RAPORT conținând recomandări destinate Comisiei privind transparența investitorilor instituționali

9.7.2008 - (2007/2239(INI))

Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Klaus-Heiner Lehne
(Inițiativă – articolul 39 din Regulamentul de procedură)
Raportoare pentru aviz (*):
Sharon Bowles, Comisia pentru afaceri economice și monetare
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând recomandări destinate Comisiei privind transparența investitorilor instituționali

(2007/2239(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere cea de-a doua Directivă a Consiliului 77/91/CEE din 31 ianuarie 1977 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților comerciale în statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților, în ceea ce privește constituirea societăților comerciale pe acțiuni și menținerea și modificarea capitalului acestora[1],

–   având în vedere a patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți[2],

–   având în vedere a șaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate[3],

–   având în vedere Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare[4],

–   având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă[5] (directiva privind comerțul electronic),

–   având în vedere Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 de modificare a directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE și 86/635/CEE în ceea ce privește normele de evaluare aplicabile conturilor anuale și conturilor consolidate ale anumitor forme de societăți comerciale, precum și ale băncilor și ale altor instituții financiare[6],

–   având în vedere Directiva 2001/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 ianuarie 2002 de modificare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) în vederea reglementării societăților de gestionare și a prospectelor de emisiune simplificate[7],

–   având în vedere Directiva 2001/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 ianuarie 2002 de modificare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește plasamentele OPCVM[8],

–   având în vedere Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum[9],

–   având în vedere Directiva 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței (abuzul de piață)[10],

–   având în vedere Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi[11],

–   având în vedere Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2003 de modificare a directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE, 86/635/CEE și 91/674/CEE privind conturile anuale și conturile consolidate ale anumitor forme de societăți, ale băncilor și ale altor instituții financiare și ale întreprinderilor de asigurare[12],

–   având în vedere Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare[13],

–   având în vedere Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare[14],

–   având în vedere Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare (DPIF)[15],

–   având în vedere Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată[16] (directiva privind transparența),

–   având în vedere Directiva 2005/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2005 de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 85/611/CEE, 91/675/CEE, 92/49/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului, precum și a Directivelor 94/19/CE, 98/78/CE, 2000/12/CE, 2001/34/CE, 2002/83/CE și 2002/87/CE, cu scopul de a institui, după o nouă structură, comitetele competente din domeniul serviciilor financiare[17],

–   având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului[18],

–   având în vedere Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit[19],

–   având în vedere Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiții și al instituțiilor de credit[20],

–   având în vedere Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile întreprinderilor de investiții, precum și termenii definiți în sensul respectivei directive[21] (directiva de punere în aplicare a DPIF),

–   având în vedere Directiva Comisiei 2007/16/EC din 19 martie 2007 de punere în aplicare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) în ceea ce privește clarificarea anumitor definiții[22],

–   având în vedere Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților cotate la bursă[23],

–   având în vedere rezoluția sa din 25 septembrie 2003 privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de investiții și piețele reglementate[24],

–   având în vedere Studiul privind fondurile speculative: transparență și conflict de interese, comandat de Comisia pentru afaceri economice și monetare[25],

–   având în vedere articolul 192 paragraful (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolele 39 și 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A6–0296/2008),

A. întrucât este recunoscut faptul că mijloacele alternative de investiții, precum fondurile speculative și fondurile de capital privat pot oferi gestionarilor de active noi beneficii, pot contribui la creșterea lichidității pieței, la obținerea de randamente ridicate pentru investitori, la determinarea prețurilor, la diversificarea riscurilor și la integrarea financiară, precum și la ameliorarea eficienței pieței;

B.  întrucât fondurile speculative și fondurile de capital privat sunt instrumente distincte de investiții, care se deosebesc în ceea ce privește natura investiției și strategia de investiție;

C. întrucât fondurile speculative și fondurile de capital privat cu sediul în UE au nevoie de un cadru de reglementare care să respecte strategiile lor inovatoare, pentru a le permite să rămână competitive pe plan internațional, reducând, în același timp, efectele unor posibile dinamici negative de piață; întrucât există riscul ca legislația specifică pentru anumite produse să fie rigidă și să frâneze inovația;

D. întrucât fondurile speculative și fondurile de capital privat care sunt gestionate de societăți cu sediul în UE trebuie să respecte legislația comunitară în vigoare și pe cea viitoare; întrucât societățile care nu își au sediul în UE trebuie, de asemenea, să respecte legislația UE în cadrul anumitor activități;

E.  întrucât fondurile speculative interne ale UE, administratorii fondurilor speculative și societățile de capital privat sunt supuse legislației în vigoare, mai ales în ceea ce privește abuzul de piață, și întrucât acestora li se aplică indirect reglementările, prin intermediul partenerilor lor și atunci când sunt vândute investițiile conexe în produse reglementate;

F.  întrucât, în anumite state membre, fondurile speculative și fondurile de capital privat sunt supuse unor sisteme de reglementare naționale și unor niveluri diferite de punere în aplicare a directivelor UE în vigoare; întrucât astfel de norme naționale divergente sporesc riscul de fragmentare a reglementării în cadrul pieței interne, ceea ce poate avea ca efect perturbarea dezvoltării transfrontaliere a acestei activități în Europa;

G. întrucât directivele par a fi instrumentele juridice adecvate cu care pot fi abordate orice probleme legate de fondurile speculative și fondurile de capital privat; întrucât o analiză și o evaluare a impactului legislației în vigoare din statele membre și din UE asupra fondurilor speculative și a fondurilor de capital privat ar trebui să preceadă orice directivă privind transparența acestor fonduri; și întrucât o astfel de legislație ar trebui să constituie punctul de plecare în direcția unei armonizări; și întrucât legislația în vigoare ar putea avea nevoie de modificări, dar ar trebui să se evite modificări care ar putea introduce divergențe nejustificabile;

H. întrucât este recunoscut faptul că una dintre principalele probleme este nevoia de transparență și analizarea acesteia, precum și posibilitățile prin care transparența poate fi îmbunătățită; întrucât transparența are multiple fațete, cum ar fi transparența fondurilor speculative și, în funcție de caz, a fondurilor de capital privat față de companiile ale căror acțiuni le achiziționează sau le dețin, precum și față de „prime brokers”, investitori instituționali cum ar fi fondurile de pensii sau băncile, investitori individuali, parteneri de afaceri, autorități de reglementare și autorități; întrucât, în ceea ce privește transparența, una dintre problemele cele mai importante constă în relația dintre un fond speculativ sau, în funcție de caz, un fond de capital privat și companiile ale căror acțiuni le achiziționează sau le deține;

I.   întrucât experiența Statelor Unite, unde legislația privind libertatea informației a fost utilizată de concurenți pentru a obține informații detaliate privind fondurile de investiții la un nivel destinat investitorilor, constă în faptul că această situație a compromis atât investitorii, cât și fondurile respective;

J.   întrucât o punere în aplicare inconsecventă a Directivei privind transparența a condus la un nivel divergent de transparență la nivelul UE și la costuri ridicate pentru investitori;

K. întrucât transparența este o condiție esențială pe care se bazează încrederea investitorilor și înțelegerea produselor financiare complexe și care favorizează astfel funcționarea optimă și stabilitatea piețelor financiare; întrucât transparența este complementară vigilenței, fără să o înlocuiască;

L.  întrucât actuala criză a creditelor ipotecare nu poate fi atribuită cu precădere unui singur sector –ținând cont de faptul că va fi nevoie de timp pentru a înțelege pe deplin cauzele și efectele acestei crizei, și întrucât motivele multiple care stau la baza crizei includ, printre altele:

–   agențiile de rating, în special conflictele de interese ale agențiilor de rating de credit și concepția greșită cu privire la semnificația ratingurilor;

–   practicile de împrumut neglijente pe piața imobiliară din Statele Unite;

–   inovarea rapidă în domeniul produselor cu structură complexă;

–   modelul de tip „originate-to-distribute” și lanțul lung de intermediere;

–   aviditatea investitorilor pentru și mai mari beneficii și o structură limitată de stimulente privind remunerația;

–   nerespectarea procesului de vigilență;

–   procesul de securitizare și rating de credit în contextul unor produse cu structură complexă a condus la supraevaluarea acestor produse în privința activelor subiacente;

–   conflictele de interese și lipsa reglementării din cadrul băncilor americane de investiții;

M.  întrucât legislația comunitară prevede mecanisme precum procedurile de comitologie sau Lamfalussy care permit, prin intermediul măsurilor de punere în aplicare, o reacție flexibilă la fluctuațiile mediului de afaceri; întrucât acest sistem se va ameliora odată cu instrumentul actelor delegate prevăzut în Tratatul de la Lisabona;

N. întrucât numeroase fonduri speculative și diverse fonduri de capital privat , precum și organizații cum ar fi Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare, Fondul Monetar Internațional, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și organele profesionale, inclusiv cele care se ocupă de fonduri speculative și de fondurile de capital privat și-au stabilit deja principiile și codurile de bune practici care ar putea complementa și ar putea servi ca model pentru legislația UE; întrucât, în plus față de respectarea legislației UE, companiile și asociațiile de întreprinderi ar trebui să fie încurajate să subscrie la aceste coduri pe principiul „respectare sau explicație”, iar detaliile privind respectarea lor și explicațiile să fie puse la dispoziția publicului și evaluate în mod corespunzător;

O.  întrucât anumite instrumentele financiare derivate extrabursiere ar putea beneficia de sisteme de comercializare mai deschise și mai transparente, în vederea creșterii evaluării la prețul pieței, atunci când este posibil, și a indicării eventualelor schimbări intervenite la nivelul proprietății; întrucât un sistem mai general de compensare a instrumentelor financiare derivate extrabursiere este atractiv din perspectiva proceselor de supraveghere și evaluare a riscurilor, dar, pentru a asigura condiții echitabile de concurență în context global, orice nou sistem trebuie introdus la nivel internațional;

P.  întrucât monitorizarea și raportarea la nivel industrial contribuie la abordarea preocupărilor publicului și la înțelegerea impactului economic al capitalului privat, și întrucât societățile private și publice sunt deja obligate să-și consulte angajații în problemele care le afectează interesele; întrucât nu ar trebui creat un dezechilibru între informațiile comerciale solicitate societăților care gestionează portofolii de capital privat și cele solicitate altor tipuri de societăți private;

Q. întrucât legislația referitoare la produse nu pare a fi tipul de legislație adecvat pentru abordarea acestui sector inovator;

R.  întrucât ar fi util și ar trebui creat, pentru Uniunea Europeană, și promovat pe plan internațional, un ghișeu unic sub formă de site web destinat codurilor de conduită; întrucât acest site web ar trebui să includă un registru al acelor actori ai pieței care respectă codurile de conduită, regulile în materie de informare și explicațiile privind neaplicarea acestora; întrucât motivele pentru cazurile de încălcare pot constitui un instrument de învățare;

S.  întrucât se atrage atenția asupra necesității de a depăși obstacolele create de distribuția transfrontalieră a investițiilor alternative, prin crearea unui regim european al plasamentelor private destinat investitorilor instituționali;

T.  întrucât, în contextul fondurilor de capital privat, costurile oricăror cerințe de raportare suplimentare, în special în cazul în care acestea sunt frecvente, ar trebui să fie justificate și corespunzătoare beneficiilor care decurg din acestea; întrucât, în general, este necesară stabilirea de legături mai strânse între pachetele salariale și randamentul pe termen lung;

U. întrucât condiția ca nicio propunere de acest tip să nu fie în pregătire este îndeplinită, în conformitate cu articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

1.  solicită Comisiei să înainteze Parlamentului, în funcție de subiect, pe baza articolului 44, a articolului 47 alineatul (2) și a articolului 95 din Tratatul CE, o propunere sau mai multe propuneri legislative privind transparența fondurilor speculative sau a fondurilor de capital privat; solicită elaborarea acestei propuneri/acestor propuneri în spiritul dezbaterilor interinstituționale și pe baza recomandărilor detaliate în anexă;

2.  confirmă faptul că recomandările respectă principiul subsidiarității și drepturile fundamentale ale cetățenilor;

3.  consideră că propunerile solicitate nu au implicații financiare;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Comisiei și Consiliului, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre prezenta rezoluție, precum și recomandările detaliate în anexă.

• [1]  JO L 26, 31.1.1977, p. 1.
• [2]  JO C 222, 14.8.1978, p. 11.
• [3]  JO C 193, 18.7.1983, p. 1.
• [4]  JO C 372, 31.12.1986, p. 1.
• [5]  JO C 178, 17.7.2000, p. 1.
• [6]  JO C 283, 27.10.2001, p. 28.
• [7]  JO C 41, 13.2.2002, p. 20.
• [8]  JO C 41, 13.2.2002, p. 35.
• [9]  JO C 271, 9.10.2002, p. 16.
• [10]  JO C 96, 12.4.2003, p. 16.
• [11]  JO C 157, 26.6.2003, p. 38.
• [12]  JO C 178, 17.7.2003, p. 16.
• [13]  JO C 345, 31.12.2003, p. 64.
• [14]  JO C 142, 30.4.2004, p. 12.
• [15]  JO C 145, 30.4.2004, p. 1.
• [16]  JO C 390, 31.12.2004, p. 38.
• [17]  JO C 79, 24.3.2005, p. 9.
• [18]  JO C 309, 25.11.2005, p. 15.
• [19]  JO C 177, 30.6.2006, p. 1.
• [20]  JO C 177, 30.6.2006, p. 201.
• [21]  JO C 241, 2.9.2006, p. 26.
• [22]  JO C 79, 20.3.2007, p. 11.
• [23]  JO C 184, 14.7.2007, p. 17.
• [24]  JO C 77 E, 26.3.2004, p. 329.
• [25]  IP/A/ECON/IC/2007-24.

ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE: RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERILOR SOLICITATE

Parlamentul European solicită Comisiei să propună o directivă sau mai multe directive care să garanteze standarde comune de transparență și să abordeze chestiunile menționate mai jos cu privire la fondurile speculative și la fondurile de capital privat, directiva/directivele trebuind să ofere statelor membre, dacă este necesar, suficientă flexibilitate pentru transpunerea normelor UE în actualele lor sisteme de drept al societăților comerciale; în paralel, solicită Comisiei să încurajeze ameliorarea transparenței prin sprijinirea și monitorizarea evoluției auto-reglementării deja introduse de către administratorii fondurilor speculative și ai fondurilor de capital privat și de către partenerii lor și să încurajeze statele membre să sprijine aceste eforturi prin intermediul dialogului și al schimbului de bune practici.

Luând în considerare faptul că publicarea informațiilor privind fondurile suverane de investiții nu se face în mod unitar, Parlamentul European salută inițiativa Fondului Monetar Internațional de a institui un grup de lucru care să elaboreze un proiect de cod de conduită pentru fondurile suverane de investiții și consideră că un astfel de cod de conduită ar contribui într-o oarecare măsură la demistificarea operațiunilor cu fonduri suverane de investiții; invită Comisia să ia parte la acest proces.

Despre fondurile speculative și fondurile de capital privat

Parlamentul European solicită Comisiei să înainteze propunerile legislative adecvate prin intermediul revizuirii acquis-ului comunitar existent care se aplică diferitelor tipuri de investitori și contrapartide, precum și o evaluare a impactului și cu implicarea industriilor în cauză, să exploreze posibilitatea diferențierii între fondurile speculative și cele de capital privat și alți investitori, și să adapteze sau să stabilească reguli care să ofere o informare clară și o comunicare în timp util a diferitelor informații relevante, astfel încât să faciliteze un proces eficient de luare a deciziilor și o comunicare transparentă între investitori și administrația companiei, precum și între investitori și alte contrapartide; în cazul în care propunerile există deja, acestea ar trebui puse în practică în mod corespunzător; invită Comisia să analizeze modul în care ar putea fi sporită vizibilitatea și înțelegerea riscului într-o manieră disociată de solvabilitatea debitorului; ar trebui să se acorde atenție faptului dacă directivele existente și viitoare și măsurile privind transparența nu sunt afectate de clauzele excesive de exonerare de răspundere din contracte.

Noua legislație ar trebuie să solicite acționarilor să îi înștiințeze pe emitenți în legătură cu procentajul drepturilor lor de vot ca urmare a achiziționării sau distribuirii acțiunilor atunci când acest procentaj atinge, depășește sau este sub nivelul pragurilor specifice, care încep de la 3% în loc de 5%, așa cum se specifică în Directiva 2004/109/CE; de asemenea, ar trebui să oblige fondurile speculative și fondurile de capital privat, în măsura în care aceste categorii de investitori pot fi diferențiate de celelalte, să informeze și să explice companiilor ale căror acțiuni le achiziționează sau le dețin, investitorilor individuali sau instituționali, „prime broker-ilor” și autorităților de supraveghere, politica lor de investiții și riscurile asociate acesteia.

Aceste propuneri ar trebui să se bazeze pe examinarea legislației comunitare existente în vederea constatării nivelului până la care regulile existente privind transparența pot fi aplicate cazurilor specifice fondurilor speculative și fondurilor de capital privat.

În vederea elaborării propunerilor legislative menționate mai sus, Comisia ar trebui, în special:

–   să analizeze posibilitatea aplicării unor clauze contractuale investițiilor alternative, care să evidențieze în mod clar și să gestioneze riscurile, să prevadă măsurile care pot fi aplicate în eventualitatea depășirii pragurilor, să ofere o descriere clară a perioadelor de stagnare și să stabilească condiții explicite privind anularea și încheierea unui contract;

–   să examineze chestiunea spălării banilor în contextul fondurilor speculative și al fondurilor de capital privat;

–   să examineze posibilitățile de armonizare a regulilor și a recomandărilor pentru ca fondurile speculative și, în funcție de caz, fondurile de capital privat să înregistreze și să identifice acționarii care depășesc un anumit nivel, precum și să dezvăluie strategiile și intențiile acestora, ținând cont de faptul că ar trebui evitat un exces de informații;

–   să analizeze nevoia existentă și modalitățile prin care să îi oblige pe intermediari să le permită acționarilor inițiali să participe în mod activ la procesul de vot în cadrul reuniunilor generale ale acționarilor și să se asigure că instrucțiunile lor de vot sunt respectate de către reprezentanții legali ai acestora, precum și că politicile privind votarea ale acționarilor identificați sunt comunicate;

–   să stabilească, împreună cu sectoarele respective, un cod de bune practici privind reechilibrarea actualei structuri a guvernanței corporative în vederea consolidării orientărilor pe termen lung și descurajării stimulentelor financiare și de altă natură care încurajează riscurile excesive pe termen scurt și comportamentul iresponsabil;

–   să stabilească reguli care să prevadă o transparență completă a sistemului de remunerare a administratorilor, inclusiv a opțiunilor pe acțiuni, prin intermediul unei aprobări oficiale a adunării generale a acționarilor companiei.

Despre fondurile speculative, în mod specific

Parlamentul European solicită Comisiei să stabilească norme care să sporească transparența politicilor de votare ale fondurilor speculative, pe baza faptului că destinatarii normelor comunitare ar trebui să fie administratorii acestor fonduri; aceste norme ar putea include, de asemenea, un sistem de identificare a acționarilor la nivelul UE; în cazul în care propunerile există deja, acestea ar trebui puse în practică în mod corespunzător.

În vederea elaborării propunerilor legislative menționate mai sus, Comisia ar trebui, în special:

–   să examineze efectele împrumutului de titluri de valoare și votarea cu acțiuni împrumutate, ținând cont de principiile unei mai bune reglementări;

–   să analizeze dacă cerințele de raportare trebuie aplicate și acordurilor de cooperare dintre mai mulți acționari, precum și achizițiilor indirecte de drepturi de vot prin aranjamente în ceea ce privește opțiunile.

Despre fondurile de capital privat, în mod specific

Parlamentul European solicită Comisiei să propună norme care să interzică investitorilor să „jefuiască” companiile (așa-numitele „dezmembrări de active”) și să își folosească astfel, în mod neadecvat, puterea financiară într-un mod care pur și simplu dezavantajează pe termen lung compania achiziționată, fără a avea niciun impact pozitiv asupra viitorului companiei și asupra situației angajaților săi, a creditorilor și a partenerilor de afaceri; în plus, Comisia ar trebui să analizeze norme comune în vederea garantării menținerii capitalului companiilor; în paralel, Parlamentul European solicită Comisiei să analizeze dacă statele membre au pus în practică măsuri de contracarare a dezmembrărilor de active.

În vederea elaborării propunerilor legislative menționate mai sus, Comisia ar trebui să examineze modalitățile de abordare a problemelor care apar atunci când băncile acordă spre împrumut sume imense de bani achizitorilor, inclusiv fondurilor de capital privat și ulterior nu își asumă nicio responsabilitate în ceea ce privește scopul pentru care sunt folosite sumele sau proveniența banilor utilizați pentru rambursarea împrumutului, ținând cont de faptul că aceste puncte constituie în esență responsabilitatea debitorului și că cerințele de capital pentru riscuri comparabile trebuie să fie identice în întreg sistemul financiar.

De asemenea, Parlamentul European solicită Comisiei să analizeze dacă Directiva privind transferul de întreprinderi[1] trebuie să fie modificată pentru situația specifică a achizițiilor pe datorie.

• [1]  Directiva Consiliului 2001/23/CE din 12 martie 2001 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderilor, al unităților sau al unor părți ale acestora (JO L 82, 22.3.2001, p. 16).

EXPUNERE DE MOTIVE

The European Parliament own-initiative report on transparency of funds using alternative investment opportunities marks the start of the legislative debate on this topic in the European Union.

While problems in connection with hedge funds and private equity have been discussed at the highest political level, such as at the G8 Summit and in the ECOFIN Council, the Commission initially rejected any close scrutiny of this complex issue with possible regulatory implications.

On 25 February 2008 Parliament’s Committee on Legal Affairs held a hearing entitled ‘Transparency of Institutional Investors’. It concluded, in essence, that the circles that are affected definitely see a need to increase the transparency of alternative investment vehicles. Even those opposed to legislative measures admitted that general rules would be useful, as long as they were not too restrictive of the operational freedom of financial enterprises.

The Committee on Legal Affairs considers that the instruments of company law could be used to increase transparency, particularly in the relationship between hedge funds and private equity and the enterprises in which the funds hold shares, without adversely affecting the market process and market development, and for the benefit of all.

The Committee is aware that enterprises and associations have conducted studies on good entrepreneurial conduct and created voluntary codes of conduct. These address a substantial proportion of the existing problems. For example, the report of the Hedge Fund Working Group[1] and the Code of Conduct of the Private Equity and Venture Capital Association[2] are typical of many. They can serve the legislator very well as a model, but are not a substitute for legislation to deal with cases of poor conduct. Appropriate legislation can support the work of those hedge funds and private equity managers which are already voluntarily complying with the rules of due commercial diligence.

• [1]  http://www.hfwg.co.uk; http://www.pellin.co.uk/HFWG/Final-Report.pdf
• [2]  http://www.evca.com

AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (28.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

privind transparența investitorilor instituționali

(2007/2239(INI))

Raportor pentru aviz: Sharon Bowles

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută rezultatele studiilor privind fondurile speculative, fondurile de capital privat și transparența, comandate de Comisia pentru afaceri economice și monetare;

2.  recunoaște că ameliorarea transparenței, mai ales în vederea promovării unei mai bune înțelegeri și a unei mai mari vizibilități a riscurilor, de exemplu în ceea ce privește produsele financiare complexe, joacă un rol important, inclusiv pentru garantarea stabilității piețelor financiare - având în vedere tulburările actuale de pe piețele financiare - dar observă că transparența este complementară vigilenței, fără să o înlocuiască;

3.  constată că, dacă investitorii nu acționează cu atenția cuvenită, acest lucru nu poate fi compensat doar printr-o mai mare transparență; subliniază că transparența contribuie la o mai bună înțelegere a produselor financiare complexe;

4.  recunoaște că fondurile speculative și fondurile de capital privat sunt instrumente distincte de investiții, care se deosebesc în ceea ce privește natura investiției și strategia de investiție;

5.  subliniază că transparența deliberată este un instrument de primă importanță în gestionarea riscurilor pentru toate părțile interesate și pune la dispoziția tuturor participanților la piață informațiile solicitate pentru fundamentarea deciziilor lor; subliniază necesitatea existenței unor niveluri progresive de transparență: pentru publicul larg, este importantă transparența în ceea ce privește obiectivele, pentru investitori, sunt importante detaliile privind natura, evaluarea și riscurile inerente investițiilor, iar pentru autoritățile de supraveghere, imaginea de ansamblu asupra pozițiilor, strategiilor, gestionării riscurilor, monitorizării tentativelor de manipulare a pieței și a altor proceduri de verificare a conformității, cu respectarea unui nivel adecvat de confidențialitate; sugerează că efectele negative ale transparenței, precum comportamentul gregar, care conduc la situații în care strategiile de investiție sunt dezvăluite concurenței, trebuie evitate, iar cele pozitive, cum ar fi evitarea imaginării unor scenarii alarmiste, ar trebui promovate;

6.  ia act de experiența Statelor Unite, unde legislația privind libertatea informației a fost utilizată de concurenți pentru a obține informații detaliate privind fondurile de investiții la un nivel destinat investitorilor, ceea ce a compromis atât investitorii, cât și fondurile respective;

7.  consideră că anumite produse OTC ar putea beneficia de sisteme de comercializare mai deschise și mai transparente, în vederea creșterii evaluării la prețul pieței, atunci când este posibil, și a indicării eventualelor schimbări intervenite la nivelul proprietății;consideră că un sistem mai general de compensare a produselor OTC este atractiv din perspectiva proceselor de supraveghere și evaluare a riscurilor, dar, pentru a asigura condiții echitabile de concurență în context global, orice nou sistem trebuie introdus la nivel internațional;

8.  avertizează în privința aplicării de clauze contractuale care prevăd limitarea riscurilor și care ar echivala cu reglementări ale produselor și ar intra cu conflict cu ideea de inovație financiară și cu dreptul de a alege al investitorilor;

9.  subliniază necesitatea de a depăși fragmentarea cadrului de reglementare și, în concluzie, obstacolele în calea distribuției transfrontaliere a investițiilor alternative, prin instituirea unui regim european al plasamentelor private;

10. subliniază că monitorizarea și raportarea la nivel industrial contribuie la abordarea preocupărilor publicului și la înțelegerea impactului economic al capitalului privat, precum și a faptului că societățile private și publice sunt deja obligate să-și consulte angajații în problemele care le afectează interesele; subliniază că nu ar trebui creat un dezechilibru între informațiile comerciale solicitate societăților care gestionează portofolii de capital privat și cele solicitate altor tipuri de societăți private;

11. constată că atenția publică a fost atrasă de fondurile speculative și de fondurile de capital privat, ca urmare a cazurilor și activităților notorii în contextul unor societăți renumite; recunoaște că atât fondurile speculative, cât și fondurile de capital privat răspund criticilor prin propuneri de autoreglementare care încorporează principiul „comply or explain” (respectă sau explică); consideră că aceste coduri (care există în mod autonom, venind în completarea legislației) trebuie adoptate rapid și răspândite la nivel mondial, dar trebuie să se acorde suficient timp pentru ca efectele lor să fie analizate;

12. consideră că orientările voluntare oferă o bază mai bună pentru a aborda o gamă largă de aspecte și circumstanțe complexe, cel puțin până când acestea sunt testate; sugerează crearea unui pagini unice de internet pentru codurile de conduită pentru Uniunea Europeană, care să fie promovată la nivel internațional; sugerează ca respectiva pagină de internet să conțină un registru al societăților care respectă codurile de conduită, informațiile furnizate de acestea, precum și explicațiile acestora în caz de nerespectare a acestor coduri; constată că motivele nerespectării codurilor de conduită pot constitui, de asemenea, un instrument de învățare; este conștient de faptul că monitorizarea adecvată și eficientă a codurilor de conduită rămâne o întrebare deschisă care așteaptă un răspuns;

13. recunoaște că publicarea informațiilor privind fondurile suverane de investiții nu se face în mod unitar și salută inițiativa Fondului Monetar Internațional de a institui un grup de lucru care să elaboreze un proiect de cod de conduită pentru fondurile suverane de investiții; consideră că un astfel de cod de conduită ar contribui într-o oarecare măsură la demistificarea operațiunilor cu fonduri suverane de investiții; invită Comisia să ia parte la acest proces;

14. recunoaște că fondurile speculative interne ale UE, administratorii fondurilor speculative și societățile de capital privat sunt supuse legislației în vigoare, mai ales în ceea ce privește abuzul de piață, și că acestora li se aplică indirect reglementările, prin intermediul partenerilor lor și atunci când sunt vândute investițiile conexe în produse reglementate; reamintește, mai ales, că băncile care finanțează fonduri speculative și fonduri de capital privat sunt, la rândul lor, sub incidența legislației comunitare în ceea ce privește, printre altele, adecvarea capitalului, conflictele de interese și sistemele și controlul; observă, de asemenea, că relațiile de afaceri întreținute de bănci cu societățile care administrează fonduri speculative sau de capital privat, le permit să solicite și să obțină din partea clienților necesarul de informații pentru îndeplinirea rolului lor;

15. observă că legătura dintre fondurile speculative și partenerii acestora a fost dezvăluită prin reducerea forțată a capacității de îndatorare, cu ocazia recentelor tulburări de pe piețele financiare; observă că orice deținere de acțiuni este supusă cerințelor uzuale de informare; recunoaște că administratorii de investiții au o răspundere fiduciară față de investitori și că ar trebui să își utilizeze dreptul de vot în interesul unor astfel de investitori și în conformitate cu mandatul de investiție al instrumentului respectiv de investiții; observă că instituțiile care împrumută acțiuni ar trebui să acorde o atenție corespunzătoare modului în care acestea sunt utilizate, inclusiv dacă sunt folosite pentru vot;

16. consideră că orice examinare a posibilității de instituire a unui sistem european de identificare a acționarilor ar trebui să aibă la bază o analiză cost-beneficii a cerințelor suplimentare de raportare, cu scopul de a evita un exces de informații;

17. consideră necorespunzătoare discriminarea între diferiți investitori, din perspectiva garantării unor condiții echitabile de concurență;

18. afirmă că, în contextul fondurilor de capital privat, costurile oricăror cerințe de raportare suplimentare, în special în cazul în care acestea sunt frecvente, ar trebui să fie justificate și corespunzătoare beneficiilor care decurg din acestea; în general, consideră că este necesară stabilirea de legături mai strânse între pachetele salariale și randamentul pe termen lung;

19. salută propunerea Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare de evaluare a portofoliilor de fonduri speculative și așteaptă cu interes punerea în aplicare generalizată a acesteia; ia act de faptul că evaluarea activelor nelichide se află în prezent în curs de efectuare;

20. recunoaște că nici fondurile speculative și nici cele de capital privat nu sunt la originea actualelor tulburări de pe piețele financiare; sprijină consensul internațional exprimat de Comisie, statele membre, Banca Centrală Europeană, Forumul pentru Stabilitate Financiară, Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare ș.a., conform căruia este nevoie de timp pentru a înțelege toate cauzele și efectele crizei creditelor ipotecare de risc înalt (sub-prime) și că o reacție legislativă pripită ar constitui o greșeală; observă însă că este evidentă lipsa de înțelegere a produselor financiare complexe și a sistemelor de rating bancar, că ar trebui elaborate cât mai rapid posibil măsuri care să asigure o mai bună înțelegere și vizibilitate a proceselor, precum și o mai bună clasificare a diferitelor tipuri de risc, ca lichiditatea, complexitatea și solvabilitatea;

21. consideră că, în ceea ce privește noile produse, inovația este importantă și nu ar trebui împiedicată în mod nejustificat; afirmă că principiul prudenței, vigilența în procesul de monitorizare și investiții și vizibilitatea riscurilor sunt mai importante decât un sistem de înregistrare;

22. ia act de faptul că statele membre au pus sau pot pune în practică măsuri de preîntâmpinare a dezmembrării activelor, cum ar fi obligațiile impuse directorilor, și că nu există nicio indicație că o măsură la nivel comunitar ar fi mai eficientă;

23. nu este în favoarea elaborării unei legislații specifice care să reglementeze fondurile speculative și cele de capital privat, dar consideră că Comisia ar trebui să analizeze adaptarea adecvată a legislației în vigoare; consideră că orice modificare trebuie să fie universală și nediscriminatorie; este întru totul în favoarea unei mai bune reglementări și consideră că armonizarea ar trebui să intervină doar în cazul dovedit al unui eșec al pieței;

24. consideră ca fiind nepractic și contraproductiv din punct de vedere al stimulării investițiilor să se diferențieze în mod artificial între diferitele categorii de investitori privați în fonduri de capital privat;

25. recomandă ca fondurile speculative ce au ca obiect investițiile făcute de investitori individuali să fie obligate să se concentreze pe un sector definit și să adopte un profil de risc predeterminat, și să nu poată fi vândute decât prin intermediul unor agenți profesioniști, autorizați în mod special în funcție de calificările lor tehnice, competențele de consultare și probitatea etică;

26. ia act de faptul împrumutul de titluri de valoare realizat doar cu scopul votării acțiunilor sau opțiunilor împrumutate este o practică vicioasă, în absența unor proceduri de dezvăluire a drepturilor de vot dobândite prin acțiunile sau opțiunile împrumutate; îndeamnă Comisia să analizeze posibilitatea elaborării unei recomandări care să permită celor care împrumută acțiuni să-și exercite dreptul de vot, prin returnarea acțiunilor sau altfel, și să garanteze că politicile de vot ale investitorilor instituționali sunt făcute publice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	19.5.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	29 2 10
Membri titulari prezenți la votul final	Mariela Velichkova Baeva, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Sharon Bowles, Udo Bullmann, David Casa, Jonathan Evans, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Donata Gottardi, Benoît Hamon, Gunnar Hökmark, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Sophia in ‘t Veld, Othmar Karas, Wolf Klinz, Christoph Konrad, Kurt Joachim Lauk, Andrea Losco, Astrid Lulling, Florencio Luque Aguilar, Hans-Peter Martin, John Purvis, Bernhard Rapkay, Dariusz Rosati, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Peter Skinner, Margarita Starkevičiūtė, Ieke van den Burg, Cornelis Visser, Sahra Wagenknecht
Membri supleanți prezenți la votul final	Dragoș Florin David, Harald Ettl, Alain Lipietz, Vladimír Maňka, Thomas Mann, Poul Nyrup Rasmussen, Margaritis Schinas, Theodor Dumitru Stolojan

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	26.6.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Carlo Casini, Titus Corlățean, Bert Doorn, Monica Frassoni, Giuseppe Gargani, Neena Gill, Othmar Karas, Piia-Noora Kauppi, Klaus-Heiner Lehne, Hans-Peter Mayer, Manuel Medina Ortega, Hartmut Nassauer, Aloyzas Sakalas, Francesco Enrico Speroni, Diana Wallis, Rainer Wieland, Jaroslav Zvěřina, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Sharon Bowles, Vicente Miguel Garcés Ramón, Jean-Paul Gauzès, Eva Lichtenberger, József Szájer, Ieke van den Burg