RAPORT privind îmbunătățirea calității formării profesorilor

10.7.2008 - (2008/2068(INI))

Comisia pentru cultură și educație
Raportor: Maria Badia i Cutchet

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind îmbunătățirea calității formării profesorilor

(2008/2068(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 3 (q), 149 și 150 din Tratatul CE,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată “Îmbunătățirea calității formării profesorilor” (COM(2007)0392) și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei SEC(2007)0931 și SEC (2007)0933),

–   având în vedere Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune în domeniul învățării continue¹, care include obiectivul specific al îmbunătățirii calității și a dimensiunii europene a formării cadrelor didactice (articolul 17(2)(e)),

–   având în vedere cele opt competențe esențiale stabilite în Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006, intitulată „Competențe- cheie pentru învățarea continuă - un Cadru de referință european”,

–   având în vedere programul de lucru pe 10 ani „Educația și formarea profesională 2010” și în special obiectivul 1.1, „Îmbunătățirea educației și formării cadrelor didactice și formatorilor”, precum și rapoartele intermediare comune următoare privind progresul punerii sale în aplicare,

–   având în vedere politica UE în domeniul multilingvismului și Raportul privind multilingvismul (2007) al Grupului la nivel înalt al Comisiei în materie de multilingvism,

–   având în vedere concluziile Consiliului European extraordinar de la Lisabona din 23 și 24 martie 2000,

–   având în vedere concluziile Consiliului European de la Barcelona din martie 2002, la care s-au adoptat obiective concrete vizând ameliorarea, printre altele, a educației și formării cadrelor didactice și formatorilor,

–   având în vedere concluziile din 5 mai 2003 ale Consiliului privind nivelurile de referință ale randamentului mediu european în materie de educație și formare („criterii de referință”)⁴,

–   având în vedere concluziile Consiliului pentru educație, tineret și cultură, adoptate la reuniunea sa din 15 și 16 noiembrie 2007 și în special concluziile privind educația cadrelor didactice¹,

–   având în vedere studiile trienale PISA (Programul pentru evaluarea internațională a elevilor) al OCDE, precum și raportul său intitulat „Cadrele didactice sunt importante: atragerea, perfecționarea și păstrarea cadrelor didactice eficiente” (2005),

–   având în vedere raportul “Cum reușesc sistemele de învățământ cu cele mai bune rezultate din lume să se claseze primele” (McKinsey & Co, septembrie 2007),

–   având în vedere studiul publicat de Parlamentul European intitulat „Situația actuală și perspective în domeniul educației fizice în Uniunea Europeană”,

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație¹,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A6-0304/2008),

A. întrucât educația și formarea de înaltă calitate prezintă avantaje cu multiple fațete ce depășesc sfera creării de locuri de muncă și promovării competitivității și sunt elemente importante ale educației permanente;

B.  întrucât necesitatea de a educa persoane care să fie autonome, informate și implicate în coeziunea socială și, întrucât calitatea predării este un factor deosebit de important prin contribuția pe care o aduce la coeziunea economică și socială, precum și la crearea de locuri de muncă, la competitivitatea și la potențialul de creștere economică ale Uniunii Europene într-o lume în curs de globalizare;

C. întrucât Fondul Social European poate juca un rol important în dezvoltarea educării și formării profesionale, contribuind la o mai bună formare a cadrelor didactice;

D. întrucât calitatea pregătirii pedagogice se reflectă în practica educațională și are efecte directe nu numai asupra nivelului de cunoștințe al elevilor, ci și asupra formării personalității acestora, mai ales în primii ani de experiență școlară;

E.  întrucât încercările cărora trebuie să le facă față cadrele didactice sunt din ce în ce mai numeroase, având în vedere că mediul educațional devine mai complex și mai eterogen; întrucât aceste provocări includ progresele înregistrate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), schimbări în structurile sociale și familiale și o diversitate crescândă de studenți în multe instituții de învățământ rezultând dintr-un nivel mai mare de imigrație și din apariția societăților multiculturale, creșterea autonomiei școlilor, ceea ce conduce la amplificarea sarcinilor profesorilor, nevoia de a acorda mai multă atenție necesităților fiecărui elev în procesul de învățare;

F.  întrucât există o corelație clară și pozitivă între formarea de înaltă calitate a cadrelor didactice și obținerea de rezultate foarte bune de către elevi;

G. întrucât asistăm la o creștere a cantității de informație în paralel cu o continuă digitalizare, trebuie dezvoltată capacitatea utilizării eficiente a mijloacelor media și a conținuturilor acestora în conformitate cu țelurile și nevoile individuale, și întrucât educația mediatică reprezintă un tip de abordare pedagogică a mass-media care ar trebui să conducă la o folosire critică și reflexivă a acestora;

H. întrucât femeile reprezintă peste 80% din cadrele didactice din învățământul primar și 97% din învățământul preșcolar, iar în învățământul secundar cifra echivalentă este de numai 60%;

I.   întrucât calitatea formării profesionale a profesorilor poate avea influențe asupra ratelor de abandon școlar timpuriu, precum și asupra deprinderilor de lectură ale elevilor mai mari;

J.   întrucât învățământul preșcolar și primar au o influență deosebit de importantă asupra reușitelor școlare de mai târziu ale copiilor;

K. întrucât există mai mult de 27 de sisteme diferite de formare a cadrelor didactice pe teritoriul Uniunii, încercările cărora trebuie să le facă față cadrele didactice sunt, cu toate acestea, esențialmente comune tuturor statelor membre;

L.  întrucât predarea este o profesie de vocație, în care un nivel ridicat de satisfacție a muncii este important în ceea ce privește păstrarea personalului de calitate;

M. întrucât nu ar fi echitabil ca profesorii să fie singurii răspunzători de activitatea lor pedagogică; întrucât trebuie subliniat că abilitatea cadrelor didactice de a oferi o educație adecvată tuturor elevilor, de a crea un climat de bună conviețuire și de a reduce comportamentul violent, este strâns legată de condițiile în care predau, de mijloacele pe care le au la dispoziție, de numărul de elevi din fiecare clasă care au probleme de învățare, de mediul social și cultural din școli, de cooperarea cu familiile și de sprijinul social pe care îl primesc; întrucât nivelul de angajament al cadrelor didactice depinde într-o mare măsură de angajamentul societății în educație, ambii factori interacționând în vederea unei creșteri a calității procesului de predare;

N. întrucât trebuie depuse toate eforturile pentru ca toate cadrele didactice să aibă sentimentul că aparțin unei profesii respectate și valorizate, deoarece identitatea lor profesională depinde în mare măsură de percepția societății;

O. întrucât atragerea de cadre didactice de înaltă performanță în învățământ necesită asigurarea unui nivel corespunzător de recunoaștere socială, statut și remunerație;

P.  întrucât cadrele didactice joacă un rol social și de dezvoltare important, care se întinde dincolo de frontierele tradiționale dintre discipline și pot avea un rol important în calitate de modele,

Q. întrucât obiectivul „oportunități egale pentru toți” este consacrat în Tratatul CE, mai ales în articolul 13 al acestuia, care combate discriminarea pe motive de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală,

R.  întrucât calitatea școlilor depinde în mare măsură de gradul de autonomie al planurilor și managementului școlilor respective,

S.  întrucât calificările profesionale corespunzătoare ale profesorilor de educație fizică au un rol foarte important în dezvoltarea mentală și fizică a copiilor și în încurajarea acestora să adopte un mod de viață sănătos;

1.  susține ferm concluzia că ridicarea calității pregătirii cadrelor didactice duce la creșteri substanțiale ale performanțelor școlare;

2.  consideră că asigurarea unei pregătiri mai lungi și de o calitate superioară a cadrelor didactice, împreună cu politici vizând recrutarea celor mai buni candidați în învățământ ar trebui să fie priorități cheie pentru toate ministerele educației;

3.  consideră că sporirea cheltuielilor din domeniul educației ar trebui să vizeze domeniile în care se produc cele mai marcante ameliorări ale performanțelor școlare;

4.  subliniază că statele membre trebuie să acorde o mai mare importanță și să aloce mai multe resurse formării cadrelor didactice dacă se dorește realizarea de progrese semnificative în atingerea obiectivelor „Educație și formare 2010” ale strategiei de la Lisabona, creșterea calității educației precum și consolidarea educației permanente pe întreg teritoriul Uniunii;

5.  încurajează ferm promovarea unei perfecționări profesionale continue și coerente a cadrelor didactice pe tot parcursul carierei; recomandă ca toate cadrele didactice să aibă ocazii constante, de natură academică și financiară, cum ar fi bursele de stat, să-și îmbunătățească și să-și actualizeze competențele și calificările, precum și cunoștințele pedagogice; consideră că aceste oportunități de formare trebuie să fie structurate astfel încât să fie recunoscute calificările în toate statele membre;

6.  subliniază necesitatea unui dialog mai amplu și a unor schimburi mai intense de experiență la nivel transnațional, mai ales în ceea ce privește posibilitatea și eficiența dezvoltării profesionale continue în domeniul pregătirii pedagogice a cadrelor didactice din învățământul preșcolar, primar și secundar;

7.  îndeamnă să se acorde o atenție specială instalării cadrelor didactice la începutul carierei: încurajează crearea unor rețele de asistență și programe de mentorat, cu ajutorul cărora cadre didactice cu experiență și capacități dovedite pot juca un rol cheie în formarea noilor colegi, transferând cunoștințele acumulate pe parcursul unei cariere încununate de succes, promovând învățarea în echipă și rezolvând problema abandonării profesiei de către noile cadre didactice; consideră că muncind și învățând împreună, cadrele didactice pot contribui la ameliorarea performanțelor unei școli și a mediul educațional în general;

8.  invită statele membre să se asigure că compoziția corpului cadrelor didactice la toate nivelele de învățământ reprezintă diversitatea socio-culturală existentă în societate, continuând să se concentreze în același timp în direcția recrutării și păstrării celor mai bune cadre didactice, în special prin creșterea atractivității profesiei;;

9.  subliniază strânsa legătură care există între asigurarea condițiilor care să facă din învățământ o carieră atractivă și satisfăcătoare ce oferă perspective bune de avansare, și recrutarea cu succes a unor absolvenți și profesioniști motivați și de înaltă performanță; îndeamnă statele membre să ia în continuare măsuri de promovare a învățământului ca pe o alegere de carieră pentru candidații de succes;

10. subliniază importanța deosebită a unei politici de gen; subliniază, de asemenea, că este foarte important să se asigure că cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar sunt de înaltă calitate și că primesc sprijin social și profesional la nivelul pe care îl necesită responsabilitățile lor;

11. recunoaște importanța participării continue a cadrelor didactice la grupurile de lucru și la discuțiile dedicate activităților lor didactice; această activitate ar trebui susținută de mentori sau de administratori specializați în educație; consideră că participarea la activități dedicate reflecțiilor critice în procesul de predare trebuie să genereze sistematic un interes mai mare din partea profesorilor față de activitatea lor și să le îmbunătățească astfel performanțele;

12. insistă asupra rolului important al școlii în ceea ce privește viața socială și educativă a copiilor, precum și în oferirea de cunoștințe și deprinderi în vederea participării la societatea democratică; subliniază importanța implicării cadrelor didactice calificate, competente și cu experiență, în conceperea unor metode eficiente pedagogice pentru cadrele didactice;

13. invită statele membre să se asigure că orele de educație fizică din sistemul public de educație sunt ținute numai de cadre didactice calificate în acest domeniu;

14. evidențiază diferențele marcante dintre salariile medii ale cadrelor didactice, nu numai între diferite state membre, dar și în relație cu venitul național mediu și cu PIB pe cap de locuitor; solicită să se acorde pachete salariale bune cadrelor didactice, care să reflecte importanța lor pentru societate și conceperea de acțiuni care să descurajeze „scurgerea de creiere” a cadrelor didactice cu performanțe de vârf spre posturi mai bine plătite din sectorul privat, în special în domeniile științei și tehnologiei;

15. subliniază necesitatea unei mai bune pregătiri a cadrelor didactice, care să le permită acestora să facă față întregii game de noi cerințe cu care se confruntă; recunoaște provocările, însă și posibilitățile pe care evoluțiile din domeniul TIC le prezintă cadrelor didactice; încurajează acordarea de prioritate pregătirii în domeniul TIC în perioada inițială de formare și în cele următoare pentru a garanta actualizarea cunoștințelor despre ultimele evoluții tehnologice și aplicațiile lor pedagogice, și dobândirea competențelor necesare de care cadrele didactice pot face uz în sălile de curs;

16. consideră că formarea cadrelor didactice trebuie să fie centrată, printre altele, pe oferirea cadrului inovativ de care aceștia au nevoie pentru a integra perspectiva de mediu în activitățile lor și în noile materii de studiu; își exprimă susținerea pentru seminarii organizate pe plan local, concepute pentru a satisface nevoi descoperite în anumite contexte, precum și pentru cursuri în școli, destinate personalului instituției respective, în vederea implementării proiectelor concrete care țin seama de necesitățile și de contextul specific al acestora;

17. subliniază faptul că mobilitatea cadrelor didactice, promovând cooperarea și lucrul în echipă, stimulează creativitatea și inovarea în metodele de predare și ar facilita învățarea bazată pe bunele practici;

18. invită Comisia să consolideze resursele financiare disponibile pentru a sprijini pregătirea cadrelor didactice prin intermediul Programului de învățare continuă și în special schimburile de cadre didactice dintre școlile din țările și regiunile învecinate; subliniază faptul că mobilitatea facilitează răspândirea ideilor și bunelor practici în învățământ și promovează ameliorarea competențelor de limbi străine, precum și sensibilizarea despre alte culturi; subliniază faptul că cadrele didactice ar trebui să beneficieze de pe urma unor oportunități mai bune de învățare a limbilor străine, care, printre altele, vor maximiza posibilitățile pe care le oferă programele de mobilitate ale UE;

19. solicită să se acorde prioritate studiilor media în pregătirea pedagogică, iar modulele de studii media deja începute să fie obligatorii în pregătirea pedagogică de bază a cadrelor didactice;

20. atrage atenția asupra rolului extrem de important al parteneriatelor între școli, sub egida Comenius și Comenius-regio, în acest cadru al mobilității cadrelor didactice;

21. susține ferm învățarea limbilor străine de la o vârstă foarte fragedă și includerea cursurilor de limbi străine în toate programele școlare; subliniază faptul că, pentru atingerea acestui obiectiv, este deosebit de important să se investească fonduri suficiente în recrutarea și formarea profesorilor de limbi străine;

22. subliniază faptul că fiecare cadru didactic trebuie să fie un model în ceea ce privește stăpânirea propriei limbi, aceasta fiind instrumentul esențial pentru transmiterea corectă, înlesnindu-le totodată elevilor învățarea celorlalte materii școlare și dezvoltându-le abilitatea de a comunica – ceea ce reprezintă un factor din ce în ce mai important în numeroase activități profesionale;

23. subliniază necesitatea ca cadrele didactice din toate statele membre să dețină o competență atestată în cel puțin o limbă străină;

24. solicită promovarea competențelor în domeniul media în educația cadrelor didactice la nivel școlar, post-școlar sau în afara școlilor, în contextul studiilor media și învățării continue, prin intermediul cooperării dintre autoritățile publice și sectorul privat;

25. subliniază faptul că timpul pe care cadrele didactice îl petrec în sala de curs cu elevii este de neînlocuit și este preocupat de faptul că proceduri administrative și birocratice crescânde pot fi în detrimentul acestuia, precum și al timpului pe care cadrele didactice îl petrec pregătind cursurile;

26. solicită ca educația civică să devină o materie de studiu obligatorie, atât în programele pedagogice, cât și în școli, astfel încât cadrele didactice și elevii să dețină cunoștințele de bază despre drepturile și obligațiile cetățenilor și despre Uniunea Europeană, pentru a fi capabili să analizeze și să evalueze critic situații și procese politice și sociale specifice;

27. consideră că fiecare instituție de învățământ are o relație unică cu comunitatea locală și că conducătorii acestor instituții ar trebui să aibă responsabilități decizionale mai mari, care să le permită acestora să facă față provocărilor și cerințelor sistemului de învățământ specifice domeniului, în colaborare cu părinții și cu părțile interesate ale comunității locale; atrage atenția că, odată cu sosirea unei populații foarte diverse de imigranți, profesia didactică trebuie să fie conștientă în special de aspectele și procesele interculturale, nu numai la nivelul școlilor, ci și în relație cu familiile și mediul lor imediat local, acolo unde există diversitatea cea mai mare;

28.  subliniază impactul extrem de benefic asupra profesorilor al programului Comenius, precum și importanța sa la nivelul comunităților mici, mai ales în zonele defavorizate social și economic, prin promovarea integrării și a unei mai bune cunoașteri a dimensiunii europene în educație;

29. salută acordul statelor membre de a conlucra în scopul ameliorării coordonării politicilor de pregătire a cadrelor didactice, în special prin intermediul metodei deschise de coordonare; îndeamnă statele membre să profite din plin de această oportunitate pentru a învăța unele de la altele și solicită ca Parlamentul să fie consultat în privința calendarului și evoluțiilor din acest domeniu;

30. subliniază necesitatea unor statistici mai bune privind formarea cadrelor didactice pe întreg teritoriul Uniunii, în scopul de a încuraja schimburile de informații și de bune practici și o mai bună cooperare; propune ca statele membre, în cooperare cu Comisia, să creeze sisteme care să garanteze că date comparative privind formarea cadrelor didactice în învățământul preșcolar, primar si secundar sunt disponibile în orice moment;

31. consideră că, pentru a face față problemei violenței în școli, este vitală realizarea unei cooperări mai apropiate între diriginți și părinți, precum și crearea de instrumente și proceduri care să abordeze eficient fenomenul;

32. subliniază importanța unei educații și a unei pregătiri pedagogice care acordă atenție aspectelor de gen;

33. invită Comisia să disemineze modelele de cele mai bune practici din statele membre, care îmbunătățesc deprinderile generale de viață prin intermediul proiectelor școlare, cum ar fi o dietă sănătoasă și activități sportive, deprinderea de abilități practice, precum și planificare financiară personală;

34. invită statele membre să includă în pregătirea pedagogică programe de gestionare a conflictelor, astfel încât cadrele didactice să învețe strategii noi pentru gestionarea tuturor tipurilor de conflicte în sălile de clasă și să facă față violenței și agresiunii;

35. invită Comisia și statele membre să includă în pregătirea pedagogică cunoștințe de bază despre Uniunea Europeană, instituțiile acesteia și modul lor de funcționare, și să organizeze vizite ale cadrelor didactice în curs de formare la Uniunea Europeană;

36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și OCDE, UNESCO și Consiliului Europei.

EXPUNERE DE MOTIVE

The Commission Communication and the general framework

In August 2007, the Commisssion published a Communication entitled "Improving the Quality of Teacher Education"[1]. This assesses the current situation in the European Union as regards the education and training of teachers, and proposes a shared reflection on actions that can be taken by EU Member States, as responsible for the organisation and content of education and training systems according to the EC Treaty.

The aims of this Communication are to ensure that provision for teachers' education and professional development is coordinated and adequately resourced; encourage that all teachers possess the knowledge, attitudes and pedagogic skills that they require to be effective; support the professionalisation of teaching; and to promote research within the teaching profession, as well as the status and recognition of the profession.

The overall framework is the drive to improve education and training in Europe, taking place in the context of the Lisbon strategy. The Barcelona Council in March 2002 adopted concrete objectives for improving Member States’ education and training systems, including education and training for teachers and trainers. In 2004, the Council and Commission Joint Report on progress towards the Lisbon objectives in the fields of Education and Training called for the development of common European principles for the competences and qualifications needed by teachers and trainers. In November 2006, the Council stated that 'the efforts of teaching staff should be supported by continuous professional development', while in November 2007 the Council adopted Conclusions on teacher education, on the basis of the Commission's Communication. Among the conclusions, the Council stated that 'high quality teaching is a pre-requisite for high-quality education and training, which are in turn powerful determinants of Europe's long-term competitiveness and capacity to create more jobs and growth in line with the Lisbon goals'[2].

Nevertheless, insufficient progress has been made so far towards the objectives set under the Lisbon strategy's Education and Training 2010 programme.

The state of play

The Communication identifies the quality of teaching as one key factor contributing to Europe's job creation, competitiveness and growth potential in a globalising world, but also to improve student performance.

There are more than 6 million teachers in Europe, and they play a vital role developing knowledge and skills as well as playing an important role in children’s development in society. The challenges faced by teachers are increasing as educational environments become more complex and heterogeneous. However, in the 2005 OECD survey "Teachers Matter"[3], almost all countries reported shortfalls in teaching skills, low investment in the continuous training and development of the teaching workforce, and low support in the first years of teaching.

There is also a wider range of related issues to consider. For example, women very much outweigh men in the teaching workforce; there are marked differences between countries in the salaries of teachers relative to average wages; the retention of teachers is specially affected by general labour market conditions; and the teaching profession has a high percentage of older workers, with the inevitable implication that sufficient numbers of motivated and high-calibre recruits need to be attracted as these experienced teachers retire.

Rapporteur’s remarks

There is a vast array of factors which influence student learning, including a students’ own potential and motivation, their families’ and peers’ attitude and support for learning, school organisation and the quality of their teachers. It is difficult for policy makers to influence most of these factors, at least in the short run[4]. Nevertheless, a significant impact on education systems can be made through policies focused on teachers.

As the OECD has underlined, ‘improving the efficiency and equity of schooling depends, in a large measure, on ensuring that competent people want to work as teachers, that their teaching is of high quality, and that all students have access to high quality teaching’[5]. As part of facing the challenges of an increasingly globalised world, Member States should take further steps to improve their teacher-centred policies, as a way to improving overall standards of education. This includes addressing teacher recruitment; teacher training, both initial and continuous; the status of the teaching profession; the management of schools; and genuinely taking advantage of what the EU can do to add value to all of these, especially through the exchange of best practice.

In this overall context, the following recommendations should be considered:

1. Recruit the best candidates

It is important that Member States ensure their education expenditure is efficient and targeted towards those areas that will generate the best results. As a recent report by McKinsey underlines, ‘the available evidence suggests that the main driver of the variation in student learning at school is the quality of teachers’[6].

For example, while reducing class sizes improves the overall performance of students, the evidence suggests that the degree of improvement is much less than if the same students are consistently taught by effective and top-performing teachers. The reverse is also true: if a student is consistently placed with poor teachers, his or her performance will be significantly affected, an impact which is particularly accentuated during the very important early years of education[7].

The key challenge is therefore to ensure that the best candidates become teachers. This not only applies to ensuring that a good proportion of the best graduates choose the teaching profession over other careers. School systems will also benefit, in terms of addressing teacher shortages and introducing new and valuable skills, by attracting experienced and high quality professionals from other walks of life into teaching at a later stage in their careers.

2. Improve status, recognition and remuneration in the teaching profession

Teaching is sometimes considered as a second-rate career choice: in some countries there is a tendency towards enrolment in initial teacher education programmes as ‘a fall-back option in case the graduate labour market deteriorates’[8]. Nevertheless, successful school systems are not founded on second-best teachers.

It is important that teaching is considered an attractive profession for the best candidates. Key to this is the status of teachers in society. Studies show that perceived status is closely linked to both selection and to remuneration. Introducing competitive selection into the teacher recruitment process can make teaching more attractive, by challenging the belief that ‘anyone can teach’. Similarly, while teaching is essentially a vocational career and salary is rarely cited by candidates as the main motivation for entering the profession, it is nevertheless important to get remuneration – and starting salaries – right. As McKinsey highlights, ‘all top-performing systems [...] paid starting salaries that were at or above the OECD average, relative to their GDP per capita’[9].

Pay, status and job satisfaction are also important elements in ensuring the retention of good staff, who might otherwise be tempted away from teaching by better paid careers in the private sector – especially teachers of science and technology. As the Commission Communication highlights, ‘teachers who receive higher pay relative to other professions are less likely to leave the profession’[10].

3. Invest in initial and continuous training

Once the best candidate teachers have been selected and recruited, the challenge is to ensure that these teachers are turned into the most effective instructors.

This requires teachers to develop a specific set of skills and knowledge, and in turn requires significant investment in training both new and experienced teachers. Member States should therefore continue to improve initial teacher training and facilitate continuous professional development for teachers throughout their careers, so that they have opportunities to improve and update their qualifications, as well as their pedagogical skills.

To ensure the quality of teacher training, the quality of the teachers providing the training must also be a priority. For this reason it is important to recognise the role that accomplished and experienced teachers can play in newer colleagues' training. A slight reduction in these experienced teachers' classes could be envisaged so that they can in turn devote more time to training their colleagues. Similarly, encouraging each school to use its own resources so that teachers can learn together - and from each other - is important and can help improve overall learning environments.

As the role of teachers changes, so must the range of available training. For example ICT education should be prioritised to guarantee up-to-date knowledge of recent technological developments and that teachers have the necessary skills to take advantage of these in the classroom. In addition, sufficient investment should be provided for the recruitment and training of foreign language teachers, so that schools have the necessary resources to improve foreign language learning - and to provide it from a very early age.

4. Strongly support exchanging best practice

While there are over twenty seven different education systems in place across the EU, there is also a wide range of different outcomes. This leads to the inevitable conclusion that the systems of some Member States are performing better than others. There is clearly much need for Member States to learn from each other and to exchange best practice according to international benchmarks and standards – although better comparative statistics are needed in order to facilitate these exchanges between Member States.

Exchanges of best practice can clearly take place both at a macro and a micro level. At a macro level, Member States have recently agreed to work together in the area of teacher education and to exchange best practice through the Open Method of Coordination in the Council – and this is warmly welcomed, while underlining that this is an opportunity that Member States must genuinely take advantage of. At a micro level, the EU has a role in encouraging individual teachers from different countries to learn from each other directly through the mobility programmes at school level, and notably Comenius. This draft report strongly supports these mobility initiatives.

5. Promote more school-level decision-making

Research suggests that school leadership and management "is second only to classroom teaching as an influence on learning"[11] and that experienced and effective school management leads to a culture of high expectation throughout a school. At the same time every school has a unique and particular environment, from the range of its pupils to its resources and staff. In this context, the leaders of every school should have more responsibility, in collaboration with parents and local community stakeholders, to address and manage their particular education challenges, including their own teacher training requirements.

• [1]  COM(2007)0392(final), 3.8.2007.
• [2]  JO C 300, 12.12.2007, p.7
• [3]  "Teachers Matter: Attracting, Developing and Retaining Effective Teachers", OECD 2005.
• [4]  Executive summary, "Teachers Matter: Attracting, Developing and Retaining Effective Teachers", OECD, November 2004, p.3.
• [5]  Ibid., p.2
• [6]  McKinsey & Co. 'How the world's best-performing schools come out on top', September 2007, p.12.
• [7]  See Ibid. p.12. In its 2006 Communication on 'Efficiency and Equity in European Education and Training Systems' (COM (2006)0481, 8.9.2006), the Commission concludes that "pre-primary education has the highest rates of return of the whole lifelong learning continuum", p.3. See also pp. 5-7.
• [8]  "Teachers Matter: Attracting, Developing and Retaining Effective Teachers", OECD 2005, p.102.
• [9]  McKinsey & Co. 'How the world's best-performing schools come out on top', September 2007, p.20.
• [10]  COM(2007)392(final), 3.8.2007, p.9.
• [11]  McKinsey & Co. 'How the world's best-performing schools come out on top', September 2007, p.29

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.6.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	29 3 0
Membri titulari prezenți la votul final	Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Giovanni Berlinguer, Nicodim Bulzesc, Marielle De Sarnez, Marie-Hélène Descamps, Jolanta Dičkutė, Milan Gaľa, Claire Gibault, Vasco Graça Moura, Christopher Heaton-Harris, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Ramona Nicole Mănescu, Manolis Mavrommatis, Ljudmila Novak, Dumitru Oprea, Zdzisław Zbigniew Podkański, Mihaela Popa, Christa Prets, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Thomas Wise
Membri supleanți prezenți la votul final	Victor Boștinaru, Mary Honeyball, Elisabeth Morin, Reino Paasilinna, Ewa Tomaszewska, Cornelis Visser, Tadeusz Zwiefka