RAPORT referitor la „O mai bună legiferare 2006” în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității

17.9.2008 - (2008/2045(INI))

Comisiei pentru afaceri juridice
Raportor: Manuel Medina Ortega

Procedură : 2008/2045(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0355/2008
Texte depuse :
A6-0355/2008
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la „O mai bună legiferare 2006” în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității

(2008/2045(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 4 septembrie 2007 intitulată „O mai bună legiferare 2005”: aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității – (al 13-lea raport)[1] (COM(2006)0289),

–   având în vedere Rezoluția sa din 4 septembrie 2007 intitulată „O mai bună legiferare” în Uniunea Europeană[2],

–   având în vedere Rezoluția sa din 4 septembrie 2007 privind strategia de simplificare a cadrului de reglementare[3],

–   având în vedere Rezoluția sa din 4 septembrie 2007 privind implicațiile instituționale și juridice ale utilizării instrumentelor legislative neobligatorii[4],

–   având în vedere Raportul Comisiei intitulat „O mai bună legiferare 2006” în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (al 14-lea raport) (COM(2007)0286),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „A doua analiză strategică a programului pentru o mai bună legiferare în Uniunea Europeană” (COM(2008)0032),

–   având în vedere documentul de lucru al Comisiei intitulat „Al doilea raport de activitate privind strategia pentru simplificarea cadrului de reglementare” (COM(2008)0033),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Acțiuni rapide pentru 2008 pentru reducerea costurilor administrative in Uniunea Europeană” (COM(2008)0141),

–   având în vedere documentul de lucru al Comisiei intitulat „Reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană – Raport de activitate pentru 2007 și perspective pentru 2008” (COM(2008)0035),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A6‑0355/2008),

A. întrucât cadrul de reglementare din Uniunea Europeană trebuie să se inspire din criteriile de claritate și de eficacitate;

B.  întrucât îmbunătățirea procedurilor normative poate contribui la realizarea obiectivelor Uniunii;

C. întrucât principiile subsidiarității și proporționalității reprezintă principii fundamentale ale legislației primare, în măsura în care Comunitatea nu deține competența legislativă exclusivă, principii ce trebuie neapărat respectate,

D. întrucât aplicarea corectă a principiilor subsidiarității și proporționalității contribuie în mod fundamental la consolidarea autorității și eficienței legislației comunitare, precum și la aducerea deciziilor mai aproape de cetățeni și prin aceasta, în cele din urmă, la un grad sporit de acceptare a Uniunii de către populație și întrucât aceste principii sunt indispensabile pentru legitimarea bazei juridice și a domeniului de aplicare ale acțiunii comunitare, în măsura în care se permite statelor membre să își exercite propriile competențe legislative, în spiritul colaborării între diferitele niveluri de guvernare și, prin urmare, să își consolideze certitudinea juridică;

E.  întrucât, în prezent, procedura legislativă comunitară se supune principiilor subsidiarității și proporționalității, care necesită stabilirea procedurilor de coordonare cu autoritățile naționale legislative, executive și judiciare, pentru a garanta atât necesitatea, cât și legalitatea acțiunii Uniunii Europene,

F.  întrucât Comisia insistă asupra unei serii de aspecte importante destinate să îmbunătățească reglementarea în Uniune, cum ar fi evaluarea impactului, reducerea costurilor administrative și a obstacolelor inutile, precum și simplificarea, îmbunătățirea și actualizarea normelor în vigoare;

G. întrucât Comisia consideră important, în această privință, să se stabilească un dialog deschis cu partenerii sociali și cu legislatorii naționali;

H. întrucât, în „Primul raport de activitate privind strategia pentru simplificarea cadrului de reglementare” (COM(2006) 0690), Comisia a anunțat aproximativ 50 de inițiative de codificare pentru 2006 și că doar 36 au fost transmise efectiv Parlamentului și că, pe de altă parte, pentru 2007 au fost anunțate 200 de inițiative de codificare și doar 21 au fost prezentate legislatorului,

I.   întrucât, în Programul flexibil privind simplificarea anexat la „Al doilea raport de activitate privind strategia pentru simplificarea cadrului de reglementare” (COM(2008)0033) mai sus citat, Comisia consideră ca echivalente revizuirea și reformularea actelor în vigoare în anumite domenii (eficiența energetică a clădirilor, aviația civilă etc.);

J.   întrucât Comisia s-a angajat să prezinte un program de acțiune destinat reducerii cu 25% până în 2012 a sarcinilor administrative pe care le suportă întreprinderile din UE și întrucât, în acest scop, a propus o serie de acțiuni rapide privind diferite sectoare legislative,

1.   sprijină obiectivul Comisiei de îmbunătățire a calității legislației comunitare și de reducere a sarcinii legislative, inclusiv abrogarea legislației inutile, care stânjenește creșterea și inhibă inovarea; subliniază că într-o serie de domenii este nevoie de eforturi și mai mari pentru a garanta că se obține beneficiul economic maxim din legislația privind piața internă;

2.   promovează o legislație bazată pe principii și pe respectarea, cu precădere, a aspectului calitativ, și nu al celui cantitativ; consideră dezbaterea pe tema „o mai bună legiferare” drept o bună oportunitate de a reflecta asupra legislației ca proces orientat către realizarea unor obiective politice clar definite, prin îmbunătățirea legislației comunitare pentru a favoriza astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă, precum și prin angajarea tuturor părților implicate și asocierea acestora în toate stadiile procesului, de la cel de pregătire până la cel de aplicare;

3.  subliniază importanța principiilor subsidiarității și proporționalității în cadrul eforturilor depuse în vederea unei mai bune reglementări pentru statele membre și ceilalți actori implicați, cu scopul de a reduce poverile birocratice inutile, cât și de a contribui la o mai bună înțelegere, în rândul cetățenilor UE, a acelor măsuri care, potrivit celor două principii, nu pot fi luate decât la nivelul comunitar;

4.  susține eforturile depuse de Comisie pentru realizarea simplificării acquis-ului comunitar;

5.  salută îmbunătățirea procedurilor de consultare a părților interesate realizate de către Comisie în vederea elaborării propunerilor sale legislative și ia act de reacțiile în general pozitive ale părților interesate cu ocazia evaluării modului în care Comisia le încurajează participarea;

6.  regretă faptul că, în ciuda ameliorării procedurilor sale, Comisia continuă să elaboreze documente diverse privind „simplificarea unei mai bune legiferări” care conțin liste diferite de inițiative de simplificare, fapt care împiedică existența unei imagini de ansamblu asupra strategiei sale; insistă asupra faptului că trebuie să se evite proliferarea acestor documente; solicită Comisiei întocmirea unui document anual unic; subliniază necesitatea unei evaluări politice și a unei bune cooperări la nivelul Uniunii Europene, în special prin eforturile Parlamentului, ale Consiliului și ale Comisiei;

7.  consideră că evaluările de impact obiective constituie un instrument important în aprecierea propunerilor Comisiei și susține, prin urmare, un control extern și independent al punerii în aplicare a evaluărilor de impact;

8.   consideră că studiile de impact și consultările au un rol esențial în elaborarea unor proiecte de legislație comunitară mai bune și că acestea nu ar trebui să constituie o complicație birocratică sau un obstacol care nu-i permite Comisiei să acționeze, ci ar trebui să sprijine instituirea unui cadru legal sănătos, care conduce la dezvoltare în Uniunea Europeană;

9.   subliniază necesitatea unor analize de rentabilitate care să reflecte structura costurilor de reglementare, în cazul în care punerea în aplicare a directivelor se face prin intermediul legislației naționale și schimbă cadrul normativ în care își desfășoară activitatea întreprinderile și persoanele; este conștient, însă, că asemenea analize de rentabilitate nu înlocuiesc dezbaterile politice privind argumentele pro și contra unei anumite legislații;

10. este de părere că, pentru a îmbunătăți calitatea în elaborarea legislației, Parlamentul și Consiliul, atunci când propun amendamente, ar trebui, totodată, să țină seama de studiul de impact al Comisiei, precum și de propriile studii de impact;

11 consideră, în continuare, că evaluările de impact obiective trebuie să se bazeze și pe o consultare în timp util și cuprinzătoare a părților implicate; solicită Comisiei să includă în evaluările sale de impact un număr suficient de scenarii și opțiuni strategice, inclusiv opțiunea de a nu întreprinde nimic, în cazul în care această opțiune este cea mai adecvată, ca fundament pentru soluții rentabile și durabile;

12. speră că includerea unei estimări a costurilor administrative în evaluările de impact va contribui la îmbunătățirea calității;

13. subliniază importanța evaluării politice realizate, la nivelul Uniunii Europene, de către instanțele reprezentative ale cetățenilor, cum ar fi Parlamentul, sau de colectivitățile locale și sociale, cum ar fi Comitetul Regiunilor și, respectiv, Comitetul Economic și Social European;

14. își exprimă rezerva privind oportunitatea de a încuraja autoreglementarea și coreglementarea care pot, în final, să conducă la o „abstinență legislativă” de natură să favorizeze doar grupurile de presiune și actorii puternici ai vieții economice; subliniază, prin urmare, concluzia Comisiei conform căreia reglementările continuă să reprezinte modul cel mai simplu de realizare a obiectivelor UE și de a oferi certitudine juridică întreprinderilor și cetățenilor; solicită Comisiei să dezvolte o abordare mai coerentă în această privință;

15. subliniază că măsurile nelegislative ar trebui să respecte echilibrul puterilor și rolurile aferente ale instituțiilor; dorește ca Parlamentul să contribuie în mod înțelept și coerent la asemenea măsuri, bazându-se pe experiența sa; subliniază necesitatea recunoașterii politice a unor asemenea măsuri inovatoare;

16. consideră că sistemul normativ formal al Uniunii Europene trebuie consolidat conform termenilor cuprinși în tratate și trebuie să se evite dificultățile create de normele informale fără caracter obligatoriu;

17. salută luarea de către Comisie a unor măsuri menite să pună capăt întârzierilor înregistrate în traducerea în noile limbi ale UE a textelor aflate în curs de codificare; regretă faptul că, deși a anunțat în jur de 50 de inițiative de codificare pentru 2006 și în jur de 200 pentru 2007, Comisia nu a transmis Parlamentului decât 36 și, respectiv, 21 de propuneri;

18. solicită Comisiei să respecte listele cu codificările și reformulările publicate, prezentând legislatorului, în măsura posibilului, toate inițiativele anunțate și justificându-le pe cele care au fost omise; subliniază că bunăvoința Parlamentului European a fost demonstrată prin reformarea articolelor 80 și 80 a din Regulamentul său de procedură, care permit supunerea acestor inițiative de simplificare unei proceduri de adoptare mai rapide și mai simple;

19. reamintește, de asemenea, Comisiei că inițiativele de codificare și de reformare sunt adoptate de Parlamentul European în termene rezonabile și, chiar dacă există întârzieri mai mari în ceea ce privește celelalte inițiative de simplificare, această situație se datorează faptului că aceste inițiative constituie propuneri legislative ordinare, care sunt supuse ca atare procedurii normale de adoptare și termenelor obișnuite;

20. își confirmă dorința ca Comisia să adopte reformarea drept tehnică legislativă ordinară, chiar și atunci când se propune „revizuirea” textelor în vigoare, pentru a dispune, pentru fiecare inițiativă, de o viziune completă asupra textului, inclusiv asupra modificărilor punctuale, indicând în mod clar părțile noi și cele care rămân neschimbate;

21. solicită, de asemenea, Comisiei să aibă în vedere în continuare faptul că, atunci când nu este posibilă reformarea, tehnica legislativă ordinară ar trebui să prevadă codificarea, în cel mult șase luni, a modificărilor succesive ale actului legislativ în cauză; consideră că, în conformitate cu Acordul interinstituțional „Pentru o mai bună legiferare”[5], ar putea fi înființate structuri specifice, împreună cu Consiliul și Comisia, prin care să fie prevăzută participarea corespunzătoare a părților interesate, în vederea promovării simplificării;

22. reamintește că instrumentele juridice neobligatorii ambigue și ineficiente pot avea și au efecte negative asupra dezvoltării dreptului Uniunii Europene și asupra echilibrului între instituții și că ar trebui, prin urmare, să fie utilizate cu mare prudență, în măsura în care este prevăzut astfel în tratate și în niciun caz prin evitarea repartizării competențelor instituite prin legislația primară, garantând în orice caz certitudinea juridică;

23. felicită decizia Comisiei de a transmite noile sale propuneri și documente de consultare direct parlamentelor naționale pentru a le solicita avizul în așa-numita fază ascendentă a dreptului comunitar, anticipând astfel dispozițiile Tratatului de la Lisabona; susține cu tărie importanța acestei forme de colaborare pentru îmbunătățirea calității și aplicării legislației comunitare, în special a principiilor subsidiarității și proporționalității;

24. este de părere că transpunerea ar trebui să fie monitorizată temeinic și proactiv pentru a se evita interpretările divergente și supralegiferarea; dorește ca, în procesul de transpunere, Comisia să joace, alături de autoritățile de control și de grupurile de experți, un rol activ, atât la nivel comunitar, cât și la nivel național, deoarece analizele făcute din timp pot preveni apariția de întârzieri și de sarcini inutile în cazul întreprinderilor; invită Comisia să analizeze ce alte măsuri ar mai putea fi luate pentru evitarea supralegiferării, inclusiv prin introducerea unui drept al cetățenilor la acțiune directă; solicită efectuarea unor „studii de impact de urmărire”, care să analizeze modul în care deciziile sunt puse efectiv în aplicare, la nivel național și local; sprijină folosirea într-o măsură din ce în ce mai adecvată a regulamentelor; sugerează, din nou, ca Parlamentul să stabilească o procedură de transpunere și de control adecvată, în strânsă cooperare cu partenerii săi naționali;

25. consideră că este necesară, în vederea îmbunătățirii eficienței relațiilor cu parlamentele naționale, o elaborare comună a condițiilor impuse de principiile subsidiarității și proporționalității; subscrie fără rezervă la inițiativa Comisiei privind includerea unei serii standard de întrebări în această privință, în scopul redactării expunerilor de motive care însoțesc propunerile Comisiei, după cum se prevede în anexa 3 din documentul de lucru al Comisiei (SEC(2007)0737);

26. salută anunțarea de către Comisie a revizuirii acquis-ului comunitar privind dreptul societăților comerciale, contabilitatea și auditul și așteaptă propuneri concrete în acest sens în cel mai scurt timp;

27. reafirmă necesitatea de a reduce sarcinile administrative inutile pe care le suportă întreprinderile pentru a se adapta la obligațiile de informare prevăzute atât de legislația europeană, cât și de dispozițiile naționale aplicabile; subliniază cu insistență faptul că obiectivul Comisiei de a reduce poverile administrative cu 25% până în anul 2012 trebui să fie un obiectiv net, ceea ce înseamnă că reducerile obținute în anumite domenii nu trebuie anulate de noi poveri administrative în alte domenii; susține promovarea utilizării tehnologiilor informației și comunicării; în acest sector, solicită Comisiei să examineze și să încerce să reducă sarcinile administrative care ar putea afecta în general toate părțile interesate, chiar dacă nu este vorba de întreprinderi;

28. subliniază faptul că, și în cadrul interacțiunii Comisiei cu cetățenii, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a realiza simplificarea, de exemplu în domeniul achizițiilor publice, al serviciilor financiare, al programelor de cercetare, al normelor aplicabile ajutoarelor de stat și al cererilor de finanțare din partea Comunității;

29. reamintește importanța utilizării judicioase a „clauzelor de reexaminare” pentru a garanta în continuare relevanța legislației;

30. își confirmă disponibilitatea de a menține și de a consolida colaborarea cu Consiliul și Comisia pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor și întreprinderilor în ceea ce privește simplificarea legislației comunitare, în special în ceea ce privește propunerile de acțiuni rapide destinate reducerii sarcinilor administrative; subliniază, cu toate acestea, că simplificarea procedurilor decizionale care vizează reducerea termenelor trebuie să respecte cerințele privind procedurile prevăzute în tratate;

31. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

  • [1]  JO C 187 E, 24.7.2008, p. 67.
  • [2]  JO C 187 E, 24.7.2008, p. 60.
  • [3]  JO C 187 E, 24.7.2008, p. 72.
  • [4]  JO C 187 E, 24.7.2008, p. 75.
  • [5]  JO C 321 E, 31.12.2003, p. 1.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare (17.7.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la o mai bună legiferare 2006 în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității

(2008/2045(INI))

Raportor: Dariusz Rosati

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice si monetare solicită Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   sprijină obiectivul Comisiei de îmbunătățire a calității legislației comunitare și reducere a sarcinii legislative, inclusiv abrogarea legislației inutile, care stânjenește creșterea și inhibă inovarea; subliniază că într-o serie de domenii este nevoie de eforturi și mai mari pentru a garanta că se obține beneficiul economic maxim din legislația privind piața internă;

2.   promovează o legislație bazată pe principii și pe respectarea, cu precădere, a aspectului calitativ, și nu al celui cantitativ; consideră dezbaterea pe tema „o mai bună legiferare” drept o bună oportunitate de a reflecta asupra legislației ca proces orientat către realizarea unor obiective politice clar definite, prin îmbunătățirea legislației comunitare pentru a favoriza creșterea economică și crearea de locuri de muncă, precum și prin angajarea tuturor părților implicate și asocierea acestora în toate stadiile procesului, de la cel de pregătire până la cel de aplicare;

3.   consideră că studiile de impact și consultările au un rol esențial în elaborarea unei legislații comunitare mai bune și că acestea nu ar trebui să constituie o complicație birocratică sau un obstacol care nu-i permite Comisiei să acționeze, ci ar trebui să concure la instituirea unui cadru legal sănătos, care să conducă la dezvoltare în Uniunea Europeană;

4.   subliniază necesitatea unor analize de rentabilitate care să reflecte structura costurilor de reglementare, în cazul în care punerea în aplicare a directivelor se face prin intermediul legislației naționale și schimbă cadrul normativ în care își desfășoară activitatea întreprinderile și persoanele; este conștient, însă, că asemenea analize de rentabilitate nu înlocuiesc dezbaterile politice privind argumentele pro și contra unei anumite legislații;

5.   opinează că, pentru a îmbunătăți calitatea în elaborarea legislației, Parlamentul și Consiliul, propunându-și amendamentele, ar trebui, totodată, să țină seama de studiul de impact al Comisiei, precum și de propriile studii de impact;

6.   este de părere că transpunerea ar trebui să fie monitorizată temeinic și proactiv pentru a se evita interpretările divergente și supralegiferarea; dorește ca, în procesul de transpunere, Comisia să joace, alături de autoritățile de control și de grupurile de experți, un rol activ, atât la nivel comunitar, cât și la nivel național, deoarece analizele făcute din timp pot preveni apariția de întârzieri și de sarcini inutile în cazul întreprinderilor; invită Comisia să analizeze ce alte măsuri ar mai putea fi luate pentru evitarea supralegiferării, inclusiv prin introducerea unui drept al cetățenilor la o acțiune directă; solicită efectuarea unor „studii de impact de urmărire”, care să analizeze modul în care deciziile sunt puse efectiv în aplicare, la nivelul statelor membre și la nivel local; sprijină folosirea într-o măsură din ce în ce mai adecvată a regulamentelor; sugerează, din nou, ca Parlamentul să stabilească o procedură de transpunere și de control adecvată, în strânsă cooperare cu partenerii săi naționali;

7.   încurajează Comisia să cerceteze alternative la legislație care ar putea îmbunătăți funcționarea pieței interne și asigura convergența activității normative și de supraveghere, inclusiv auto-reglementarea și recunoașterea reciprocă a dispozițiilor naționale, implementarea celor mai bune practici și schimbul de informații între statele membre;

8.   subliniază că măsurile nelegislative ar trebui să respecte echilibrul puterilor și rolurile aferente ale instituțiilor; dorește ca Parlamentul să contribuie în mod înțelept și coerent la asemenea măsuri, bazându-se pe experiența sa; subliniază necesitatea recunoașterii politice a unor asemenea măsuri inovatoare;

9.   invită Comisia să prezinte anual realizările sale în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative cu 25 % până în 2012, precum și eforturile suplimentare depuse în vederea îndeplinirii acestui obiectiv convenit;

10. reamintește importanța utilizării judicioase a „clauzelor de reexaminare” pentru a garanta în continuare relevanța legislației;

11. subliniază faptul că, și în cadrul interacțiunii Comisiei cu cetățenii, sunt necesare eforturi suplimentare privind simplificarea, de exemplu în domeniul achizițiilor publice, al serviciilor financiare, al programelor de cercetare, al normelor aplicabile ajutoarelor de stat și al cererilor de finanțare din partea Comunității.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.7.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

0

12

Membri titulari prezenți la votul final

Mariela Velichkova Baeva, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Slavi Binev, Sebastian Valentin Bodu, Sharon Bowles, David Casa, Manuel António dos Santos, Elisa Ferreira, Jean-Paul Gauzès, Donata Gottardi, Benoît Hamon, Gunnar Hökmark, Sophia in ‘t Veld, Othmar Karas, Wolf Klinz, Guntars Krasts, Andrea Losco, Astrid Lulling, Gay Mitchell, Joseph Muscat, John Purvis, Heide Rühle, Eoin Ryan, Antolín Sánchez Presedo, Salvador Domingo Sanz Palacio, Ivo Strejček, Ieke van den Burg, Cornelis Visser, Sahra Wagenknecht

Membri supleanți prezenți la votul final

Dragoș Florin David, Harald Ettl, Werner Langen, Thomas Mann, Gianni Pittella, Bilyana Ilieva Raeva

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

9.9.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marek Aleksander Czarnecki, Bert Doorn, Monica Frassoni, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Othmar Karas, Piia-Noora Kauppi, Klaus-Heiner Lehne, Katalin Lévai, Antonio Masip Hidalgo, Hans-Peter Mayer, Manuel Medina Ortega, Hartmut Nassauer, Aloyzas Sakalas, Francesco Enrico Speroni, Daniel Strož, Rainer Wieland, Jaroslav Zvěřina, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Sharon Bowles, Vicente Miguel Garcés Ramón, Jean-Paul Gauzès, Georgios Papastamkos, Gabriele Stauner, József Szájer, Jacques Toubon, Ieke van den Burg

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Renate Weber