RAPORT privind concentrarea şi pluralismul mass-mediei în Uniunea Europeană
10.7.2008 - (2007/2253(INI))
Comisia pentru cultură şi educaţie
Raportoare: Marianne Mikko
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind concentrarea şi pluralismul mass-mediei în Uniunea Europeană
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene1,
– având în vedere Protocolul la Tratatul de la Amsterdam privind sistemul public de difuziune în statele membre2,
– având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Pluralismul mijloacelor de informare în masă în statele membre ale Uniunii Europene” (SEC(2007)0032),
– având în vedere Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune3,
– având în vedere Rezoluţia sa din 20 noiembrie 2002 privind concentrarea mijloacelor de informare în masă4,
– având în vedere Convenţia Unesco privind protejarea şi promovarea diversităţii formelor de exprimare culturală (Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală),
– având în vedere Rezoluţia sa din 22 aprilie 2004 privind riscurile, în UE şi mai ales în Italia, ale încălcării libertăţii de expresie şi informare [articolul 11 alineatul (2) din Carta Drepturilor Fundamentale]5,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 2001 referitoare la aplicarea regulilor privind ajutoarele de stat în cazul serviciilor publice de radiodifuziune (2001/C 320/04),
– având în vedere Rezoluţia Consiliului din 25 ianuarie 1999 (1999/C 30/01) privind difuzarea de programe publice,
– având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 31 ianuarie 2007 Rec(2007)3 adresată statelor membre, privind misiunea serviciului public în domeniul mass-media în societatea informaţională,
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie şi avizele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0000/2008),
A. întrucât Uniunea Europeană a confirmat angajamentul său de a apăra şi promova pluralismul mijloacelor de informare în masă, ca pilon principal al dreptului la informare şi al libertăţii de exprimare înscrise în articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale, care rămân principii fundamentale în menţinerea democraţiei, a pluralismului civic şi a diversităţii culturale;
B. întrucât Parlamentul European şi-a exprimat, în mod repetat, opinia conform căreia Comisia ar trebui să instituie un cadru juridic stabil, atât în sectorul media, cât şi în societatea informaţională, în ansamblul ei, astfel încât să garanteze un nivel echivalent de protecţie a pluralismului în statele membre şi să permită operatorilor să beneficieze de oportunităţile create de piaţa unică;
C. întrucât, aşa cum subliniază Comisia în documentul său de lucru sus-menţionat, conceptul de pluralism în materie de mass-media nu poate fi limitat la concentrarea proprietăţii în sector, ci include şi aspecte legate de serviciile publice de radiodifuziune, puterea politică, concurenţa economică, diversitatea culturală, dezvoltarea noilor tehnologii, transparenţă şi condiţiile de muncă ale jurnaliştilor din Uniunea Europeană;
D. întrucât serviciile publice de radiodifuziune trebuie să dispună de resursele şi instrumentele necesare, de natură să le asigure independenţa reală faţă de presiunile politice şi forţele pieţei;
E. întrucât, în prezent, serviciile publice de radiodifuziune sunt constrânse, nejustificat şi în detrimentul calităţii programelor lor, să concureze, în ceea ce priveşte cotele de audienţă, cu canalele comerciale, al căror obiectiv final nu este calitatea, ci satisfacerea cererii majoritare a publicului;
F. întrucât Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală pune un accent foarte mare, printre altele, şi pe crearea condiţiilor care permit manifestarea diversităţii în sectorul media;
G. întrucât aceeaşi Convenţie UNESCO recunoaşte dreptul părţilor de a adopta măsuri menite să consolideze diversitatea în sectorul media, inclusiv prin intermediul serviciilor publice de difuziune;
H. întrucât rolul important pe care îl au mijloacele de informare audiovizuale publice în asigurarea pluralismului este recunoscut în cadrul Convenţiei UNESCO privind diversitatea culturală şi în protocolul anexat Tratatului de la Amsterdam privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre, în care se menţionează că sistemul de mijloace publice de informare din statele membre este direct conectat la nevoile democratice, sociale şi culturale ale fiecărei societăţi, precum şi la nevoia de a se păstra pluralismul în sectorul media, iar statele membre sunt răspunzătoare pentru stabilirea misiunii televiziunii publice şi pentru finanţarea acesteia;
I. întrucât comunicarea Comisiei din 2001 recunoaşte în totalitate rolul central pe care îl au organismele publice de radiodifuziune în promovarea pluralismului şi a diversităţii culturale şi lingvistice şi subliniază că, în cadrul verificării ajutoarelor de stat în cauză, Comisia va aplica criterii precum importanţa promovării diversităţii culturale şi satisfacerea nevoilor democratice, sociale şi culturale ale fiecărei societăţi;
J. întrucât Rezoluţia Consiliului din 25 ianuarie 1999 reiterează rolul esenţial al serviciilor publice de difuziune în promovarea pluralismului şi solicită ca statele membre să le ofere atribuţii lărgite, care să reflecte rolul pe care acestea îl au în răspândirea în societate a avantajelor oferite de noile servicii audiovizuale şi de informare, precum şi de noile tehnologii;
K. întrucât sus-menţionatul protocol la Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat de către Consiliu pentru a asigura statelor membre competenţele necesare organizării sistemelor publice naţionale de difuziune într-o manieră adaptată realităţilor democratice şi nevoilor culturale ale societăţilor acestora, astfel încât să poată permite păstrarea pluralismului în sectorul media;
L. întrucât recomandarea sus-menţionată a Comitetului de Miniştri subliniază rolul specific al sistemului public de difuziune ca sursă de informaţii şi comentarii imparţiale şi independente, de conţinuturi inovatoare şi variate care respectă înalte standarde etice şi de calitate, ca forum de dezbateri publice, precum şi ca mijloc de promovare a unei mai largi participări democratice a oamenilor, cerând astfel ca statele membre să poată în continuare adapta atribuţiile sistemului public de difuziune astfel încât să-şi îndeplinească scopul în noul peisaj mediatic;
M. întrucât pluralismul sectorului media poate fi garantat numai printr-un echilibru politic adecvat la nivelul conţinutului oferit de serviciul public de televiziune;
N. întrucât experienţa demonstrează că concentrarea fără restricţii a proprietăţii pune în pericol pluralismul şi diversitatea culturală şi întrucât un sistem bazat exclusiv pe concurenţa pieţei libere nu poate garanta pluralismul sectorului media;
O. întrucât modelul european bazat pe doi piloni privind televiziunea publică şi cea privată, precum şi mijloacele de informare audiovizuale, s-a dovedit a fi important pentru consolidarea pluralismului sectorului media şi ar trebui dezvoltat în continuare;
P. întrucât concentrarea proprietăţii generează o dependenţă din ce în ce mai mare a profesioniştilor din media de marii proprietari de trusturi de presă;
Q. întrucât noile tehnologii şi, în special, trecerea la tehnologia digitală pentru producţia şi difuzarea conţinuturilor audiovizuale, precum şi intrarea pe piaţă a noi servicii de comunicare şi informare au influenţat în mod semnificativ numărul de produse existente şi de mijloace de difuzare; întrucât, cu toate acestea, o creştere cantitativă a mijloacelor şi a serviciilor de informare nu garantează în mod automat diversitatea conţinuturilor; întrucât este necesar, prin urmare, să se folosească mijloace noi şi actualizate de asigurare a pluralismului sectorului media şi a diversităţii culturale şi să se furnizeze publicului informaţii prompte şi obiective;
R. întrucât cadrul actual de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor, care reflectă relaţionarea directă şi interdependenţa dintre infrastructură şi reglementarea conţinuturilor, oferă statelor membre instrumentele tehnice adecvate pentru protejarea pluralismului sectorului media şi al conţinuturilor, precum normele privind accesul şi cele obligatorii („must carry rules”);
S. întrucât, cu toate acestea, respectarea pluralismului informaţiilor şi a diversităţii conţinuturilor nu este asigurată automat de progresul tehnologic, ci trebuie instituită printr-o politică activă, coerentă şi vigilentă din partea autorităţilor publice europene şi naţionale;
T. întrucât internetul a lărgit accesul la diferite surse de informare, puncte de vedere şi opinii, dar nu a luat încă locul mijloacelor de informare tradiţionale în calitate de formator esenţial al opiniei publice;
U. întrucât datorită evoluţiei tehnologice editorii de ziare distribuie din ce în ce mai mult conţinut prin intermediul Internetului şi, prin urmare, depind în mare măsură de veniturile din publicitate (online);
V. întrucât mijloacele de informare în masă rămân un instrument de influenţă politică şi întrucât există un risc considerabil în ceea ce priveşte capacitatea acestora de a-şi îndeplini funcţia de gardian al democraţiei, dat fiind faptul că întreprinderile private de media sunt motivate în mod predominant de profitul financiar; întrucât acest lucru poate duce la pierderea diversităţii, a calităţii conţinutului şi a multitudinii de opinii, păstrarea pluralismului mediatic nu ar trebui, aşadar, lăsat numai sub influenţa mecanismelor pieţei;
W. întrucât marile întreprinderi media şi-au construit poziţii importante şi adesea dominante în unele state membre şi întrucât existenţa trusturilor de presă aflate în proprietatea unor întreprinderi care pot încheia contracte de achiziţii publice reprezintă o ameninţare la adresa independenţei media;
X. întrucât contribuţia întreprinderilor de media multinaţionale din unele state membre este esenţială pentru revitalizarea peisajului audiovizual, însă întrucât sunt necesare anumite îmbunătăţiri în privinţa condiţiilor de lucru şi a salarizării;
Y. întrucât condiţiile de muncă şi calitatea muncii profesioniştilor din sectorul media trebuie îmbunătăţite şi întrucât, în lipsa unor garanţii sociale, un număr tot mai mare de jurnalişti sunt angajaţi în condiţii precare;
Z. întrucât legislaţia comunitară cu privire la concurenţă este într-o anumită măsură limitată în capacitatea sa de abordare a aspectelor care privesc concentrarea mijloacelor de comunicare în masă datorită faptului că activităţile focalizate pe concentrarea verticală şi orizontală a structurii de proprietate a mijloacelor de informare în masă din noile state membre ale UE nu a atins limitele financiare de la care s-ar aplica dreptul comunitar al concurenţei;
AA. întrucât introducerea unor norme exagerat de restrictive privind proprietatea media riscă să reducă competitivitatea întreprinderilor europene pe piaţa mondială şi să crească influenţa grupurilor media din afara Europei;
AB. întrucât consumatorii de informaţie ar trebui să aibă acces la o gamă largă de conţinuturi;
AC. întrucât creatorii de informaţie se străduiesc să producă conţinuturi de cea mai înaltă calitate posibilă, dar condiţiile de realizare a acestui lucru nu sunt la fel de satisfăcătoare pentru realizarea acestui lucru în toate statele membre;
AD. întrucât proliferarea noilor media (internet în bandă largă, canale satelit, televiziunea terestră digitală etc.) şi a diverselor forme de proprietate a mijloacelor de informare nu sunt în sine suficiente pentru a garanta pluralismul în ce priveşte conţinutul media;
AE. întrucât normele cu privire la calitatea conţinuturilor şi protecţia minorilor trebuie să se aplice atât la nivelul mijloacelor de informare în masă publice cât şi cele private;
AF. întrucât întreprinderile media constituie entităţi de neînlocuit din perspectiva pluralismului şi a apărării democraţiei, trebuind astfel să fie mai activ implicate în practicile legate de etica afacerilor şi responsabilitatea socială;
AG întrucât în mijloacele de informare comerciale conţinuturile generate de utilizatori privaţi, în special conţinuturile audiovizuale, se utilizează din ce în ce mai mult contra unei sume modeste sau chiar gratuit, ceea ce ridică probleme de etică, de protecţie a vieţii private şi reprezintă o practică ce supune ziariştii şi pe ceilalţi profesionişti din mijloacele de informare în masă unei presiuni concurenţiale nejustificate;
AH. întrucât utilizarea crescândă a conţinuturilor generate de utilizatori nu respectă întotdeauna normele privind viaţa privată a cetăţenilor şi a persoanelor publice şi întrucât, prin urmare, este necesar să existe mijloace legale pentru protejarea celor afectaţi;
AI. întrucât blogurile reprezintă o contribuţie nouă şi importantă la pluralismul mediatic şi sunt un mijloc de exprimare folosit din ce în ce mai mult de profesioniştii din mijloacele de informare în masă, precum şi de persoane private; răspândirea lor implică necesitatea elaborării unor garanţii legale care să prevadă şi stabilirea responsabilităţii în caz de litigiu şi să instituie dreptul la replică;
AJ. întrucât operatorilor publici de difuziune trebuie să li se ofere o finanţare stabilă precum şi mijloace de a promova interesul public şi valorile sociale, aceştia trebuind să acţioneze într-un mod onest şi echilibrat;
AK. întrucât statele membre dispun de o marjă largă în interpretarea misiunii şi finanţării mijloacelor publice de informare în masă;
AL. întrucât mijloacele publice de informare în masă au o prezenţă notabilă doar în domeniile audiovizualului şi ale serviciilor neliniare;
AM. întrucât faptul că fundamentul durabil al modelului european audiovizual trebuie să reprezinte un echilibru între un serviciu public puternic, independent şi pluralist şi un sector comercial dinamic; întrucât continuitatea acestui model este esenţială pentru vitalitatea şi calitatea creaţiei, pentru pluralismul media şi respectarea şi promovarea diversităţii culturale;
AN. întrucât uneori serviciile publice media din statele membre ale UE suferă atât din cauza finanţării insuficiente, cât şi a presiunii politice;
AO. întrucât misiunea atribuită serviciilor publice de difuziune în fiecare stat membru necesită finanţări pe termen lung şi garantarea independenţei, ceea ce nu se realizează în toate statele membre ale UE;
AP. întrucât în anumite state membre mijloacele publice de informare pot juca un rol preeminent atât în privinţa calităţii, cât şi a audienţei,
AQ. întrucât accesul public universal la un conţinut de înaltă calitate şi diversificat este şi mai important în contextul schimbărilor tehnologice şi al concentrării crescânde, precum şi în condiţiile unui mediu globalizat, în care competiţia a devenit mai acută; întrucât serviciile publice de difuziune sunt esenţiale pentru o formare a opiniei în spiritul democraţiei, care să permită publicului să se familiarizeze cu diversitatea culturală şi să garanteze pluralismul; şi întrucât aceste servicii trebuie să fie capabile să folosească noile platforme de difuziune pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea lor proprie, pentru a se adresa tuturor grupurilor sociale, indiferent de mijloacele de acces utilizate;
AR. întrucât mijloacele publice de informare în masă au nevoie de finanţare publică suficientă pentru a le permite acestora să concureze cu mijloacele comerciale de informare în masă, oferind un standard ridicat de conţinut cultural şi informaţional;
AS. întrucât în cursul ultimului deceniu au apărut noi canale de informare în masă şi întrucât cota crescândă din veniturile provenite din publicitate încasate de site-urile internet reprezintă o sursă de preocupare pentru presa scrisă tradiţională;
AT. întrucât serviciile publice şi cele comerciale de difuziune vor continua să aibă roluri complementare alături de operatori noi în peisajul mediatic care dispune de o multitudine de platforme de difuzare;
AU. întrucât UE nu are în sine competenţa de a reglementa concentrarea mijloacelor de informare în masă, dar are cu toate acestea competenţe la nivelul diferitelor politici, care îi permit să joace un rol activ în apărarea şi promovarea pluralismului mediatic; întrucât domeniile în care UE poate şi trebuie să practice o politică activă care să consolideze şi să stimuleze pluralismul mediatic sunt: legislaţia în materie de concurenţă şi de ajutoare de stat, reglementările care vizează audiovizualul şi telecomunicaţiile, precum şi relaţiile comerciale (externe);
AV. întrucât numărul de conflicte legate de libertatea de expresie continuă să crească;
AW. întrucât, într-o societate a informaţiei, educaţia în domeniul media este un mijloc esenţial pentru a oferi cetăţenilor posibilitatea de a contribui activ şi informat la viaţa democratică;
AX. întrucât volumul crescând de informaţii oferite (în special datorită internetului) face ca interpretarea şi evaluarea acestora să devină tot mai importantă;
AY. întrucât promovarea educaţiei în domeniul mass-media în rândul cetăţenilor Uniunii Europene trebuie să beneficieze de un sprijin mai puternic;
AZ. întrucât mijloacele de informare europene operează în prezent pe o piaţă globalizată, ceea ce înseamnă că restricţiile globale privind proprietarii acestora le vor afecta în mod semnificativ capacitatea de a concura cu companii din ţări terţe, cărora nu li se aplică aceleaşi restricţii; întrucât, prin urmare, este necesar să se realizeze un echilibru între aplicarea coerentă a regulilor de concurenţă loială şi existenţa unor supape de siguranţă privind pluralismul, pe de o parte, şi garantarea flexibilităţii necesare pentru companii pentru a putea concura pe piaţa internaţională de media, pe de altă parte;
BA. întrucât trăim într-o societate a bombardamentului informaţional, a comunicării instantanee şi a mesajelor nefiltrate, iar pentru selectarea informaţiei este nevoie de competenţe specifice;
BB. întrucât măsurile de consolidare şi de promovare a pluralismului mediatic trebuie să fie fundamentale pentru relaţiile externe ale UE (în domeniul comerţului şi în orice alt domeniu), în special în contextul politicii europene de vecinătate, al strategiei de extindere şi al acordurilor bilaterale de parteneriat;
1. îndeamnă Comisia şi statele membre să garanteze pluralismul mijloacelor de informare în masă, să asigure accesul cetăţenilor UE la mijloace de informare în masă libere şi diversificate şi să recomande îmbunătăţiri dacă este cazul;
2. are convingerea că un sistem pluralist de mijloace de informare în masă reprezintă o cerinţă esenţială pentru asigurarea continuităţii modelului social european democratic;
3. constată că peisajul mediatic european este supus unei convergenţe continue, atât din punct de vedere al mijloacelor de informare în masă, cât şi al pieţelor;
4. subliniază faptul că, în cadrul sistemului de mijloace de informare în masă, concentrarea proprietăţii creează un mediu care favorizează monopolizarea pieţei publicitare, introduce bariere în calea intrării pe piaţă a noilor agenţi economici şi, de asemenea, conduce la uniformitatea conţinutului mediatic;
5. subliniază faptul că dezvoltarea sistemului de mijloace de informare în masă se orientează, din ce în ce mai mult, spre obţinerea de profituri şi că, prin urmare, nu se asigură o protecţie adecvată a proceselor sociale, politice sau economice şi a valorilor înscrise în codurile de conduită ale jurnaliştilor; consideră, prin urmare, că legislaţia în domeniul concurenţei trebuie să se îmbine cu legislaţia privind mijloacele de informare în masă, pentru a garanta accesul, concurenţa şi calitatea şi pentru a preveni conflictele de interese între concentrarea proprietăţii asupra mijloacelor de informare în masă şi puterea politică, care sunt în detrimentul concurenţei libere, condiţiilor de concurenţă echitabilă şi pluralismului;
6. solicită, prin urmare, atât garantarea unui echilibru între organismele de radiodifuziune publice şi private - în statele membre în care există, în prezent, organisme publice de radiodifuziune - cât şi garantarea îmbinării legislaţiei în domeniul concurenţei cu legislaţia privind mijloacele de informare în masă, pentru a consolida pluralismul mijloacelor de informare în masă; subliniază faptul că organismele publice de radiodifuziune se orientează, de asemenea, din ce în ce mai mult spre obţinerea de profituri, ceea ce generează, adesea, întrebări cu privire la adecvarea utilizării fondurilor publice;
7. consideră că obiectivele principale ale autorităţilor publice ar trebui să fie crearea condiţiilor adecvate pentru a asigura un nivel înalt de calitate a mijloacelor de informare în masă (inclusiv a mijloacelor publice de informare în masă), pentru a asigura diversitatea acestora şi a garanta independenţa deplină a jurnaliştilor;
8. solicită adoptarea de măsuri în vederea ameliorării competitivităţii grupurilor mediatice europene, pentru a contribui, astfel, în mod semnificativ la creşterea economică, care trebuie susţinută şi prin sensibilizarea cetăţenilor şi îmbogăţirea cunoştinţelor acestora în legătură cu aspectele economice şi financiare;
9. subliniază influenţa crescândă, în UE şi mai ales în noile state membre, a investitorilor extracomunitari în sectorul mijloacelor de informare în masă;
10. solicită aplicarea consecventă a dispoziţiilor legislaţiei în domeniul concurenţei la nivel european şi naţional pentru a asigura un nivel înalt de concurenţă, precum şi accesul pe piaţă al noilor competitori;
11. consideră că legislaţia europeană în domeniul concurenţei a contribuit la limitarea concentrării mijloacelor de informare în masă; subliniază, cu toate acestea, importanţa supravegherii independente, de către statele membre, a mijloacelor de informare în masă şi solicită, în acest sens, ca reglementarea mijloacelor de informare în masă la nivel naţional să fie eficientă, clară, transparentă şi exigentă;
12. salută intenţia comisiei de a crea indicatori concreţi pentru evaluarea pluralităţii mediatice;
13. solicită elaborarea unor noi indicatori, pe lângă cel referitor la pluralismul mijloacelor de informare în masă, care să reprezinte criterii pentru analizarea mijloacelor de informare în masă, inclusiv pentru analizarea orientării acestora în ceea ce priveşte democraţia, statul de drept, drepturile omului şi ale minorităţilor şi codurile de conduită profesională ale jurnaliştilor;
14. consideră că normele privind concentrarea mijloacelor de informare în masă ar trebui să guverneze nu numai proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă şi producţia de conţinut mediatic, ci şi canalele (electronice) şi mecanismele de acces la conţinutul de pe internet şi de diseminare a acestuia, cum ar fi motoarele de căutare;
15. subliniază necesitatea asigurării accesului la informaţie pentru persoanele cu dizabilităţi;
16. sugerează, în acest sens, înfiinţarea unor ombudsmani independenţi sau a unor organisme asemănătoare pentru mijloacele de informare în masă în statele membre care încă nu au astfel de organisme;
17. recunoaşte faptul că autoreglementarea are un rol important în asigurarea pluralismului mediatic; salută iniţiativele existente în domeniu;
18. încurajează crearea unei carte a libertăţii mijloacelor de informare în masă, care să garanteze libertatea de expresie şi pluralismul;
19. solicită să se respecte libertatea mijloacelor de informare în masă şi să se ţină întotdeauna seama de codul de etică;
20. subliniază necesitatea instaurării unor sisteme de monitorizare şi punere în aplicare a pluralismului mijloacelor de informare în masă, bazate pe indicatori fiabili şi imparţiali;
21. subliniază necesitatea ca autorităţile UE şi ale statelor membre să garanteze independenţa editorială şi jurnalistică prin instituirea unor garanţii sociale şi juridice specifice şi adecvate şi atrage atenţia, prin urmare, asupra importanţei creării şi aplicării în mod uniform în statele membre şi în toate pieţele în care funcţionează societăţi de media domiciliate în UE, a cartelor editoriale pentru a împiedica proprietarii, acţionarii sau organismele externe, precum guvernele, să influenţeze conţinutul ştirilor;
22. invită statele membre să asigure, prin mijloace adecvate, un echilibru corect între sensibilităţile politice şi sociale, mai ales în ceea ce priveşte programele de ştiri şi de actualităţi;
23. propune încurajarea unor coduri facultative de conduită cu privire la codurile etice şi condiţiile de utilizare a conţinuturilor generate de utilizatori în publicaţiile comerciale şi introducerea drepturilor de autor, proporţional cu valoarea comercială a acestora;
24. salută dinamismul şi diversitatea pe care le-au adus noile mijloace de informare în masă în peisajul mediatic şi încurajează folosirea într-un mod responsabil a noilor tehnologii precum televiziunea mobilă ca platformă pentru mijloacele de informare în masă comerciale, publice şi pentru cele ale comunităţilor;
25. sugerează clarificarea statutului juridic al blogurilor şi al site-urilor bazate pe conţinut generat de utilizatori în sensul asimilării acestora, în faţa legii, cu orice altă formă de exprimare publică;
26. îşi exprimă sprijinul pentru garantarea drepturilor de autor la nivelul presei on-line, părţile terţe având obligaţia să menţioneze sursa atunci când preiau declaraţii;
27. recomandă includerea educaţiei în domeniul mass-media printre competenţele europene de bază şi sprijină elaborarea unei programe europene de bază pentru educaţia în domeniul mass-media, subliniind în acelaşi timp rolul acestora în depăşirea oricărei forme de decalaj digital;
28. susţine că scopul educaţiei în domeniul media trebuie să fie, aşa cum prevede Recomandarea 1466 (2000) a Consiliului Europei, acela de a oferi cetăţenilor instrumente pentru interpretarea critică şi utilizarea volumului tot mai mare de informaţii care li se transmit; consideră că, prin intermediul acestui proces educativ, cetăţenii vor deveni capabili să elaboreze mesaje şi să selecţioneze mijloacele de informare cele mai adecvate pentru a le comunica, exercitându-şi astfel pe deplin dreptul la libertatea de informare şi exprimare;
29. îndeamnă Comisia să acorde, în ceea ce priveşte adoptarea unei abordări europene privind educaţia în domeniul mass-media, suficientă atenţie normelor privind evaluarea conţinuturilor importante şi schimburile de bune practici în această privinţă;
30. invită Comisia să îşi asume angajamentul de a promova un cadru juridic stabil, care să garanteze un nivel ridicat de protecţie a pluralismului în toate statele membre;
31. solicită Comisiei şi statelor membre să consolideze pe piaţa televiziunii cu transmisie pe cablu, satelitară sau cu transmisie analogică/digitală, un cadru obiectiv de acordare a licenţelor de emisie pe baza unor criterii transparente şi egale pentru toţi, cu scopul de a institui un sistem concurenţial pluralist şi de a evita abuzurile de tip monopolist sau generate de ocuparea unor poziţii predominante;
32. solicită Comisiei să ia în consideraţie consecinţele utilizării incorecte, cu încălcarea principiilor eticii, a conţinuturilor generate de utilizatori;
33. reaminteşte statelor membre că, în procesul decizional, autorităţilor de reglementare trebuie să urmărească permanent un echilibru între sarcinile care le-au fost încredinţate şi libertatea de exprimare tutelată, în ultimă instanţă, de justiţie;
34. reaminteşte Comisiei că i s-a solicitat, de mai multe ori, să elaboreze o directivă destinată să asigure pluralismul, să încurajeze şi să prezerveze diversitatea culturală, astfel cum a fost definită în Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală, precum şi să garanteze accesul tuturor companiilor din domeniul media la mijloacele tehnice care să le permită să se adreseze publicului în totalitatea sa;
35. îndeamnă statele membre să sprijine serviciile publice de radiodifuziune de înaltă calitate, în măsură să ofere o alternativă reală la programele canalelor comerciale şi care, fără a fi nevoite să concureze pentru a obţine cote de audienţă şi venituri din publicitate, pot ocupa un loc relevant în panorama europeană, ca piloni de menţinere a pluralismului mass-media, a dialogului democratic şi a accesului tuturor cetăţenilor la conţinuturi de calitate;
36. solicită Comisiei şi statelor membre să sprijine o cooperare mai extinsă între autorităţile de reglementare europene şi să intensifice schimburile de opinii şi discuţiile oficiale şi neoficiale dintre autorităţile de reglementare din sectorul transmisiilor de radio şi televiziune;
37. recomandă ca, acolo unde este cazul, mediile publice din statele membre să asigure reflectarea naturii multiculturale a regiunilor;
38. încurajează publicarea structurii de proprietate a tuturor formelor de presă pentru a facilita înţelegerea obiectivelor operatorului şi a editorului şi a informaţiilor referitoare la acesta;
39. încurajează statele membre să garanteze că aplicarea dreptului naţional al concurenţei mijloacelor de informare în masă, precum şi sectorului internetului şi al tehnologiilor comunicaţiilor, facilitează şi promovează pluralismul mijloacelor de informare în masă; invită Comisia să ţină seama de impactul normelor europene de concurenţă asupra pluralismului mijloacelor de informare în masă atunci când le pune în aplicare;
40. recomandă ca normele ce reglementează ajutoarele de stat să fie elaborate şi puse în aplicare într-un mod care să permită mijloacelor publice şi comunitare de informare în masă să îşi îndeplinească rolul într-un mediu dinamic, asigurându-se în acelaşi timp că mass-media publică îşi îndeplineşte sarcina încredinţată de statele membre într-o manieră transparentă şi responsabilă şi evitând folosirea abuzivă a fondurilor publice din motive avantajoase din punct de vedere politic sau economic;
41. solicită Comisiei Europene să ţină cont de Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală şi de recomandarea sus-menţionată a Consiliului Europei atunci când va decide cu privire la necesitatea revizuirii Comunicării sale privind radiodifuziunea; în cazul în care Comisia Europeană hotărăşte să revizuiască orientările existente, Parlamentul European solicită ca toate măsurile sau clarificările propuse să fie analizate din perspectiva impactului acestora asupra pluralismului mediatic şi să respecte competenţele statelor membre;
42. recomandă Comisiei Europene să folosească, dacă consideră necesar, procesul de revizuire a Comunicării CE privind radiodifuziunea pentru a consolida serviciul public de difuziune în poziţia sa de garant al pluralismului mediatic în Uniunea Europeană;
43. consideră că mijloacele de informare audiovizuale publice trebuie să dezvolte, pe lângă programele tradiţionale, şi servicii şi căi de informare noi şi să poată interacţiona cu toate reţelele şi platformele digitale pentru a-şi putea realiza obiectivul în era tehnologiei digitale;
44. salută punerea în aplicare, în anumite state membre, a dispoziţiilor care solicită furnizorilor de televiziune prin cablu să includă în grila de programe canale de stat şi să aloce o secţiune din spectrul digital furnizorilor publici;
45. îndeamnă Comisia Europeană să aplice o înţelegere generoasă a conceptului de misiune a difuzorilor din serviciile publice, în conformitate cu o interpretare dinamică şi de perspectivă a protocolului la Tratatul de la Amsterdam sus-menţionat, mai ales în ceea ce priveşte participarea liberă a serviciilor publice de difuziune la dezvoltările tehnologice şi la formele derivate de producere de conţinuturi şi de prezentări (atât pentru serviciile lineare cât şi pentru cele nelineare); Acest fapt trebuie să includă şi finanţarea corespunzătoare pentru noile servicii, ca parte a misiunii serviciilor publice de difuziune;
46. reafirmă că reglementarea utilizării spectrului de frecvenţe trebuie să ţină cont de obiectivele interesului public, cum ar fi pluralismul mediatic, şi acest lucru nu trebuie să fie determinat de o abordare bazată exclusiv pe imperativele pieţei; În plus, statele membre trebuie să rămână răspunzătoare pentru alocarea frecvenţelor pentru a răspunde nevoilor specifice ale societăţilor respective, mai ales în contextul apărării şi promovării pluralismului democratic;
47. recomandă menţinerea şi, acolo unde este nevoie, prelungirea normelor obligatorii în timpul revizuirii pachetului telecom;
48. este de acord cu recomandarea Consiliului Europei privind pluralismul mass-media (CM/Rec(2007)2, conform căreia trebuie să se asigure accesul echitabil al furnizorilor de conţinut la reţelele de comunicaţii electronice;
49. atrage atenţia asupra Rezoluţiei sale din 13 noiembrie 2007 privind interoperabilitatea serviciilor de televiziune digitală interactivă1, deoarece interoperabilitatea este de importanţă fundamentală pentru pluralismul mass-media;
50. solicită o abordare echilibrată a alocării spectrului de frecvenţe, în vederea asigurării accesului echitabil al tuturor actorilor şi protejării pluralismului mijloacelor de informare în masă;
51. este preocupat de poziţia dominantă a unui număr mic de actori importanţi online , care limitează intrarea pe piaţă a unor actori noi, şi, prin urmare, creativitatea şi spiritul întreprinzător din acest sector;
52. solicită o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte datele cu caracter personal şi informaţiile despre utilizatori, deţinute de către motoarele de căutare pe Internet, furnizorii de poştă electronică şi site-urile de reţele sociale;
53. consideră că normele existente la nivel comunitar sunt suficiente pentru garantarea accesibilităţii ghidurilor electronice de programe şi a instrumentelor de prezentare şi navigare similare, dar că ar trebui să se examineze posibilitatea adoptării unor măsuri suplimentare cu privire la modul în care este prezentată informaţia despre programele disponibile, în vederea garantării accesibilităţii la serviciile de interes general; solicită Comisiei să stabilească prin intermediul procedurilor consultative dacă sunt necesare orientări minime sau regulamente specifice de sector pentru garantarea pluralismului mass-media;
54. solicită garantarea echilibrului dintre organismele de difuziune publice şi private, precum şi aplicarea coerentă a dreptului concurenţei şi a legislaţiei privind mass-media, în vederea consolidării pluralismului mijloacelor de informare în masă;
55. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.
EXPUNERE DE MOTIVE
EU membership has almost doubled since the beginning of 2004. Ensuring the convergence of standards for the protection of democracy and basic freedoms towards the highest existing levels is one of the main post-enlargement challenges.
In this context, the report welcomes all initiatives aimed at safeguarding democracy and points out that the media remains an influential political tool, which should not be treated solely on economic terms.
The report recognises the decision of the European Commission to entrust determining the reliable and impartial indicators of media pluralism to a consortium of 3 European universities. In addition, this report stresses the need to institute the monitoring and implementation systems based on the indicators thus determined. Media ombudsmen are seen as a part of the necessary systems.
The report also recognises the ongoing efforts of publishers' and journalists' representatives to create a charter of media freedom. In addition, the report underscores the need for social and legal guarantees for journalists and editors.
The report advocates the adoption by the multinational enterprises of the best practice for editorial and journalistic freedom in each country where they operate. It expresses concern over lower standards being applied in the member states acceded to the EU in 2004 and 2007.
The development and acceptance of new technologies have led to the emergence of new media channels and new kinds of content. The emergence of new media has brought more dynamic and diversity into the media landscape; the report encourages responsible use of new channels.
In this context the report points out that the undetermined and unindicated status of authors and publishers of weblogs causes uncertainties regarding impartiality, reliability, source protection, applicability of ethical codes and the assignment of liability in the event of lawsuits.
It recommends clarification of the legal status of different categories of weblog authors and publishers as well as disclosure of interests and voluntary labelling of weblogs.
The report acknowledges the spreading use for a nominal fee of user-generated content by the commercial publications and the privacy and competition issues this generates. It recommends compensating non-professionals commensurately to the commercial value they generate and using ethical codes to protect the privacy of citizens and public figures.
The report acknowledges the challenges posed to the print outlets by the migration of the advertising revenues to the internet but points out that new commercial media landscape is dominated by the established public and private media content providers. It also takes the standpoint that the concentration of media ownership is approaching levels where the media pluralism is not guaranteed by the forces of the free market, especially in the new member states.
The report recognises that the public service media needs a sizable and stable market share to fulfil its mission but urges it to avoid unfair competition and pursuit of the market share for its own sake. It point out that whereas in certain markets the public service media is a leading market participant, it mostly suffers from inadequate funding and political pressure.
Finally the report recognises the need to increase media literacy in the EU, recommends the inclusion of media literacy among the 9 basic competences and supports the development of the European core curriculum for media literacy.
9.4.2008
AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare
destinat Comisiei pentru cultură şi educaţie
privind concentrarea şi pluralismul mass-mediei în Uniunea Europeană
Raportor pentru aviz: Jorgo Chatzimarkakis
SUGESTII
Comisia pentru afaceri economice şi monetare recomandă Comisiei pentru cultură şi educaţie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
1. are convingerea că un sistem pluralist de mijloace de informare în masă reprezintă o cerinţă esenţială pentru asigurarea continuităţii modelului social european democratic;
2. constată că peisajul mediatic european este supus unei convergenţe continue, atât din punct de vedere al mijloacelor de informare în masă, cât şi al pieţelor;
3. subliniază faptul că, în cadrul sistemului de mijloace de informare în masă, concentrarea proprietăţii creează un mediu care favorizează monopolizarea pieţei publicitare, introduce bariere în calea intrării pe piaţă a noilor agenţi economici şi, de asemenea, conduce la uniformitatea conţinutului mediatic;
4. subliniază faptul că dezvoltarea sistemului de mijloace de informare în masă se orientează, din ce în ce mai mult, spre obţinerea de profituri şi că, prin urmare, nu se asigură o protecţie adecvată a proceselor sociale, politice sau economice şi a valorilor înscrise în codurile de conduită ale jurnaliştilor; consideră, prin urmare, că legislaţia în domeniul concurenţei trebuie să se îmbine cu legislaţia privind mijloacele de informare în masă, pentru a garanta accesul, concurenţa şi calitatea şi pentru a preveni conflictele de interese între concentrarea proprietăţii asupra mijloacelor de informare în masă şi puterea politică, care sunt în detrimentul concurenţei libere, condiţiilor de concurenţă echitabilă şi pluralismului;
5. solicită, prin urmare, atât garantarea unui echilibru între organismele de radiodifuziune publice şi private - în statele membre în care există, în prezent, organisme publice de radiodifuziune - cât şi garantarea îmbinării legislaţiei în domeniul concurenţei cu legislaţia privind mijloacele de informare în masă, pentru a consolida pluralismul mijloacelor de informare în masă; subliniază faptul că organismele publice de radiodifuziune se orientează, de asemenea, din ce în ce mai mult spre obţinerea de profituri, ceea ce generează, adesea, întrebări cu privire la adecvarea utilizării fondurilor publice;
6. consideră că obiectivele principale ale autorităţilor publice ar trebui să fie crearea condiţiilor adecvate pentru a asigura un nivel înalt de calitate a mijloacelor de informare în masă (inclusiv a mijloacelor publice de informare în masă), pentru a asigura diversitatea acestora şi a garanta independenţa deplină a jurnaliştilor;
7. solicită adoptarea de măsuri în vederea ameliorării competitivităţii grupurilor mediatice europene, pentru a contribui, astfel, în mod semnificativ la creşterea economică, care trebuie susţinută şi prin sensibilizarea cetăţenilor şi îmbogăţirea cunoştinţelor acestora în legătură cu aspectele economice şi financiare;
8. subliniază influenţa crescândă, în Uniunea Europeană şi mai ales în noile state membre, a investitorilor extracomunitari în sectorul mijloacelor de informare în masă;
9. solicită aplicarea consecventă a dispoziţiilor legislaţiei în domeniul concurenţei la nivel european şi naţional pentru a asigura un nivel înalt de concurenţă, precum şi accesul pe piaţă al noilor competitori;
10. consideră că legislaţia europeană în domeniul concurenţei a contribuit la limitarea concentrării mijloacelor de informare în masă; subliniază, cu toate acestea, importanţa supravegherii independente, de către statele membre, a mijloacelor de informare în masă şi solicită, în acest sens, ca reglementarea mijloacelor de informare în masă la nivel naţional să fie eficientă, clară, transparentă şi exigentă;
11. salută intenţia Comisiei de a crea indicatori concreţi pentru evaluarea pluralităţii mediatice în Uniunea Europeană;
12. solicită elaborarea unor noi indicatori, pe lângă cel referitor la pluralismul mijloacelor de informare în masă, care să reprezinte criterii pentru analizarea mijloacelor de informare în masă, inclusiv pentru analizarea orientării acestora în ceea ce priveşte democraţia, statul de drept, drepturile omului şi ale minorităţilor şi codurile de conduită profesională ale jurnaliştilor;
13. consideră că normele privind concentrarea mijloacelor de informare în masă ar trebui să guverneze nu numai proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă şi producţia de conţinut mediatic, ci şi canalele (electronice) şi mecanismele de acces la conţinutul de pe internet şi de diseminare a acestuia, cum ar fi motoarele de căutare.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
8.4.2008 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
34 0 0 |
||||
Membri titulari prezenţi la votul final |
Gabriele Albertini, Mariela Velichkova Baeva, Pervenche Berès, Sebastian Valentin Bodu, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Christian Ehler, Jonathan Evans, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Donata Gottardi, Dariusz Maciej Grabowski, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Sophia in ‘t Veld, Kurt Joachim Lauk, Astrid Lulling, John Purvis, Alexander Radwan, Bernhard Rapkay, Heide Rühle, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Peter Skinner, Margarita Starkevičiūtė, Ieke van den Burg, Cornelis Visser |
|||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Jorgo Chatzimarkakis, Werner Langen, Thomas Mann, Gianni Pittella, Bilyana Ilieva Raeva, Kristian Vigenin |
|||||
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
Tobias Pflüger |
|||||
23.4.2008
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie
destinat Comisiei pentru cultură şi educaţie
privind concentrarea şi pluralismul mass-mediei în Uniunea Europeană
Raportor pentru aviz: Ivo Belet
SUGESTII
Comisia pentru industrie, cercetare şi energie recomandă Comisiei pentru cultură şi educaţie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât blocajele la nivelul infrastructurii pot reprezenta o ameninţare la adresa pluralismului mijloacelor de informare în masă şi întrucât monitorizarea efectivă de către organismele naţionale de reglementare, astfel cum s-a specificat în Pachetul Telecom, este esenţială pentru abordarea pluralismului mijloacelor de informare în masă,
B. întrucât datorită evoluţiei tehnologice editorii de ziare distribuie din ce în ce mai mult conţinut prin intermediul Internetului şi, prin urmare, depind în mare măsură de veniturile din publicitate (online),
1. este de acord cu recomandarea Consiliului Europei privind pluralismul mass-media (CM/Rec(2007)2, conform căreia trebuie să se asigure accesul echitabil al furnizorilor de conţinut la reţelele de comunicaţii electronice;
2. subliniază importanţa Pachetului Telecom pentru consolidarea concurenţei şi reducerea blocajelor la nivelul infrastructurii;
3. atrage atenţia asupra Rezoluţiei sale din 13 noiembrie 2007 privind interoperabilitatea serviciilor de televiziune digitală interactivă1, deoarece interoperabilitatea este de importanţă fundamentală pentru pluralismul mass-media;
4. solicită o abordare echilibrată a alocării spectrului de frecvenţe, în vederea asigurării accesului echitabil al tuturor actorilor şi protejării pluralismului mijloacelor de informare în masă;
5. solicită o abordare echilibrată a neutralităţii reţelelor, în cadrul căreia consumatorul să reprezinte factorul determinant pentru acordarea unui tratament preferenţial sau introducerea unor restricţii; consideră că revizuirea legislaţiei în domeniul telecomunicaţiilor constituie oportunitatea ideală pentru a obţine o mai mare transparenţă în acest domeniu;
6. este preocupat de poziţia dominantă a unui număr mic de actori importanţi online , care limitează intrarea pe piaţă a unor actori noi, şi, prin urmare, creativitatea şi spiritul întreprinzător din acest sector;
7. este preocupat de poziţia dominantă pe care o deţine Google pe piaţa ţintă de publicitate online, ceea ce pune în pericol pluralismul mijloacelor de informare în masă, deoarece Google poate utiliza mecanisme neclare de stabilire a preţurilor pentru editorii care depind de publicitatea realizată prin intermediul acestuia;
8. este preocupat de fuziunea dintre Google şi Double Click, care poate avea drept rezultat controlul accesului la serviciile specializate de publicitate online, pe baza datelor cu caracter personal ale utilizatorilor Internetului; consideră că un control adecvat este esenţial pentru a se evita abuzul de poziţie dominantă; solicită Comisiei să propună un model în acest sens;
9. solicită o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte datele cu caracter personal şi informaţiile despre utilizatori, deţinute de către motoarele de căutare pe Internet, furnizorii de poştă electronică şi site-urile de reţele sociale;
10. consideră că normele existente la nivel comunitar sunt suficiente pentru garantarea accesibilităţii ghidurilor electronice de programe şi a instrumentelor de prezentare şi navigare similare, dar că ar trebui să se examineze posibilitatea adoptării unor măsuri suplimentare cu privire la modul în care este prezentată informaţia despre programele disponibile, în vederea garantării accesibilităţii la serviciile de interes general; solicită Comisiei să stabilească prin intermediul procedurilor consultative dacă sunt necesare orientări minime sau regulament specific de sector pentru garantarea pluralismului mass-media;
11. susţine revizuirea în mod regulat a dispoziţiilor privind obligaţiile de difuzare „must-carry”, având în vedere schimbările tehnologice şi concurenţiale, astfel cum propune Comisia în revizuirea Pachetului Telecom, şi consideră că accesul garantat la serviciul public de radiodifuziune şi la serviciile de interes general, inclusiv în mediul digital, trebuie cel puţin garantate de către statele membre.
12. solicită garantarea echilibrului dintre organismele de difuziune publice şi private, precum şi aplicarea coerentă dreptului concurenţei şi a legislaţiei privind mass-media, în vederea consolidării pluralismului mijloacelor de informare în masă.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
21.4.2008 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
37 0 0 |
||||
Membri titulari prezenţi la votul final |
Šarūnas Birutis, Jan Březina, Philippe Busquin, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Den Dover, Norbert Glante, András Gyürk, Fiona Hall, David Hammerstein, Mary Honeyball, Romana Jordan Cizelj, Werner Langen, Anne Laperrouze, Eluned Morgan, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Atanas Paparizov, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Anni Podimata, Vladimír Remek, Andres Tarand, Catherine Trautmann, Claude Turmes, Nikolaos Vakalis |
|||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Göran Färm, Eija-Riitta Korhola, Pierre Pribetich, Vittorio Prodi, Esko Seppänen, Silvia-Adriana Ţicău, Vladimir Urutchev, Lambert van Nistelrooij |
|||||
6.5.2008
AVIZ al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
destinat Comisiei pentru cultură şi educaţie
privind concentrarea şi pluralismul mass-mediei în Uniunea Europeană
Raportor pentru aviz: Luis Herrero-Tejedor
SUGESTII
Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne recomandă Comisiei pentru cultură şi educaţie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât Parlamentul European şi-a exprimat, în mod repetat, opinia conform căreia Comisia ar trebui să instituie un cadru juridic stabil, atât în sectorul media, cât şi în societatea informaţională, în ansamblul ei, astfel încât să garanteze un nivel echivalent de protecţie a pluralismului în statele membre şi să permită operatorilor să beneficieze de oportunităţile create de piaţa unică,
B. având în vedere că pluralismul media constituie un pilon fundamental al dreptului la libertatea de exprimare şi de informare, consfinţit la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
C. întrucât, aşa cum subliniază Comisia în documentul său de lucru, conceptul de pluralism în materie de mass-media nu poate fi limitat la concentrarea proprietăţii în sector, ci include şi aspecte legate de serviciile publice de radiodifuziune, puterea politică, concurenţa economică, diversitatea culturală, dezvoltarea noilor tehnologii, transparenţă şi condiţiile de muncă ale jurnaliştilor din Uniunea Europeană;
D. întrucât, după cum a avertizat Parlamentul European încă din anul 1995, disparităţile în materie de concentrare a mass-media existente în dreptul intern au repercusiuni negative în ceea ce priveşte funcţionarea pieţei unice ce trebuie eliminate printr-o directivă de armonizare a dispoziţiilor naţionale, în conformitate cu articolul 95 din tratatul CE,
E. întrucât, în practică, autorităţile interferează frecvent cu principiul fundamental de a da şi a primi liber informaţii ,
F. întrucât serviciile publice de radiodifuziune trebuie să dispună de resursele şi instrumentele necesare, de natură să le asigure independenţa reală faţă de presiunile politice şi forţele pieţei;
G. întrucât, în prezent, serviciile publice de radiodifuziune sunt constrânse, nejustificat şi în detrimentul calităţii programelor lor, să concureze, în ceea ce priveşte cotele de audienţă, cu canalele comerciale, al căror obiectiv final nu este calitatea, ci satisfacerea cererii majoritare a publicului,
H. întrucât, atâta timp cât vor fi obligate să satisfacă, în principal, preferinţele majoritare ale publicului, serviciile publice de radiodifuziune vor continua să-şi ignore rolul subsidiar, intervenind pe piaţa publicitară şi intrând în concurenţă neloială cu televiziunile comerciale,
1. invită Comisia să îşi asume angajamentul de a promova un cadru juridic stabil, care să garanteze un nivel ridicat de protecţie a pluralismului în toate statele membre;
2. solicită Comisiei şi statelor membre să consolideze pe piaţa televiziunii cu transmisie pe cablu, satelitară sau cu transmisie analogică/digitală, un cadru obiectiv de acordare a licenţelor de emisie pe baza unor criterii transparente şi egale pentru toţi, cu scopul de a institui un sistem concurenţial pluralist şi de a evita abuzurile de tip monopolist sau generate de ocuparea unor poziţii predominante;
3. solicită Comisiei să ia în consideraţie consecinţele utilizării incorecte, cu încălcarea principiilor eticii, a conţinuturilor generate de utilizatori;
4. regretă că noua directivă privind serviciile prestate de mediile audiovizuale se limitează să instituie obligaţia ca statele membre să garanteze independenţa autorităţilor naţionale de reglementare, fără a defini mai bine rolul acestora din urmă;
5. reaminteşte statelor membre că, în procesul decizional, autorităţilor de reglementare trebuie să urmărească permanent un echilibru între sarcinile care le-au fost încredinţate şi libertatea de exprimare tutelată, în ultimă instanţă, de justiţie;
6. reaminteşte Comisiei că i s-a solicitat, de mai multe ori, să elaboreze o directivă destinată să asigure pluralismul, să încurajeze şi să prezerveze diversitatea culturală, astfel cum a fost definită în Convenţia UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, semnată la Paris, la 20 octombrie 2005, precum şi să garanteze accesul tuturor companiilor din domeniul media la mijloacele tehnice care să le permită să se adreseze publicului în totalitatea sa;
7. îndeamnă statele membre să sprijine serviciile publice de radiodifuziune de înaltă calitate, în măsură să ofere o alternativă reală la programele canalelor comerciale şi care, fără a fi nevoite să concureze pentru a obţine cote de audienţă şi venituri din publicitate, pot ocupa un loc relevant în panorama europeană, ca piloni de menţinere a pluralismului mass-media, a dialogului democratic şi a accesului tuturor cetăţenilor la conţinuturi de calitate.
8. solicită Comisiei şi statelor membre să sprijine o cooperare mai extinsă între autorităţile de reglementare europene şi să intensifice schimburile de opinii şi discuţiile oficiale şi neoficiale dintre autorităţile de reglementare din sectorul transmisiilor de radio şi televiziune;
9. recomandă ca, acolo unde este cazul, mediile publice din statele membre să asigure reflectarea naturii multiculturale a regiunilor.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
6.5.2008 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
34 1 0 |
||||
Membri titulari prezenţi la votul final |
Alexander Alvaro, Philip Bradbourn, Mihael Brejc, Kathalijne Maria Buitenweg, Michael Cashman, Giusto Catania, Jean-Marie Cavada, Elly de Groen-Kouwenhoven, Panayiotis Demetriou, Gérard Deprez, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Armando França, Urszula Gacek, Kinga Gál, Roland Gewalt, Jeanine Hennis-Plasschaert, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Magda Kósáné Kovács, Stavros Lambrinidis, Henrik Lax, Claude Moraes, Martine Roure, Inger Segelström, Vladimir Urutchev, Ioannis Varvitsiotis, Manfred Weber, Tatjana Ždanoka |
|||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Luis Herrero-Tejedor, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Marianne Mikko, Bill Newton Dunn, Nicolae Vlad Popa, Stefano Zappalà |
|||||
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
Jas Gawronski |
|||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
3.6.2008 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
33 1 0 |
||||
Membri titulari prezenţi la votul final |
Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Guy Bono, Nicodim Bulzesc, Marielle De Sarnez, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Claire Gibault, Lissy Gröner, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Ramona Nicole Mănescu, Manolis Mavrommatis, Marianne Mikko, Ljudmila Novak, Doris Pack, Zdzisław Zbigniew Podkański, Christa Prets, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Thomas Wise |
|||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Rolf Berend, Victor Boştinaru, Jean-Marie Cavada, Den Dover, Ignasi Guardans Cambó, Mario Mauro, Elisabeth Morin, Nina Škottová, Ewa Tomaszewska |
|||||
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
Carlo Fatuzzo |
|||||