RAPORT privind o politică portuară europeană

14.7.2008 - (2008/2007(INI))

Comisia pentru transport și turism
Raportor: Josu Ortuondo Larrea

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind o politică portuară europeană

(2008/2007(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Comunicare privind o politică portuară europeană” [COM(2007)0616],

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2006 - Către o viitoare politică maritimă a Uniunii: o viziune europeană privind oceanele și mările” (COM(2006) 0275),

–       având în vedere rezoluția sa din 12 iulie 2007 în legătură cu o viitoare politică maritimă a Uniunii: o viziune europeană privind oceanele și mările[1]

–       având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2008 privind politica europeană referitoare la transportul durabil, având în vedere politicile europene privind energia și mediul[2],

–       având în vedere Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice[3],

–       având în vedere directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[4],

–       având în vedere directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri[5],

–       având în vedere directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[6],

–       având în vedere articolul 299 alineatul (2) din Tratatul CE,

–       având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comitetului pentru Dezvoltare Regională (A6-0308/2008),

A.     întrucât problema accesului pe piața serviciilor portuare a fost subiectul unei dezbateri în cadrul Parlamentului și, în urma acesteia, Comisia a demarat o amplă consultare a părților interesate,

B.     întrucât respectiva comunicare a Comisiei privind o politică portuară europeană nu propune noi măsuri în ceea ce privește accesul pe piață al serviciilor portuare,

C.     întrucât dimensiunea internațională a acestui sector face obiectul unei politici a porturilor europene la nivel comunitar, vizând exploatarea avantajelor geopolitice comparative ale acestora,

D.     întrucât porturile sunt importante nu numai pentru transportul maritim, fluvial și modal în Europa, ci și datorită faptului că reprezintă centre economice care creează locuri de muncă și joacă un rol important în integrarea populației,

E.     întrucât, pentru a atinge obiectivele de a crește competitivitatea transportului maritim și de a oferi servicii moderne de înaltă calitate, politica europeană în domeniul porturilor ar trebui să promoveze următoarele patru principii: siguranță, rapiditate a serviciilor, costuri scăzute, respect pentru mediu;

F.     întrucât porturile europene se vor confrunta cu diferite provocări în viitor, în special în ceea ce privește mediul, globalizarea, dezvoltarea durabilă, ocuparea forței de muncă și condițiile sociale, mai ales cele privind siguranța și învățarea continuă, finanțarea, accesul pe piață și administrația, precum și măsurile anticoncurențiale și discriminatorii luate de țările din afara UE pe piețele geografice respective,

G.     întrucât lipsa unor teritorii unde să fie posibilă dezvoltarea portuară în Europa, precum și raritatea și vulnerabilitatea habitatelor naturale, subliniază cât de importantă este pentru legiuitor obținerea echilibrului și clarității juridice în ceea ce privește obligațiile sale de mediu, economice și sociale,

H.     întrucât există o diversitate considerabilă a sectorului portuar european pentru care se prevede o creștere majoră în anii următori,

I.      întrucât lărgirea canalului Panama va avea un impact, ducând probabil la accentuarea tendinței actuale de creștere a dimensiunilor navelor,

J.      întrucât infrastructura modernă și legăturile eficiente cu căile navigabile interioare și cu insulele sunt importante pentru porturi,

1. salută respectiva comunicare a Comisiei privind o politică portuară europeană;

2. felicită Comisia pentru modul în care a elaborat comunicarea, în special pentru procesul amplu de consultare din cadrul pregătirii acesteia din urmă;

3.      Salută tendința Comisiei de a se axa pe măsuri legislative cu caracter neobligatoriu, cum ar fi publicarea de orientări și eliminarea obstacolelor administrative;

4.      reamintește importanța fundamentală a sectorului portuar în Uniunea Europeană din punct de vedere economic, comercial, social, al mediului și strategic;

5.      3a. consideră că în efortul de a asigura că toate porturile europene pot să atingă potențialul maxim, Comisia are un rol important;

6.      sprijină intenția Comisiei de a publica orientări privind punerea în aplicare a legislației comunitare în domeniul mediului în cazul amenajărilor portuare și a infrastructurii acestora, având ca principal obiectiv protejarea mediului marin și a zonelor din vecinătatea porturilor; îndeamnă Comisia să publice aceste orientări înainte de sfârșitul anului 2008;

7.      consideră că porturile și natura pot coexista pe termen lung, întrucât distrugerea naturii provoacă adeseori pagube economice altor sectoare, ca, de exemplu, turismul, agricultura și pescuitul și, de aceea, invită Comisarul pentru transporturi să colaboreze susținut cu Comisarul pentru mediu pentru întocmirea și aplicarea legislației și orientărilor europene referitoare la porturile europene și la mediu;

8.      consideră că obiectivul acestor orientări este să înlăture nesiguranța juridică ce rezultă din anumite directive în domeniul mediului și, în același timp, să abordeze cu adevărat politica de mediu, ținând seama de specificitatea porturilor în Uniune;

9.      Subliniază necesitatea implicării autorităților portuare și locale în întocmirea planurilor de gestionare a bazinelor fluviale, precum și a porturilor maritime, în ceea ce privește calitatea apelor, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE;

10.    atrage atenția asupra necesității, pentru colectivitățile teritoriale, de a susține eforturile depuse în vederea reducerii emisiilor de CO2, provenite de la nave și alte mijloace de transport terestre și aeriene, prin stabilirea unor planuri de gestionare a calității aerului și în conformitate cu Convenția Marpol și Directiva-cadru 96/62/CE a Consiliului din 27 septembrie 1996 privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător[7];

11.    subliniază necesitatea dezvoltării unei politici europene integrate care va spori competitivitatea regională și coeziunea teritorială, luând în considerare aspectele sociale, de mediu, economice și de securitate la toate nivelurile teritoriale, prin structurarea parteneriatelor interinstituționale, intersectoriale și multiteritoriale;

12.    observă, în special, că există o preocupare în cadrul Comisiei în ceea ce privește distribuirea fluxurilor traficului european și observă diversitatea sectorului portuar și creșterea numărului de porturi de talie mică și medie în Europa; consideră că, de asemenea, Comisia trebuie să țină seama de schimbările importante ce sunt de așteptat să survină în traficul maritim internațional, datorate îmbunătățirilor tehnologice și economice din acest sector, lărgirii canalului Panama și creșterii dimensiunilor și capacității vaselor, care vor avea fără îndoială, o influență importantă în acest sector;

13.    atrage atenția asupra dimensiunii teritoriale a dezvoltării porturilor europene, în special asupra necesității cooperării și coordonării transfrontaliere între regiunile portuare învecinate; subliniază importanța politicii europene de vecinătate și a strategiei regionale pentru Marea Mediterană, Marea Baltică și Marea Neagră; salută propunerea Comisiei de a elabora un inventar al blocajelor dintre porturile Uniunii Europene și cele din statele vecine ale Uniunii;

14.    solicită Comisiei să monitorizeze sistematic evoluția noilor tehnologii și metode de gestiune folosite la nivel internațional în serviciile portuare și de navigație, în terminalele pentru transportul de mărfuri, de pasageri și rutier cu scopul de a promova politicile și inițiativele de dezvoltare a porturilor comunitare și de a spori eficiența și productivitatea acestora, spre binele lor și ai utilizatorilor lor;

15.    consideră că schimbările tehnologice necesare pentru a permite porturilor intermediare să facă față provocărilor constând într-un volum sporit al traficului vor avea consecințe financiare importante pentru regiunile în cauză; consideră că acestea trebuie să poată utiliza, în acest scop, fondurile structurale europene, în special pentru a finanța achiziționarea unor instalații tehnologice avansate, pentru a crea locuri de muncă în domeniile inovatoare și pentru a reabilita zonele urbane eliberate prin transferul activităților portuare în afara orașelor;

16.    7a. consideră că certitudinea juridică a cadrului legal comunitar în domeniul maritim, care decurge din cadrul legal internațional, depinde de aprobarea grabnică a pachetului legislativ Erika III; din domeniul maritim;

17.    invită Comisia și statele membre să promoveze cooperarea între porturile europene; accentuează, în acest context, rolul pe care îl joacă porturile pentru economia regiunilor din hinterlandul acestora; în acest context, subliniază că dezvoltarea armonioasă a porturilor este un element cheie al politicii maritime integrate a UE;

18.    subliniază rolul social și cultural al porturilor pentru populația din hinterland și consideră esențială creșterea gradului de sensibilizare a populației cu privire la importanța porturilor pentru dezvoltare;

19.    consideră că transportul maritim și fluvial nu poate fi luat în considerare separat de transportul terestru și cel aerian și că legătura cu căile navigabile interioare este foarte importantă pentru succesul comercial al unui port, fiind, de aceea, necesar să se stabilească legături între porturi, platformele logistice din hinterland și „porturile uscate”; prin prisma acestui obiectiv, consideră, de asemenea, că participarea co-modală a porturilor este necesară atât pentru rețelele de transport transeuropene (RTE-T), cât și pentru viitoarele coridoare verzi comunitare pentru a asigura o mai bună exploatare a capacităților de transport în domeniul cabotajului și al transportului fluvial, cât și pentru legăturile cu transportul terestru și aerian, pentru a asigura cu adevărat o politică coerentă în domeniul transportului;

20.    susține, prin urmare, intenția Comisiei de a evalua, cu ocazia revizuirii intermediare din 2010 a rețelei transeuropene de transport[8], situația legăturilor dintre porturi și căile navigabile interioare, necesitățile în acest sens și impactul acestora asupra unei rețele echilibrate de fluxuri de trafic.

21.    consideră că unul dintre obiectivele revizuirii intermediare a RTE-T în 2010 trebuie să fie armonizarea transportului maritim și fluvial cu transportul terestru prin intermediul porturilor europene;

22.    invită colectivitățile teritoriale în cauză să pună în aplicare o politică de dezvoltare a transportului multimodal, care să facă posibilă promovarea traficului feroviar și pe căi navigabile interioare în paralel cu traficul rutier, și conectarea efectivă a porturilor cu zonele din interior, îndeosebi prin utilizarea căii ferate și a căilor maritime interioare;

23.    observă că porturile UE concurează cu porturile țărilor terțe care adesea nu se supun acelorași reguli ca porturile Uniunii, fiind confruntate, de asemenea, cu politicile economice discriminatorii aplicate de țările vecine cu UE, ca, de exemplu, politicile tarifare discriminatorii;

24.    solicită Comisiei să studieze problemele de securitate portuară și să factorizeze costurile suplimentare în evaluarea competitivității porturilor europene;

25.    salută intenția Comisiei de a centraliza problemele cu care se confruntă porturile europene în acest domeniu și invită Comisia să ia în considerare elaborarea unui registru cu aceste probleme pentru a aborda într-un mod concret problemele generate de concurența cu porturile din afara UE, precum și măsurile anticoncurențiale și discriminatorii luate de țările învecinate cu UE;

26.    subliniază necesitatea de a intensifica cooperarea cu țările terțe pentru a elabora și a prezenta programe de dezvoltare, coordonare și transfer de know-how între porturile învecinate;

27.    consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a crea un program comunitar privind reînnoirea flotei de vase de transport și, în special, a celei destinate cabotajului și transportului fluvial;

28.    consideră că noile tehnologii, în special cele informatice, reprezintă elemente cheie ce permit porturilor europene, care deja se confruntă cu concurența cu porturile din țările terțe și, în același timp, în cazul unora dintre ele, cu lipsa spațiului de dezvoltare, să-și mărească eficacitatea și profitabilitatea;

29.    îndeamnă Comisia și statele membre să accelereze, prin intermediul organismelor abilitate, implementarea sistemelor de pilotaj la distanță pentru a mări eficiența și siguranța în gestionarea traficului în porturi, precum și în radele portuare;

30.    încurajează Comisia să întreprindă cercetări și să urmărească inovarea în acest sector prin programele cadru ale Uniunii și invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea în domeniul securității, pentru a reduce la minimum numărul accidentelor, în domeniul logisticii, pentru a îmbunătăți utilizarea spațiului în porturi, și în domeniul ecologic, pentru a reduce, printre altele, emisiile de CO2 și poluarea cauzată de deșeuri;

31.    solicită Comisiei și statelor membre să susțină în fața Organizației Maritime Internaționale propunerile privind înlocuirea carburantului actual cu motorina până în 2020 și posibilitatea de a include sectorul maritim în sistemul de tranzacționare a emisiilor;

32.    solicită Comisiei și statelor membre să susțină în mod activ îmbunătățirea continuă a flotei de căutare și salvare (SAR) și a altor funcții SAR în porturi, în conformitate cu Convențiile SOLAS (Ocrotirea vieții omenești pe mare) și SAR și de a consolida în continuare colaborarea între centrele de coordonare a operațiunilor de salvare maritimă;

33.    consideră că este necesar să se dezvolte în continuare programele „Clean ship” și „Clean port”;

34.    invită Comisia și reprezentanții sectorului să încurajeze companiile maritime să reducă numărul de containere goale transportate, să folosească capacitatea acestora la maxim și să susțină inițiativele în acest sens (de exemplu, prin programe de cercetare), luând în considerare necesitățile reale și specifice ale clienților, precum și reducerea impactului asupra mediului;

35.    salută intenția Comisiei de a prezenta o propunere legislativă privind crearea unui spațiu european de transport maritim fără bariere și consideră că scopul acestei propuneri trebuie să fie asigurarea unei concurențe echitabile între transportul maritim și cel terestru în Uniune;

36.    prin urmare, preconizează scutirea mărfurilor vămuite de comunitate de orice alt control vamal în cazul transportului maritim pe distanțe scurte și, în același timp, preconizează, în măsura în care este posibil, crearea unor zone portuare separate pentru traficul intracomunitar și cel internațional, precum și simplificarea transportului intern, standardizarea și identificarea containerelor speciale;

37.    solicită Comisiei revizuirea și optimizarea politicilor de dezvoltare și susținere a transportului maritim pe distanțe mici;

38.    invită Comisia să ia în considerare posibilitatea introducerii unui document de transport unic pentru containerele din UE, pentru a simplifica procedurile administrative;

39.    invită Comisia să realizeze un studiu al fondurilor acordate porturilor comerciale europene de către autoritățile publice, cu scopul de a identifica eventualele cazuri de denaturare a concurenței și pentru a clarifica, în cadrul orientărilor privind ajutoarele de stat, ce tipuri de ajutor acordat autorităților portuare trebuie considerate ca ajutor de stat; consideră că posibilele investiții făcute de autoritățile publice pentru dezvoltarea porturilor nu trebuie considerate ca ajutor de stat, în cazul în care sunt destinate în mod direct optimizărilor ecologice sau decongestionării și reducerii utilizării transportului rutier de mărfuri, mai ales atunci când acest lucru este considerat esențial pentru asigurarea coeziunii, economice, sociale și teritoriale (de exemplu, în insule), exceptând cazul când ar avantaja un singur operator;

40.    îndeamnă Comisia să publice orientări privind ajutorul de stat acordat porturilor în 2008 și consideră că aceste orientări ar trebui să acopere zona portuară ca atare, făcând o distincție între infrastructura de acces și infrastructura aferentă instalațiilor portuare, între infrastructura și suprastructura aferentă unor proiecte și nefăcând nicio distincție între diferitele categorii de porturi;

41.    aprobă extinderea obligațiilor de transparență prevăzute în directiva Comisiei 2006/111 din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare între statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența financiară în anumite întreprinderi[9] dar invită Comisia să ia în considerare un prag minimal redus de taxe anuale, mai degrabă decât obligativitatea absolută;

42.    observă, în special, analiza făcută de Comisie în cazul concesionărilor portuare și invită Comisia să ia în considerare importanța manifestării unei anume flexibilități față de autoritățile portuare, în mod deosebit în cazul reînnoirii concesionărilor ce implică investiții de amploare, dar consideră că această flexibilitate nu trebuie folosită pentru a limita concurența în cadrul porturilor;

43.    consideră ca fiind de o importanță majoră păstrarea echilibrului între libertatea prestării de servicii și cerințele specifice fiecărui port, accentuând totodată necesitatea cooperării dintre sectorul public și cel privat în vederea modernizării porturilor;

44.    încurajează utilizarea programelor de cooperare teritorială europeană din cadrul politicii de coeziune, precum și a programelor de cooperare din cadrul politicii de vecinătate și de extindere a UE, încurajând totodată Comisia, statele membre și autoritățile regionale în cauză să aplice, în măsura posibilului, o strategie transfrontalieră de utilizare a capacităților existente în contextul cofinanțării infrastructurii portuare;

45.    susține ferm rolul porturilor non-profit care aparțin actorilor locali și îndeamnă autoritățile locale, regionale, naționale și europene să ia măsuri pentru protejarea acestora împotriva degradării, deoarece beneficiile sociale, recreative și turistice pe care acestea le aduc comunităților învecinate depășesc funcția lor economică inițială;

46.    dorește în mod expres să reamintească faptul că, în cadrul unei reflecții orientate către rezultate pe tema Europei și a politicii sale maritime, navigația europeană de agrement are un rol major în ceea ce privește dezvoltarea economică locală, porturile de agrement reprezentând atât o fereastră către zonele din interior, un instrument turistic eficient pentru descoperirea portului și a împrejurimilor sale, cât și un serviciu de aprovizionare esențial pentru activitățile comerciale de proximitate.

47.    salută accentul pus pe dialog în sectorul portuar; încurajează crearea unui comitet pentru dialogul social și consideră că acesta ar trebui să se ocupe de probleme privitoare la porturi, incluzând drepturile lucrătorilor, concesionările și convenția Organizației internaționale a muncii din 1979 privind siguranța și igiena în manipularea materialelor portuare;

48.    subliniază importanța protecției și oferirii unei formări la cel mai înalt nivel a lucrătorilor portuari; sprijină intenția Comisiei de a oferi lucrătorilor portuari o calificare de bază recunoscută reciproc pentru a susține flexibilitatea în acest sector; în acest context și ca un prim pas ar trebui realizată o comparație între diferitele sisteme existente de calificare profesională pentru lucrătorii portuari; consideră totuși că această calificare de bază nu trebuie să aibă ca efect scăderea nivelului mediu de calificare a lucrătorilor portuari într-un stat membru;

49.    Propune ca chestiunea calificărilor profesionale și cea a învățării continue să se discute împreună cu partenerii sociali în cadrul viitorului comitet european pentru dialog social;

50.    încurajează Comisia să promoveze schimbul de bune practici în sectorul portuar la modul general și, în special, în domeniul inovației și al formării lucrătorilor pentru a crește calitatea serviciilor, competitivitatea și atractivitatea pentru investitori;

51.    salută instituirea zilei maritime europene, pentru data de 20 mai, și sprijină în special instituirea unei zile a “porților deschise”, care ar încuraja publicul să înțeleagă mai bine munca si importanța sectorului portuar;

52.    îndeamnă Comisia, în conformitate cu rezoluția Parlamentului din 8 mai 2008 cu privire la Consiliul economic transatlantic[10] să-și continue eforturile pentru a se asigura că reglementarea SUA care prevede scanarea tuturor cargourilor având ca destinație SUA va fi modificată pentru a institui o colaborare bazată pe recunoașterea reciprocă a „agenților economici autorizați” și a normelor de siguranță (C-TPAT, SAFE) agreate de cadrul Organizației mondiale a vămilor; invită Comisia să evalueze costurile potențiale ale măsurii de scanare completă (100%) a containerelor maritime având ca destinație SUA, atât pentru societățile comerciale cât și pentru economia UE, precum și impactul potențial al acestei măsuri asupra operațiilor vamale;

53.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0343.
• [2]  Texte adoptate, P6_TA(2008)0087.
• [3]  JO L 103, 25.04.1979, p. 1.
• [4]  JO L 206, 22.7.1992, p. 7.
• [5]  JO L 182, 16.7.1999, p. 1.
• [6]  JO L 327, 22.12.2000, p. 1.
• [7]  JO L 296, 21.11.1996, p. 55.
• [8]  în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr.1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice (JO L 162, 22.6.2007, p.1)
• [9]  JO L 318, 17.11.2006, p. 17.
• [10]  Texte adoptate, P6_TA(2008)0192.

EXPUNERE DE MOTIVE

Background

The present communication is the result of a wide-ranging consultation on European port policy carried out by the Commission. The consultation followed on from the unsuccessful submission of two directives in this area. The communication is part of the European Union's agenda for freight transport, which also includes communications on a logistics action plan, a priority rail freight network and the motorways of the sea.

The importance of ports in Europe can be seen from the intensity of the debates surrounding the two directives recently rejected by the European Parliament. This importance is linked not only to economic factors, but also to the role of ports in society. The wide-ranging consultation process carried out by the Commission when preparing this communication is evidence of the new approach it is adopting and the interest it is taking in this sector.

The port sector is expanding rapidly. Maritime transport is crucial to European and world trade. It is a sector particularly affected by globalisation and the international dimension that brings. In fact, some concessions in European ports are run by companies, or even port authorities, from third countries. Similarly, some European ports are managed by authorities or companies from third countries

The Commission communication

The communication is divided into six main parts. The first part examines port performance and hinterland connections. In the face of growing world trade and the lack of space around most existing European ports, the best solution is to improve their performance. Hinterland connections are of vital importance for ports. While drawing up this report, your rapporteur had the opportunity to visit the port of Antwerp, something which convinced him of the value of overland connections. The Commission intends to leave this question to regional and national authorities and to the market. It plans to examine the matter as part of the mid-term review of the trans-European transport network in 2010.

The second part examines how capacity can be expanded while respecting the environment. The Commission points out that European ports are not always in the optimum location for development, something which is vital for the maritime sector. It acknowledges that legal uncertainty is felt in some quarters as regards legislation in this field, particularly the birds and habitats directives. In response, the Commission intends to publish guidelines on the application of Community environment legislation to the sector.

The question of the treatment of waste is dealt with at Community level by Directive 2000/59/EC on port reception facilities. The Commission believes that the implementation of this directive is a target yet to be achieved. It will consult interested parties and put forward a proposal aimed at improving the existing mechanism of the directive. It will also contribute to the work of the International Maritime Organisation (IMO) on measures aimed at curbing pollutant emissions in ports.

In the section on modernisation, the Commission notes the improvement in ship-shore relations expected as a result of new technological systems such as SafeSeaNet, AIS (automatic identification) and LRIT (long-rage identification and tracking). In its own-initiative report on short-sea shipping (2004/2161(INI)), the European Parliament recommended that administrative formalities should be cut back without compromising safety and customs controls.

The Commission also wishes to cut red tape and simplify procedures for short-sea shipping. At present, maritime transport between Member States of the European Union is subject to customs inspection, since EU ports are part of the Union's external frontier. Maritime transport is therefore at a disadvantage compared to other transport modes, which are not subject to the same conditions within the Union. The Commission intends to publish a legislative proposal on the creation of a European maritime transport space without barriers in October 2008. The aim of the legislative proposal is to simplify administrative procedures and, where possible, grant exemption from these procedures to vessels transporting Community-cleared goods. The Commission has already proposed the creation of a paperless environment for customs and trade, including a single window for the submission of data.

The Commission also wishes to improve the administrative processing of vessels. In 2009 it intends to publish a policy document on the deployment of 'e- maritime services'. It hopes that technological progress in the information and communication sector will improve the efficiency of European ports. By 2009, the Commission intends to develop a series of generic indicators for all modes of transport. These will be practical tools to encourage analysis of service quality, but also to gauge the impact of the mode of transport concerned on the environment.

The fourth section of the communication examines port activities in Europe and the rules governing them. The aim is to create a level playing-field in Europe, unlike the current situation. Here again emphasis should be placed on the diversity of the port sector in Europe, a diversity which also extends to management of the sector by the Member States' authorities. In this connection, the Commission will also adopt guidelines on state aids to ports in October 2008.

With regard to the role of port authorities, the Commission takes stock of the diversity prevailing in this sector, explaining that European ports are managed either by entirely private entities or by public entities or enterprises. Nevertheless, the Commission does not intend to intervene to harmonise the different practices adopted by ports with regard to cargo handling and technical-nautical services. The Commission recalls the provisions of the Treaty and the conditions governing competition and the internal market, to which services of general economic interest are subject, as well as the rules on the internal market, particularly those relating to freedom of establishment and the freedom to provide services.

With the aim of increasing transparency in the port sector, the Commission intends to extend the provisions on transparency laid down in Directive 2006/11/EC to all merchant ports without exception. At present, the directive applies only to ports whose annual income is above EUR 40 million per year.

The Commission emphasises that port concessions are subject to the rules and principles of the Treaty. In this connection, it mentions the case law of the Court of Justice of the European Communities, under which concessions are subject to transparency and competition requirements when they are granted and award procedures may be checked for impartiality/neutrality. Competition in this area requires that the duration of concessions should be fixed so as not to restrict free competition. Nevertheless, a concessionaire should be able to pay off his investment and secure a reasonable return on it. The question of the renewal of concessions is an important one. Of course there is a need for competition, but port authorities would naturally like to renew an expired concession under a simplified administrative procedure.

In addition, the Commission wishes to help disseminate best practice as regards the transparency of port charges and take stock of problems encountered by European ports with third country ports. As mentioned above, ports in neighbouring countries are frequently not subject to the same rules and requirements as European ports, which can give them an advantage over the latter.

The fifth part of the communication deals with relations between ports and cities. The Commission points out that it has proposed holding a European maritime day. It also wants to propose an 'open day' to invite the public to explore ports and gain a better understanding of their role in society. The Commission will examine possible sources of finance for improving the integration of ports with the cities to which they are linked. It also plans to assess the impact of current safety measures and strike a balance between the need for such measures and the need to keep port areas accessible.

Finally, in the last part of the communication, the Commission examines work in ports. It plans to encourage the setting up of a European sectoral dialogue committee for ports. It will also draw up a mutually recognisable framework for the training of port workers. With regard to health and safety at work, the Commission points to the existing rules in this area and its previous communications on the subject. It will ensure that existing rules are monitored and that accident statistics are collected by Eurostat.

Rapporteur's Opinion - Key Points

Your rapporteur welcomes the Commission communication. The European Parliament's motion for a resolution highlights both the importance of this sector to Europe and its diversity.

With regard to the publication of guidelines for the implementation of Community environment legislation in this sector, the report underlines the importance of taking a common approach to the environment and port development. The specific nature of the port sector needs to be taken into account by the legislator when considering environment policy.

Hinterland connections are of considerable importance to ports and their development. A port in a good location cannot fulfil its potential unless it has good connections. In addition, maritime transport must be treated in the same way as other transport modes. Your rapporteur therefore calls on the Commission to ensure equal conditions for the sector in its proposal on maritime transport without barriers. Short-sea shipping in Europe should not be placed at a disadvantage and Community-cleared goods should not be subject to further customs inspection in Europe.

The report highlights the important role of new technologies in this sector. These technologies can help ports to overcome competitive pressures from third countries and the lack of space for expansion and thus enhance their efficiency and profitability. Competition with third country ports is a source of concern, since the latter are not subject to the same obligations and rules as those in the Union and may therefore enjoy an advantage as a result of less stringent provisions on state aids or the environment.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (16.4.2008)

destinat Comisiei pentru transport și turism

privind o politică portuară europeană

(2008/2007(INI))

Raportor pentru aviz: Pierre Pribetich

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   susține intenția Comisiei Europene de a asista porturile europene în eforturile lor de modernizare, respectând, în același timp, mediul înconjurător, prin încurajarea acestora mai degrabă prin intermediul liniilor directoare decât prin introducerea unor norme armonizate, care ar fi dificil de aplicat, în condițiile unor practici extrem de eterogene ale porturilor europene; speră că aceste linii directoare vor avea ca efect consolidarea certitudinii juridice a porturilor, astfel încât acestea să poată realiza investițiile necesare pentru a face față creșterii preconizate a transportului maritim; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să promoveze cooperarea între porturile europene; subliniază, de asemenea, în acest context, rolul pe care îl joacă porturile pe planul economiei regionale al zonei lor de interior;

2.   subliniază necesitatea dezvoltării unei politici europene integrate care va spori competitivitatea regională și coeziunea teritorială, luând în considerare aspectele sociale, de mediu, economice și de securitate la toate nivelurile teritoriale, prin structurarea parteneriatelor interinstituționale, intersectoriale și multiteritoriale;

3.   insistă asupra necesității acordării de către Comisie a unei asistențe părților interesate și orașelor în vederea unui dialog structurat, pentru îmbunătățirea imaginii porturilor și obținerea unei mai bune integrări a acestora în oraș și în viața urbană; este vorba, de fapt, de garantarea caracterului durabil al activităților portuare; observă, de asemenea, că îmbinarea între spațiile rezidențiale și cele destinate muncii este benefică din punctul de vedere al durabilității (reducerea traficului) și al calității vieții în orașe și în regiunile limitrofe;

4.   atrage atenția asupra dimensiunii teritoriale a dezvoltării porturilor europene, în special asupra necesității cooperării și coordonării transfrontaliere între regiunile portuare învecinate; subliniază importanța politicii europene de vecinătate și a strategiei regionale pentru Marea Mediterană, Marea Baltică și Marea Neagră; salută propunerea Comisiei de a elabora un inventar al blocajelor dintre porturile Uniunii Europene și cele din statele vecine ale Uniunii;

5.   reamintește că porturile principale ale Uniunii sunt în general bine echipate și eficiente, însă există totuși, în continuare, diferențe considerabile între porturile din noile și cele din vechile state membre în privința echipamentelor și a tehnologiei;

6.   consideră că schimbările tehnologice necesare pentru a permite porturilor intermediare să facă față provocărilor constând într-un volum sporit al traficului vor avea consecințe financiare importante pentru regiunile în cauză; consideră că acestea trebuie să poată utiliza, în acest scop, fondurile structurale europene, în special pentru a finanța achiziționarea unor instalații tehnologice avansate, pentru a crea locuri de muncă în domeniile inovatoare și pentru a reabilita zonele urbane eliberate prin transferul activităților portuare în afara orașelor;

7.   încurajează, totodată, utilizarea programelor de cooperare teritorială europeană din cadrul politicii de coeziune, precum și a programelor de cooperare din cadrul politicii de vecinătate și de extindere a UE, dar și punerea în aplicare, în măsura posibilului, de către Comisie, statele membre și autoritățile regionale în cauză, a unei strategii transfrontaliere de utilizare a capacităților existente în contextul cofinanțării infrastructurilor portuare;

8.   salută propunerea Comisiei de stabilire, la nivel comunitar, a unei serii de cerințe comune privind formarea profesională a lucrătorilor portuari în scopul creșterii mobilității lor prin intermediul recunoașterii reciproce a calificărilor acestora și a unei dezvoltări armonioase a porturilor;

9.   invită colectivitățile teritoriale în cauză să pună în aplicare o politică a transporturilor bazată pe dezvoltarea componentei multimodale, care să facă posibilă promovarea atât a traficului feroviar, cât și a celui pe căi navigabile, în paralel cu traficul rutier, precum și conectarea efectivă a zonelor portuare la rețelele transeuropene de transport și o conectare mai eficientă a porturilor cu zonele din interior, îndeosebi prin utilizarea căii ferate și a căilor maritime interioare și, în plus, invită Comisia să profite de revizuirea intermediară din 2010 pentru a crea mai multe mijloace pentru o utilizare sporită a porturilor intermediare, prin descărcarea încărcăturilor într-una sau mai multe etape de distribuție în vederea descongestionării porturilor principale și a zonelor lor periferice, plasându-se cât mai aproape de destinatari; insistă, prin urmare, asupra utilității unei mai mari diversificări a punctelor de descărcare în vederea reducerii semnificative a transportului rutier și soluționării unei probleme recurente de congestionare a traficului în jurul porturilor; solicită, în același timp, să se evalueze în mod exact, în momentul planificării amenajărilor portuare, dacă aceste puncte de descărcare mai mici și mai apropiate de destinatari ar putea prelua un număr mai ridicat de descărcări, atât din punctul de vedere al propriilor infrastructuri, cât și din cel al axelor rutiere, pentru a nu asista la un fenomen de transferare a problemei către alte zone portuare;

10. subliniază necesitatea implicării autorităților portuare și locale în redactarea planurilor de gestionare a bazinelor fluviale, precum și a porturilor maritime, în ceea ce privește calitatea apelor, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[1]; atrage atenția asupra necesității, pentru colectivitățile teritoriale, de a susține eforturile depuse în vederea reducerii emisiilor de CO₂, provenite de la nave și alte mijloace de transport terestre și aeriene, prin stabilirea unor planuri de gestionare a calității aerului și în conformitate cu Convenția Marpol și Directiva-cadru 96/62/CE a Consiliului din 27 septembrie 1996 privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător[2];

11. solicită crearea unei rețele comunitare de schimb al bunelor practici între porturile Uniunii; invită organizațiile regionale din care fac parte state membre ale UE și state terțe, cum ar fi Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), să adopte proceduri și practici compatibile în vederea facilitării comerțului regional și reducerii costurilor;

12. dorește în mod expres să reamintească faptul că, în cadrul unei reflecții orientate către rezultate pe tema Europei și a politicii sale maritime, navigația europeană de agrement are un rol major în termeni de dezvoltare economică locală, porturile de agrement reprezentând atât o fereastră către zonele din interior, un instrument turistic eficient pentru descoperirea portului și a împrejurimilor sale, cât și un serviciu de aprovizionare esențial pentru activitățile comerciale de proximitate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	8.4.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	48 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Emmanouil Angelakas, Stavros Arnaoutakis, Elspeth Attwooll, Rolf Berend, Jana Bobošíková, Victor Boștinaru, Antonio De Blasio, Petru Filip, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Gábor Harangozó, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Mieczysław Edmund Janowski, Rumiana Jeleva, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Miloš Koterec, Constanze Angela Krehl, Sérgio Marques, Miroslav Mikolášik, James Nicholson, Jan Olbrycht, Maria Petre, Markus Pieper, Pierre Pribetich, Elisabeth Schroedter, Grażyna Staniszewska, Catherine Stihler, Margie Sudre, Kyriacos Triantaphyllides, Lambert van Nistelrooij, Vladimír Železný
Membri supleanți prezenți la votul final	Bernadette Bourzai, Jan Březina, Brigitte Douay, Den Dover, Emanuel Jardim Fernandes, Francesco Ferrari, Madeleine Jouye de Grandmaison, Ramona Nicole Mănescu, Ljudmila Novak, Mirosław Mariusz Piotrowski, Zita Pleštinská, Samuli Pohjamo, Manfred Weber
Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final	Jean-Paul Gauzès, Jacques Toubon

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.6.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	41 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Gabriele Albertini, Inés Ayala Sender, Etelka Barsi-Pataky, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Arūnas Degutis, Christine De Veyrac, Petr Duchoň, Saïd El Khadraoui, Robert Evans, Francesco Ferrari, Brigitte Fouré, Mathieu Grosch, Georg Jarzembowski, Timothy Kirkhope, Dieter-Lebrecht Koch, Jaromír Kohlíček, Bogusław Liberadzki, Eva Lichtenberger, Seán Ó Neachtain, Josu Ortuondo Larrea, Paweł Bartłomiej Piskorski, Reinhard Rack, Brian Simpson, Renate Sommer, Dirk Sterckx, Silvia-Adriana Țicău, Yannick Vaugrenard
Membri supleanți prezenți la votul final	Margrete Auken, Philip Bradbourn, Nathalie Griesbeck, Lily Jacobs, Elisabeth Jeggle, Maria Eleni Koppa, Helmuth Markov, Rosa Miguélez Ramos, Vural Öger, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Corien Wortmann-Kool
Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final	Ioannis Gklavakis, Helmut Kuhne, Maria Petre

• [1]  JO L 327, 22.12.2000, p. 1.
• [2]  JO L 296, 21.11.1996, p. 55.