuels inordinate discrimination against children who may have socialisation problems because they are overweight.

It would be far more useful to induce children to enter a virtuous circle, thus encouraging them to eat sensibly.

In addition, industry should undertake voluntarily to reduce the calorie content or portion size of products aimed primarily at children.

Finally, as regards amendment of the Health Claims Regulation, I should like to take the opportunity in this report to reiterate the need for the EFAS and the Commission, as a matter of absolute priority, to bring scientific assessment to bear on the health claims made for children’s foods in order to prevent nutritionally unbalanced products being promoted on the strength of untruthful health claims.

The elderly and the disabled

Your rapporteur firmly believes that specific measures should be taken to cater for vulnerable groups, one example being the elderly, especially those on their own, who suffer from problems linked to malnutrition, dehydration, etc. Campaigns should be conducted specifically to alert menopausal women to the need to control their weight in order to ensure that hormone-related fat deposits do not turn mainly into abdominal fat, as this poses serious health risks.

The differently labelled should have dedicated services, facilities, and programmes to enable them, among other things, to engage in sport and motor activity.

Local authorities

Prevention of obesity at every time of life is not just a health problem: it has major cultural and social implications that are impossible to ignore.

A global approach consequently needs to be applied on many levels, in which the protagonists should be local authorities and policy-makers.

There has to be a rethink in town planning, giving priority to parks, municipal gymnasiums and sports grounds, cycle paths, or active means of transport, thus providing the wherewithal for regular physical activity every day.

It might also be possible to experiment with ways of regulating the concentration of fast-food outlets in a given area while affording the necessary space to small-scale retailers of organic or traditional products.

Local authorities should thus actively champion a healthy lifestyle oriented towards informed consumption. The EU should, in addition, support networks linking towns and cities seeking to persuade their citizens of the benefits of healthy eating and physical activity.

Assistance to SMEs

The needs of SMEs and others operating in the agri-foodstuffs sector should be taken into account.

There can be no real progress, especially in terms of research and the development of wholesome, nutritious new products unless the prime movers in such change are provided with the means – and not least the money – necessary to bring it about.

What I am proposing, therefore, is specific support measures to encourage and help SMEs seeking to improve their products as such or consumer awareness of their food value.

Sport

All European citizens should be enabled to engage in physical activity, in keeping with the WHO recommendation of at least 30 minutes’ exercise a day. The initiatives set out in the White Paper on Sport and the collaboration with sports associations should provide an opportunity for the EU to draw up effective guidelines on physical activity and encompass them within all EU-funded programmes, namely the seventh research framework programme, the 2008-2013 health programme, Youth in Action, Active Citizenship, and also, to encourage physical exercise in the natural environment, LIFE+.

It is also essential, as has been pointed out in several quarters, for sports organisations to be represented more strongly in the EU Platform for Action on Diet, Physical Activity and Health.

Research

Your rapporteur welcomes the fact that ‘diabetes and obesity’ have been included among the priority research areas of the seventh framework programme. The key lies in determining the causes of obesity, the viral and genetic contributory factors supposedly involved, and the role of certain substances (for example monosodium glutamate).

Other avenues to explore are medical treatments and clinical procedures to prevent and cure obesity, which should invariably be predicated on the greatest possible degree of protection for the patient’s health.

Advertising

Many studies have established that one of the contributory causes of obesity, especially in children, is advertising of products high in fat, sugar, or salt. As well as being broadcast on television, advertising aimed at children is carried on mobile phones and the Internet, and can take the form of sponsorship of sports or cultural events. Cartoon characters or celebrities are often used to put the message across. While appreciating the self-regulation efforts of industry and the media, I do not believe that the compromise set out in the ‘Television without Frontiers’ Directive can be considered satisfactory. I would have preferred to see restrictions on the volume of advertising aimed at children and on the time slots in which it may be shown.

I hope that the Commission will be willing to rethink the strategy to fight obesity in order to allow specifically for the implications entailed in advertising and marketing.

Protection of traditional products

On the broad question of protecting traditional products, I feel duty-bound to point out that these products should be protected because they form part of the traditional cultural heritage of the European peoples. That is why I believe that traditional recipes should be preserved even when the intention is to reformulate products with a view to counteracting obesity.


AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internă Și protecȚia consumatorilor (9.4.2008)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

privind Cartea albă referitoare la problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate

(2007/2285(INI))

Raportoare pentru aviz: Małgorzata Handzlik

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât excesul de greutate și obezitatea cauzează o serie de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet de tip 2, atac cerebral, anumite tipuri de cancer etc; întrucât se preconizează că până în 2020 bolile cronice vor reprezenta cauza a circa trei pătrimi din decese pe plan mondial;

B.   întrucât trebuie acordată o atenție deosebită obezității la copii și la adolescenți în vederea tratării timpurii, precum și grupurilor socio-economice cele mai defavorizate, aflate într-o situație mai vulnerabilă cauzată de inegalitățile sociale și de cele din domeniul sanitar, care afectează în mod negativ calitatea și echilibrul alimentației;

C.  întrucât până la 7% din bugetele naționale alocate sănătății în UE se cheltuiesc anual pentru boli care pot fi cauzate de obezitate,

1.   salută abordarea Comisiei din Cartea albă referitoare la o strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate (COM(2007)0279), oferind industriei posibilitatea ca, prin inițiative de autoreglementare, să contribuie la reducerea problemelor de sănătate cauzate de excesul de greutate și obezitate; prin urmare, invită Comisia să monitorizeze îndeaproape și să încurajeze inițiativele industriei de a face publicitate responsabilă și de a reduce nivelul de sare, grăsimi și zahăr din produsele alimentare, pentru a revizui situația actuală până în 2010;

2.   salută propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informarea consumatorilor referitoare la produsele alimentare (COM(2008)0040), deoarece consumatorii au nevoie de informații nutriționale clare oferite de o etichetare simplă, ușor de înțeles și lizibilă, pentru a lua decizii sănătoase și bine informate în ceea ce privește alimentația;

3.   recunoaște că este posibil ca unii consumatori, în special cei mai vulnerabili, să nu înțeleagă ce reprezintă o dietă sănătoasă; prin urmare, invită statele membre, împreună cu industria și asociațiile de consumatori, să folosească metode inovatoare de informare și campanii de marketing organizate de guvern cu scopul de a motiva consumatorii să ia decizii sănătoase în ceea ce privește alimentele; încurajează în mod deosebit statele membre să elaboreze programe de educație alimentară pentru grădinițe și școli primare, ținând cont de bunele practici dezvoltate în cadrul programului RESPS (Rețeaua europeană a școlilor care promovează sănătatea);

4.   observă cu îngrijorare că obezitatea este un fenomen transfrontalier care afectează toate statele membre și că rata obezității crește rapid în noile state membre; prin urmare, invită Comisia să considere obiectivul sănătății publice prioritar în cadrul diverselor sale politici, în special cele legate de educație, tineret, cultură, sport și agricultură, acordând o atenție susținută dimensiunii sociale a problemei; invită, de asemenea, Comisia să definească proiecte comune cu scopul de a promova o alimentație mai sănătoasă și un mod de viață sănătos și de a stabili un sistem de monitorizare a sănătății la nivel european; invită statele membre să promoveze, împreună cu Comisia, schimbul de bune practici și de experiență, în special prin dezvoltarea unor rețele de centre de referință, precum și prin cooperarea tuturor celor implicați la nivel local, regional și național, pentru a încuraja o viață socială activă și efectuarea de activități fizice;

5.   invită statele membre să dezvolte cursuri de pregătire formală sau calificări profesionale în tratarea și îngrijirea diabetului, inclusiv pregătirea ulterioară a personalului medical care nu este specializat în diabetologie cu privire la această boală;

6.   invită statele membre să pună corect în aplicare Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare(1);

7.   subliniază importanța problemei obezității infantile și solicită Comisiei să ia toate măsurile necesare pentru a o preveni, în special prin monitorizarea strictă a reclamelor la alimentele bogate în grăsimi, sare și zahăr care se adresează copiilor și adolescenților;

8.   solicită ca problema alimentației să ocupe un loc important în cadrul tuturor politicilor și acțiunilor europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

8.4.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

13

3

Membri titulari prezenți la votul final

Cristian Silviu Bușoi, Charlotte Cederschiöld, Gabriela Crețu, Mia De Vits, Janelly Fourtou, Vicente Miguel Garcés Ramón, Evelyne Gebhardt, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Anna Hedh, Iliana Malinova Iotova, Pierre Jonckheer, Alexander Lambsdorff, Kurt Lechner, Lasse Lehtinen, Toine Manders, Arlene McCarthy, Nickolay Mladenov, Catherine Neris, Bill Newton Dunn, Zita Pleštinská, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Leopold Józef Rutowicz, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Marianne Thyssen, Jacques Toubon, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler, Marian Zlotea

Membri supleanți prezenți la votul final

Emmanouil Angelakas, Colm Burke, Giovanna Corda, Bert Doorn, Brigitte Fouré, Olle Schmidt, Gary Titley, Janusz Wojciechowski

(1)

JO L 183, 12.7.2002, p. 51.


AVIZ al Comisiei pentru agricultură Și dezvoltare rurală (1.4.2008)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

privind Cartea albă referitoare la problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate

(2007/2285(INI))

Raportor pentru aviz: Czesław Adam Siekierski

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   subliniază cât de importantă este PAC pentru o alimentație sănătoasă, dată fiind necesitatea unei abordări globale pentru combaterea supraponderabilității și a obezității; subliniază rolul producătorilor și prelucrătorilor de produse agricole, care contribuie la soluționarea acestei probleme, prin producția de alimente sănătoase cu o calitate corespunzătoare și prin aplicarea unor metode de producție ecologice, și care urmăresc conservarea biodiversității;

2.   consideră că, la formularea PAC, în special în ceea ce privește organizarea comună a pieței, trebuie să se țină seama mai mult de efectele pe care alimentele obținute prin producție le au asupra sănătății și că, de exemplu, promovarea consumului de lapte în școli și distribuirea fructelor și legumelor în cadrul PAC ar trebui să se concentreze pe cât posibil asupra unor produse proaspete, naturale, cu un conținut redus de grăsimi și zahăr;

3.   invită Comisia să prezinte, în cel mai scurt timp posibil, o propunere legislativă privind introducerea unor reglementări cu privire la fructe în școli, conform solicitărilor Consiliului din 20 iunie 2007 și ale Parlamentului European din 13 decembrie 2007;

4.  solicită o reducere a proporției de acizi grași saturați, acizi grași trans, sare și zahăr din alimente, deoarece prezența acestor substanțe în cantități excesive duce la afecțiuni cardio-vasculare, cancer, diabet și obezitate; subliniază însă, totodată, că ritmul și amploarea modificărilor privind compoziția acestor produse trebuie să țină seama de calitatea lor, precum și de posibilitățile tehnice și economice ale producătorilor agricoli și ale industriei alimentare;

5.   solicită analizarea rolului pe care îl au potențiatorii de aromă cum ar fi glutamații, guanilații și inozinații, prezenți în cantități masive în numeroase produse alimentare, mai ales în produsele preparate și în alimentele produse pe cale industrială, cu scopul de a determina influența acestora asupra modelelor de consum;

6.   solicită urgent industriei alimentare să intensifice cercetările legate de produsele la care pot fi adăugate componente sănătoase cum ar fi vitaminele A și D, cu scopul de a crește libertatea de alegere a consumatorilor și de a nu stimula involuntar consumul anumitor produse alimentare cu conținut ridicat de grăsimi, cum ar fi untul;

7.  subliniază importanța unui parteneriat public-privat și a cooperării părților interesate la toate nivelurile, de la cel comunitar până la cel local, în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite în Cartea albă;

8.   este în favoarea unor programe ample de informare destinate părinților, cu scopul de a-i sensibiliza pe aceștia în privința responsabilității lor de a oferi copiilor o alimentație echilibrată, și a unor programe educative destinate copiilor și tinerilor, programe ce promovează principiile unei alimentații sănătoase și ale activității fizice;

9.   susține organizarea și promovarea programelor de informare a personalului medical din mediul școlar, precum și a persoanelor direct responsabile de alimentația copiilor și a tinerilor în mediul școlar;

10. solicită statelor membre, autorităților locale și celor școlare să adapteze calitatea și nivelul nutrițional al meselor oferite în cadrul școlilor la cunoștințele actuale în domeniul alimentației; solicită o ofertă alimentară care, ținând cont de aceste cunoștințe, să fie echilibrată și adaptată nevoilor; insistă ca la automate să fie puse în vânzare fructe și legume proaspete și să fie oferită o gamă largă de produse lactate; solicită statelor membre să se asigure că, în orarul școlilor, un număr tot mai mare de ore este alocat exercițiilor fizice;

11. atrage atenția, în acest context, asupra importanței integrării unui viitor program privind fructele în școli într-un concept pedagogic mai larg, de exemplu prin organizarea în școlile primare a unor cursuri despre alimentație și sănătate;

12. consideră esențială interzicerea în școli a oricărui tip de sponsorizare și reclamă pentru produsele cu un conținut excesiv de zahăr, sare și grăsimi;

13. subliniază că școlile, autoritățile, spitalele, cluburile sportive și centrele pentru tineret au responsabilitatea de a descuraja consumul de gustări nesănătoase, de a oferi alimente sănătoase și de a stimula obiceiurile alimentare sănătoase;

14. consideră că este important să fie diseminate cunoștințele despre o alimentație echilibrată, fără exces de sare, zahăr și grăsimi și să fie sprijinite inițiativele care vizează creșterea consumului de fructe și legume, ulei de măsline, precum și produse lactate în rândul tinerilor, al persoanelor cu venituri reduse, al celor în vârstă și al femeilor care au copii; îndeamnă, prin urmare, Comisia să accelereze crearea unui program privind fructele în școli pe întreg teritoriul Europei;

15. consideră că este necesară promovarea și susținerea campaniilor de informare și prevenire a comportamentelor nutriționale cu risc crescut, cum ar fi anorexia și bulimia;

16. consideră că, inclusiv la nivel comunitar, Comunitatea trebuie să ia măsuri în vederea promovării consumului de alimente sănătoase cum ar fi legumele, fructele și produsele lactate, mai ales făcându-le accesibile din punct de vedere financiar, încurajând prezența unei alimentații sănătoase în cantinele școlilor și întreprinderilor și finanțând proiectele care vizează promovarea unei alimentații sănătoase;

17. sprijină cerința conform căreia informațiile despre produsele achiziționate în magazine trebuie să fie ușor de înțeles pentru consumatorul obișnuit, în special prin precizarea clară a compoziției de bază a produsului și un logo uniform și ușor de recunoscut, care să indice în ce măsură produsul respectă criteriile unei alimentații sănătoase;

18. este de părere că alimentele importate din țări terțe trebuie să îndeplinească aceleași cerințe și criterii stricte în materie de calitate, standarde de trasabilitate, sănătatea animalelor, protecția mediului și conservarea biodiversității ca și alimentele produse în statele membre ale UE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

1.4.2008

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Peter Baco, Bernadette Bourzai, Niels Busk, Luis Manuel Capoulas Santos, Giuseppe Castiglione, Joseph Daul, Albert Deß, Michl Ebner, Carmen Fraga Estévez, Ioannis Gklavakis, Lutz Goepel, Friedrich-Wilhelm Graefe zu Baringdorf, Esther Herranz García, Lily Jacobs, Elisabeth Jeggle, Heinz Kindermann, Mairead McGuinness, Véronique Mathieu, Rosa Miguélez Ramos, James Nicholson, Neil Parish, María Isabel Salinas García, Agnes Schierhuber, Willem Schuth, Czesław Adam Siekierski, Alyn Smith, Petya Stavreva, Dimitar Stoyanov, Csaba Sándor Tabajdi, Jeffrey Titford, Donato Tommaso Veraldi, Janusz Wojciechowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Alessandro Battilocchio, Katerina Batzeli, Ilda Figueiredo, Gábor Harangozó, Wiesław Stefan Kuc, Esther De Lange, Brian Simpson, Struan Stevenson

Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

 


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Și egalitatea DE GEN (4.3.2008)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

privind Cartea albă referitoare la o Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate

(2007/2285(INI))

Raportoare pentru aviz: Anna Záborská

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitate de gen recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  remarcând că s-a demonstrat științific că patologiile legate de malnutriție afectează diferențiat bărbații și femeile, prin incidența și gravitatea lor;

1.   regretă că, în Cartea sa albă, Comisia a abordat în mod neutru problematica sexelor și solicită Comisiei și platformei de acțiune în materie de alimentație, activitate fizică și sănătate, să ia în considerare diferența dintre bărbați și femei, în special:

- în cadrul colectării datelor și în cadrul rezultatelor inițiativelor la toate nivelele, pentru a le putea compara la nivel european;

- în cadrul difuzării celor mai bune practici, pentru a acorda o atenție sporită caracteristicilor individuale ale ființelor umane și pentru a mări eficiența și adecvarea campaniilor de informare și de educare;

- în cadrul dezvoltării strategiilor de informare, destinate în special grupurilor celor mai predispuse la creșterea rapidă în greutate (foști fumători, femei însărcinate sau care alăptează);

- în cadrul dialogului cu toate părțile interesate (producători de alimente, restaurante de tip fast-food, autorități școlare, reprezentați ai părinților și copiilor, etc.);

2.   subliniază că, pentru reducerea disparităților existente în funcție de sex în tratamentul afecțiunilor provocate de alimentația necorespunzătoare, greutatea excesivă și obezitate, serviciile sensibile la problematica sexelor au o importanță fundamentală; este, în consecință, încredințat că, pentru a oferi femeilor acces la toate nivelele de tratament, de la îngrijirile de bază până la cele specializate, aceste servicii trebuie să fie dimensionate în funcție de necesitățile lor; invită statele membre să asigure o plasă de siguranță pentru tratamentele medicale ale cetățenilor, în special ale femeilor și ale fetelor, care nu sunt incluse în sistemul național de asigurări;

3.   atrage atenția statelor membre asupra necesității ca serviciile de sănătate naționale să promoveze consilierea nutrițională specifică în cazul femeilor însărcinate sau aflate la menopauză, sarcina și menopauza reprezentând două etape de maximă importanță în viața femeilor în care există un risc mărit de excedent ponderal;

4.   solicită Comisiei și statelor membre ca, în centrele de îngrijiri primare, să promoveze alăptarea maternă;

5.   constată că obezitatea infantilă se generalizează rapid în aproape toate statele membre ale Uniunii; solicită Comisiei și statelor membre, în strânsă colaborare cu autoritățile locale și școlile, cu sectorul privat și cel al publicității, să exploreze diferite alternative, pentru a :

- propune pentru cantinele școlare și colectivități regimuri alimentare echilibrate și adaptate vârstei;

- propune părinților și copiilor formarea și informațiile necesare referitoare la igiena de viață, la efectele benefice ale practicării unui sport și la un comportament familial responsabil, informații destinate în special fetelor, care trebuie pregătite pentru viitoarea lor maternitate;

- facilita accesul grupurilor defavorizate la o alimentație sănătoasă;

6.   solicită Comisiei și statelor membre să promoveze programe educative speciale, campanii de informare și măsuri de prevenire privind riscurile la care sunt expuși copiii care utilizează excesiv noile tehnologii ale informației, mai ales jocurile video, susceptibile să provoace o reducere a activității lor fizice și sportive și, pe cale de consecință, să favorizeze excedentul ponderal;

7.   îndeamnă insistent statele membre să se pună de acord cu întreprinderile și creatorii de modă în vederea unificării mărimilor și să încurajeze organizatorii prezentărilor de modă să angajeze modele cu un indice de masă corporală mai mare decât aproximativ 18, recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), spre a evita răspândirea unor criterii de frumusețe care, asociate unei siluete emaciate, riscă să provoace tulburări de sănătate precum anorexia sau bulimia;

8.   solicită Comisiei să asigure o reprezentare echilibrată a bărbaților și femeilor în componența grupului la nivel înalt pentru alimentație și activitate fizică, astfel ca problematica să poată fi abordată cu mai multă precizie, și să propună soluții mai bune, diferențiate pe sexe, adică pentru bărbați, pe de o parte, și pentru femei, pe de altă parte;

9.   salută intenția Comisiei de a evalua în 2010 codul de conduită privind comunicarea comercială referitoare la alimentele și băuturile destinate copiilor; solicită, de asemenea, evaluarea comunicării comerciale privind femeile însărcinate sau care alăptează;

10. invită statele membre, autoritățile regionale și locale și asociațiile sportive să adopte inițiative în sensul de a crea, pentru tineri, spații destinate activităților în aer liber, să organizeze activități fizice și sportive accesibile tuturor, să încurajeze și să faciliteze practicarea acestora încă din copilărie, în special în cadrul școlilor, ținând seama de eventualele preferințe diferite ale bărbaților și ale femeilor; subliniază că exigențele profesionale și responsabilitățile casnice ale femeilor pot pune piedici practicării regulate a unei activități fizice;

11. solicită asociaților sportive să acorde o atenție deosebită faptului că fetele, la sfârșitul adolescenței, renunță deseori la practicarea unei activități sportive; constată că aceste asociații au rol major în menținerea interesului tinerelor fete și al femeilor pentru practicarea diferitelor activități sportive;

12. solicită societăților de ajutor reciproc și furnizorilor de asigurări să dezvolte o politică tarifară care să ia în considerare diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește afecțiunile provocate de alimentație, greutatea excesivă și de obezitate;

13. pune accentul pe rolul fundamental al femeilor în ceea ce privește educația nutrițională a familiei și pe contribuția lor decisivă la combaterea obezității deoarece, în majoritatea familiilor, femeile sunt cele care intervin direct în alegerea alimentelor;

14. pledează pentru o campanie, la scară largă, prin care Uniunea Europeană va aduce mai pregnant în conștiința publicului riscurile pe care le comportă obezitatea și va pune la dispoziția publicului un centru de informare la care acesta, în special femeile, va putea apela sau de la care va putea obține recomandări.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.2.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Edit Bauer, Emine Bozkurt, Hiltrud Breyer, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Věra Flasarová, Lívia Járóka, Piia-Noora Kauppi, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Urszula Krupa, Roselyne Lefrançois, Astrid Lulling, Siiri Oviir, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Zita Pleštinská, Anni Podimata, Teresa Riera Madurell, Eva-Britt Svensson, Anne Van Lancker, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Ana Maria Gomes, Donata Gottardi, Anna Hedh, Elisabeth Jeggle, Marusya Ivanova Lyubcheva, Maria Petre

Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

Kinga Gál, Małgorzata Handzlik, Tunne Kelam, Manolis Mavrommatis


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

54

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Adamos Adamou, Georgs Andrejevs, Pilar Ayuso, Irena Belohorská, Johannes Blokland, John Bowis, Hiltrud Breyer, Martin Callanan, Chris Davies, Avril Doyle, Mojca Drčar Murko, Edite Estrela, Jill Evans, Anne Ferreira, Alessandro Foglietta, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Satu Hassi, Gyula Hegyi, Marie Anne Isler Béguin, Caroline Jackson, Dan Jørgensen, Eija-Riitta Korhola, Holger Krahmer, Urszula Krupa, Jules Maaten, Linda McAvan, Roberto Musacchio, Riitta Myller, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Dagmar Roth-Behrendt, Guido Sacconi, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Kathy Sinnott, Bogusław Sonik, María Sornosa Martínez, Antonios Trakatellis, Evangelia Tzampazi, Thomas Ulmer, Marcello Vernola, Åsa Westlund, Anders Wijkman, Glenis Willmott

Membri supleanți prezenți la votul final

Kathalijne Maria Buitenweg, Philip Bushill-Matthews, Bairbre de Brún, Umberto Guidoni, Johannes Lebech, Alojz Peterle, Bart Staes, Lambert van Nistelrooij

Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

Salvatore Tatarella

Aviz juridic - Politica de confidențialitate