RAPORT referitor la sprijinirea demonstrației incipiente a producerii de energie electrică durabilă din combustibili fosili

    21.10.2008 - (2008/2140(INI))

    Comisia pentru industrie, cercetare și energie
    Raportor: Christian Ehler
    Raportor pentru aviz(*):
    Guyla Hegyi, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
    (*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

    Procedură : 2008/2140(INI)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A6-0418/2008
    Texte depuse :
    A6-0418/2008
    Dezbateri :
    Texte adoptate :

    PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la sprijinirea demonstrației incipiente a producerii de energie electrică durabilă din combustibili fosili

    (2008/2140(INI))

    Parlamentul European,

    –    având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 ianuarie 2008 privind sprijinirea demonstrației incipiente a producerii de energie electrică durabilă din combustibili fosili (COM(2008)0013) și documentul de lucru conex al serviciilor Comisiei de evaluare a impactului (SEC(2008)0047),

    -    având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (COM(2008)0016) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei, anexat la Comunicarea menționată (SEC(2008)0052),

    -    având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului, a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 (COM(2008)0018) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei, anexat la Comunicarea menționată (SEC(2008)0054),

    -    având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie intitulată „Către un plan european strategic privind tehnologia din domeniul energetic (Planul SET):și documentele de lucru anexate ale serviciilor Comisiei referitoare la o „Hartă a tehnologiilor“ (SEC(2007)1510) și la o „Hartă a capacităților“ (SEC(2007)1511) în cadrul planului strategic european privind tehnologiile energetice,

    - având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „De două ori 20 până în 2020: Șansa oferită Europei de schimbările climatice (COM(2008)0030),

    - având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2007, intitulată „O politică energetică pentru Europa” (COM(2007)0001),

    - reamintind Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea Program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)[1],

    –    având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

    –    având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0418/2008),

    A.  întrucât, conform ultimelor cunoștințe științifico-tehnologice, fără investiții masive în cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor alternative, utilizarea combustibililor fosili în interiorul UE va mai trebui menținută câteva decenii pentru a garanta siguranța aprovizionării;

    B.   întrucât cărbunele reprezintă singura sursă de energie fosilă disponibilă în interiorul UE, care poate limita dependența tot mai mare de importurile de petrol și gaze din state terțe nesigure, având, prin aceasta, o importanță strategică;

    C. întrucât, cu toate că în multe state membre, cărbunele are o pondere importantă în combinația de surse de energie, centralele bazate pe cărbune necesită modernizări și investiții importante pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel generate;

    D.  întrucât multe state membre dispun de resurse importante de cărbune, a căror perioadă de exploatare este estimată a acoperi mare parte a secolului viitor,

    E.   întrucât utilizarea pe scară largă a tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CSC), – în centralele electrice și, de asemenea, pe termen lung, în sectoarele industriale cu emisii masive de CO2 – ar putea contribui la atingerea obiectivelor ambițioase ale UE în domeniul climei după 2020, utilizarea acestor tehnologii venind în completarea eforturilor de creștere a eficienței energetice în faza de generare și de consum și prin utilizarea energiilor regenerabile;

    F.   întrucât producerea de energie este dependentă de utilizarea cărbunelui în multe economii în creștere din lume, iar succesele politice din domeniul climei din aceste regiuni se află în strânsă legătură cu posibilitatea utilizării, cu emisii reduse, a cărbunelui;

    G.  întrucât utilizarea tehnologiilor CSC în centralele electrice începând cu 2020 nu va fi posibilă decât dacă proiectele demonstrative au ca efect noi și necesare evoluții ale tehnologiei și creșterea eficienței și viabilității economice respectând, în același timp, mediul înconjurător;

    H. întrucât ezitările privind construirea centralelor demonstrative pun sub semnul întrebării utilizarea tehnologiilor CSC în centralele electrice și, prin aceasta, atingerea obiectivelor politice privind clima;

    I.    întrucât, până în acest moment, nu există niciun cadru legislativ adecvat, necesar utilizării tehnologiilor CSC;

    J.    întrucât legislația comunitară existentă din acest domeniu trebuie transpusă cât mai curând posibil în legislația națională și regională, ea trebuind completată de noi propuneri legislative, îndeosebi în domeniul creării de infrastructuri de transport;

    K.  întrucât absența unor reglementări legislative îngreunează deciziile întreprinderilor privind investițiile, precum și activitatea potențialilor investitori pe piețele financiare;

    L.   întrucât construirea a cel puțin 12 centrale demonstrative trebuie sprijinită, iar proiectele demonstrative de nivel UE trebuie alese după criteriul capacității de prezenta soluțiile necesare privind tehnologiile specifice și diferitele opțiuni de transport și stocare,

    1.   subliniază că scopul politicilor UE în domeniul climei ar trebui să fie reducerea la nivel mondial a emisiilor de gaze cu efect de seră;

    2.   reamintește Raportul special al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbare Climatică (IPCC) din anul 2005 privind CSC, care a identificat tehnologiile de captare și sechestrare (CSC) ca fiind promițătoare în ceea ce privește reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial și ca oferind posibilitatea de a realiza o reducere de până la 55/% până în 2100;

    3.   recunoaște că utilizarea tehnologiilor CSC poate contribui la îndeplinirea obiectivelor asumate de UE în domeniul climatic pentru perioada de după 2020; subliniază totuși că sprijinul pentru utilizarea CSC completează eforturile depuse pentru creșterea eficienței energetice și a gradului de utilizare a energiilor regenerabile;

    4.   reamintește angajamentul asumat de Consiliul European din 8 și 9 martie 2007 de a stimula construcția și punerea în funcțiune, până în 2015, de până la 12 instalații demonstrative care să folosească tehnologii durabile de utilizare a combustibililor fosili în generarea de energie electrică comercială;

    5.   subliniază necesitatea a asigura organizarea de dezbateri naționale, cu implicarea tuturor specialiștilor, pentru a ilustra importanța demonstrării din timp a posibilității de a genera energie electrică durabilă din combustibili fosili;

    6.   subliniază estimarea potrivit căreia construirea a cel puțin 12 centrale demonstrative în interiorul UE este necesară în vederea utilizării dorite pe scară largă a tehnologiilor CSC în centralele electrice și a stocării sigure a CO2 începând cu anul 2020; în acest context, este de părere că, dacă acest lucru este posibil, demonstrațiile privind tehnologiile CSC trebuie susținute și pentru alte complexe industriale înainte de 2020; subliniază că demonstrarea proceselor CSC în fazele de captare, transport și stocare trebuie să stabilească dacă tehnologiile CSC pot fi utilizate în mod sigur și dacă reprezintă o soluție eficientă din punct de vedere economic la problema schimbărilor climatice;

    7.   consideră că, în contextul dezvoltării continue și al utilizării tehnologiilor CSC, există posibilitatea îndeplinirii, în același timp, a obiectivelor de siguranță a aprovizionării, protecție a climei și competitivitate;

    8.   consideră că, ținând cont de rolul jucat de combustibilii fosili în cadrul mix-ului energetic al multor țări ale lumii, tehnologiile CSC ar putea, pe lângă eforturile depuse pentru creșterea eficienței energetice și a gradului de utilizare a energiilor regenerabile, să contribuie la realizarea siguranței aprovizionării și a protecției climei;

    9.   evidențiază că ar trebui stabilite criterii obligatorii și stricte pentru siguranța pe termen lung și pentru permanentizarea siturilor de stocare;

    10. consideră că, în caz de accident, stocarea sub fundul mării poate periclita ecosistemele marine;

    11. consideră că măsurile prezentate de Comisie nu sunt suficiente pentru garantarea stimulentelor necesare construirii a cel puțin 12 centrale demonstrative până în 2015;

    12. invită Comisia să efectueze o evaluare precisă a costurilor implicate de fiecare dintre cele 12 proiecte demonstrative și de partea care revine sectorului privat și respectiv sectorului public în ceea ce privește finanțarea fiecărui proiect;

    13. consideră că este necesar un angajament financiar direct pentru a garanta construirea a 12 instalații demonstrative;

    14. atrage atenția asupra faptului că deciziile privind investițiile și obținerea capitalului pe piața financiară pentru instalațiile demonstrative vor întâmpina obstacole, datorate absenței unui cadru legislativ, în special la nivel național și regional, precum și nesiguranței privind viitoarea evoluție a prețului certificatelor de comercializare a cotelor de emisii;

    15. consideră că decalajul de timp dintre potențialele posibilități de sprijin rezultat din comercializarea cotelor de emisii începând cu anul 2013 și faza necesară de planificare și construire a proiectelor demonstrative poate fi eliminat prin disponibilizarea resurselor financiare;

    16. propune, în acest context, utilizarea fondurilor rezervate din cadrul facilității de finanțare prin împărțirea riscurilor pentru instalațiile demonstrative CSC cu ocazia adoptării celui de-al Șaptelea program-cadru pentru cercetare până la evaluarea intermediară pentru a disponibiliza, cu promptitudine, fonduri de sprijin, precum și, conform părerii Comisiei, atunci când este posibil, completarea acestora cu fonduri suplimentare, în colaborare cu Banca Europeană pentru Investiții;

    17.  consideră, de asemenea, că, pe lângă sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (SCE UE), ar trebui majorate stimulentele pentru producția de tehnologie CSC prin alocarea, în cadrul SCE UE, de fonduri pentru producția anticipată de tehnologie CSC cu o creștere de cel puțin 25% începând cu 2013, dar consideră, de asemenea, că astfel de fonduri ar trebui alocate cu cel puțin doi ani înainte de construcție, pentru a putea fi comercializate; consideră că ar trebui avută în vedere ca o alternativă, o alocare de 500 de milioane de cote comercializabile de emisie în sprijinul proiectelor din UE; încurajează în continuare statele membre să folosească veniturile obținute din licitarea cotelor de emisiei în cadrul SCE UE pentru a susține tehnologiile CSC și infrastructura necesară;

    18.  consideră că este imperativ ca cele cel puțin 12 instalații demonstrative care ar trebui să beneficieze de sprijin să acopere toate combinațiile posibile dintre cele trei tehnici CSC și diferitele surse de energie și diferitele opțiuni de stocare și ca siturile să fie alese pe baza dorinței de a asigura cea mai mare diversitate geografică posibilă în interiorul Uniunii Europene;

    19.  recomandă insistent includerea în cadrul selecției a proiectelor de centrală cu o putere minimă propusă de 180 MW:

    20. consideră că trebuie întrunite fără întârziere condițiile necesare procedurii de autorizare la nivel național și regional în domeniul transportului și al stocării;

    21.  consideră necesar un angajament suplimentar UE pentru facilitarea dezvoltării infrastructurii de transport necesare și constată în acest context că în diferite state membre procedurile de autorizare pentru alte infrastructuri de transport pot dura mai mulți ani și în acest context subliniază importanța scurtării acestor proceduri pentru a asigura construcția până în 2020;

    22.  consideră că posibilitatea utilizării fondurilor structurale pentru centralele demonstrative CSC nu reprezintă o opțiune decât în condițiile în care diferitele regiuni nu au recurs până acum la fonduri în cadrul altor proiecte pe termen lung și nu au depus propuneri în acest sens și evidențiază faptul că gradul de acceptare a eforturilor vizând protecția climei va continua să scadă, dacă utilizarea fondurilor destinate consolidării coeziunii economice și sociale trebuie să concureze măsurile privind protecția climei;

    23. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

    • [1]  JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    Prin prezentarea comunicării intitulate „Sprijinirea demonstrației incipiente a producerii de energie electrică durabilă din combustibili fosili“ Comisia a oferit o bază pentru discutarea măsurilor politice mergând de la oferirea de stimulente pentru creșterea gradului de acceptare a tehnologiei de către populație la crearea cadrului legislativ necesar sau la înlăturarea obstacolelor legale și la oferirea de sprijin prin intermediul comercializării emisiilor, BEI sau Fondurile Structurale.

    Există un larg consens în legătură cu ideea că Uniunea Europeană nu-și va putea atinge obiectivele ambițioase din domeniul politicii climatice după 2020 decât dacă va asigura utilizarea pe scară largă a tehnologiilor CSC în cadrul centralelor electrice. Orice întârzieri ale proiectelor demonstrative vor duce la întârzieri ale punerii în practică după 2020.

    Cărbunele, datorită importanței sale pentru furnizarea unor prețuri convenabile la energie și pentru siguranța aprovizionării populației Europei, este o componentă indispensabilă a mix-ului energetic; astfel, ar trebui promovată utilizarea cărbunelui într-un mod care să nu afecteze clima.

    Raportorul recunoaște că problema cu măsurile propuse de Comisie este că ele nu vor fi disponibile la timp pentru a impulsiona terminarea proiectelor demonstrative până în 2015. Mai mult, deciziile de investiții în centrale demonstrative CSC și dobândirea resurselor financiare vor fi grevate de absența unui cadru legislativ. Cu toate că adoptarea directivei privind stocarea geologică este în acest moment încurajată la nivel european, se constată în general o lipsă a inițiativelor corespunzătoare la nivel național sau regional, în special în privința infrastructurii de transport necesare.

    În acest proiect de raport se militează pentru construirea a cel puțin 12 centrale demonstrative cu o capacitate minimă de 200 MW. Pentru aceasta, sunt necesare progrese rapide în elaborarea și adoptarea legislației, atât pentru stocarea geologică, cât și pentru infrastructura de transport. Trebuie acordate, de asemenea, stimulente financiare până în 2013. Fondurile FFIR, din care 500 de milioane EUR au fost retrași de Parlament până la evaluarea intermediară, ar putea fi alocați în mod adecvat în viitor pentru centrale demonstrative CSC. Cu co-finanțare din partea BEI, s-ar putea disponibiliza 1 miliard EUR. Mai mult, SCE s-ar putea folosi mai intens prin alocarea din timp a fondurilor pentru susținerea centralelor demonstrative.

    Trebuie să se asigure în timpul procesului de selectare a proiectelor demonstrative care vor primi ajutor de la UE că proiectele selectate au perspective reale de a găsi soluțiile tehnologice adecvate și diferite opțiuni de transport și stocare. Proiectele selectate ar trebui, în consecință, să acopere combinațiile posibile ale celor trei tehnologii CSC cu diferite surse de energie și opțiuni de stocare.

    AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică Și siguranȚĂ alimentarĂ (9.10.2008)

    destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

    referitor la sprijinirea demonstrației incipiente a producerii de energie electrică durabilă din combustibili fosili

    (2008/2140(INI))

    Raportor (*): Gyula Hegyi

    (*) Procedura comisiilor asociate - articolul 47 din Regulamentul de procedură

    SUGESTII

    Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.    subliniază că scopul politicilor europene în domeniul climei ar trebui să fie reducerea la nivel mondial a emisiilor de gaze cu efect de seră;

    2.    reamintește Raportul special al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbare Climatică (IPCC) din anul 2005 privind captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC), care a identificat tehnologiile CSC ca fiind promițătoare în ceea ce privește reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial și ca oferind posibilitatea de a realiza o reducere de până la 55% până în 2100;

    3.    reamintește că în majoritatea previziunilor se estimează că, în ceea ce privește aprovizionarea cu energie primară, combustibilii fosili vor fi în continuare sursa dominantă, cel puțin până la jumătatea secolului, prin urmare, CSC reprezintă o tehnologie complementară pentru atingerea obiectivului stabilit de reducere a emisiilor de CO2 până în 2050, împreună cu dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și cu realizarea unor progrese în materie de eficiență energetică;

    4.    reamintește angajamentul asumat de Consiliul European din 8 și 9 martie 2007 de a stimula construcția și punerea în funcțiune, până în 2015, a cel mult 12 centrale electrice demonstrative care să folosească tehnologii durabile de utilizare a combustibililor fosili în generarea de energie electrică comercială;

    5.    consideră că, deși CSC este o tehnologie de prevenire a poluării, aceasta poate deveni o parte integrantă a politicilor europene în domeniul climei, cu condiția garantării siguranței și integrității mediului pe parcursul întregului proces; evidențiază totuși că aceasta nu ar trebui să conducă la o scădere a măsurilor de eficiență energetică și a investițiilor în surse regenerabile de energie;

    6.    evidențiază că ar trebui stabilite criterii obligatorii, stricte, pentru siguranța pe termen lung și pentru permanentizarea siturilor de stocare;

    7.    subliniază importanța majoră a unei demonstrații timpurii a CSC la scară industrială în UE, pentru a asigura utilizarea comercială la scară largă a tehnologiilor CSC în condiții de siguranță pentru mediu, începând cu 2020, la nivel mondial;

    8.    consideră că, în caz de accident, stocarea sub fundul mării poate periclita ecosistemele marine;

    9.    consideră că, datorită costurilor tehnologice și financiare ridicate, tehnologia CSC ar putea contribui la o structură energetică alcătuită din câteva centrale electrice de dimensiuni mari, deși micile centrale descentralizate de cogenerare sunt mai potrivite pentru obținerea unei creșteri de 20 % a randamentului energetic în Europa;

    10.  consideră că tehnologia CSC reduce eficiența centralelor electrice;

    11.  consideră că este atât logic, cât și vital ca în cadrul sectorului energiei pe bază de cărbune să se utilizeze la scară largă cele mai recente tehnologii de ardere a cărbunelui cu emisii scăzute de carbon, ceea ce asigură o producție de energie foarte eficientă și are un impact considerabil mai scăzut asupra mediului;

    12.  subliniază că intensificarea gradului de ardere a cărbunelui va duce la o creștere a poluării aerului, inclusiv la emisii de dioxid de sulf (SO2), oxid de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), praf și mercur;

    13.  atrage atenția asupra faptului că, în cadrul Directivei privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC) nu există niciun document de referință (BREF) pentru cele mai bune tehnici disponibile (BAT) cu privire la CSC; prin urmare, subliniază că, înainte de 2015 este necesară prezentarea unui document BREF orizontal pe tema tehnologiei CSC;

    14.  consideră că utilizarea tehnologiei CSC ar trebui să fie rezultatul concurenței cu alte mijloace de control, în limitele convenite în ceea ce privește emisiile de gaze cu efecte de seră, și că CSC nu ar trebui să fie subvenționată; consideră că instalațiile CSC ar trebui să fie finanțate de sectorul producției de energie electrică atunci când acestea reprezintă cea mai potrivită soluție pentru reducerea emisiilor de CO2;

    15.  consideră că CSC este o tehnologie energetică generată de necesitatea de a combate schimbările climatice și că viabilitatea sa economică depinde în totalitate de prețul CO2; consideră că sistemul de comercializare a emisiilor (ETS) este, prin urmare, un instrument potrivit pentru a stabili un mecanism temporar de demonstrație a proiectelor, care să ofere stimulentele necesare pentru a permite investițiile timpurii in programele demonstrative CSC;

    16.  propune ca în directiva EU ETS să se stabilească o rezervă de până la 500 de milioane de cote, care să fie alocate proiectelor demonstrative comerciale la scară largă a căror activitate este captarea și stocarea geologică a dioxidului de carbon pe teritoriul UE;

    17.  solicită Comisiei să prezinte propunerile legislative necesare pentru a stabili procedurile de identificare și aprobare a proiectelor demonstrative, precum și acordarea cotelor proiectelor demonstrative, luând în considerare următoarele criterii:

    -    garantarea dezvoltării unei game largi de tehnologii CSC la cele mai avantajoase costuri, în locații echilibrate din punct de vedere geografic, în cadrul UE;

    -    alocarea cotelor trebuie să se bazeze pe verificări cu privire la stocarea geologică a dioxidului de carbon;

    -    acordarea unor stimulente mai consistente inițiativelor mai timpurii, tehnologiilor mai complexe și/sau configurațiilor de transport și stocare;

    -    garantarea faptului că proiectele demonstrative echilibrează necesitatea acoperirii cheltuielilor și previne riscul unor profituri neașteptate, explorând în același timp rolul Băncii Europene de Investiții în acest domeniu;

    -    funcționarea mecanismului proiectelor demonstrative ar trebui limitată atât în ceea ce privește durata, cât și volumul, astfel încât să se evite sprijinirea sectorului timp îndelungat.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    7.10.2008

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    39

    10

    4

    Membri titulari prezenți la votul final

    Adamos Adamou, Margrete Auken, Liam Aylward, Pilar Ayuso, Irena Belohorská, Johannes Blokland, John Bowis, Frieda Brepoels, Hiltrud Breyer, Martin Callanan, Magor Imre Csibi, Avril Doyle, Mojca Drčar Murko, Jill Evans, Anne Ferreira, Elisabetta Gardini, Matthias Groote, Satu Hassi, Gyula Hegyi, Jens Holm, Marie Anne Isler Béguin, Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Urszula Krupa, Peter Liese, Jules Maaten, Marios Matsakis, Linda McAvan, Roberto Musacchio, Riitta Myller, Péter Olajos, Miroslav Ouzký, Vladko Todorov Panayotov, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Guido Sacconi, Daciana Octavia Sârbu, Amalia Sartori, Richard Seeber, Bogusław Sonik, María Sornosa Martínez, Salvatore Tatarella, Antonios Trakatellis, Evangelia Tzampazi, Thomas Ulmer, Anja Weisgerber, Åsa Westlund, Glenis Willmott

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Iles Braghetto, Bairbre de Brún, Caroline Lucas, Miroslav Mikolášik

    Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2) prezenți la votul final

    Dieter-Lebrecht Koch

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    16.10.2008

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    25

    2

    0

    Membri titulari prezenți la votul final

    Jerzy Buzek, Giles Chichester, Den Dover, Nicole Fontaine, Adam Gierek, Norbert Glante, András Gyürk, Fiona Hall, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Anne Laperrouze, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Catherine Trautmann, Claude Turmes

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Etelka Barsi-Pataky, Ivo Belet, Daniel Caspary, Manuel António dos Santos, Christian Ehler, Juan Fraile Cantón, Malcolm Harbour, Pierre Pribetich, Silvia-Adriana Țicău

    Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

    Mikel Irujo Amezaga