RAPORT referitor la Decizia Consiliului de instituire a sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) prin aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2008/XX/JAI

    19.9.2008 - (COM(2008)0332 – C6‑0216/2008 – 2008/0101(CNS)) - *

    Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
    Raportor: Luca Romagnoli

    Procedură : 2008/0101(CNS)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A6-0360/2008
    Texte depuse :
    A6-0360/2008
    Dezbateri :
    Texte adoptate :

    PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la Decizia Consiliului de instituire a sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) prin aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2008/XX/JAI

    (COM(2008)0332 – C6‑0216/2008 – 2008/0101(CNS))

    (Procedura de consultare)

    Parlamentul European,

    –   având în vedere propunerea Comisiei (COM(2008)0332),

    –   având în vedere articolul 31 și articolul 34 alineatul (2) litera (c) din Tratatul UE,

    –   având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul UE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0216/2008),

    –   având în vedere articolele 93 și 51 din Regulamentul său de procedură,

    –   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0360/2008),

    1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

    2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

    3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

    4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

    5.  în cazul în care propunerea nu este adoptată înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este hotărât să analizeze orice propunere viitoare în regim de urgență, în strânsă cooperare cu parlamentele naționale;

    6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

    Amendamentul  1

    Propunere de decizie

    Considerentul 6a (nou)

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

     

    (6a) Prezenta decizie se bazează pe principiile deja instituite prin Decizia-cadru 2008/XX/JAI a Consiliului privind organizarea și conținutul schimburilor între statele membre de informații extrase din cazierul judiciar, pe care le completează și le aplică din punct de vedere tehnic.

    Justificare

    Ar trebui clarificat faptul că această decizie aplică și completează un instrument de reglementare deja existent, fără a-i modifica principiile.

    Amendamentul  2

    Propunere de decizie

    Considerentul 9

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

    (9) Pentru a asigura înțelegerea reciprocă și transparența clasificării comune, fiecare stat membru trebuie să prezinte o listă a infracțiunilor și pedepselor naționale care intră în fiecare dintre categoriile prevăzute în tabelul respectiv, precum și lista tribunalelor penale naționale. Aceste informații trebuie să fie accesibile autorităților judiciare naționale, în special prin intermediul canalelor electronice disponibile.

    (9) Pentru a asigura înțelegerea reciprocă și transparența clasificării comune, fiecare stat membru trebuie să prezinte o listă a infracțiunilor și pedepselor prevăzute de legislația națională care intră în fiecare dintre categoriile prevăzute în tabelul respectiv, însoțită de o descriere succintă a elementelor constitutive ale infracțiunilor, precum și lista tribunalelor penale naționale. Aceste informații trebuie să fie accesibile autorităților judiciare naționale, în special prin intermediul canalelor electronice disponibile.

    Justificare

    Modul adesea substanțial diferit în care sunt definite infracțiunile în diversele state membre constituie un motiv în plus pentru a furniza persoanelor care urmează să utilizeze extrasele din cazierul judiciar cât mai multe informații. Acest amendament este legat de amendamentul 8.

    Amendamentul  3

    Propunere de decizie

    Considerentul 9 a (nou)

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

     

    (9a) Tabelele de referință din anexele A și B nu urmăresc, în nici un fel, să armonizeze tipurile de infracțiuni și pedepse pe care le cuprind, acestea continuând să fie reglementate de legislația națională.

    Justificare

    Ar trebui menționat în mod clar că prezenta decizie nu urmărește armonizarea legislației penale materiale, ci facilitarea schimbului de informații extrase din cazierul judiciar.

    Amendamentul  4

    Propunere de decizie

    Considerentul 13

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

    (13) Ambele tabele de referință ale categoriilor de infracțiuni și decizii și standardele tehnice utilizate pentru schimbul de informații necesită revizuire constantă și actualizări periodice. Competențele de punere în aplicare în această privință au fost delegate Comisiei care este asistată de un comitet. Procedura de reglementare în conformitate cu dreptul comunitar ar trebui să se aplice mutatis mutandis pentru adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii.

    (13) Ambele tabele de referință ale categoriilor de infracțiuni și decizii și standardele tehnice utilizate pentru schimbul de informații necesită revizuire constantă și actualizări periodice.

    Amendamentul  5

    Propunere de decizie

    Considerentul 14

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

    (14) Decizia-cadru 2008/XX/JAI privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală ar trebui să se aplice în contextul schimbului computerizat de informații extrase din cazierele judiciare ale statelor membre.

    (14) În acest context, este de o importanță capitală să se adopte cât mai curând Decizia-cadru 2008/XX/JAI privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, care să ofere un nivel adecvat de protecție a datelor și să includă procesarea datelor personale la nivel național.

    Amendamentul  6

    Propunere de decizie

    Articolul 3 – alineatul 5

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

    (5) Pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului ECRIS, Comisia va furniza sprijin general și servicii de monitorizare.

    (5) Pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului ECRIS, Comisia va furniza sprijin general și servicii de monitorizare și va verifica dacă toate măsurile stipulate la articolul 6 sunt corect implementate.

    Justificare

    Comisia dispune atât de o imagine de ansamblu a situației, cât și de o experiență tehnică pertinentă, din care cauză trebuie să joace un rol de coordonare și supraveghere la implementarea sistemului de interconectare.

    Amendamentul  7

    Propunere de decizie

    Articolul 5 – alineatul 1 – litera a

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

    (a) lista infracțiunilor sancționate de legislația națională din fiecare categorie menționată în tabelul de infracțiuni din anexa A. Lista va cuprinde denumirea sau clasificarea juridică a infracțiunii, precum și dispoziția legală aplicabilă. Aceasta poate include, de asemenea, o scurtă descriere a elementelor constitutive ale infracțiunii;

    (a) lista infracțiunilor sancționate de legislația națională din fiecare categorie menționată în tabelul de infracțiuni din anexa A. Lista va cuprinde denumirea sau clasificarea juridică a infracțiunii, precum și dispoziția legală aplicabilă. Aceasta include, de asemenea, o scurtă descriere a elementelor constitutive ale infracțiunii;

    Justificare

    Making the inclusion of a short description of the constitutive elements of a criminal offence mandatory would make the exchange of information between the respective Member States more effective. The criminal law systems of the Member States can differ greatly. Often Member States do not even have the same criminal offences, i.e. what may be regarded as an offence in one Member State can be deemed not punishable under the laws of another. Thus, such a short description will help the authorities of the requesting Member State to better understand the nature of the offence in question.

    Amendamentul  8

    Propunere de decizie

    Articolul 5 – alineatul 1 – litera a – paragraful 2 (nou)

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

     

    Traducerea descrierilor infracțiunilor din legislația națională din limba originală în care au fost prezentate este de competența exclusivă a fiecărui stat membru care solicită o traducere și nu va fi efectuată de ECRIS. După efectuarea unei traduceri, ECRIS oferă – opțional – introducerea sa în baza de date.

    Justificare

    The systematic translation of a description of each national offence code, of which there are thousands, into each Member State language would require thousands of hours of work and an unknown amount in costs. If all translations are required before completion of the ECRIS, this would prevent the ECRIS from coming into service for years. This must be prevented. At the same time, once a national court has translated the description, this information should be able to be added into the ECRIS as an aid to future communication and to prevent future duplications of translations.

    Amendamentul  9

    Propunere de decizie

    Articolul 6 – partea introductivă

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

    Se adoptă următoarele măsuri de punere în aplicare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7:

    Atunci când este necesar, în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) litera (c) și articolul 39 din Tratatul privind UE, Comisia propune Consiliului adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura funcționarea optimă a ECRIS și interoperabilitatea sa cu sistemele naționale, cum ar fi:

    Amendamentul  10

    Propunere de decizie

    Articolul 7

    Textul propus de Comisie

    Amendamentul

    Articolul 7

    Procedura comitetului

    eliminat

    (1) În cazul în care se face trimitere la prezentul articol, Comisia va fi asistată de un comitet de reglementare alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei („comitetul”).

     

    (2) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

     

    (3) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect al măsurilor care urmează să fie adoptate. Comitetul își prezintă avizul privind proiectul într-un termen care poate fi stabilit de către președinte în funcție de urgența problemei. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 205 alineatele (2) și (4) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, în cazul deciziilor pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre în cadrul comitetului sunt ponderate în conformitate cu articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

     

    (4) Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea sunt conforme cu avizul comitetului.

     

    (5) Dacă măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, de îndată, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie luate și informează Parlamentul European cu privire la aceasta.

     

    (6) Consiliul poate să hotărască cu majoritate calificată cu privire la propunere, în termen de trei luni de la data prezentării la Consiliu.

    Dacă în acest termen Consiliul a indicat, cu majoritate calificată, că se opune propunerii, Comisia o va reexamina. Comisia poate să prezinte Consiliului o propunere modificată, poate să prezinte propunerea din nou sau poate să prezinte o propunere legislativă pe baza tratatului.

    În cazul în care, la expirarea acestui termen, Consiliul nu a adoptat măsurile de aplicare propuse și nici nu și-a exprimat opoziția față de propunerea măsurilor de aplicare, acestea sunt adoptate de către Comisie.

     

    Justificare pentru amendamentele 4, 9 și 10

    Curtea de Justiție (cauza C-133/06) a confirmat recent principiul conform căruia „normele privind modul în care instituțiile comunitare își adoptă deciziile sunt stipulate în Tratat și sunt la latitudinea statelor membre sau a instituțiilor înseși”. Amendamentele 4, 9 și 10 concordă cu jurisprudența Curții și sunt produsul unei interpretări stricte a Tratatului privind Uniunea Europeană, care nu prevede așa-numita „comitologie” pentru chestiunile reglementate la titlul VI și nu autorizează crearea unor temeiuri legale secundare în afara cazurilor acoperite de tratate. Sistemul instituit la titlul VI și, în special, dispozițiile articolului 34 coroborate cu cele ale articolului 39 prevăd, în fapt, că toate măsurile de aplicare a deciziilor trebuie adoptate în conformitate cu procedura indicată la articolul 39.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    Schimbul de informații conținute în cazierele judiciare se bazează încă pe normele stabilite prin Convenția privind asistența reciprocă în materie penală, adoptată de către Consiliul Europei în 1959, în special pe articolele 13 și 22, în care se prevede că astfel de informații ar trebui comunicate de către ministerele de justiție cel puțin o dată pe an.

    Începând cu 2005, Comisia Europeană, constatând ineficiența și extrema lentoare a sistemului, a avut o serie de inițiative normative menite, pe de o parte, să reglementeze și să faciliteze schimbul de extrase din cazierul judiciar și, pe de altă parte, să stabilească o serie de norme referitoare la utilizarea acestor extrase de către statul membru care le primește.

    Acest din urmă aspect a fost abordat în decizia-cadru a Consiliului privind luarea reciprocă în considerare a condamnărilor pronunțate în statele membre ale Uniunii Europene la pornirea unor noi proceduri penale, decizie adoptată oficial de Consiliul JAI la 25 iulie 2005.

    Decizia-cadru instituie principiul echivalenței dintre condamnările penale pronunțate de o autoritate judecătorească națională și condamnările penale pronunțate de autoritatea judecătorească a unui alt stat membru.

    Decizia 2005/876/JAI a Consiliului din 21 noiembrie 2005 privind schimbul de informații conținute în cazierele judiciare este prima măsură - cronologic vorbind - menită să reglementeze și să faciliteze schimbul de informații. Aceasta se bazează pe principiul că fiecare stat membru gestionează informațiile referitoare la cetățenii săi și stipulează că informațiile conținute în cazierul judiciar trebuie trimise statului membru care le solicită în termen de 10 zile de la data cererii, utilizând formularul prevăzut în acest scop. Informațiile primite pot fi folosite doar în scopul pentru care su fost solicitate.

    Scopul propunerii de decizie-cadru privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre (COM(2005)0690final), prezentată de Comisia Europeană la sfârșitul anului 2005, a fost extinderea acestui cadru juridic. Ea dezvoltă principiul fundamental că statele membre al căror cetățean este persoana condamnată ar trebui să constituie punctul de referință pentru toate solicitările referitoare la cazierul judiciar, astfel încât și sentințele pronunțate în alte state membre să fie puse la dispoziție. Propunerea de decizie impune, de asemenea, statelor membre cărora le-a fost transmisă o hotărâre judecătorească, obligația ca toate hotărârile să fie însoțite de informații referitoare la cetățenia persoanei condamnate, precum și obligația de a actualiza și comunica toate informațiile relevante statului membru al cărui cetățean este persoana respectivă.

    În iunie 2007, Consiliul JAI a ajuns la un acord politic cu privire la propunerea de decizie-cadru, ce includea normele stabilite în decizia din 2005, pe care, odată intrată în vigoare, urma să o înlocuiască.

    Propunerea de decizie privind Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) vizează, în conformitate cu articolul 11 din decizia-cadru, completarea cu elemente tehnice și de IT a sistemului instituit prin instrumentele juridice anterioare.

    Rezumând, principiile de bază rămân aceleași:

    · statele membre al căror cetățean este persoana condamnată rămân punctul de referință;

    · informațiile se păstrează separat în cazier naționale centrale și nu sunt direct accesibile pentru cazierele celorlalte state membre;

    · statele membre își gestionează și actualizează propriile baze de date.

    Pe lângă acestea, pentru a facilita schimbul de informații, au fost atribuite coduri de referință pentru diferitele categorii de infracțiuni (anexa A) și sancțiuni (anexa B).

    Trebuie, de asemenea, subliniat că în iunie 2006 a fost lansat un proiect pilot, la care au participat Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Luxemburg și Spania, de interconectare a registrelor centrale de cazier ale țărilor respective. Cum proiectul a avut succes, ulterior i s-au mai alăturat și alte țări.

    Poziția raportorului:

    Raportorul are o opinie pozitivă cu privire la această propunere, care dă formă concretă, din punct de vedere tehnic, structurilor cazierului judiciar european stabilit prin Decizia-cadru 2008/XX/JAI privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre.

    Raportorul observă, în special, că scopul propunerii este implementarea unor principii deja convenite în instrumentele normative anteriore, creând o interconexiune electronică între cazierele naționale, a cărei lipsă a împiedicat sistemul european de caziere să funcționeze eficient. În acest sens, amendamentul 1 clarifică natura acestui instrument normativ, subliniind că scopul lui nu este de a stabili noi reguli, ci de a le însoți pe cele existente de mijloacele tehnice necesare pentru a deveni operaționale.

    Amendamentul 3 este, de asemenea, conceput în scopul de a clarifica conținutul propunerii, specificând că anexele A și B nu vizează armonizarea tipurilor de infracțiuni și de sancțiuni stabilite de aceasta, care vor continua să facă obiectul legislației naționale.

    În virtutea necesității de a găsi un punct de referință comun al celor 27 de sisteme juridice diferite, cu sensibilități sociale și judiciare proprii, Comisia a sintetizat infracțiunile penale în categoriile prezentate în anexa A. Sistemul propus conține rubrici clare și concise, care au marele avantaj de a putea fi „citite” de către toate statele membre, dar care riscă, cel puțin uneori, să fie inadecvate sau parțial irelevante. Conștientă de inevitabilul caracter aproximativ al acestei încercări de sinteză, Comisia a prevăzut și o serie de categorii „deschise”, care sunt, însă, prin definiție, și mai vagi. Conștientă de inevitabilul caracter aproximativ al acestei încercări de sinteză, Comisia a prevăzut și o serie de categorii „deschise”, care sunt, însă, prin definiție, și mai vagi. Această generalizare trebuie, de aceea, remediată, oferind autorităților judiciare toate instrumentele cognitive necesare unei înțelegeri și interpretări cât mai eficiente a informațiilor disponibile. Aceasta se referă în special la elementele constitutive ale infracțiunii, care trebuie să fie puse la dispoziția autorităților judiciare, mai ales atunci când infracțiunea nu intră în nici una dintre subcategorii, ci doar într-o categorie deschisă.

    Tocmai pentru că o evaluare corectă a relevanței extraselor din cazierul judiciar din alt stat membru nu este posibilă în absența unor informații adecvate asupra naturii infracțiunii menționate în extras, amendamentele 2 și 8 propun ca documentul prin care statele membre notifică lista menționată la articolul 5 alineatul (1) litera (a) să includă obligatoriu și o descriere a elementelor constitutive ale infracțiunii.

    Cu toate acestea, atunci când consideră necesar, autoritățile judiciare care au inițiat urmărirea penală pot în continuare solicita textul integral al sentinței sau alte clarificări. În astfel de cazuri vor trebui totuși urmate căile tradiționale ale asistenței reciproce în materie penală, care se pot dovedi lungi și complicate.

    În această privință, raportorul speră să fie cât mai curând introduse instrumente electronice care să accelereze soluționarea solicitărilor suplimentare și să permită autorităților judiciare să obțină rapid informațiile necesare.

    Trebuie subliniat că propunerea ECRIS constituie o parte a sistemului mai larg E-justiție, al cărui scop este, de asemenea, o comunicare mai intensă și mai rapidă între autoritățile judiciare ale statelor membre.

    În fine, amendamentele 4, 9 și 10 se bazează pe un principiu recent confirmat de către Curtea de Justiție prin hotărârile pronunțate în cauza C-133 punctul 54 și următoarele, unde se reafirmă faptul că normele privind modalitatea în care instituțiile comunitare elaborează propriile decizii își au fundamentul în tratat și nu sunt derogabile nici pentru statele membre, nici pentru instituțiile însele. În opinia Curții, a recunoaște dreptul unei instituții de a invoca temeiuri juridice derivate, fie că acestea complică, fie că simplifică modalitatea de adoptare a unui act, revine la a atribui instituției respective o putere legislativă care depășește sfera dispozițiilor tratatului. Aceasta ar semnifica, de asemenea, că se permite instituției respective să aducă atingere principiului echilibrului instituțional, conform căruia fiecare instituție trebuie să-și exercite propriile competențe respectându-le pe cele ale celorlalte instituții. În plus, Curtea afirmă că adoptarea unor temeiuri de drept nu se poate justifica nicidecum pe baza unor considerente legate de caracterul politic delicat al chestiunii în discuție sau de dorința de a garanta eficiența unei acțiuni comunitare.

    Procedura propusă de Comisia Europeană, care ar funcționa prin intermediul unui comitet prezidat de aceasta, iese complet în afara sferei dispozițiilor Titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană și ar conduce la crearea unor dispoziții de drept derivat care nu sunt prevăzute în tratat.

    Amendamentele 4, 9 și 10 vizează alinierea propunerii Comisiei cu orientările Curții de Justiție și urmăresc adoptarea măsurilor de executare care au incidențe asupra conținutului propunerii în conformitate cu articolele 34 și 39 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

    Din punctul de vedere al protecției datelor - subiect foarte sensibil în cadrul Comisiei LIBE - raportorul a constatat cu satisfacție că nu au existat critici cu privire la propunerea Comisiei.

    Dezvoltând principiile deja conținute în decizia-cadru, prezenta decizie prevede de fapt ca fiecare stat membru să centralizeze informațiile referitoare la proprii cetățeni. Informațiile sunt gestionate de către administrația centrală, care este singura care are acces la interconexiunea cu celelalte registre de cazier europene. Aceasta înseamnă că nici măcar autoritățile judiciare nu au acces la cazierul european, ele trebuind să solicite informațiile respective la cazierul central din propria țară, care se ocupă de transmiterea acestora către țara sau țările interesate. Întotdeauna administrația centrală este cea care primește informațiile solicitate și le trimite apoi autorității judiciare solicitante. Raportorul speră că gestionarea cazierelor judiciare naționale va fi în continuare rezervată autorităților naționale.

    Referirea din considerentul 14 al propunerii la decizia-cadru privind protecția datelor personale utilizate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală urmărește garantarea respectării standardelor impuse de aceasta în cazul de față.

    În acest context, ar fi, de asemenea, oportun să se alinieze considerentul 10 din Decizia-cadru 2008/XX/JAI privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre, care face referire la Convenția Consiliului Europei privind protecția persoanelor în ceea ce privește procesarea automată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg, la 28 ianuarie 1981, cu considerentul 14 din prezenta decizie care, trimite, însă, tocmai la Decizia-cadru privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în contextul cooperării polițienești și judiciare în materie penală.Raportorul a considerat, de asemenea, oportun să sublinieze că statele membre trebuie să adopte fără întârziere decizia-cadru menționată anterior, referitoare la protecția datelor.

    Tot în legătură cu protecția datelor, raportorul este de acord cu opțiunea de a utiliza sistemul S-TESTA, care garantează securitatea necesară a rețelelor atunci când sunt procesate informații sensibile. Raportorul recomandă continuarea utilizării sistemului S-TESTA și este de părere că informațiile extrase din cazierele judiciare nu ar trebui transmise prin Internet sau alte canale care nu garantează standardele cele mai înalte de siguranță.

    Concluzie

    Raportorul este ferm convins de necesitatea realizării rapide a interconectării electronice a cazierelor judiciare și crede că, fără această propunere, decizia-cadru privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierul judiciar între statele membre ar rămâne literă moartă.

    De aceea, amendamentele propuse vizează în primul rând clarificarea conținutului deciziei și facilitarea ulterioară a folosirii informațiilor obținute.

    Raportorul este, de asemenea, conștient că realizarea practică a sistemului de interconectare va necesita o actualizare constantă, precum și expertiză și adaptări tehnice. Atrage, însă, atenția asupra faptului că soluția propusă de Comisia Europeană nu urmează linia tratatelor în vigoare, nici nu este conformă cu orientările confirmate recent de Curtea de Justiție referitor la sursele de drept derivate. În consecință, raportorul recomandă Consiliului să respecte dispozițiile tratatelor, în special articolele 34 și 39 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

    PROCEDURĂ

    Titlu

    Instituirea sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS)

    Referințe

    COM(2008)0332 – C6-0216/2008 – 2008/0101(CNS)

    Data consultării PE

    28.5.2008

    Comisia competentă în fond

           Data anunțului în plen

    LIBE

    19.6.2008

    Raportor(i)

           Data numirii

    Luca Romagnoli

    26.6.2008

     

     

    Examinare în comisie

    9.6.2008

    14.7.2008

    9.9.2008

    15.9.2008

    Data adoptării

    15.9.2008

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    38

    0

    1

    Membri titulari prezenți la votul final

    Alexander Alvaro, Roberta Angelilli, Emine Bozkurt, Philip Bradbourn, Mihael Brejc, Kathalijne Maria Buitenweg, Giusto Catania, Jean-Marie Cavada, Carlos Coelho, Elly de Groen-Kouwenhoven, Panayiotis Demetriou, Bárbara Dührkop Dührkop, Urszula Gacek, Kinga Gál, Jeanine Hennis-Plasschaert, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Magda Kósáné Kovács, Stavros Lambrinidis, Kartika Tamara Liotard, Viktória Mohácsi, Javier Moreno Sánchez, Rareș-Lucian Niculescu, Inger Segelström, Vladimir Urutchev, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Edit Bauer, Simon Busuttil, Evelyne Gebhardt, Sophia in ‘t Veld, Iliana Malinova Iotova, Ona Juknevičienė, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Antonio Masip Hidalgo, Bill Newton Dunn, Luca Romagnoli, María Isabel Salinas García, Eva-Britt Svensson

    Data depunerii

    19.9.2008