RAPORT referitor la propunerea de directivă a Consiliului privind regimul general al accizelor

21.10.2008 - (COM(2008)0078 – C6‑0099/2008 – 2008/0051(CNS)) - *

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportoare: Astrid Lulling

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la propunerea de directivă a Consiliului privind regimul general al accizelor

(COM(2008)0078 – C6‑0099/2008 – 2008/0051(CNS))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2008)0078),

–   având în vedere articolul 93 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0099/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, precum și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și cel al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A6-0417/2008),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să-și modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Amendamentul  1 Propunere de directivă Considerentul 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Pentru a consolida funcționarea pieței interne, ar trebui să se depună eforturi în continuare cu scopul de a ajunge în mod treptat la o armonizare a accizelor în Uniunea Europeană, luând în considerare, de asemenea, aspecte precum sănătatea publică, protecția mediului și bugetul.
Justificare
O armonizare treptată a accizelor în Uniunea Europeană ar fi, pe termen mediu, cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne. Cu toate acestea, armonizarea ar trebui făcută ținând seama de obiectivele politice ale statelor membre de a descuraja consumul de produse accizabile (băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice).
Amendamentul  2 Propunere de directivă Considerentul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Produsele accizabile pot face obiectul altor impozite indirecte pentru scopuri specifice. În acest caz, totuși, pentru a nu se periclita efectul util al normelor comunitare privind impozitele indirecte, statele membre ar trebui să respecte anumite elemente esențiale ale normelor în cauză.	(4) Produsele accizabile pot face obiectul altor impozite indirecte pentru scopuri specifice. În acest caz, totuși, pentru a nu se periclita efectul util al normelor comunitare privind impozitele indirecte, statele membre ar trebui să respecte anumite elemente esențiale ale normelor în cauză, și anume cele privind baza și modul de calcul al impozitului, exigibilitatea și monitorizarea impozitului.
Justificare
Pentru a evita orice risc de ambiguitate și problemele de interpretare inutile, considerentele trebuie să menționeze elementele principale ale reglementării comunitare privind impozitele indirecte.
Amendamentul  3 Propunere de directivă Considerentul 4a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) Pentru aplicarea prezentei directive, statele membre ar trebui să țină seama de necesitatea de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
Amendamentul  4 Propunere de directivă Considerentul 9
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(9) Dat fiind faptul că acciza este o taxă de consum aplicabilă anumitor produse, nu trebuie să fie exigibilă pentru produse accizabile care au fost distruse sau pierdute în mod iremediabil, indiferent de circumstanțele distrugerii sau pierderii.	(9) Dat fiind faptul că acciza este o taxă de consum aplicabilă anumitor produse, nu trebuie să fie exigibilă pentru produse accizabile care au fost, fără nicio îndoială, distruse sau pierdute în mod iremediabil, indiferent de circumstanțele distrugerii sau pierderii.
Justificare
Acest amendament are ca scop o formulare mai exactă. Dacă noțiunea de pierdere este determinată de caracterul său iremediabil, este necesar să precizăm ce se înțelege prin distrugere. Regula se va aplica doar în cazul în care distrugerea este reală, excluzând situațiile în care există o îndoială.
Amendamentul  5 Propunere de directivă Considerentul 21a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(21a) Pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului informatizat, statele membre ar trebui să adopte, în cadrul aplicațiilor lor naționale, un set de date și o structură a datelor uniforme pentru a oferi agenților economici o interfață fiabilă.
Justificare
Acest amendament susține crearea unui sistem electronic armonizat paneuropean unic de gestionare a întreprinderilor, eventual, pe termen mediu. Orice deviere a statelor membre de la crearea unei interfețe uniforme pentru aplicațiile lor naționale EMCS, poate obliga agenții economici să producă multiple tipuri de interfețe în cadrul propriilor sisteme, ceea ce ar cauza costuri suplimentare și întârzieri.
Amendamentul  6 Propunere de directivă Considerentul 24
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(24) Este necesar să se determine procedurile care trebuie folosite în caz de indisponibilitate a sistemului informatizat.	(24) Este necesar să se determine procedurile care trebuie folosite în caz de indisponibilitate a sistemului informatizat, din motive independente de voința agenților economici implicați în deplasarea produselor accizabile în cauză sau care nu pot fi controlate de aceștia.
Justificare
Acest amendament are ca scop o formulare mai exactă. În textul propus, imposibilitatea de a avea acces la un sistem informatizat în cazul în care aceasta este imputabilă „personal” unui agent implicat trebuie să fie supusă următoarelor proceduri.
Amendamentul  7 Propunere de directivă Considerentul 28a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(28a) În cazul produselor care sunt supuse accizelor deoarece sunt achiziționate de persoane particulare pentru uz propriu și sunt transportate de acestea, ar trebui specificată cantitatea de produse accizabile.
Justificare
Acest amendament ar trebui examinat împreună cu amendamentul depus la articolul 30. Se urmărește stabilirea de niveluri orientative pentru produsele din tutun și băuturile alcoolice.
Amendamentul  8 Propunere de directivă Considerentul 36
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(36) Pentru a prevedea o perioadă de adaptare la sistemul informatizat de monitorizare a circulației produselor accizabile în regim suspensiv de accize, statele membre ar trebui să poată beneficia de o perioadă de tranziție pe durata căreia aceste deplasări pot fi desfășurate în continuare în conformitate cu formalitățile stabilite prin Directiva 92/12/CEE.	(36) Pentru a prevedea o perioadă de adaptare la sistemul informatizat de monitorizare a circulației produselor accizabile în regim suspensiv de accize, statele membre ar trebui să poată beneficia de o perioadă de tranziție pe durata căreia aceste deplasări pot fi desfășurate în continuare în conformitate cu formalitățile stabilite prin Directiva 92/12/CEE. Durata acestei perioade de tranziție ar trebui să aibă în vedere fezabilitatea punerii în funcțiune a sistemului informatic în fiecare stat membru.
Justificare
Experiența acumulată în statele membre arată că informatizarea procedurilor administrative, precum și punerea la dispoziție de documente în format electronic ridică atât probleme juridice, cât și organizaționale, și se lovesc de dificultăți în ceea ce privește schimbarea mentalităților.
Amendamentul  9 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) „importul de produse accizabile” înseamnă pătrunderea de produse accizabile pe teritoriul comunitar, în afara cazului în care produsele în cauză au fost incluse, în momentul intrării pe teritoriul Comunității, într-o procedură vamală suspensivă sau un regim vamal suspensiv, precum și scoaterea de produse accizabile dintr-o astfel de procedură sau dintr-un astfel de regim;
Justificare
Acest amendament urmărește, de asemenea, să clarifice definiția în cauză folosită în câteva articole, mai precis în articolul 7 alineatul (2).
Amendamentul  10 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4b) „destinatar înregistrat” înseamnă o persoană fizică sau juridică autorizată de către autoritățile competente din statul membru de destinație să primească, în condițiile impuse de autoritățile în cauză, produse accizabile care circulă în regim suspensiv de accize și care au fost expediate dintr-un alt stat membru;
Justificare
Există doi termeni: „destinatar înregistrat” (care primește produsele accizabile) și „expeditor înregistrat” (care expediază produsele accizabile) care pot crea confuzii în cazul în care sunt utilizați ca atare în articolele în cauză. Se propune, prin urmare, definirea lor la locul potrivit în acest instrument juridic.
Amendamentul  11 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4c (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4c) „expeditor înregistrat” înseamnă o persoană fizică sau juridică autorizată de către autoritățile competente din statul membru de import să expedieze, în condițiile impuse de autoritățile în cauză, produse accizabile aflate în regim suspensiv de accize în momentul punerii lor în liberă circulație, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat)1;
	1 JO L 145, 4.6.2008, p. 1.
Justificare
A se vedea justificarea privind articolul 4 punctul 4a (nou).
Amendamentul  12 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4d (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4d) „antrepozitar autorizat” înseamnă o persoană fizică sau juridică autorizată de către autoritățile competente ale unui stat membru să producă, să prelucreze, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în cadrul desfășurării activității sale, atunci când este suspendată obligația de a plăti accize în cadrul unui regim suspensiv de accize;
Justificare
Trimiterea la „antrepozitarul autorizat” se găsește, în principal, în articolul 15, însă este relativ neclară și în locul nepotrivit. Prin urmare, definiția în cauză urmărește să îndrepte această situație.
Amendamentul  13 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4e (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4e) „antrepozit fiscal” înseamnă un loc în care produsele accizabile supuse unui regim suspensiv de accize sunt produse, prelucrate, ținute, primite sau expediate de către un antrepozitar autorizat în cadrul desfășurării activității sale și care trebuie să îndeplinească anumite condiții stabilite de către autoritățile competente ale statului membru în care este amplasat antrepozitul fiscal;
Justificare
Termenul „antrepozit fiscal” astfel cum este definit în articolul 14 alineatul (3) poate crea confuzie, motiv pentru care a fost propus acest amendament. Locul său este la articolul 4.
Amendamentul  14 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4f (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4f) „loc de import” înseamnă locul în care se află produsele în momentul punerii lor în liberă circulație, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 450/2008.
Justificare
Clarifică noțiunea de „loc de import” din motive juridice.
Amendamentul  15 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) importul de produse accizabile.	(c) importul de produse accizabile, inclusiv importul neregulamentar, exceptând cazul în care produsele sunt incluse, în momentul importării, într-un regim suspensiv de accize.
Justificare
Acest amendament urmărește să clarifice circumstanțele aplicabile importului de produse accizabile. A se vedea, de asemenea, amendamentul la articolul 4 privind definițiile.
Amendamentul  16 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile, inclusiv pierderi care sunt inerente naturii produselor în cauză, nu sunt considerate ca eliberare pentru consum.	(4) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile în cauză se dovedește într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile competente din statele membre în care a avut loc distrugerea totală sau pierderea iremediabilă.
Pierderea sau distrugerea produselor accizabile în cauză se dovedește într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile competente.	În cazul în care, pentru o deplasare în regim suspensiv de accize, nu se poate stabili unde a avut loc distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, se consideră că aceasta a avut loc în statul membru în care a fost constatată.
În sensul primului paragraf, produsele sunt iremediabil pierdute atunci când devin inutilizabile pentru orice persoană.	Statele membre pot condiționa distrugerea intenționată a produselor aflate în regim suspensiv de accize de obținerea unei aprobări prealabile din partea autorităților competente.
Justificare
Acest amendament trebuie examinat împreună cu amendamentele la articolul 9. Acesta prevede reformularea parțială și clarifică situațiile în care distrugerea produselor în regim suspensiv de accize este supusă obținerii unei aprobări prealabile din partea autorităților naționale.
Amendamentul  17 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) În cazul în care, pe parcursul unei deplasări în regim suspensiv de accize, a survenit o neregulă care a dus la eliberarea pentru consum a produselor accizabile și nu este posibil să se determine unde a avut loc eliberarea pentru consum, se consideră că aceasta a avut loc în statul membru de expediție.	(1) În cazul în care, pe parcursul unei deplasări în regim suspensiv de accize, a survenit o neregulă care a dus la eliberarea pentru consum a produselor accizabile în conformitate cu articolul 7 alineatul 2 litera (a) și nu este posibil să se determine unde a avut loc eliberarea pentru consum, se consideră că aceasta a avut loc în statul membru de expediție și în momentul în care a fost constatată neregula.
	În cazul în care produsele accizabile în regim suspensiv de accize nu ajung la destinație, iar neregula în cauză, care a condus la o eliberare pentru consum în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a), nu a fost constatată, se consideră că eliberarea pentru consum a avut loc în statul membru în care și în momentul în care sunt găsite produsele accizabile.
Cu toate acestea, dacă înainte de expirarea unei perioade de trei ani de la data la care a început deplasarea în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) se stabilește în ce stat membru a avut loc de fapt eliberarea pentru consum, statul membru în cauză informează autoritățile competente din statul membru de expediție.	Cu toate acestea, dacă înainte de expirarea unei perioade de trei ani de la data la care a început deplasarea în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) se stabilește în ce stat membru a avut loc de fapt eliberarea pentru consum, se consideră că eliberarea pentru consum a avut loc în statul membru în cauză, care informează autoritățile competente din statul membru de constatare sau expediție.
În cazul în care acciza a fost percepută de statul membru de expediție, este rambursată sau restituită de îndată ce s-a furnizat o dovadă a colectării sale de către celălalt stat membru.	În cazul în care acciza a fost percepută de statul membru de constatare sau expediție, aceasta este rambursată sau restituită de îndată ce s-a furnizat o dovadă a eliberării pentru consum în celălalt stat membru.
Justificare
Acest amendament aduce clarificări în formulare și definește cazul în care produsele accizabile aflate în regim suspensiv de accize nu ajung la destinație din cauza unei nereguli.
Amendamentul  18 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1a) Atunci când, pe baza unor dovezi corespunzătoare, se poate constata, dincolo de orice îndoială, unde s-a produs o neregulă pe parcursul unei deplasări în regim suspensiv de accize care a dus la eliberarea pentru consum a unor produse accizabile, accizele sunt exigibile în statul membru în care s-a produs neregula.
Justificare
Adăugarea acestui alineat înlătură orice incertitudine provocată de omiterea sa în ceea ce privește exigibilitatea accizelor în cazul producerii unei nereguli, atunci când se cunoaște locul de eliberare a produselor pentru consum.
Amendamentul  19 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Atunci când se poate dovedi că într-un stat membru s-a produs o neregulă care a dus la eliberarea pentru consum a unor produse accizabile care poartă timbrele fiscale ale statului membru de destinație, accizele sunt exigibile în statul membru în care s-a produs neregula numai atunci când accizele sunt rambursate operatorului economic de statul membru de destinație.
Justificare
Adăugare acestui alineat clarifică situația exigibilității accizelor în cazul în care timbrele fiscale dintr-un stat membru fac obiectul unei nereguli în alt stat membru.
Amendamentul  20 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 2b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2b) În cazul producerii unei nereguli, în situația în care într-un stat membru plata accizelor nu se face prin intermediul timbrelor fiscale, accizele devin exigibile imediat în statul membru în care s-a produs neregula.
Justificare
Adăugare acestui alineat clarifică poziția față de exigibilitatea accizelor în cazul în care timbrele fiscale dintr-un stat membru fac obiectul unei nereguli în alt stat membru.
Amendamentul  21 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) În sensul alineatului (1), o neregulă înseamnă o situație în care deplasarea nu s-a încheiat în conformitate cu articolul 19 alineatul (2).	(3) În sensul alineatului (1), o neregulă înseamnă o situație, alta decât cea menționată la articolul 7 alineatul (4), în care o deplasare sau o parte a unei deplasări nu s-a încheiat în conformitate cu articolul 19 alineatul (2).
Justificare
Această clarificare ar trebui examinată împreună cu amendamentul la articolul 7 alineatul (4) și la articolul 9 alineatul (1).
Amendamentul  22 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 1 – litera ea (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ea) livrării către un institut de cercetare și dezvoltare, un laborator sau un departament guvernamental autorizat sau către orice altă parte autorizată pentru teste de calitate, teste preliminare introducerii pe piață și verificarea unei posibile contrafaceri, cu condiția ca produsele implicate să nu fie considerate ca fiind în cantități comerciale, caz în care statele membre:
	(i) pot stabili cantitățile care constituie „cantități comerciale”; și
	(ii) să stabilească proceduri simplificate pentru a facilita deplasarea produselor în conformitate cu acest punct.
Justificare
Adesea produsele trebuie deplasate între state membre atât înainte, cât și după ce sunt eliberate pentru consum, în scopul testării calității, verificării unor posibile contrafaceri sau oferirii de asistență autorităților în urmărirea produselor pentru a combate comerțul ilegal. În anumite cazuri, un produs trebuie să primească aprobarea prealabilă a autorităților înainte de introducerea sa pe piață. În toate cazurile de mai sus produsul nu este eliberat pentru consum, iar în cele mai multe cazuri se procedează la distrugerea rapidă a acestuia.
Amendamentul  23 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Scutirile sunt supuse condițiilor și limitelor stabilite de statul membru gazdă. Statele membre pot acorda scutirea printr-o rambursare de accize.	(2) Scutirile sunt supuse condițiilor și limitelor stabilite de statul membru gazdă. Statele membre pot acorda scutirea printr-o rambursare de accize. Condițiile de rambursare stabilite de statele membre nu pot îngreuna în mod excesiv procedurile de scutire.
Justificare
Observând practicile statelor membre în domeniul impozitării, avem impresia că acestea contribuie la împiedicarea rambursării. Dispoziția propusă poate avea caracter de clauză generală destinată descurajării practicilor de acest tip.
Amendamentul  24 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 4 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) „călător către un teritoriu terț sau către o țară terță” înseamnă orice călător care deține un document de transport pentru călătorie pe cale aeriană sau maritimă, în care se menționează că destinația imediată este un aeroport sau port situat pe un teritoriu terț sau o țară terță.	(c) „călător către un teritoriu terț sau către o țară terță” înseamnă orice călător care deține un document de transport pentru călătorie pe cale aeriană sau maritimă, în care se menționează că destinația finală este un aeroport sau port situat pe un teritoriu terț sau o țară terță.
Justificare
Pentru a ține cont de realitate în ceea ce privește zborurile de legătură, ar trebui menținută posibilitatea de a cumpăra produse scutite de taxe în toate etapele unei călătorii cu zboruri de legătură având ca destinație finală un teritoriu terț sau o țară terță.
Amendamentul  25 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Se consideră că producerea, prelucrarea și deținerea de produse accizabile are loc în regim suspensiv de accize doar dacă activitățile în cauză se desfășoară în locații autorizate în temeiul alineatului (3).	(2) Producerea, prelucrarea și deținerea de produse accizabile, în cazul în care acciza nu s-a plătit, are loc într-un antrepozit fiscal.
Justificare
Acest amendament ar trebui examinat împreună cu amendamentul în care se definește noțiunea de „antrepozit fiscal” și urmărește să elimine formulările care pot crea confuzii.
Amendamentul  26 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Autoritățile competente ale statelor membre autorizează ca „antrepozite fiscale” locații care urmează să fie utilizate pentru producerea, prelucrarea și deținerea de produse accizabile, precum și pentru primirea sau expedierea acestora în regim suspensiv de accize.	eliminat
Justificare
Reiese din amendamentele la articolul 4.
Amendamentul  27 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 1 - paragrafele 2 și 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Autorizarea nu se poate refuza din motivul unic că persoana fizică sau juridică este stabilită în alt stat membru și intenționează să exploateze antrepozitul fiscal printr-o reprezentanță sau o sucursală deschisă în statul membru care emite autorizația.	Autorizarea este supusă condițiilor stabilite de autorități în scopul prevenirii oricăror evaziuni sau abuzuri posibile. Autorizarea nu se poate, însă, refuza din motivul unic că persoana fizică sau juridică este stabilită în alt stat membru.
Autorizația acoperă activitățile prevăzute la articolul 14 alineatul (3).
Justificare
Reiese din amendamentul la articolul 14 alineatul (3) și clarifică necesitatea de preîntâmpina orice abuz sau evaziune a accizelor.
Amendamentul  28 Propunere de directivă Articolul 16 – alineatul 1 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunității:	(1) Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize între două puncte de pe teritoriul Comunității, inclusiv în cazul în care deplasarea se face printr-o țară terță sau printr-o regiune dintr-o țară terță:
Justificare
Amendamentul precizează condițiile pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize.
Amendamentul  29 Propunere de directivă Articolul 16 – alineatul 1 – litera a – subpunctul ii
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(ii) o persoană fizică sau juridică autorizată de autoritățile competente din statul membru de destinație, în condițiile stabilite de autoritățile în cauză, să primească produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de acciză expediate din alt stat membru, denumită în continuare „destinatar înregistrat”;	(ii) locațiile unui destinatar înregistrat;
Justificare
Reiese din amendamentele la articolul 4.
Amendamentul  30 Propunere de directivă Articolul 16 – alineatul 1 – litera b
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) de la locul de import către oricare dintre destinațiile menționate la litera (a), în cazul în care produsele în cauză sunt expediate de o persoană fizică sau juridică autorizată în acest sens de autoritățile competente din statul membru în care are loc importul, în condițiile stabilite de autoritățile în cauză, denumită în continuare „expeditor înregistrat”.	(b) de la locul de import către oricare dintre destinațiile sau expeditorii menționați la litera (a), în cazul în care produsele în cauză sunt expediate de un expeditor înregistrat.
Justificare
În conformitate cu amendamentele la articolul 4.
Amendamentul  31 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 1 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) În condițiile stabilite de autoritățile competente din statul membru de expediție, acestea impun ca riscurile inerente deplasării în regim suspensiv de acciză să fie acoperite printr-o garanție, care poate fi depusă de una sau mai multe dintre persoanele următoare:	(1) În condițiile stabilite de autoritățile competente din statul membru de expediție, acestea impun ca riscurile inerente deplasării în regim suspensiv de acciză să fie acoperite printr-o garanție, care poate fi depusă de una sau mai multe dintre persoanele următoare sau în numele acestora:
Justificare
Ar trebui ca terții care acționează în numele uneia dintre persoanele menționate să fie autorizați să depună garanția în cauză.
Amendamentul  32 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 2 – paragraful 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Garanția este valabilă pe întreg teritoriul Comunității.	(2) Garanția este valabilă pe întreg teritoriul Comunității și poate fi emisă:
	(a) de o instituție autorizată să desfășoare activitatea unei instituții de credit în conformitate cu Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit1; sau
	(b) de o întreprindere autorizată să desfășoare activități de asigurare în conformitate cu Directiva 92/49/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind asigurarea generală directă2.
	_______________ 1 JO L 177, 30.6.2006, p. 1. 2 JO L 228, 11.8.1992, p. 1.
Justificare
Articolul 17 alineatul (1) conține o definiție a persoanelor autorizate să furnizeze garanții mai largă decât cea de la articolul 15 alineatul (3) din Directiva 92/12/CEE. Articolul 17 alineatul (1) nu rezolvă totuși problema generată de faptul că statele membre stabilesc condiții diferite în ceea ce privește originea geografică și identitatea persoanei care emite garanția. Prin amendamentul propus se încearcă evitarea acestei probleme.
Amendamentul  33 Propunere de directivă Articolul 17a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Articolul 17a
	1. La cererea persoanei vizate la articolul 17 alineatul (1), autoritățile competente din statul membru de expediție pot permite, în condițiile stabilite de acestea, constituirea unei garanții globale pentru o valoare redusă a accizelor sau neconstituirea unei garanții, cu condiția ca responsabilitatea fiscală a transportului să fie garantată simultan de persoana care își asumă responsabilitatea pentru transport.
	2. Autorizația menționată în alineatul (1) se acordă numai persoanelor care:
	(a) sunt stabilite pe teritoriul vamal al Comunității;
	(b) au antecedente satisfăcătoare în ceea ce privește constituirea garanțiilor pentru deplasarea de produse accizabile în regim suspensiv de accize și
	(c) sunt furnizori obișnuiți de garanții pentru deplasarea de produse accizabile în regim suspensiv de accize sau autoritățile vamale consideră că au capacitatea de a-și îndeplini obligațiile care le revin în legătură cu aceste proceduri.
	3. Măsurile care reglementează procedura de acordare a autorizațiilor în conformitate cu alineatele (1) și (2) se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 40 alineatul (2).
Justificare
Persoanele care utilizează cu regularitate procedura de garanție ar trebui să poată avea acces, în anumite condiții, la un sistem simplificat, pe modelul procedurii prevăzute la articolul 61 alineatul (5) și articolul 67 din Codul vamal modernizat, dar este necesar ca responsabilitatea fiscală a transportului să fie asigurată în același timp de persoana care își asumă responsabilitatea pentru transport (de cele mai multe ori destinatarul). În prezent, expeditorul este singurul responsabil și necesitatea unei garanții este justificată de pierderi sau furturi în timpul transportului și de posibilitatea ca destinatarul să nu plătească.
Amendamentul  34 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 2 – paragraful 2 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Un destinatar înregistrat autorizat în sensul primului paragraf se conformează următoarelor cerințe:	Un destinatar înregistrat temporar autorizat în sensul primului paragraf se conformează următoarelor cerințe:
Justificare
Propunerea de directivă conține noțiunile de „destinatar înregistrat” și de „destinatar înregistrat temporar”. Aceste noțiuni trebuie să fie în conformitate cu cele de „comerciant înregistrat” și „comerciant neînregistrat” utilizate în momentul actual în Directiva 92/12/CEE.
Amendamentul  35 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Se consideră că deplasarea de produse accizabile în regim suspensiv de accize a început în momentul în care produsele părăsesc antrepozitul fiscal de expediție sau locul de import.	(1) Se consideră că deplasarea de produse accizabile în regim suspensiv de accize a început în momentul în care produsele părăsesc antrepozitul fiscal de expediție sau locul de import. Momentul în care produsele părăsesc antrepozitul fiscal sau locul de import este determinat prin trimiterea fără întârziere de către antrepozitarul autorizat sau expeditorul înregistrat a unui mesaj de informare suplimentar către autoritatea competentă.
Justificare
Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize prezintă riscuri pentru perceperea taxelor datorate. Prin urmare, ar trebui să existe garanții suplimentare, precum trimiterea imediată a informațiilor.
Amendamentul  36 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Se consideră că deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize s-a încheiat în momentul în care destinatarul a recepționat produsele sau, în cazul menționat la articolul 16 alineatul (1) litera (a) punctul (iii), în momentul în care produsele au părăsit teritoriul Comunității.	(2) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize se încheie:
	- în momentul în care destinatarul a recepționat produsele. Momentul în care destinatarul recepționează produsele este determinat prin trimiterea de către destinatar a unui mesaj de informare suplimentar către autoritatea competentă imediat după sosirea produselor.
	- în cazul menționat la articolul 16 alineatul (1) litera (a) punctul (iii), în momentul în care produsele au părăsit teritoriul Comunității sau au fost supuse unei proceduri vamale suspensive sau unui regim vamal suspensiv.
Justificare
Acest amendament este necesar: (1) pentru a da statelor membre posibilitatea de monitoriza fluxurile în timp real și de a efectua controalele necesare [în conformitate cu articolul 1 alineatul (2b) din Decizia nr. 1152/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 2003]; (2) pentru a determina cu exactitate tranziția de la regimurile suspensive de accize sau de la regimurile suspensive temporare de depozitare la regimurile suspensive în cazul transporturilor acoperite, dacă este cazul, de o garanție oferită de o altă parte.
Amendamentul  37 Propunere de directivă Articolul 19a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Articolul 19a
	Normele aplicabile deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize permit, în condițiile stabilite de autoritățile competente ale statului membru de expediție, constituirea unei garanții globale pentru o valoare redusă a accizelor sau neconstituirea unei garanții, cu condiția ca responsabilitatea fiscală a transportului să fie garantată simultan de persoana care își asumă responsabilitatea pentru transport.
Justificare
Persoanele care utilizează cu regularitate procedura de garanție ar trebui să poată avea acces, în anumite condiții, la un sistem simplificat, pe modelul procedurii prevăzute la articolul 61 alineatul (5) și articolul 67 din Codul vamal modernizat, dar este necesar ca responsabilitatea fiscală a transportului să fie asigurată în același timp de persoana care își asumă responsabilitatea pentru transport (de cele mai multe ori destinatarul). În prezent, expeditorul este singurul responsabil și necesitatea unei garanții este justificată de pierderi sau furturi în timpul transportului și de posibilitatea ca destinatarul să nu plătească.
Amendamentul  38 Propunere de directivă Articolul 20 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) O deplasare de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este însoțită de un document administrativ în format electronic procesat în conformitate cu alineatele (2) și (3).	(1) O deplasare de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este însoțită de un document administrativ în format electronic procesat în conformitate cu alineatele (2) și (3). Statele membre si Comisia iau măsurile necesare pentru implementarea, la nivel național, a infrastructurii de chei publice și pentru a asigura interoperabilitatea acestora.
Justificare
În conformitate cu directiva privind semnătura electronică, pentru ca documentul electronic să aibă aceeași valoare juridică precum documentul semnat olograf, este important ca infrastructura de chei publice necesară semnăturii electronice să fie implementată în toate statele membre și să fie asigurată interoperabilitatea între sistemele naționale.
Amendamentul  39 Propunere de directivă Articolul 20 – alineatul 6
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) Expeditorul comunică codul de referință administrativ persoanei care însoțește produsele.	(6) Produsele expediate sunt însoțite de o notă de informare tipărită care permite identificarea produselor deplasate.
Codul este valabil pe întreaga durată a deplasării în regim suspensiv de accize.
Justificare
Sistemul EMCS va fi pus în funcțiune în etape. Prezența unei note tipărite care să conțină, printre alte informații, codul de referință administrativ pentru produsele expediate este esențială pentru a nu îngreuna controalele rutiere în transporturile intra-comunitare. La fel ca în cazul sistemului computerizat de tranzit (NCTS), pentru care Decizia nr. 1152/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului prevede o aliniere în mod expres, nota tipărită ar trebui să conțină toate informațiile incluse în mesajul electronic.
Amendamentul  40 Propunere de directivă Articolul 22
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Autoritatea competentă din statul membru de expediție poate permite, în condițiile stabilite de statul membru în cauză, ca expeditorul, prin intermediul sistemului informatizat, să divizeze o deplasare de produse energetice în regim suspensiv de accize în două sau mai multe deplasări, cu condiția să nu se modifice cantitatea totală de produse accizabile.	Autoritatea competentă din statul membru de expediție poate permite, în condițiile stabilite de statul membru în cauză, ca expeditorul, prin intermediul sistemului informatizat, să divizeze o deplasare de produse energetice în regim suspensiv de accize în două sau mai multe deplasări, cu condiția:
	(a) să nu se modifice cantitatea de produse accizabile; și
	(b) divizarea să aibă loc pe teritoriul unui stat membru care permite astfel de proceduri.
De asemenea, statele membre pot dispune ca asemenea divizări să fie interzise pe propriul teritoriu.	Statele membre comunică Comisiei dacă și în ce condiții permit divizarea expedierilor pe propriul teritoriu. Comisia transmite aceste informații celorlalte state membre.
Justificare
Amendamentul introduce două condiții – (a) și (b) – pentru cazul în care „expeditorul” dorește să împartă „o” deplasare în regim suspensiv în două sau mai multe deplasări, precum și obligația statelor membre de a informa Comisia cu privire la autorizarea divizării expedierilor.
Amendamentul  41 Propunere de directivă Articolul 23 – alineatul 1 – paragraful 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) La primirea de produse accizabile în oricare dintre destinațiile menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (a) punctele (i), (ii) sau (iv) sau la articolul 16 alineatul (2), destinatarul depune fără întârziere un proces-verbal privind primirea acestora, denumit în continuare „proces-verbal de primire”, la autoritățile competente din statul membru de destinație, prin intermediul sistemului informatizat.	(1) La primirea de produse accizabile în oricare dintre destinațiile menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (a) punctele (i), (ii) sau (iv) sau la articolul 16 alineatul (2), destinatarul depune, cel târziu în următoarea zi lucrătoare după ziua primirii, un proces-verbal privind primirea acestora, denumit în continuare „proces-verbal de primire”, la autoritățile competente din statul membru de destinație, prin intermediul sistemului informatizat.
Justificare
Realitatea face ca expresia „fără întârziere” să nu fie acceptabilă. Un termen de tipul celui menționat la articolul 16 din Regulamentul 884/2001 pentru înregistrările din evidențe este mult mai pragmatic: „cel târziu în următoare zi lucrătoare după ziua” recepționării.
Amendamentul  42 Propunere de directivă Articolul 24 – alineatul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Autoritățile competente din statul membru de expediție înaintează procesul-verbal de export expeditorului.	(3) Autoritățile competente din statul membru de expediție înaintează procesul-verbal de export expeditorului cel târziu în următoarea zi lucrătoare după ziua primirii certificatului care atestă că produsele accizabile au părăsit teritoriul Comunității.
Justificare
Este imperativ ca aceeași obligație să se impună și autorităților competente ale statului membru de export, prin fixarea unui termen precis.
Amendamentul  43 Propunere de directivă Articolul 26 – alineatul 1 – paragrafele 2 și 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Când sistemul informatizat este din nou disponibil, expeditorul depune fără întârziere un proiect de document administrativ electronic. Acest document înlocuiește documentul pe hârtie menționat la primul paragraf litera (a), de îndată ce a fost procesat în conformitate cu articolul 20 alineatul (3), și se aplică procedura privind documentul administrativ electronic.	Produsele continuă să fie deplasate în conformitate cu procedura de siguranță, inclusiv lichidarea, chiar dacă sistemul electronic devine din nou disponibil în cursul deplasării.
Până în momentul în care documentul administrativ electronic este procesat în conformitate cu articolul 20 alineatul (3), se consideră că deplasarea se desfășoară în regim suspensiv de accize pe baza documentului pe hârtie.
Justificare
Înregistrarea ulterioară a acestor deplasări în sistemul informatizat ar determina dubla invocare a garanției care acoperă deplasarea, posibile discrepanțe în ceea ce privește încheierea procedurilor pe hârtie și în forma electronic, posibile discrepanțe generate de erorile survenite în versiunea pe hârtie și ambiguități în ceea ce privește prevalența juridică a unei proceduri față de cealaltă.
Amendamentul  44 Propunere de directivă Articolul 26 – alineatul 2 – paragraful 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) În cazul în care sistemul informatizat nu este disponibil, un antrepozitar autorizat sau un expeditor înregistrat poate comunica informațiile menționate la articolul 20 alineatul (8) sau la articolul 22 prin intermediul unor mijloace alternative de comunicare. În acest scop, antrepozitarul sau expeditorul în cauză informează autoritățile competente din statul membru de expediție în momentul în care se efectuează modificarea destinației sau divizarea deplasării.	(2) În cazul în care sistemul informatizat nu este disponibil, un antrepozitar autorizat sau un expeditor înregistrat poate comunica informațiile menționate la articolul 20 alineatul (8) sau la articolul 22 prin intermediul unor mijloace alternative de comunicare definite de statele membre. În acest scop, antrepozitarul sau expeditorul în cauză informează autoritățile competente din statul membru de expediție în momentul în care se efectuează modificarea destinației sau divizarea deplasării.
Justificare
Statele membre ar trebui să poată defini mijloacele de comunicare care ar permite verificarea primirii sau a trimiterii mesajului.
Amendamentul  45 Propunere de directivă Articolul 28
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre pot stabili proceduri simplificate în ceea ce privește deplasările în regim suspensiv de accize care se desfășoară integral pe propriul teritoriu.	Statele membre pot stabili proceduri simplificate în ceea ce privește deplasările în regim suspensiv de accize care se desfășoară integral pe propriul teritoriu, inclusiv posibilitatea de a renunța la supravegherea electronică a deplasărilor în cauză.
Justificare
Aceasta este o obligație suplimentară impusă statelor membre, care le permite să renunțe la supravegherea electronică atunci când este cazul.
Amendamentul  46 Propunere de directivă Articolul 29 – punctul 3a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	3a. deplasări de produse în conformitate cu articolul 11 litera (ea).
Amendamentul  47 Propunere de directivă Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
În ceea ce privește alte produse accizabile în afara tutunului prelucrat achiziționat de persoane particulare, primul paragraf se aplică, de asemenea, și în cazul în care produsele sunt transportate în contul persoanelor particulare.	eliminat
Justificare
Trebuie nu numai să nu se abroge limitele orientative din Directiva 92/12, ci și să se și consolideze, oferindu-le un caracter obligatoriu. Libera circulație pe piața unică nu poate servi ca pretext pentru a eluda plata accizelor, care servește în special imperativelor privind sănătatea publică.
Amendamentul  48 Propunere de directivă Articolul 30 – alineatul 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	În scopul aplicării alineatului (2) litera (e), statele membre pot stabili limite orientative, exclusiv ca element doveditor. Aceste limite orientative nu pot fi mai mici decât:
	(a) pentru produse din tutun:
	- 400 de țigarete;
	- 200 de țigări de foi (trabucuri cu o greutate maximă de 3 grame fiecare);
	- 100 de trabucuri;
	- 0,5 kilograme de tutun de fumat;
	(b) pentru băuturi alcoolice:
	- 5 litri de băuturi spirtoase;
	- 10 litri de produse intermediare;
	- 45 de litri de vin (din care o cantitate maximă de 30 de litri de vin spumant);
	- 55 de litri de bere.
Justificare
Nu trebuie să se elimine limitele orientative pentru că acest fapt riscă să creeze nesiguranță juridică și confuzie atât în rândul consumatorilor, cât și al autorităților de control.
Amendamentul  49 Propunere de directivă Articolul 30 – alineatul 2b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	2b. Statele membre pot prevedea, de asemenea, că în statul membru în care are loc consumul se aplică accize pentru achiziționarea de uleiuri minerale eliberate deja pentru consum într-un alt stat membru, dacă aceste produse sunt transportate cu ajutorul unor mijloace de transport atipice de către persoane particulare sau în numele acestora. Transport atipic poate include transportul de combustibili în alte recipiente decât rezervoarele vehiculelor sau canistrele adecvate pentru combustibili sau transportul de produse lichide pentru încălzire în alte recipiente decât în camioane-cisternă folosite în numele unor operatori profesioniști.
Justificare
Trebuie nu numai să nu se abroge limitele orientative din Directiva 92/12, ci și să se și consolideze, oferindu-le un caracter obligatoriu. Libera circulație pe piața unică nu poate servi ca pretext pentru a eluda plata accizelor, care servește în special imperativelor privind sănătatea publică.
Amendamentul  50 Propunere de directivă Articolul 34 – alineatul 4 – litera a
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) se înregistrează la autoritățile fiscale din statul membru de expediție al produselor accizabile;	(a) se înregistrează la autoritățile fiscale din statul membru de expediție al produselor accizabile și obține un document de identificare de la respectivele autorități;
Justificare
Ar trebui precizat că vânzătorul trebuie să obțină un document de identificare de la autoritățile competente din statul membru de destinație înainte de a-și începe activitățile de comercializare la distanță.
Amendamentul  51 Propunere de directivă Articolul 37
Textul propus de Comisie	Amendamentul
1. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 7 alineatul (1), statele membre pot impune ca produsele accizabile să poarte marcaje fiscale sau marcaje de identificare naționale utilizate în scopuri fiscale în momentul eliberării pentru consum pe propriul teritoriu sau, în cazurile prevăzute la articolul 31 alineatul (1) primul paragraf și la articolul 34 alineatul (1), în momentul în care intră pe propriul teritoriu.	1. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 7 alineatul (1), statele membre pot impune ca produsele accizabile să poarte marcaje fiscale, marcaje de identificare naționale sau orice altă formă de marcaje de serie sau de identificare utilizate în scopuri fiscale în momentul eliberării pentru consum pe propriul teritoriu sau, în cazurile prevăzute la articolul 31 alineatul (1) primul paragraf și la articolul 34 alineatul (1), în momentul în care intră pe propriul teritoriu.
2. Toate statele membre care impun utilizarea de marcaje fiscale sau marcaje de identificare naționale în sensul alineatului (1) sunt obligate să le pună la dispoziția antrepozitarilor autorizați din celelalte state membre.	2. Toate statele membre care impun utilizarea de marcaje fiscale, marcaje de identificare naționale sau orice altă formă de marcaje de serie sau de identificare în sensul alineatului (1) sunt obligate să le pună la dispoziția antrepozitarilor autorizați din celelalte state membre.
3. Fără a aduce atingere dispozițiilor adoptate în scopul aplicării adecvate a prezentului articol și în scopul prevenirii oricărei fraude, evaziuni sau abuz, statele membre se asigură că aceste marcaje sau mărci nu creează obstacole în calea liberei circulații a produselor accizabile.	3. Fără a aduce atingere dispozițiilor adoptate în scopul aplicării adecvate a prezentului articol și în scopul prevenirii oricărei fraude, evaziuni sau abuz, statele membre se asigură că aceste marcaje sau mărci nu creează obstacole în calea liberei circulații a produselor accizabile.
În momentul în care asemenea marcaje sau mărci sunt aplicate pe produsele accizabile, orice sumă plătită sau depusă ca garanție în vederea obținerii marcajelor sau mărcilor în cauză se rambursează sau se restituie de către statul membru care le-a emis, dacă accizele au devenit exigibile și au fost colectate în alt stat membru.	În momentul în care asemenea marcaje sau mărci sunt aplicate pe produsele accizabile, orice sumă plătită sau depusă ca garanție în vederea obținerii marcajelor sau mărcilor în cauză se rambursează sau se restituie de către statul membru care le-a emis, dacă accizele au devenit exigibile și au fost colectate în alt stat membru.
4. Marcajele fiscale sau marcajele de identificare în sensul alineatului (1) sunt valabile în statul membru emitent. Cu toate acestea, pot exista acorduri de recunoaștere reciprocă a acestor marcaje între statele membre.	4. Marcajele fiscale, marcajele de identificare naționale sau orice altă formă de marcaje de serie sau de identificare în sensul alineatului (1) sunt valabile în statul membru emitent. Cu toate acestea, pot exista acorduri de recunoaștere reciprocă a acestor marcaje între statele membre.
Justificare
Ar trebui să se permită statelor membre să autorizeze noi forme de marcare, altele decât marcajele fiscale sau marcajele de identificare naționale.
Amendamentul  52 Propunere de directivă Articolul 37 – alineatul 3 – paragraful 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Statele membre care au emis marcajele sau mărcile pot solicita totuși pentru rambursarea, returnarea sau eliberarea sumei plătite sau garantate prezentarea unei dovezi privind distrugerea sau îndepărtarea respectivelor marcaje sau mărci.
Justificare
Condiția adăugată urmărește să clarifice procedura și să grăbească rambursarea unei sume plătite sau depuse ca garanție pentru cazul în care marcajele sau mărcile de pe produsele supuse accizelor au fost distruse sau îndepărtate.
Amendamentul  53 Propunere de directivă Articolul 39
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre pot menține dispozițiile naționale asupra acestui aspect până în momentul în care Consiliul adoptă dispoziții comunitare privind produsele pentru aprovizionarea navelor și aeronavelor.	Statele membre pot menține dispozițiile naționale asupra acestui aspect până în momentul în care Consiliul adoptă dispoziții comunitare privind produsele pentru aprovizionarea navelor și aeronavelor. Dispozițiile naționale în cauză trebuie comunicate celorlalte state membre pentru ca agenții lor economici să poată beneficia de ele.
Justificare
Amendamentul propus are ca scop să faciliteze tranzacțiile realizate de agenții economici în statele membre până la adoptarea unor dispoziții comunitare privind produsele pentru aprovizionarea navelor și aeronavelor.

EXPUNERE DE MOTIVE

1.        Observații generale

Propunerea prezentată Parlamentului pentru aviz privește modernizarea și reformarea Directivei 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse („Directiva 92/12/CEE”).

În 2004, Comisia încercase deja fără succes să adapteze Directiva 92/12/CEE la progresele înregistrate pe piață în ceea ce privește produsele accizabile. Discuțiile din cadrul Consiliului au fost întrerupte în ianuarie 2005 în așteptarea unei revizuiri complete a directivei de către Comisie, care să acopere alte aspecte, în special monitorizarea deplasării de produse pentru care nu s-au plătit încă taxe vamale. La 8 iunie 2005, Parlamentul a adoptat un aviz favorabil privind această propunere inițială a Comisiei.

Între timp, Comisia a prezentat o nouă propunere de modificare a Directivei 92/12/CEE, care preia conținutul propunerii din 2004 și introduce alte modificări prin care să se țină seama de introducerea sistemului informatizat pentru monitorizarea circulației produselor accizabile (EMCS). Sistemul a fost înființat în temeiul Deciziei nr. 1152/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 2003 („Decizia EMCS”) și ar trebui să devină funcțional până la mijlocul anului 2009. Pentru implementarea acestui sistem informatizat, trebuie efectuate anumite modificări la Directiva 92/12/CEE.

Prin intermediul noii sale propuneri de reformare a Directivei 92/12/CEE, Comisia urmărește să simplifice și să modernizeze această directivă prin reducerea obligațiilor cu care se confruntă agenții economici, simplificând în același timp combaterea fraudelor în materie de accize.

Raportorul consideră că această propunere a Comisiei conține o serie de ameliorări ale regimului privind produsele accizabile. Cu toate acestea, se simte nevoia efectuării altor ameliorări în afara celor din propunerea Comisiei pentru a actualiza regimul accizelor și pentru a-l simplifica atât pentru agenții economici și persoanele fizice, cât și pentru autoritățile fiscale ale statelor membre. Odată cu această reformă, agenții economici vor lucra într-un mediu simplificat și fără hârtii și vor beneficia de o mai mare certitudine juridică. Raportorul propune instituirea unui sistem în cadrul căruia autoritățile vor fi capabile să controleze în mod mai eficient și mai ieftin deplasarea produselor accizabile, iar acest fapt le va ajuta să combată în mod mai eficient fraudele fiscale.

2.        Analiza propunerii

Propunerea Comisiei are drept scop înlocuirea Directivei 92/12/CEE. Propunerea cuprinde șapte capitole, dintre care două se ocupă de domeniile pentru care Comisia propune schimbările cele mai semnificative, și anume:

§ deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize conform noului sistem informatizat EMCS ar trebui să înceapă să se aplice din 2009 (capitolul IV);

§ deplasarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum, care a făcut obiectul propunerii din 2004, idee pe care Comisia a preluat-o, cu câteva schimbări minore, în noua sa propunere (capitolul V).

Capitolul I (Dispoziții generale, articolele 1-6) se referă la caracterul accizei (articolul 1); elimină duplicarea procedurilor în caz de proceduri vamale suspensive sau regim vamal suspensiv [articolul 3 alineatul (3)] și stabilește sfera teritorială de aplicare a directivei (articolele 5 și 6).

Capitolul II (Faptul generator, articolele 7-13) clarifică și specifică normele și procedurile aplicabile în caz de lipsă și nereguli, precum și condițiile privind rambursarea și restituirea accizelor: apariția unor deficite în regim suspensiv de accize constituie automat o eliberare pentru consum [articolul 7 alineatul (1)]; produsele accizabile nu sunt considerate eliberate pentru consum în cazul în care sunt total distruse sau pierdute în mod iremediabil și nu va mai fi necesar ca autoritățile competente să determine motivele pentru care a survenit lipsa (deficitul), în ceea ce privește evenimentele neprevăzute sau cazurile de forță majoră [articolul 7 alineatul (4)]; statele membre dețin și competențe privind definirea procedurilor de rambursare și de restituire a accizelor (articolul 8); procedura de identificare a statelor membre care au dreptul să recupereze accize în caz de nereguli este simplificată prin definirea termenului „neregulă” și eliminarea termenului „infracțiune” și generalizând regula conform căreia, într-o asemenea situație, se consideră că eliberarea pentru consum a avut loc în statul membru de expediție (articolul 9); în ceea ce privește condițiile de rambursare sau restituire a accizelor, propunerea conține ca principiu general faptul că statele membre sunt cele care urmează să stabilească situațiile și condițiile în care se acordă o rambursare sau restituire de accize (articolul 10);

Capitolul III (Producere, prelucrare și deținere, articolele 14 și 15) corespunde articolelor 11, 12 și 13 din Directiva 92/12/CEE.

Capitolul IV (Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, articolele 16-29) stabilește dispozițiile și procedurile de bază care se aplică deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize în cadrul EMCS. Acest nou capitol prevede un cerc mult mai larg de persoane autorizate să îndeplinească rolul de garant (articolul 17); definește momentul în care se consideră că a început sau s-a sfârșit deplasarea în regim suspensiv de accize (articolul 19); prevede că o deplasare de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este însoțită de un document administrativ în format electronic care înlocuiește documentul curent de însoțire întocmit pe hârtie (articolul 20); prevede că statele membre pot autoriza expeditorul să împartă în mai multe loturi deplasarea de produse energetice (articolul 22); prevede utilizarea unui „proces-verbal de primire” sau a unui „proces-verbal de export” în format electronic (articolele 23 și 24); stabilește procedurile care trebuie folosite în absența rapoartelor electronice (articolul 25) sau atunci când sistemul informatizat nu este disponibil (articolul 26); introduce alte formalități de simplificare (articolele 28 și 29).

Capitolul V (Deplasarea și impozitarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum, articolele 30-36) reproduc propunerea Comisiei din 2004. Prin urmare, este important să se menționeze faptul că Parlamentul și-a exprimat poziția față de aceste măsuri în rezoluția sa din 8 iunie 2005. După cum se menționează în raportul legislativ care însoțește prezenta rezoluție, Comisia propune desființarea nivelurilor orientative folosite de statele membre pentru a stabili dacă produsele accizabile sunt deținute pentru uz personal de către persoane particulare sau sunt deținute în scopuri comerciale. În practică, aceste niveluri orientative și-au pierdut caracterul de indicator și sunt aplicate drept limite obligatorii de către administrațiile vamale ale unor state membre. În raportul legislativ care însoțește rezoluția Parlamentului din 8 iunie 2005, Parlamentul a propus un amendament pentru a clarifica prezumția de nevinovăție și obligația de a prezenta dovezi, pentru a limita puterile discreționare ale autorităților statelor membre la evaluarea transporturilor „suspecte”. Raportorul propune preluarea acestui amendament.

În final, ar trebui acordată atenție celor mai importante dispoziții din capitolul VI (Dispoziții diverse, articolele 37-39) și capitolul VII (Dispoziții finale, articolele 40-49):

§ articolul 37 conține o serie de elemente destinate să clarifice, în lumina hotărârii Curții de Justiție a Comunităților Europene în cauza C-374/06, BATIG, faptul că marcajele fiscale pe care statele membre le pot impune nu vor duce la o dublă impunere;

§ articolul 40 adaptează directiva la Decizia 1999/468/CE („comitologia”);

§ articolul 43 prevede o perioadă intermediară, care se încheie la 31 decembrie 2009, pentru introducerea sistemului informatizat, în care statele membre pot folosi procedurile care presupun documente pe hârtie.

3.        Concluzie

Raportorul este de acord cu majoritatea elementelor din propunerea Comisiei care au drept scop simplificarea procedurilor administrative. Folosirea unui sistem electronic de schimb de informații va reprezenta pentru statele membre un instrument care le va permite să desfășoare proceduri mai bine orientate și bazate pe riscuri pentru a monitoriza deplasarea produselor accizabile.

Raportorul consideră că dispozițiile cuprinse în propunerea Comisiei nu sunt suficiente pentru a garanta persoanelor fizice și societăților comerciale din UE libertatea de a efectua achiziții și vânzări transfrontaliere de produse fără a se împiedica de obstacole fiscale inutile. Prin urmare, raportorul propune extinderea dispozițiilor aplicabile produselor achiziționate de persoane particulare (articolul 30) la vânzarea la distanță (articolul 34), creând astfel o adevărată piață internă pentru produsele accizabile achiziționate de persoane particulare pentru uz personal. Plata accizelor în statul membru din care sunt achiziționate produsele este soluția cea mai puțin birocratică și cea mai eficientă pentru autorități, vânzători și persoane particulare.

În ceea ce privește dispozițiile aplicabile garanțiilor care acoperă riscurile inerente deplasării în regim suspensiv de accize, raportorul propune extinderea acestei garanții la toate persoanele implicate în deplasarea produselor. Raportorul sugerează, de asemenea, clarificarea validității acestei garanții în UE.

Raportorul propune aplicarea unui sistem redus de garanții pentru utilizatorii care îndeplinesc anumite condiții privind un comportament adecvat și utilizarea regulată a sistemului de garanții.

La articolul 13, raportorul propune continuarea existenței magazinelor duty-free la granițele externe ale Uniunii.

Raportorul propune, de asemenea, să existe în continuare posibilitatea pentru călătorii care dețin un document de transport din care reiese că destinația finală este un teritoriu sau un stat terț de a efectua achiziții de produse scutite de taxe pentru a ține realitățile legate de zborurile de legătură.

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Și energie (8.10.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la propunerea de directivă a Consiliului privind regimul general al accizelor

(COM(2008)0078 – C6‑0099/2008 – 2008/0051(CNS))

Raportor pentru aviz: Manuel António dos Santos

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

1. Context

Prezenta propunere vizează în principal introducerea sistemului informatizat pentru monitorizarea circulației produselor accizabile (EMCS) în sistemele fiscale ale statelor membre.

Această introducere este considerată necesară deoarece EMCS a fost introdus prin Decizia nr. 1152/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 2003 privind informatizarea circulației și a controlului produselor supuse accizelor[1] și pentru că intrarea sa în funcțiune este preconizată pentru aprilie 2009.

Potrivit Comisiei, principiul care va asigura eficacitatea EMCS va consta în înlocuirea documentului de însoțire actual pe suport de hârtie cu documentul administrativ în format electronic (e-AD). Se va crea astfel „un mediu comercial fără hârtie”.

Al doilea motiv pentru care este analizată propunerea este fiindcă dispozițiile privind deplasările în regim suspensiv de accize trebuie adaptate. Propunerea va permite ca astfel de deplasări să fie operate conform procedurilor noului sistem. Comisia susține că astfel va fi posibil un mediu „simplificat și ... dând în același timp autorităților responsabile cu accizele posibilitatea de a adopta măsuri de control mai integrate, mai rapide și mai orientate către riscuri” (COM (2008)0078, p.2).

Din aceste două motive Comisia a decis să propună înlocuirea în totalitate a Directivei 92/12/CEE.

Trebuie reamintit faptul că Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse[2] trebuie înlocuită cu propunerea în cauză, din cauza unei serii de alte aspecte care au apărut între timp. Acestea sunt: luarea în considerare a noilor standarde și concepte legislative; reformarea textului îmbunătățind structura logică; simplificarea și modernizarea procedurilor privind accizele.

2. Importanța pentru ITRE

În cadrul competențelor sale, ITRE a susținut întotdeauna că orice sistem fiscal introdus de CE, cu acordul statelor membre, ar trebui să îndeplinească următoarele obiective:

1.  creșterea eficienței producției și distribuției de bunuri și servicii, în principal prin reducerea birocrației;

2.  îmbunătățirea normelor existente și adaptarea acestora la circumstanțele actuale, în special facilitarea procedurilor de monitorizare bazate pe riscuri pentru administrațiile naționale;

3.  simplificarea procedurilor și creșterea transparenței pentru comerțul intracomunitar prin creșterea certitudinii juridice și a imparțialității normelor;

4.  sistemul de încasare și rambursare a accizelor nu ar trebui să permită apariția de criterii discriminatorii și ar trebui să evite dubla impozitare.

În principiu, nu se pot disocia principiile și dispozițiile fundamentale ale propunerii de competențele specifice ale comisiei ITRE. Cu toate acestea raportorul s-a concentrat, printre altele, pe: Capitolul III: Producere, prelucrare și deținere, Capitolul IV: Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, Capitolul VI: Marcarea și micii producători de vin.

Capitolul III: Producere, prelucrare și deținere

Capitolul III cuprinde două articole: 14 și 15, care au fost extrase din Directiva 92/12/CEE.

În primul rând, propunerea face uz de procedurile suspensive prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar[3]. Motivul este acela de a asigura coerența și consistența. Însă Codul Vamal Comunitar este o legislație complexă a CE.

Amendamentele propuse de raportorul pentru aviz caută să îmbunătățească propunerea și urmăresc să introducă măsuri de monitorizare adecvate în timp ce produsele supuse accizelor fac obiectul dispozițiilor privind procedurile suspensive.

În al doilea rând, dispoziția privind „antrepozitarul autorizat” este o dispoziție legală importantă a acestei propuneri, întrucât acesta va fi „utilizat pentru producerea, prelucrarea și deținerea de produse accizabile, precum și pentru primirea sau expedierea acestora în regim suspensiv” (articolul 14) și întrucât activitatea „antrepozitarului autorizat” se desfășoară în conformitate cu cinci prevederi ale statelor membre [articolul 15 alineatul (2)].

Amendamentele propuse de raportorul pentru aviz urmăresc să îmbunătățească propunerea și să simplifice normele, făcându-le totodată obligatorii, pentru a preveni evaziunea și abuzul.

Capitolul IV: Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize

Acest capitol este important pentru ITRE, întrucât stabilește dispozițiile de bază și procedurile care se aplică deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize în cadrul sistemului informatizat pentru monitorizarea circulației produselor accizabile (EMCS).

Trebuie menționat că acest capitol este în întregime nou și mai curând inovator datorită introducerii documentului administrativ în format electronic. Capitolul stabilește, în esență, un regim nou și merită o atenție deosebită. Amendamentele propuse de raportorul pentru aviz pot fi considerate îmbunătățiri ale propunerii, întrucât clarifică responsabilitățile instituțiilor în cauză și ale agenților implicați.

Capitolul VI: Marcarea și micii producători de vin

Și acest capitol este important pentru ITRE, deoarece, în ceea ce privește aplicarea de mărci, dispunem de acum de o alegere simplă. Statele membre sunt obligate să aplice pe „produsele accizabile” fie o marcă fiscală, fie o marcă națională de identificare. Această aplicare are un rol dublu. Ea urmărește să îmbunătățească libera circulație a produselor accizabile, precum și să evite dubla impozitare. Raportorul pentru aviz propune un amendament în acest sens.

Articolul 38 permite statelor membre să scutească micii producători de vin de obligațiile prevăzute în capitolele III și IV. Autorul este mulțumit de acest fapt.

Alte amendamente

Raportorul pentru aviz a propus o serie de amendamente la articolul 4 privind definițiile, pentru a îmbunătăți coerența și a simplifica propunerea.

Raportorul pentru aviz introduce unele amendamente privind data abrogării Directivei 92/12/CEE și data de intrare în vigoare a prezentei propuneri. Aceste amendamente urmăresc realizarea unui compromis între propunerea optimistă a Comisiei și realitatea cu care se confruntă autoritățile naționale în efortul de a pune în aplicare un nou instrument juridic în domeniul accizelor. În esență, amendamentele adoptate au ca scop ameliorarea propunerii Comisiei.

AMENDAMENTE

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul 1 Propunere de directivă Considerentul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Produsele accizabile pot face obiectul altor impozite indirecte pentru scopuri specifice. În acest caz, totuși, pentru a nu se periclita efectul util al normelor comunitare privind impozitele indirecte, statele membre ar trebui să respecte anumite elemente esențiale ale normelor în cauză.	(4) Produsele accizabile pot face obiectul altor impozite indirecte pentru scopuri specifice. În acest caz, totuși, pentru a nu se periclita efectul util al normelor comunitare privind impozitele indirecte, statele membre ar trebui să respecte anumite elemente esențiale ale normelor în cauză, adică baza de impozitare și calculul, exigibilitatea și monitorizarea impozitului.
Justificare
Pentru a evita orice risc de ambiguitate și problemele de interpretare inutile, considerentele trebuie să menționeze elementele principale ale reglementării comunitare privind impozitele indirecte.
Amendamentul  2 Propunere de directivă Considerentul 9
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(9) Dat fiind faptul că acciza este o taxă de consum aplicabilă anumitor produse, nu trebuie să fie exigibilă pentru produse accizabile care au fost distruse sau pierdute în mod iremediabil, indiferent de circumstanțele distrugerii sau pierderii.	(9) Dat fiind faptul că acciza este o taxă de consum aplicabilă anumitor produse, nu poate să fie exigibilă pentru produse accizabile care, fără nicio îndoială, au fost distruse sau pierdute în mod iremediabil, indiferent de circumstanțele distrugerii sau pierderii.
Justificare
Acest amendament are ca scop o formulare mai exactă. Dacă noțiunea de pierdere este determinată de caracterul său iremediabil, este necesar să precizăm ce se înțelege prin distrugere. Regula se va aplica doar în cazul în care distrugerea este reală, excluzând situațiile în care există o îndoială.
Amendamentul  3 Propunere de directivă Considerentul 21 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(21a) Pentru garantarea unei exploatări eficiente a sistemului informatizat, statele membre ar trebui să adopte, în cadrul aplicațiilor naționale, un set de date și o structură a datelor uniforme pentru a oferi agenților economici o interfață fiabilă.
Justificare
Acest amendament susține crearea unui sistem electronic armonizat paneuropean unic de gestionare a întreprinderilor, eventual, pe termen mediu. Orice deviere a statelor membre de la crearea unei interfețe uniforme pentru aplicațiile lor naționale EMCS, poate obliga agenții economici să producă multiple tipuri de interfețe în cadrul propriilor sisteme, ceea ce ar cauza costuri suplimentare și întârzieri.
Amendamentul  4 Propunere de directivă Considerentul 24
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(24) Este necesar să se determine procedurile care trebuie folosite în caz de indisponibilitate a sistemului informatizat.	(24) Este necesar să se determine procedurile care trebuie folosite în caz de indisponibilitate a sistemului informatizat, din motive independente de voința comercianților responsabili de deplasarea produselor accizabile în cauză sau care nu țin de competențele acestora.
Justificare
Acest amendament are ca scop o formulare mai exactă. În textul propus, imposibilitatea de a avea acces la un sistem informatizat în cazul în care aceasta este imputabilă „personal” unui agent implicat trebuie să fie supusă următoarelor proceduri.
Amendamentul  5 Propunere de directivă Considerentul 28 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(28a) În cazul produselor supuse accizelor deoarece sunt achiziționate de persoane particulare pentru uz propriu și transportate de acestea, ar trebui specificată cantitatea de produse accizabile achiziționate.
Justificare
Acest amendament ar trebui examinat împreună cu amendamentul depus la articolul 30. Se urmărește stabilirea de niveluri orientative pentru produsele din tutun și băuturile alcoolice.
Amendamentul  6 Propunere de directivă Considerentul 36
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(36) Pentru a prevedea o perioadă de adaptare la sistemul informatizat de monitorizare a circulației produselor accizabile în regim suspensiv de accize, statele membre ar trebui să poată beneficia de o perioadă de tranziție pe durata căreia aceste deplasări pot fi desfășurate în continuare în conformitate cu formalitățile stabilite prin Directiva 92/12/CEE.	(36) Pentru a prevedea o perioadă de adaptare la sistemul informatizat de monitorizare a circulației produselor accizabile în regim suspensiv de accize, statele membre ar trebui să poată beneficia de o perioadă de tranziție pe durata căreia aceste deplasări pot fi desfășurate în continuare în conformitate cu formalitățile stabilite prin Directiva 92/12/CEE. Durata acestei perioade de tranziție trebuie să aibă în vedere fezabilitatea punerii în funcțiune sistemul informatic în fiecare stat membru.
Justificare
Având în vedere experiența acumulată în statele membre, se observă că informatizarea procedurilor administrative, precum și punerea la dispoziție de documente în format electronic ridică atât probleme juridice, cât și organizaționale și chiar probleme psihologice.
Amendamentul  7 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4a. „importul de produse supuse accizelor” înseamnă pătrunderea de produse accizabile pe teritoriul comunitar, în afara cazului în care produsele în cauză au fost incluse, în momentul intrării pe teritoriul Comunității, într-o procedură vamală suspensivă sau un regim vamal suspensiv, precum și scoaterea de produse accizabile dintr-o astfel de procedură sau dintr-un astfel de regim;
Justificare
Acest amendament urmărește, de asemenea, să clarifice definiția în cauză folosită în câteva articole, mai precis în articolul 7 alineatul (2).
Amendamentul  8 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4b. „destinatar înregistrat” înseamnă o persoană fizică sau juridică autorizată de către autoritățile competente din statul membru de destinație să primească, în condițiile impuse de autoritățile în cauză, produse accizabile care circulă în regim suspensiv de accize și care au fost expediate dintr-un alt stat membru;
Justificare
Există doi termeni: „destinatar înregistrat” (care primește produsele accizabile) și „expeditor înregistrat” (care expediază produsele accizabile) care pot crea confuzii în cazul în care sunt utilizați ca atare în articolele în cauză. Se propune, prin urmare, definirea lor la locul potrivit în acest instrument juridic.
Amendamentul  9 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4c (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4c. „expeditor înregistrat” înseamnă o persoană fizică sau juridică autorizată de către autoritățile competente din statul membru de import să expedieze, în condițiile impuse de autoritățile în cauză, produse accizabile aflate în regim suspensiv de accize în momentul punerii lor în liberă circulație în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat)1;
	1 JO L 145, 4.6.2008, p. 1.
Justificare
A se vedea justificarea privind articolul 4 punctul 4a (nou).
Amendamentul  10 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4d (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4d. „antrepozitar autorizat” înseamnă o persoană fizică sau juridică autorizată de către autoritățile competente ale unui stat membru să producă, să prelucreze, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în cadrul desfășurării activității atunci când este suspendată obligația de a plăti accize în cadrul unui regim suspensiv de accize;
Justificare
Trimiterea la „antrepozitarul autorizat” se găsește, în principal, în articolul 15, însă este relativ neclară și în locul nepotrivit. Prin urmare, definiția în cauză urmărește să îndrepte această situație.
Amendamentul  11 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4e (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4e. „antrepozit fiscal” înseamnă locul unde produsele accizabile supuse unui regim suspensiv de accize sunt produse, prelucrate, ținute, primite sau expediate de către un antrepozitar autorizat în cadrul desfășurării activității sale și care trebuie să îndeplinească anumite condiții stabilite de către autoritățile competente ale statului membru în care este amplasat antrepozitul fiscal;
Justificare
Justificare Termenul „antrepozit fiscal” astfel cum este definit în articolul 14 alineatul (3) poate crea confuzie, motiv pentru care a fost propus acest amendament. Locul său este la articolul 4.
Amendamentul  12 Propunere de directivă Articolul 4 – punctul 4f (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4f. „loc de import” înseamnă locul în care se află produsele în momentul punerii lor în liberă circulație în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 450/2008.
Justificare
Clarifică noțiunea de „loc de import” din motive juridice.
Amendamentul  13 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) importul de produse accizabile.	(c) importul de produse accizabile, inclusiv importul neregulamentar, exceptând cazul în care produsele sunt incluse, în momentul importării, într-un regim suspensiv de accize.
Justificare
Acest amendament urmărește să clarifice circumstanțele aplicabile importului de produse accizabile. A se vedea, de asemenea, amendamentul la articolul 4 privind definițiile.
Amendamentul  14 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile, inclusiv pierderi care sunt inerente naturii produselor în cauză, nu sunt considerate ca eliberare pentru consum.	(4) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile în cauză se dovedește într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile competente din statele membre în care a avut loc distrugerea totală sau pierderea iremediabilă.
Pierderea sau distrugerea produselor accizabile în cauză se dovedește într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile competente.	În cazul în care, pentru o deplasare în regim suspensiv de accize, nu se poate stabili unde a avut loc distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, se consideră că a avut loc în statul membru în care a fost constatată.
În sensul primului paragraf, produsele sunt iremediabil pierdute atunci când devin inutilizabile pentru orice persoană.	Statele membre pot condiționa distrugerea intenționată a produselor aflate în regim suspensiv de accize de obținerea unei aprobări prealabile din partea autorităților competente.
Justificare
Acest amendament trebuie examinat împreună cu amendamentele la articolul 9. Acesta prevede reformularea parțială și clarifică situațiile în care distrugerea produselor în regim suspensiv de accize este supusă obținerii unei aprobări prealabile din partea autorităților naționale.
Amendamentul  15 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) În cazul în care, pe parcursul unei deplasări în regim suspensiv de accize, a survenit o neregulă care a dus la eliberarea pentru consum a produselor accizabile și nu este posibil să se determine unde a avut loc eliberarea pentru consum, se consideră că aceasta a avut loc în statul membru de expediție.	(1) În cazul în care, pe parcursul unei deplasări în regim suspensiv de accize, a survenit o neregulă care a dus la o eliberare pentru consum a produselor accizabile, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a), și nu este posibil să se determine unde a avut loc eliberarea pentru consum, se consideră că aceasta a avut loc în statul membru de expediție și în momentul în care a fost constatată neregula.
	În cazul în care produsele accizabile în regim suspensiv de accize nu ajung la destinație, iar neregula în cauză, care a condus la o eliberare pentru consum în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a), nu a fost constatată, se consideră că eliberarea pentru consum a avut loc în statul membru în care și în momentul în care sunt găsite produsele accizabile.
Cu toate acestea, dacă înainte de expirarea unei perioade de trei ani de la data la care a început deplasarea în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) se stabilește în ce stat membru a avut loc de fapt eliberarea pentru consum, statul membru în cauză informează autoritățile competente din statul membru de expediție.	Cu toate acestea, dacă înainte de expirarea unei perioade de trei ani de la data la care a început deplasarea în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) se stabilește în ce stat membru a avut loc de fapt eliberarea pentru consum, se consideră că eliberarea pentru consum a avut loc în statul membru în cauză care informează autoritățile competente din statul membru de constatare sau expediție.
În cazul în care acciza a fost percepută de statul membru de expediție, este rambursată sau restituită de îndată ce s-a furnizat o dovadă a colectării sale de către celălalt stat membru.	În cazul în care acciza a fost percepută de statul membru de constatare sau expediție, este rambursată sau restituită de îndată ce s-a furnizat o dovadă a eliberării pentru consum în celălalt stat membru.
Justificare
Acest amendament aduce clarificări în formulare și definește cazul în care produsele accizabile aflate în regim suspensiv de accize nu ajung la destinație din cauza unei nereguli.
Amendamentul  16 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) În sensul alineatului (1), o neregulă înseamnă o situație în care deplasarea nu s-a încheiat în conformitate cu articolul 19 alineatul (2).	(3) În sensul alineatului (1), o neregulă înseamnă o situație, alta decât cea menționată la articolul 7 alineatul (4), în care o deplasare sau o parte a unei deplasări nu s-a încheiat în conformitate cu articolul 19 alineatul (2).
Justificare
Această clarificare ar trebui examinată împreună cu amendamentul la articolul 7 alineatul (4) și la articolul 9 alineatul (1).
Amendamentul  17 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 1 – litera ea (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ea) livrării către un centru de cercetare și dezvoltare, un laborator, un serviciu guvernamental sau o altă parte autorizată în scopul testării calității, al examinării înainte de introducerea pe piață și al verificării posibilelor contrafaceri, cu condiția ca bunurile în cauză să nu fie considerate a fi în cantități comerciale.
Justificare
Bunurile trebuie să circule între statele membre înainte și după eliberarea lor pentru consum în scopul realizării controlului calității, a verificărilor legate de eventuale contrafaceri sau pentru a ajuta autoritățile să combată comerțul ilegal. În anumite cazuri, un produs trebuie să primească o aprobare prealabilă din partea autorităților înainte să fie introdus pe piață. În toate cazurile menționate anterior, produsul nu este eliberat pentru consum și, în majoritatea cazurilor, se trece rapid la distrugerea sa.
Amendamentul  18 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Scutirile sunt supuse condițiilor și limitelor stabilite de statul membru gazdă. Statele membre pot acorda scutirea printr-o rambursare de accize.	(2) Scutirile sunt supuse condițiilor și limitelor stabilite de statul membru gazdă. Statele membre pot acorda scutirea printr-o rambursare de accize. Condițiile de rambursare stabilite de statele membre nu pot îngreuna în mod excesiv procedurile de scutire.
Justificare
Observând practicile statelor membre în domeniul impozitării, avem impresia că acestea contribuie la împiedicarea rambursării. Dispoziția propusă poate avea caracter de clauză generală destinată descurajării practicilor de acest tip.
Amendamentul  19 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 4 – litera b
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) „magazin duty-free” înseamnă orice unitate situată într-un aeroport sau port care îndeplinește condițiile stabilite de autoritățile publice competente, în special în temeiul alineatului (3);	(b) „magazin duty-free” înseamnă orice unitate situată într-un aeroport sau un port sau la frontiera cu o țară terță sau un teritoriu terț care îndeplinește condițiile stabilite de autoritățile publice competente, în special în temeiul alineatului (3);
Justificare
Este oportună menținerea posibilității de a cumpăra produse scutite de taxe în toate etapele unei călătorii cu zboruri de legătură având ca destinație finală un teritoriu terț sau o țară terță.
Amendamentul  20 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 4 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) „călător către un teritoriu terț sau către o țară terță” înseamnă orice călător care deține un document de transport pentru călătorie pe cale aeriană sau maritimă, în care se menționează că destinația imediată este un aeroport sau port situat pe un teritoriu terț sau o țară terță.	(c) „călător către un teritoriu terț sau către o țară terță” înseamnă orice călător care deține un document de transport pentru călătorie pe cale aeriană sau maritimă, în care se menționează că destinația finală este un aeroport sau port situat pe un teritoriu terț sau o țară terță, precum și orice călător care părăsește teritoriul Uniunii Europene pe cale terestră.
Justificare
Este oportună menținerea posibilității de a cumpăra produse scutite de taxe în toate etapele unei călătorii cu zboruri de legătură având ca destinație finală un teritoriu terț sau o țară terță.
Amendamentul  21 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Se consideră că producerea, prelucrarea și deținerea de produse accizabile are loc în regim suspensiv de accize doar dacă activitățile în cauză se desfășoară în locații autorizate în temeiul alineatului (3).	(2) Producerea, prelucrarea și deținerea de produse accizabile, în cazul în care acciza nu s-a plătit, are loc într-un antrepozit fiscal.
Justificare
Acest amendament ar trebui examinat împreună cu amendamentul în care se definește noțiunea de „antrepozit fiscal” și urmărește să elimine formulările care pot crea confuzii.
Amendamentul  22 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Autoritățile competente ale statelor membre autorizează ca „antrepozite fiscale” locații care urmează să fie utilizate pentru producerea, prelucrarea și deținerea de produse accizabile, precum și pentru primirea sau expedierea acestora în regim suspensiv de accize.	eliminat
Justificare
Reiese din amendamentele la articolul 4.
Amendamentul  23 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 1 - paragrafele 2 și 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Autorizarea nu se poate refuza din motivul unic că persoana fizică sau juridică este stabilită în alt stat membru și intenționează să exploateze antrepozitul fiscal printr-o reprezentanță sau o sucursală deschisă în statul membru care emite autorizația.	Autorizarea este supusă condițiilor stabilite de autorități în scopul prevenirii oricăror evaziuni sau abuzuri posibile. Autorizarea nu se poate, însă, refuza din motivul unic că persoana fizică sau juridică este stabilită în alt stat membru.
Autorizația acoperă activitățile prevăzute la articolul 14 alineatul (3).
Justificare
Reiese din amendamentul la articolul 14 alineatul (3) și clarifică necesitatea de preîntâmpina orice abuz sau evaziune a accizelor.
Amendamentul  24 Propunere de directivă Articolul 16 – alineatul 1 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunității:	(1) Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize între două puncte de pe teritoriul Comunității, inclusiv în cazul în care deplasarea se face printr-o țară terță sau printr-o regiune dintr-o țară terță:
Justificare
Amendamentul precizează condițiile pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize.
Amendamentul  25 Propunere de directivă Articolul 16 – alineatul 1 – litera a – subpunctul ii
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(ii) o persoană fizică sau juridică autorizată de autoritățile competente din statul membru de destinație, în condițiile stabilite de autoritățile în cauză, să primească produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de acciză expediate din alt stat membru, denumită în continuare „destinatar înregistrat”;	(ii) sediul unui destinatar înregistrat;
Justificare
Reiese din amendamentele la articolul 4.
Amendamentul  26 Propunere de directivă Articolul 16 – alineatul 1 – litera b
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) de la locul de import către oricare dintre destinațiile menționate la litera (a), în cazul în care produsele în cauză sunt expediate de o persoană fizică sau juridică autorizată în acest sens de autoritățile competente din statul membru în care are loc importul, în condițiile stabilite de autoritățile în cauză, denumită în continuare „expeditor înregistrat”.	(b) de la locul de import către oricare dintre destinațiile sau expeditorii menționați la litera (a), în cazul în care produsele în cauză sunt expediate de un expeditor înregistrat.
Justificare
În conformitate cu amendamentele la articolul 4.
Amendamentul  27 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 2 – paragraful 2 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Un destinatar înregistrat autorizat în sensul primului paragraf se conformează următoarelor cerințe:	Un destinatar înregistrat temporar autorizat în sensul primului paragraf se conformează următoarelor cerințe:
Justificare
Propunerea de directivă conține noțiunile de „destinatar înregistrat” și de „destinatar înregistrat temporar”. Aceste noțiuni trebuie să fie în conformitate cu cele de „comerciant înregistrat” și „comerciant neînregistrat” utilizate în momentul actual în Directiva 92/12/CEE.
Amendamentul  28 Propunere de directivă Articolul 20 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) O deplasare de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este însoțită de un document administrativ în format electronic procesat în conformitate cu alineatele (2) și (3).	(1) O deplasare de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este însoțită de un document administrativ în format electronic procesat în conformitate cu alineatele (2) și (3). În acest scop, statele membre si Comisia iau măsurile necesare pentru implementarea, la nivel național, a infrastructurii de chei publice și pentru a asigura interoperabilitatea acestora.
Justificare
În conformitate cu directiva privind semnătura electronică, pentru ca documentul electronic să aibă aceeași valoare juridică precum documentul semnat olograf, este important ca infrastructura de chei publice necesară semnăturii electronice să fie implementată în toate statele membre și să fie asigurată interoperabilitatea între sistemele naționale.
Amendamentul  29 Propunere de directivă Articolul 22
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Autoritatea competentă din statul membru de expediție poate permite, în condițiile stabilite de statul membru în cauză, ca expeditorul, prin intermediul sistemului informatizat, să divizeze o deplasare de produse energetice în regim suspensiv de accize în două sau mai multe deplasări, cu condiția să nu se modifice cantitatea totală de produse accizabile.	Autoritatea competentă din statul membru de expediție poate permite, în condițiile stabilite de statul membru în cauză, ca expeditorul, prin intermediul sistemului informatizat, să divizeze o deplasare de produse energetice în regim suspensiv de accize în două sau mai multe deplasări, cu condiția ca:
	(a) să nu se modifice cantitatea de produse accizabile; și
	(b) divizarea să aibă loc pe teritoriul unui stat membru care permite astfel de proceduri.
De asemenea, statele membre pot dispune ca asemenea divizări să fie interzise pe propriul teritoriu.	Statele membre comunică Comisiei dacă și în ce condiții permit divizarea produselor pe propriul teritoriu. Comisia transmite aceste informații celorlalte state membre.
Justificare
Amendamentul introduce două condiții – (a) și (b) – pentru cazul în care „expeditorul” dorește să împartă „o” deplasare în regim suspensiv în două sau mai multe deplasări, precum și obligația statelor membre de a informa Comisia cu privire la divizarea autorizată a produselor.
Amendamentul  30 Propunere de directivă Articolul 28
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre pot stabili proceduri simplificate în ceea ce privește deplasările în regim suspensiv de accize care se desfășoară integral pe propriul teritoriu.	Statele membre pot stabili proceduri simplificate în ceea ce privește deplasările în regim suspensiv de accize care se desfășoară integral pe propriul teritoriu, inclusiv posibilitatea de a renunța la supravegherea electronică a deplasărilor în cauză.
Justificare
Aceasta este o obligație suplimentară impusă statelor membre, care le permite să renunțe la supravegherea electronică atunci când este cazul.
Amendamentul  31 Propunere de directivă Articolul 29
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Printr-un acord, statele membre în cauză pot stabili proceduri simplificate pentru următoarele deplasări în regim suspensiv de accize:	Printr-un acord și în condițiile stabilite de toate statele membre în cauză, se pot stabili proceduri simplificate pentru deplasări frecvente și regulate în regim suspensiv de accize care au loc pe teritoriile a două sau mai multe state membre.
1. deplasări frecvente și regulate între anumiți agenți economici din două sau mai multe state membre;	Această dispoziție vizează, de asemenea, deplasările prin conducte fixe.
2. deplasări frecvente și regulate între anumiți agenți economici dintr-un singur stat membru, prin alt stat membru;
3. deplasări prin conducte fixe între două sau mai multe state membre.
Justificare
Aceasta este o reformare menită să simplifice procedura și actul legal.
Amendamentul  32 Propunere de directivă Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
În ceea ce privește alte produse accizabile în afara tutunului prelucrat achiziționat de persoane particulare, primul paragraf se aplică, de asemenea, și în cazul în care produsele sunt transportate în contul persoanelor particulare.	eliminat
Justificare
Acest amendament urmărește să elimine posibilitatea folosirii frauduloase a produselor accizabile.
Amendamentul  33 Propunere de directivă Articolul 30 – alineatul 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) În scopul aplicării alineatului (2) litera (e), statele membre pot stabili limite orientative, exclusiv ca element doveditor. Aceste niveluri orientative nu pot fi mai mici decât:
	(a) pentru produse din tutun:
	- țigarete - 800 de bucăți
	- țigări de foi (trabucuri cu o greutate mai mică de sau egală cu 3 g fiecare) - 400 de bucăți
	- trabucuri - 200 de bucăți
	- tutun pentru fumat - 1,0 kg;
	(b) pentru băuturi alcoolice:
	- băuturi spirtoase - 10 l
	- produse intermediare - 20 l
	- vinuri (inclusiv o cantitate maximă de 60 l de vinuri spumante) - 90 l
	- bere - 110 l.
Justificare
Acest amendament urmărește să mențină nivelurile cantitative stabilite în articolul 9 alineatul (2) din Directiva 92/12/CEE pentru a preveni orice tratament discreționar din partea autorităților statelor membre.
Amendamentul  34 Propunere de directivă Articolul 34 – alineatul 4 – litera a
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) se înregistrează la autoritățile fiscale din statul membru de expediție al produselor accizabile;	(a) se înregistrează la autoritățile competente din statul membru de expediție al produselor accizabile și obține un document de identificare de la autoritățile în cauză;
Justificare
Această prevedere suplimentară urmărește să limiteze abuzurile.
Amendamentul  35 Propunere de directivă Articolul 37 – alineatul 3 – paragraful 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Statele membre care au emis marcajele sau mărcile pot solicita pentru rambursarea, expedierea sau returnarea sumei plătite sau depuse ca garanție prezentarea unei dovezi privind distrugerea sau îndepărtarea respectivelor marcaje sau mărci.
Justificare
Condiția adăugată urmărește să clarifice procedura și să grăbească rambursarea unei sume plătite sau depuse ca garanție pentru cazul în care marcajele sau mărcile de pe produsele supuse accizelor au fost distruse sau îndepărtate.
Amendamentul  36 Propunere de directivă Articolul 42
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Directiva 92/12/CEE se abrogă de la [1 aprilie 2009].	Directiva 92/12/CEE se abrogă de la 1 aprilie 2010.
	Cu toate acestea, Directiva 92/12/CEE se aplică în continuare în limitele și în scopurile stabilite la articolul 43.
Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.	Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.
Justificare
Acest amendament reprezintă o modificare importantă și ar trebui examinat împreună cu amendamentele propuse la articolul 43. Acesta permite, în principiu, acordarea a încă un an înainte de intrarea în funcțiune a noului sistem EMCS, unele dispoziții ale Directivei 92/12/CEE aplicându-se în continuare pentru o perioadă.
Amendamentul  37 Propunere de directivă Articolul 43 – paragraful 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Până la [31 decembrie 2009], statele membre de expediție pot continua să permită inițierea deplasărilor de produse accizabile în regim suspensiv de accize pe baza formalităților stabilite la articolul 15 alineatul (6) și la articolul 18 din Directiva 92/12/CEE.	Până la 31 decembrie 2010, statele membre de expediție pot continua să permită inițierea deplasărilor de produse accizabile în regim suspensiv de accize pe baza formalităților stabilite la articolul 15 alineatul (6) și la articolul 18 din Directiva 92/12/CEE.
Justificare
Este propusă prelungirea cu un an a termenului limită de punere în aplicare a directivei și de intrare în funcțiune a sistemului informatizat.
Amendamentul  38 Propunere de directivă Articolul 43 – alineatul 3a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Deplasările de produse accizabile începute înainte de 1 aprilie 2010 vor fi efectuate și descărcate în conformitate cu dispozițiile Directivei 92/12/CEE. Prezenta directivă nu se aplică acestor deplasări.
Justificare
Reiese din amendamentul la articolul 43 alineatul (1) care prevede adoptarea unor măsuri de tranziție.
Amendamentul  39 Propunere de directivă Articolul 44 – alineatul 1 – paragraful 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre adoptă și publică până la [28 februarie 2009] actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică fără întârziere Comisiei textul dispozițiilor respective și un tabel de corespondență între dispozițiile respective și prezenta directivă.	(1) Statele membre adoptă și publică până la 28 februarie 2010 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică fără întârziere Comisiei textul dispozițiilor respective și un tabel de corespondență între dispozițiile respective și prezenta directivă.
Justificare
Acest amendament este în conformitate cu amendamentele privind perioada de tranziție.
Amendamentul  40 Propunere de directivă Articolul 44 – alineatul 1 – paragraful 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre aplică aceste dispoziții începând cu [1 aprilie 2009].	Statele membre aplică aceste dispoziții începând cu 1 aprilie 2010.
Justificare
Acest amendament este în conformitate cu amendamentele privind perioada de tranziție.

PROCEDURĂ

Titlu	Regimul general al accizelor
Referințe	COM(2008)0078 – C6-0099/2008 – 2008/0051(CNS)
Comisia competentă în fond	ECON
Aviz emis de către                       Data anunțului în plen	ITRE 11.3.2008
Raportor pentru aviz :                       Data numirii	Manuel António dos Santos 13.6.2008
Examinare în comisie	26.6.2008		10.9.2008
Data adoptării	7.10.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	35 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Březina, Jerzy Buzek, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Dragoș Florin David, Pilar del Castillo Vera, Den Dover, Nicole Fontaine, Norbert Glante, András Gyürk, Mary Honeyball, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Werner Langen, Pia Elda Locatelli, Eluned Morgan, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Atanas Paparizov, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Paul Rübig, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Nikolaos Vakalis, Adina-Ioana Vălean
Membri supleanți prezenți la votul final	Manuel António dos Santos, Juan Fraile Cantón, Neena Gill, Pierre Pribetich, Silvia-Adriana Țicău, Vladimir Urutchev
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	José Javier Pomés Ruiz

• [1]     JO L 162, 1.7.2003, p. 5.
• [2]     JO L 76, 23.3.1992, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/106/CE
  (JO L 359, 4.12.2004, p. 30).
• [3]     JO L 302, 19.10.1992, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006
  (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internă Și protecȚia consumatorilor (11.9.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la propunerea de directivă a Consiliului privind regimul general al accizelor

(COM(2008)0078 – C6‑0099/2008 – 2008/0051(CNS))

Raportor pentru aviz: Bill Newton Dunn

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

The proposal seeks to review Directive 92/12/EEC on the general arrangements for products subject to excise duty. This Directive ensures the proper functioning of the internal market with regard to general issues connected with the free movement of excise goods. The main objective of the proposal is to provide a legal framework for the use of the Excise Movement Control System.[1] The EMCS creates a more efficient means of information exchange between excise authorities. Moreover, it will facilitate trade by reducing related costs. The proposed text also aims to update the Directive to take account of legal developments and to simplify and modernise excise procedures with the aim of reducing excise obligations for traders.

The draftsperson supports the proposal, but suggests improvements along the following lines:

· In modernising EU rules on excise duties the new rules should enhance the functioning of the Internal Market. The freedom of movement for excise goods will become more and more a reality for European citizens as e-commerce and distance sales increase. At this moment trade of excisable products remains subject to burdensome administrative procedures and still requires extensive control due to the widely diverging rates of excise duties. A gradual harmonisation of excise duty within the European Union would be the best remedy to such a situation.

· The proposed text restricts Tax Free shopping to flight or sea crossings to a third country. This means abandoning Tax Free shops at land crossings because at land borders it is far more difficult to prevent possible evasion, avoidance or abuse. Although this is a valid argument and most member states have already closed their Tax Free shops at land borders, there are a few exceptions notably in Greece and Romania. Your rapporteur agrees with these exemptions because some border regions are economically vulnerable and employment is scarce. However in order to avoid inequality between Member States, those exemptions must normally only remain if the Tax Free shops are at the external borders of the EU.

· The proposal does not clarify the position of Tax Free shops situated at regional airports that mainly serve short distance traffic. Your rapporteur would like to guarantee the right of regional airports to continue to sell Duty Free for passengers who are flying to an international EU airport in order to connect with a flight to somewhere outside the EU.

AMENDAMENTE

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Propunere de directivă Considerentul 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Pentru a consolida funcționarea pieței interne, ar trebui să se depună eforturi în continuare cu scopul de a ajunge în mod treptat la o armonizare a accizelor în Uniunea Europeană, luând în considerare, de asemenea, aspecte precum sănătatea publică, protecția mediului și bugetul.
Justificare
A gradual harmonisation of excise duty within the European Union in the medium term would be the best remedy to enhance the functioning of the Internal Market. This should however be done in relation to Members States policy objectives to discourage the consumption of excise goods (alcoholic beverages, manufactured tobacco and energy products).
Amendamentul  2 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre pot scuti de la plata accizelor produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al călătorilor care iau o navă sau o aeronavă către un teritoriu terț sau către o țară terță.	(1) Statele membre pot scuti de la plata accizelor produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al călătorilor către un teritoriu terț sau o țară terță.
Justificare
Existing Duty free shops at the external EU land-borders should remain in order to assist economically less-developed areas
Amendamentul  3 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 4 – litera b
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) „magazin duty-free” înseamnă orice unitate situată într-un aeroport sau port care îndeplinește condițiile stabilite de autoritățile publice competente, în special în temeiul alineatului (3);	(b) „magazin duty-free” înseamnă orice unitate situată într-un aeroport sau un port sau pe o cale terestră spre un teritoriu terț sau o țară terță, care îndeplinește condițiile stabilite de autoritățile publice competente, în special în temeiul alineatului (3);
Justificare
Follows AM 2
Amendamentul  4 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 4 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) „călător către un teritoriu terț sau către o țară terță” înseamnă orice călător care deține un document de transport pentru călătorie pe cale aeriană sau maritimă, în care se menționează că destinația imediată este un aeroport sau port situat pe un teritoriu terț sau o țară terță.	(c) „călător către un teritoriu terț sau către o țară terță” înseamnă, de asemenea, orice călător care deține un document de transport pentru călătorie pe cale aeriană sau maritimă, în care se menționează că destinația finală este un aeroport sau port situat pe un teritoriu terț sau o țară terță.
Justificare
Tax Free shopping at (regional) airports should remain possible for passengers with a connecting flight outside the EU.

PROCEDURĂ

Titlu	Regimul general al accizelor
Referințe	COM(2008)0078 – C6-0099/2008 – 2008/0051(CNS)
Comisia competentă în fond	ECON
Aviz emis de către        Data anunțului în plen	IMCO 11.3.2008
Raportor pentru aviz        Data numirii	Bill Newton Dunn 25.3.2008
Examinare în comisie	28.5.2008		24.6.2008		9.9.2008
Data adoptării	10.9.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	38 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Godfrey Bloom, Cristian Silviu Bușoi, Charlotte Cederschiöld, Gabriela Crețu, Mia De Vits, Janelly Fourtou, Evelyne Gebhardt, Martí Grau i Segú, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Christopher Heaton-Harris, Iliana Malinova Iotova, Eija-Riitta Korhola, Kurt Lechner, Lasse Lehtinen, Catiuscia Marini, Arlene McCarthy, Nickolay Mladenov, Catherine Neris, Bill Newton Dunn, Zita Pleštinská, Giovanni Rivera, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Leopold Józef Rutowicz, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Eva-Britt Svensson, Marianne Thyssen, Jacques Toubon, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler, Marian Zlotea
Membri supleanți prezenți la votul final	Emmanouil Angelakas, Colm Burke, Giovanna Corda, András Gyürk, Joel Hasse Ferreira, Filip Kaczmarek, Manuel Medina Ortega
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final	Eugenijus Gentvilas, Bilyana Ilieva Raeva

• [1]  Decision No 1152/2003/EC of the European Parliament and of the Council of 16 June 2003 on computerising the movement and surveillance of excisable products.

PROCEDURĂ

Titlu	Regimul general al accizelor
Referințe	COM(2008)0078 – C6-0099/2008 – 2008/0051(CNS)
Data consultării PE	4.3.2008
Comisia competentă în fond   Data anunțului în plen	ECON 11.3.2008
Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare   Data anunțului în plen	CONT 11.3.2008		ITRE 11.3.2008		IMCO 11.3.2008		REGI 11.3.2008
	AGRI 11.3.2008
Avize care nu au fost emise   Data deciziei	CONT 26.3.2008		REGI 8.4.2008		AGRI 31.3.2008
Raportor(i)   Data numirii	Astrid Lulling 11.3.2008
Examinare în comisie	16.7.2008		7.10.2008
Data adoptării	13.10.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	17 2 10
Membri titulari prezenți la votul final	Mariela Velichkova Baeva, Paolo Bartolozzi, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Sebastian Valentin Bodu, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Manuel António dos Santos, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Robert Goebbels, Donata Gottardi, Benoît Hamon, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Sophia in ‘t Veld, Wolf Klinz, Christoph Konrad, Guntars Krasts, Astrid Lulling, John Purvis, Eoin Ryan, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Margarita Starkevičiūtė, Cornelis Visser
Membri supleanți prezenți la votul final	Harald Ettl, Thomas Mann, Margaritis Schinas
Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final	Jan Cremers