RAPORT Evaluarea şi dezvoltarea viitoare a Agenţiei FRONTEX şi a sistemului european de supraveghere a frontierelor EUROSUR

    11.11.2008 - (2008/2157(INI))

    Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
    Raportor: Javier Moreno Sánchez

    Procedură : 2008/2157(INI)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A6-0437/2008

    PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    Evaluarea şi dezvoltarea viitoare a Agenţiei FRONTEX şi a sistemului european de supraveghere a frontierelor EUROSUR

    (2008/2157(INI))

    Parlamentul European,

    –   având în vedere comunicarea Comisiei din 13 februarie 2008 intitulată „Raport cu privire la evaluarea şi dezvoltarea viitoare a agenţiei FRONTEX” (COM(2008)0067),

    –   având în vedere comunicarea Comisiei din 13 februarie 2008 intitulată „Examinarea creării unui Sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) (COM(2008)0068),

    –   având în vedere comunicarea Comisiei din 13 februarie 2008 intitulată „Pregătirea evoluţiilor viitoare ale managementului frontierelor în Uniunea Europeană” (COM(2008)0069),

    –   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene[1],

    –   având în vedere Pactul european privind imigrarea şi azilul, acceptat la 7 iulie 2008 la Paris de cele 27 de state membre şi aprobat la Consiliul european din 15-16 octombrie 2008,

    –   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 15-16 decembrie 2005 privind „abordarea globală a problematicii migraţiei: priorităţi de acţiune axate asupra Africii şi a Mării Mediteraneene”, reluate în Concluziile Preşedinţiei în urma Consiliului European din 14-15 decembrie 2006,

    –   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unui mecanism de creare a echipelor de intervenţie rapidă la frontieră[2],

    –   având în vedere Rezoluţia sa din 26 septembrie 2007 privind priorităţile politice în cadrul luptei împotriva imigraţiei clandestine a resortisanţilor din ţările terţe[3],

    –   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

    –   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi avizul Comisiei pentru dezvoltare (A6-0437/2008),

    A. întrucât combaterea imigraţiei clandestine şi, mai precis, gestionarea integrată a tuturor frontierelor Uniunii trebuie să se desfăşoare în cadrul unei abordări globale şi armonizate a fenomenelor migratorii, luând în considerare, de asemenea, organizarea imigraţiei legale, integrarea imigranţilor legali şi cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit;

    B.  întrucât problema imigraţiei ilegale constituie o provocare comună europeană şi, prin urmare, necesită o politică comună europeană;

    C. întrucât aceste fenomene migratorii se vor perpetua atâta timp cât vor persista decalajele de dezvoltare între diferitele regiuni ale lumii; întrucât, din acest motiv, ar trebui organizată gestionarea fluxurilor migratorii în sinergie cu politicile de dezvoltare şi cooperare cu ţările terţe;

    D. atrage atenţia asupra faptului că FRONTEX nu reprezintă un panaceu pentru toate problemele provocate de migraţia ilegală;

    E.  întrucât supravegherea frontierelor externe ale Uniunii constituie un element dinamic în lupta împotriva imigraţiei clandestine, care trebuie însoţit de politici represive complementare vizând eradicarea surselor imigraţiei, precum combaterea muncii fără forme legale, în special prin adoptarea directivei care prevede sancţiuni împotriva angajatorilor de resortisanţi ai ţărilor terţe aflaţi în şedere ilegală, precum şi împotriva reţelelor de criminalitate organizată specializate în traficul de persoane;

    F.  întrucât se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii asociată imigrării ilegale şi trebuie desfăşurate campanii de informare în cooperare cu ţările de origine şi de tranzit cu privire la riscurile şi consecinţele fatale ale acestui tip de imigrare;

    G. întrucât, deşi sarcina controlului frontierelor incumbă fiecărui stat membru pentru partea de frontieră care-i revine, presiunea migratorie exercitată asupra frontierelor estice şi sudice ale Uniunii necesită dezvoltarea şi organizarea unui spirit de răspundere comună şi de solidaritate obligatorie între statele membre, astfel încât să faciliteze asocierea resurselor materiale şi umane care pot fi mobilizate pentru combaterea acestui fenomen;

    H. întrucât obiectivul pe termen lung al acestor instrumente (FRONTEX, EUROSUR, Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (SEAC), sistemul de înregistrare a intrărilor/ieşirilor) este instituirea treptată a unui sistem european integrat de gestionare a frontierelor;

    I.   salutând primele rezultate cuantificabile ale Agenţiei FRONTEX de la intrarea în funcţiune în octombrie 2005, şi întrucât este necesar să se instituie o strategie pe termen mediu şi lung, care a devenit indispensabilă în acest stadiu al dezvoltării sale;

    J.   întrucât FRONTEX este un organism comunitar din primul pilon, supus principiilor controlului democratic şi transparenţei depline şi, ca atare, are obligaţia de a respecta şi de a promova valorile fundamentale ale Uniunii;

    K. întrucât operaţiunile de coordonare axate pe informaţii, desfăşurate de FRONTEX, se bazează pe analize de risc şi evaluări ale ameninţărilor, efectuate în condiţii de confidenţialitate;

    L.  întrucât strategia de dezvoltare a FRONTEX va trebui să constituie ocazia de a testa viabilitatea principiului „solidarităţii obligatorii“ între statele membre, principiu la care s-a apelat deja în cadrul Regulamentului nr. 863/2007 de stabilire a unui mecanism de creare a echipelor de intervenţie rapidă la frontieră (sistemul RABIT - Rapid Border Intervention Teams), care coordonează capacităţile de reacţie rapidă ale Uniunii în caz de urgenţă pentru a selecta acel modus operandi care se dovedeşte adecvat pentru a garanta punerea necondiţionată la dispoziţie a resurselor materiale, enumerate în registrul centralizat al echipamentelor tehnice şi umane (CRATE - Centralised Records of Available Technical Equipment) necesare pentru a permite agenţiei să acţioneze în mod eficient;

    M. întrucât Parlamentul a sprijinit în mod constant agenţia şi a votat în favoarea creşterii semnificative a bugetului acesteia pentru a-i permite să dispună de resurse financiare suficiente în vederea îndeplinirii sarcinilor acesteia;

    N. întrucât agenţia a iniţiat misiuni maritime pe coasta statelor membre din sud, al căror succes a variat în funcţie de nivelul de cooperare a ţărilor terţe din care pleacă imigranţii; întrucât misiunea Hera din Insulele Canare a avut succes şi a condus la o reducere semnificativă a numărului de sosiri, dar misiunea Nautilus din zona centrală mediteraneană nu a fost eficientă, având în vedere faptul că numărul de sosiri a crescut, în loc să scadă;

    O. întrucât zonele fierbinţi de imigrare din regiunile maritime sudice impun patrularea continuă de către misiunile maritime care sunt derulate în mod permanent;

    P.  întrucât orice acţiune întreprinsă de agenţie trebuie, în orice situaţie, să respecte în continuare normele de drept internaţional, mai ales pe cele legate de dreptul maritim şi drepturile omului, demnitatea persoanei umane şi a refugiaţilor, în principal dreptul la azil, precum şi cele legate de principiul nereturnării;

    Q. întrucât agenţia va trebui să ia în considerare, în toate acţiunile sale, necesitatea de a lua măsurile de precauţie şi de a prevedea mijloacele necesare respectării persoanelor celor mai vulnerabile, a femeilor, a copiilor şi, mai ales, a femeilor însărcinate, a minorilor neînsoţiţi, a persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu diverse handicapuri sau boli grave;

    R.  întrucât dimensiunea umanitară a acţiunii FRONTEX trebuie consolidată prin asigurarea unei siguranţe juridice maxime, atât în cadrul operaţiunilor de salvare pe care agenţia are sarcina de a le îndeplini, cât şi în cel al operaţiunilor comune de returnare a la care ar putea primi solicitarea de a contribui;

    S.  întrucât, datorită succesului de care se bucură, operaţiunile de pregătire a personalului specializat implicat în funcţionarea FRONTEX merită să fie continuate, dar şi, mai ales, extinse spre personalul din ţările terţe care cooperează zilnic cu FRONTEX în vederea pregătirii acestora pentru operaţiuni de salvare pe mare şi de recuperare a trupurilor în caz de naufragiu;

    T.  întrucât controalele de la frontieră nu se concentrează doar asupra trecerilor neautorizate ale frontierelor, ci şi asupra altor aspecte ale infracţionalităţii transfrontaliere, precum traficul de fiinţe umane, contrabanda de stupefiante sau comerţul ilegal de arme, contribuind astfel la creşterea securităţii interne în ansamblu,

    U. întrucât acţiunile întreprinse de FRONTEX nu pot fi eficace fără o politică europeană de gestionare a frontierelor care să incorporeze noile sisteme europene propuse de control al frontierelor, precum Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (SEAC), sistemul de înregistrare a intrărilor/ieşirilor sau sistemul de procesare rapidă (Fast track);

    1.  invită statele membre să examineze problematica migraţiei utilizând o abordare globală, care să impulsioneze într-un mod la fel de energic intensificarea controalelor la frontierele Uniunii, lupta împotriva imigraţiei clandestine şi returnarea în ţările de origine a străinilor aflaţi în şedere ilegală, combaterea muncii fără forme legale şi a traficului de persoane, dar şi, în egală măsură, organizarea imigraţiei legale şi luarea unor măsuri care să faciliteze integrarea imigranţilor legali, consolidarea unui parteneriat global cu ţările terţe care să favorizeze o relaţie pozitivă între migraţie şi dezvoltare, precum şi constituirea unei politici omogene la nivel comunitar în materie de drept de azil;

    2.  consideră că agenţia FRONTEX constituie un instrument esenţial în strategia globală a Uniunii privind imigrarea şi invită Comisia să prezinte propuneri de revizuire a mandatului agenţiei pentru a-i consolida rolul şi a o eficientiza;

    3.  subliniază că este cât se poate de necesar ca FRONTEX să se poată baza, atât pentru coordonarea operaţiunilor sale punctuale comune, cât şi pentru misiunile permanente, pe disponibilitatea mijloacelor puse la dispoziţie de statele membre, în special prin CRATE; regretă faptul că unele state membre nu au demonstrat până acum suficientă disponibilitate pentru a oferi resursele necesare agenţiei FRONTEX şi le invită să acţioneze în acest sens;

    4.  salută adoptarea Pactului european privind imigrarea şi azilul de către Consiliul European şi apelurile acestuia privind consolidarea agenţiei;

    5.   subliniază că FRONTEX ar trebui să integreze măsurile de control al traficului de fiinţe umane în activitatea sa, în special la frontierele externe ale Uniunii;

    6.  îndeamnă, în acest scop, statele membre să oficializeze cât mai repede un sistem de „solidaritate obligatorie şi irevocabilă”, în funcţie de fezabilitate şi de nevoile actuale specifice ale fiecărei ţări participante, care să permită FRONTEX, în pregătirea şi executarea misiunilor sale, să elimine orice incertitudine cu privire la amploarea precisă a mijloacelor pe care se poate baza în timp real;

    7.   solicită instituirea unor patrule de supraveghere comune permanente şi operaţionale pe toată durata anului în toate zonele unde există riscuri serioase, mai ales la ţărmul mării unde există riscul de pierderi de vieţi omeneşti, dreptul la viaţă fiind primul drept fundamental inviolabil;

    8.   subliniază importanţa armonizării legislaţiei CE cu alte legislaţii aplicabile în acest domeniu, astfel încât UE să poată contribui eficient la eforturile necesare pentru a ajuta refugiaţii în dificultate;

    9.   invită statele membre să-şi asume cât mai curând posibil angajamentul de a conferi o formă concretă acestui principiu al solidarităţii, sporind în special mijloacele materiale pe care le pun la dispoziţia agenţiei, în special în termeni de resurse de suprafaţă, şi oferind, în practică, asigurări privind disponibilitatea necondiţionată a resurselor respective în timp util;

    10. invită FRONTEX să transmită un raport Parlamentului şi Consiliului în care să expună în principal utilizarea concretă şi disponibilitatea reală a materialelor enumerate în baza CRATE şi să evidenţieze, dacă este cazul, dificultăţile întâlnite şi să prezinte informaţii complete cu privire la care state membre oferă resurse şi care nu;

    11. invită statele membre, în cazul unor lipsuri persistente de mijloace disponibile, să prevadă cu promptitudine o modificare semnificativă a bugetului FRONTEX pentru a îi permite îndeplinirea misiunilor şi, eventual, să analizeze aspectele juridice ale închirierii şi/sau achiziţionării în viitor de materiale în acest scop;

    12. reaminteşte că, de la înfiinţarea agenţiei, Parlamentul, în calitate de autoritate bugetară, a majorat deja bugetul FRONTEX şi va monitoriza executarea corectă, precum şi adaptarea acestuia în funcţie de evoluţia atribuţiilor agenţiei;

    13. salută importantele eforturi de cooperare care au fost depuse de cvasitotalitatea ţărilor terţe cu care FRONTEX lucrează în mod curent, eforturi aflate la baza unor rezultate cât se poate de benefice, precum cele obţinute în insulele Canare; regretă, însă, că cooperarea în domeniul imigrării este foarte deficitară în alte cazuri, cum ar fi cel al Turciei şi cel al Libiei;

    14. îndeamnă Uniunea să includă, ca parte a negocierilor sale cu ţările terţe, necesitatea de a coopera mai strâns cu ţările terţe în domeniul imigrării şi invită ţările terţe cu care cooperarea este insuficientă, respectiv, inexistentă, să depună toate eforturile posibile pentru a facilita activitatea agenţiei, în special prin asigurarea unei cooperări mai eficiente din partea serviciilor proprii cu competenţe în materie de prevenire;

    15. invită Comisia şi statele membre să-şi dubleze eforturile pentru a ajunge la un nivel mai ridicat de cooperare din partea ţărilor terţe, în special prin negocierea acordurilor de readmisie; consideră că imigrarea ar trebui să formeze o parte intrinsecă a oricăror negocieri ale acordurilor cu ţările terţe care sunt ţări de origine sau ţări de tranzit;

    16. subliniază necesitatea ca FRONTEX, în cooperare cu ţările terţe, să ţină seama în mod corespunzător de opiniile acelor state membre care au acumulat cea mai multă experienţă în abordarea aspectelor referitoare la imigrarea ilegală în legătură cu ţările în cauză; participarea unei ţări terţe la orice operaţiune comună a statelor membre, coordonată de FRONTEX trebuie să fie supusă aprobării statului membru care găzduieşte operaţiunea;

    17  solicită ca mandatul agenţiei FRONTEX să includă în mod explicit obligaţia de a respecta normele internaţionale în domeniul drepturilor omului şi datoria faţă de solicitanţii de azil în cadrul operaţiunilor de salvare pe mare, iar cooperarea cu Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi şi alte ONG-uri relevante să fie oficializate în cadrul mandatului;

    18. este îngrijorat de faptul că resortisanţii ţărilor terţe ar putea să nu aibă la dispoziţie mijloace adecvate pentru a urmări dacă datele personale care îi privesc, acumulate în cadrul „reţelei de sisteme” planificate a UE, sunt tratate în conformitate cu principiile juridice privind protecţia datelor aplicabile în cadrul UE; solicită Comisiei să clarifice în ce măsură datele personale vor fi puse la dispoziţia administraţiilor din ţările terţe;

    19. solicită ca atribuţiile FRONTEX să fie extinse astfel încât aceasta să poată fi încurajată să desfăşoare proiecte şi operaţiuni în ţări terţe, printre altele pentru a consolida eficienţa acordurilor de lucru şi a identifica necesităţile de consolidare instituţională în ceea ce priveşte gestionarea frontierelor în ţările terţe;

    20. solicită FRONTEX să-şi consolideze şi să-şi asume rolul cheie în sprijinirea operaţiunilor de returnare comune şi în toate aspectele referitoare la aceste proceduri; invită statele membre, ca în spiritul solidarităţii, să implice agenţia FRONTEX în planificarea şi organizarea zborurilor de returnare comune, precum şi în identificarea necesităţilor pentru returnările comune;

    21. invită statele membre să permită o revizuire a mandatului FRONTEX pentru a elimina vidurile legislative de natură să împiedice agenţia să acţioneze, stabilind în principal condiţiile juridice precise ale intervenţiilor sale de salvare pe mare, dar şi cele cu privire la contribuţia sa la operaţiunile de returnare, precum şi la posibilitatea ca ţările terţe să apeleze la echipamentele sale, în special prin intermediul eventualelor proiecte pilot de care acestea ar beneficia;

    22.  invită Comisia să evalueze complet activităţile FRONTEX în ceea ce priveşte impactul lor asupra libertăţilor şi drepturilor fundamentale, inclusiv responsabilitatea de a proteja persoanele;

    23. solicită pregătirea personalului FRONTEX cu privire la diversele dimensiuni de gen ale activităţii agenţiei;

    24. apreciază că extinderea, în acest mod, a atribuţiilor FRONTEX, împreună cu perenizarea contribuţiei sale la lupta de zi cu zi împotriva imigraţiei clandestine ar putea justifica o dezvoltare structurală a capacităţilor sale logistice şi administrative, cu respectarea principiului proporţionalităţii;

    25. apreciază mai ales că, dacă ritmul evenimentelor şi mijloacele puse la dispoziţie nu justifică deocamdată creşterea numărului agenţiilor descentralizate, crearea a două antene distincte, una care să coordoneze activitatea la frontierele terestre, iar alta operaţiunile maritime, ar putea fi luată în considerare încă din această etapă; reaminteşte că, ţinând cont de faptul că rutele terestre de migrare de la frontiera de est vor reprezenta din ce în ce mai mult o provocare din ce în ce mai mare în viitor, acestea ar trebui abordate cu o atenţie mult mai mare, odată cu creşterea resurselor pentru realizarea acestui lucru;

    26. invită Comisia şi statele membre să analizeze fezabilitatea unui sistem de supraveghere a frontierelor europene;

    27. subliniază necesitatea continuării operaţiunilor de pregătire a personalului mobilizat în cadrul operaţiunilor agenţiei FRONTEX, în special în domeniul dreptului maritim, al dreptului de azil şi al drepturilor fundamentale, destinate inclusiv personalului din ţările terţe vizate, după ce mandatul său va fi extins; în acest scop, încurajează FRONTEX să coopereze cu alte instituţii, cum ar fi Oficiul pentru Migraţie Internaţională, Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale şi biroul ICNUR, organismul ONU responsabil pentru dreptul maritim, ONG-uri, precum şi cu alte ONG-uri şi asociaţii cu experienţă şi know-how în aceste domenii;

    28. invită Comisia să organizeze campanii de informare cu privire la cele mai bune practici din statele membre cu privire la riscurile imigraţiei ilegale;

    29. salută procesul de reflecţie organizat de Consiliu în vederea instituirii sistemului de supraveghere a frontierelor EUROSUR, care urmăreşte să asigure exploatarea la maximum a tuturor dispozitivelor de supraveghere, în principal prin extinderea ariei actuale de acoperire, care nu cuprinde, în acest moment, decât o parte din zonele în care este necesară organizarea de operaţiuni;

    30. insistă, prin urmare, asupra necesităţii imediate de armonizare a sistemelor naţionale de supraveghere şi interconectarea acestora în reţea, precum şi ca, pentru asigurarea coerenţei, sarcina grupării instrumentelor disponibile să fie încredinţată FRONTEX, mai ales în ceea ce priveşte gestionarea Reţelei de Informare şi Coordonare securizate, conectate la internet, pentru serviciile de gestionare a migrării ale statelor membre (ICONET) şi reluarea activităţii Centrului pentru informare, discuţii şi schimb de date privind trecerea frontierelor şi imigraţie (CIREFI);

    31. subliniază necesitatea realizării de progrese în ceea ce priveşte cooperarea agenţiei cu alte agenţii europene în materie de analiză a riscurilor, precum şi cu alte organisme internaţionale şi autorităţi de control la frontieră din ţările terţe, în special în contextul eliminării reţelelor de traficanţi şi de aducere în faţa justiţiei a persoanelor care fac trafic de imigranţi ilegali; consideră, de asemenea, că este esenţial să existe un mecanism care să-i permită agenţiei FRONTEX să transfere informaţii-cheie celor care le pot utiliza în mod optim;

    32. invită statele membre să garanteze că nevoile concrete ale serviciilor responsabile cu controalele la frontiere primesc atenţia cuvenită în cadrul activităţilor de cercetare;

    33. consideră că obiectivul unui sistem integrat de gestionare a frontierelor este legitim şi este de acord asupra importanţei continuării dezvoltării unei politici comune UE privind gestionarea frontierelor; subliniază, totuşi, necesitatea unei evaluări şi analize a sistemelor existente şi a celor în curs de pregătire înainte de trecerea la noile etape de construcţie, aşa cum a propus Comisia în comunicarea intitulată „Pregătirea evoluţiilor viitoare ale managementului frontierelor în Uniunea Europeană”(COM(2008)0069);. insistă în continuare asupra unui plan global care să prevadă arhitectura generală a strategiei UE privind frontierele, precum şi detaliile referitoare la programele şi schemele care ar urma să funcţioneze colectiv şi la modul în care ar putea fi optimizate relaţiile dintre programele înrudite;

    34. invită FRONTEX să ia iniţiativa creării unui mediu comun de utilizare a informaţiilor între autorităţile naţionale competente pentru a optimiza colectarea, analiza şi difuzarea datelor sensibile; solicită Forumului European de Cercetare şi Inovare în Domeniul Securităţii (ESRIF - European Security Research and Innovation Forum) să-şi aducă contribuţia la realizarea acestui obiectiv, acordând prioritate, în cadrul activităţilor sale, aplicaţiilor comune destinate perfecţionării şi inovării în domeniul instrumentelor de supraveghere;

    35. solicită întărirea controlului democratic al agenţiei FRONTEX de către Parlamentului European şi invită agenţia să informeze Parlamentul European cu privire la negocierile în vederea încheierii de acorduri cu ţările terţe, să prezinte evaluări tactice cu accent pe anumite regiuni de frontieră, să facă publice rapoartele de evaluare privind operaţiunile comune şi alte misiuni coordonate, analize de risc, studii de fezabilitate şi statistici privind tendinţele de migrare; subliniază faptul că controlul democratic al activităţilor agenţiei FROTEX ar consolida, printre altele, legitimitatea acesteia; cu toate acestea, informaţiile publicate în aceste rapoarte nu ar trebui să conţină date confidenţiale care ar putea afecta operaţiunile aflate în desfăşurare;

    36. solicită Comisiei să clarifice amploarea sprijinului logistic pentru supravegherea frontierelor, care urmează să fie acordat ţărilor terţe vecine, astfel cum se menţionează la etapa 3 din faza 1 a EUROSUR;

    37. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Înaltului Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

    • [1]  JO L 349, 25.11.04, p. 1.
    • [2]  JO L 199, 31.7.2007, p. 30.
    • [3]  JO C 219 E, 28.8.2008, p. 223.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    I. Introducere

    „Aş vrea să zâmbesc căci simt în mine forţa unui titan. Am sărit peste Europa. Am străbătut mări şi am sărit peste munţi.

    Massambalo. Îşi amintea povestirea pe care o auzise în ajun. Era chiar acelaşi nume, cel al zeului emigranţilor care se aventurează în continentul umbrelor pentru a veghea asupra popoarelor aflate în suferinţă.”

    L’Eldorado, Laurent Gaudé, éd. Acte du Sud

    Nici zeul african evocat în magnificul roman al lui Laurent Gaudé, nici alţi zei ai emigranţilor nu pot să vegheze asupra numărului crescând de fiinţe umane care, fugind din calea mizeriei, „străbat mări şi sar peste munţi” pentru a atinge visul european. Numărul celor dispăruţi în mare şi imaginile ambarcaţiunilor improvizate care acostează tot timpul pe coastele meridionale ale Uniunii ne amintesc zilnic acest lucru.

    Aceşti zei nu pot să-i protejeze pe toţi aceşti oameni disperaţi de riscurile mortale la care se expun pe calea speranţei, nici de ghearele mafiei şi ale reţelelor de traficanţi de emigranţi clandestini, nici de angajatorii fără scrupule care îi vor exploata odată ajunşi pe continentul nostru.

    Noi, în calitate de fiinţe umane, în calitate de europenii trebuie să blocăm acest drum al infernului, să oprim imigraţia clandestină. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă ca numai imigranţii care folosesc calea legală să reuşească să ajungă pe teritoriul Uniunii Europene şi să depunem în continuare toate eforturile pentru a le permite să se integreze în societăţile noastre.

    Nouă, europenilor, ne revine sarcina de a stabili o relaţie adecvată de colaborare cu ţările de origine, astfel încât imigraţia să reprezinte un factor de dezvoltare pentru ţările respective, pentru ţările noastre care îi primesc pe aceştia, dar mai ales pentru imigranţi.

    În cadrul acestui răspuns european global la problema gravă a imigrării trebuie să ne achităm de o sarcină ingrată dar indispensabilă, managementul controlului frontierelor, a tuturor frontierelor externe ale Uniunii.

    Aceasta nu este decât o faţetă a unei politici globale care trebuie să conducă la dezvoltarea Uniunii, ale cărei elemente principale sunt reluate în recentul Pact european privind imigraţia şi azilul.

    În acest cadru se integrează obiectul proiectului de raport de iniţiativă prezentat de raportor, în cuprinsul căruia acesta schiţează o propunere privind evaluarea şi dezvoltarea viitoare a agenţiei FRONTEX şi a sistemului european de supraveghere a frontierelor EUROSUR, ca răspuns la comunicarea Comisiei Europene privind acest subiect.

    Raportorul a încercat să tragă concluziile care se impun cu ocazia diverselor schimburi de opinii care s-au desfăşurat la audierea publică din 30 iunie 2008, precum şi cu ocazia dezbaterilor în cadrul comisiei LIBE sau cu ocazia contactelor cu reprezentanţii Comisiei şi ai Consiliului, ai organizaţiilor neguvernamentale şi, în mod evident, cu cei care răspund de Agenţie, în special cu directorul şi directorul adjunct al acesteia. Amendamentele diverselor grupuri politice îşi vor aduce contribuţia în cadrul dezbaterii şi pentru raport.

    În sfârşit, pentru a avea o viziune completă asupra managementului integrat al frontierelor, respectivul raport trebuie să fie analizat în paralel cu raportul PE cu privire la comunicarea Comisiei: „Pregătirea evoluţiilor viitoare ale managementului frontierelor în Uniunea Europeană”.

    II. EVALUARE 2005/2007

    Acţiunea FRONTEX se înscrie în primul rând în cadrul coordonării cooperării operaţionale între statele membre în domeniul gestionării frontierelor externe.

    Obiectivul acestuia constă în îmbunătăţirea managementului integrat al frontierelor externe ale statelor membre pentru a lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a reţelelor de traficanţi, respectând în acelaşi timp pe deplin demnitatea şi drepturile fundamentale ale imigranţilor şi, mai ales, dreptul acestora la viaţă. În acest sens, PE ar trebui să ceară ca mandatul Agenţiei să fie modificat şi să fie precizate condiţiile juridice referitoare la salvarea pe mare. În acelaşi timp, agenţia trebuie să continue să ia măsuri şi să dispună de mijloacele necesare pentru ca persoanele cele mai vulnerabile, femeile şi copii şi în mod cu totul special minorii şi persoanele cu handicap, să fie tratate cu demnitate şi să li se respecte drepturile omului.

    În 2006 şi 2007, aceasta a condus deja 28 de operaţiuni comune – 9 la frontierele maritime, 12 la frontierele terestre, 7 la frontierele aeriene – la care trebuie adăugate 10 proiecte pilot puse în aplicare pe lângă aceste operaţiuni.

    Aceste operaţiuni generează un schimb profitabil al celor mai bune practici şi informaţii, precum şi o intensificare a cooperării zilnice între serviciile naţionale de control al frontierelor : în doi ani, peste 53 000 persoane au fost reţinute sau li s-a refuzat intrarea la frontieră în timpul acestor operaţiuni. De asemenea, au fost identificate peste 2 900 de documente de călătorie false sau falsificate şi au fost arestate 58 de persoane care facilitau migraţia ilegală.

    Participarea statelor membre la operaţiuni s-a dovedit a fi variabilă: în medie, la operaţiunile de la frontierele maritime au participat 7 state membre, 9 la operaţiunile de la frontierele terestre şi 11 la operaţiunile de la frontierele aeriene. PE ar trebui să pretindă ca toate statele membre să-şi respecte angajamentele şi să pună la dispoziţie mijloacele materiale şi umane necesare pentru acţiuni eficiente ale Agenţiei, conform principiului „solidarităţii obligatorii” – prezentat în special în regulamentul RABIT. În ipoteza unei insuficienţe persistente de disponibilitate de mijloace, ar trebui studiată posibilitatea de adaptare a bugetul agenţiei pentru ca aceasta să-şi poată achiziţiona sau închiria propriul material.

    La capitolul altor iniţiative majore, vom nota înfiinţarea unei reţele europene de patrule (mai 2007) care acoperă zonele de coastă ale statelor membre respective, precum şi înfiinţarea unui inventar centralizat al echipamentelor tehnice disponibile (CRATE) în scopul controlului şi supravegherii frontierelor.

    Pe plan strategic, cooperarea operaţională pentru combaterea imigraţiei ilegale la frontierele maritime meridionale devine cea mai mare prioritate. De aceea, Parlamentul European ar trebui să ceară să se studieze posibilitatea de a înfiinţa birouri specializate ale Agenţiei în statele membre care sunt supuse presiunii constante a imigraţiei ilegale şi să se sistematizeze recurgerea la misiuni permanente în zonele cu un risc ridicat.

    FRONTEX poate de asemenea să ofere un sprijin statelor membre în situaţiile care necesită o asistenţă tehnică şi operaţională sporită la frontierele externe şi mobilizarea echipelor de intervenţie rapidă la frontiere.

    Regulamentul RABIT, intrat în vigoare la 20 august 2007, şi aprobat de Parlamentul European în primă lectură, prevede „o capacitate de reacţie rapidă” în vederea furnizării de resurse umane suplimentare oricărui stat membru aflat în dificultate. Forţa de intervenţie rapidă la frontiere RABIT cuprinde între 500 şi 600 de poliţişti de frontieră. În toamna anului 2007 a fost efectuat un exerciţiu.

    FRONTEX ar trebui să-şi propună să achiziţioneze în mod preventiv propriile echipamente – care vor fi utilizate de către echipele de intervenţie rapidă – pentru a garanta disponibilitatea acestora în termenele cele mai scurte în cazul unei situaţii de urgenţă.

    Pe de altă parte, FRONTEX acordă sprijin statelor membre în vederea pregătirii poliţiştilor de frontieră la nivel naţional, inclusiv definirea normelor comune de pregătire.

    1 341 persoane au beneficiat de cele 97 acţiuni ale agenţiei FRONTEX. Scopul acestora a fost armonizarea formării poliţiştilor de frontieră în întreaga Europă.

    Abordarea adoptată s-a dovedit foarte fructuoasă şi, ca urmare, merită să fie extinsă în conformitate cu (şi să fie compatibilă cu) acquis-ul Schengen. Efortul de pregătire ar trebui să se concentreze în mod special asupra pregătirii personalului din ţările terţe care cooperează cu FRONTEX. Trebuie să se acorde atenţie şi cooperării cu instituţiile internaţionale, cum ar fi OMI sau ICNUR.

    De asemenea, vom sublinia şi faptul că agenţia îşi realizează propriile analize de riscuri, care joacă un rol crucial şi transversal aflat în centrul activităţilor acesteia. astfel, în cadrul celei de-a doua analize anuale (februarie 2007), FRONTEX a contribuit la elaborarea raportului de evaluare a ameninţării reprezentate de criminalitatea organizată (OCTA), iar împreună cu Europol a prezentat un raport privind rutele cu risc ridicat în ceea ce priveşte migraţia ilegală din Balcanii de Vest.

    În acest scop, FRONTEX s-a conectat în 2007 la reţeaua ICOnet – care permite din 2006 serviciilor responsabile să facă schimb de informaţii privind fluxul imigraţiei fără forme legale – în scopul schimbului de informaţii cu statele membre privind analiza riscurilor, pregătirea operaţiunilor comune şi returnarea; aceasta participă de asemenea la reuniunile CIREFI (Centrul pentru informaţii, discuţii şi schimburi în materie de trecere a frontierei şi imigraţie).

    În vederea exploatării sinergiilor şi pentru a realiza economii de scară, diversele instrumente şi organisme disponibile ar trebui să fie gestionate de către FRONTEX.

    Agenţia se implică în ceea ce priveşte cercetarea în domeniile care ţin de controlul şi supravegherea frontierelor externe : această „veghe” este deja răspândită şi pusă în practică prin organizarea a 6 proiecte şi a 7 ateliere/seminarii consacrate pentru cercetare şi dezvoltare, care au contribuit la elaborarea şi la determinarea sistemului de intrare/ieşire (dintre care BIOPASS) şi a sistemului european de supraveghere a frontierelor; însă, în special, agenţia va participa în mod activ la noul Forumul european privind cercetarea şi inovarea europeană în domeniul securităţii (ESRIF), în cadrul căruia a fost creat un grup de lucru distinct însărcinat cu securitatea frontierelor.

    Va fi vorba de luarea unor măsuri pentru ca nevoile concrete ale serviciilor care răspund de efectuarea de controale la frontiere să fie luate în considerare în mod specific pentru diversele activităţi de cercetare.

    În sfârşit, în urma operaţiunilor de control şi supraveghere, agenţia s-a obişnuit să acorde statelor membre sprijinul necesar pentru organizarea operaţiunilor comune de returnare. Dacă aceasta este deja răspândită şi a contribuit la organizarea a 9 operaţiuni de acest tip, rolul său şi condiţiile juridice rămân vagi şi ar trebui aşadar să fie definite în mod clar.

    III VIZIUNEA PE TERMEN LUNG:

    FRONTEX va fi un element esenţial – dacă nu central – al dezvoltării pe termen lung a strategiei de gestionare integrată a frontierelor Uniunii Europene. Printr-o abordare graduală şi o consolidare progresivă a capacităţilor sale, aceasta poate aduce o valoare adăugată reală în beneficiul sistemului Schengen în ansamblul său, mai ales în cadrul măsurilor care fac obiectul unei cooperări cu ţările terţe, asigurând coerenţa între activităţile sale şi cadrul global al politicii externe.

    Deja s-au stabilit şi sunt răspândite modalităţi de colaborare şi de cooperare cu autorităţile ruse, ucrainene şi elveţiene şi acestea au rezultate excelente, iar încă multe altele sunt în curs de negociere.

    În ceea ce priveşte măsurile la frontiere, FRONTEX conduce în paralel analiza privind conceptul de „ghişeu unic” care reuneşte autorităţile vamale şi serviciile de control la frontiere, fără a înceta să cumuleze cele mai bune practici în materie de cooperare între organismele competente sau în cadrul celor mai reuşite proiecte pilot.

    Elementul esenţial al contribuţiei sale se va regăsi în participarea la elaborarea EUROSUR (decizia Consiliului din 14 şi 15 decembrie 2006), axată pe frontierele exterioare meridionale şi orientale ale Uniunii, şi a cărei prioritate este să integreze toate dispozitivele de supraveghere maritimă cu scopul de a îndeplini cât mai bine sarcinile care i-au fost atribuite: reducerea numărului de imigranţi ilegali care reuşesc să pătrundă pe teritoriul Uniunii, consolidarea securităţii interne în ansamblul său prin contribuţia adusă combaterii şi eradicării criminalităţii transfrontaliere, şi consolidarea capacităţilor de cercetare şi de economisire, pentru a salva cât mai multe vieţi (în toate cele trei cazuri, reuşita EUROSUR necesită implicarea deplină şi totală a ţărilor terţe implicate, mai ales a celor din partea meridională a perimetrului mediteranean, de unde provine cea mai mare parte a presiunii migratorii asupra Uniunii Europene).

    Principala problemă o constituie într-adevăr coordonarea cât mai eficientă a infrastructurilor de supraveghere existente şi extinderea ariei actuale de acoperire a acestora, care la ora actuală nu cuprinde decât o parte din zonele în care sunt solicitate operaţiunile, cu scopul unei cunoaşteri perfecte a situaţiei în timp real şi de a creşte capacitatea de reacţie a serviciilor represive şi/sau de asistenţă. PE ar trebui să ceară începerea fără întârziere a armonizării sistemelor naţionale de supraveghere şi a interconexiunii acestora în reţea. În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea ar trebui să fie privilegiate aplicaţiile comune dedicate perfecţionării şi inventării de instrumente de supraveghere.

    În sfârşit, ar trebui să se hotărască cui i se poate încredinţa crearea unui mediu comun de schimb de informaţii între autorităţile naţionale competente, în vederea optimizării colectării, analizării şi diseminării acestor date sensibile.

    Se pare într-adevăr că FRONTEX, ca şi EUROSUR se vor impune ca revelatori ai indispensabilei solidarităţi operaţionale între statele membre, căreia doar exprimarea activă îi va permite canalizarea resurselor către sectoarele frontierelor externe care prezintă cele mai importante necesităţi.

    În ceea ce priveşte problema constituirii unui corp european de supraveghere a frontierelor în deplinătatea acestora, aceasta nu va putea fi rezolvată decât după ce vor fi trase primele concluzii cu privire la funcţionarea agenţiei, deoarece, dacă problemele privind îmbunătăţirea sistemului actual de afectare a resurselor către sectoarele în cauză şi îngrijorarea cu privire la o mai bună rentabilitate a mecanismelor actuale sunt legitime, acestea nu trebuie să ascundă – fără a mai vorbi de dimensiunea eminamente politică a unei astfel de creaţii – faptul că statele membre ale Uniunii Europene dispun deja de 450 000 de poliţişti de frontieră...

    ANEXĂ

    Domnului Gérard Deprez

    Preşedinte

    Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne

    Subiect:           raport LIBE referitor la evaluarea şi dezvoltarea viitoare a Agenţiei FRONTEX şi a sistemului european de supraveghere a frontierelor EUROSUR - raportor: Dl Javier Moreno Sánchez

    Stimate domnule preşedinte,

    În numele Comisiei pentru bugete, vă rog să îmi permiteţi să prezint o serie de remarci referitoare la raportul menţionat mai sus.

    Comisia pentru bugete este pe deplin conştientă de importanţa activităţilor FRONTEX în asigurarea controlului frontierelor Uniunii şi a combaterii imigraţiei ilegale şi sprijină consolidarea capacităţilor sale, după cum o demonstrează sprijinul oferit pentru creşterea substanţială a fondurilor agenţiei în ultimii ani. Cu puţin timp în urmă, comisia noastră a votat pentru o creştere suplimentară a creditelor pentru FRONTEX, în vederea primei lecturi a procedurii bugetare pentru 2009, în termeni foarte apropiaţi de cei propuşi de comisia noastră.

    Creşterea a avut ca scop mai ales capacitatea FRONTEX de a organiza misiuni comune permanente, pe tot parcursul anului, mai ales la frontierele meridionale ale Uniunii (HERA, NAUTILUS, POSEIDON). O parte a acestor credite suplimentare a fost rezervată, aşteptându-se prezentarea planurilor de a face aceste operaţiuni permanente de către directorul executiv al agenţiei.

    În acest context, poate fi util ca raportul comisiei noastre - care conţine şi o solicitare pentru misiuni permanente, la alineatul 4 - să reamintească această creştere, precum şi necesitatea adoptării unor măsuri administrative care să o facă eficiente. În plus, raportul poate reliefa necesitatea de a se asigura că nu doar mijloacele financiare sunt disponibile, ci şi îndeplinirea condiţiilor legale necesare garantării permanentizării misiunilor, chiar prin măsuri legislative suplimentare, dacă este cazul.

    Permiteţi-mi să fac câteva remarci referitoare la alineatul 7 al proiectului de raport cu privire la achiziţionarea de „material pentru îndeplinirea misiunilor” de către agenţie. Fără a aborda problema de fond a măsurii în care agenţia poate înlocui statele membre în acest domeniu - ţinând seama de faptul că Agenţia este îndreptăţită să achiziţioneze numai „echipament tehnic”, comisia noastră fiind înclinată să creadă că statele membre trebuie să furnizeze agenţiei resursele materiale şi umane - permiteţi-mi să vă atrag atenţia că orice modificare posibilă „a dimensiunii bugetului FRONTEX” nu reprezintă o decizie care să fie luată numai de statele membre, ci ţine de competenţele exclusive ale autorităţii bugetare, aici fiind inclus şi Parlamentul European.

    În cele din urmă, domnule Preşedinte, cu privire la posibila înfiinţare a unor „agenţii descentralizate” menţionată la alineatul 13 al proiectului de raport - deşi aceasta pare mai mult o remarcă ipotetică - permiteţi-mi să reamintesc că Comisia pentru bugete a afirmat în mod repetat în cadrul negocierilor interinstituţionale că nu ar mai trebui create agenţii descentralizate înainte de a se face o analiză aprofundată a rolului agenţiilor. Iar Comisia şi Consiliul au împărtăşit această poziţie, după cum o demonstrează declaraţia semnată la ultima conciliere bugetară la 18 iulie, când s-a şi ajuns la o înţelegere cu privire la principiul de înfiinţării unui grup interinstituţional care să efectueze această analiză.

    Desigur, temeiul juridic al FRONTEX prevede deja posibilitatea înfiinţării unor „ramuri specializate” ale Agenţiei în statele membre, de comun acord cu acestea, dacă Consiliul de administraţie al agenţiei consideră că este necesar. Comisia noastră crede că trebuie subliniat, totuşi, că orice viitoare înfiinţare de „ramuri specializate” trebuie să ţină cât mai mult seama de capacităţile existente ale statelor membre, precum şi de greutăţile specifice pe care le întâmpină, tocmai pentru a se evita dublarea inutilă.

    Îmi exprim speranţa, domnule Preşedinte, că aceste remarci vor fi luate în consideraţie de comisia dumneavoastră la adoptarea raportului final.

    Cu deosebită consideraţie,

    Reimer Böge

    Preşedintele Comisiei pentru bugete

    AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (7.10.2008)

    destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

    referitor la evaluarea și dezvoltarea viitoare a Agenției FRONTEX și a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

    (2008/2157(INI))

    Raportoare pentru aviz: Gabriele Zimmer

    SUGESTII

    Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.   subliniază că sarcina Agenției FRONTEX este să coordoneze cooperarea operațională dintre statele membre în ceea ce privește securitatea frontierelor și că FRONTEX oferă o valoare adăugată deosebită sistemelor naționale de gestionare a frontierelor ale statelor membre;

    2.   reamintește angajamentele asumate de UE în ceea ce privește coerența politicii de dezvoltare, astfel cum se prevede la articolul 178 din Tratatul CE și în concluziile Consiliului pentru justiție și afaceri interne din 5-6 iunie 2008 cu privire la îmbunătățirea abordării globale a migrației, în special faptul că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale migranților, Convenția de la Geneva din 1951 și accesul corespunzător la procedurile de azil stau la baza politicilor Uniunii Europene din domeniul migrației și al protecției refugiaților;

    3.   insistă asupra faptului că toate agențiile UE, inclusiv FRONTEX, trebuie să respecte pe deplin, în toate activitățile lor, valorile fundamentale ale UE și că FRONTEX ar trebui să facă obiectul unei supravegheri de către Parlamentului European;

    4.   subliniază că securitatea frontierelor UE ține de responsabilitatea tuturor statelor membre, iar controlul la frontiere trebuie efectuat în spiritul unei responsabilități comune și al solidarității; prin urmare, solicită Consiliului să introducă principiul responsabilității comune cu titlu obligatoriu pentru toate statele membre;

    5.   este convins că susținerea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv a dreptului la azil și a accesului la sprijin juridic pentru persoanele în căutare de protecție, ar trebui să fie considerate o parte esențială a oricărui sistem cuprinzător de gestionare integrată a frontierelor și o parte integrantă a mandatului și a activităților FRONTEX;

    6.   atrage atenția asupra faptului că FRONTEX nu reprezintă un panaceu pentru toate problemele provocate de migrația ilegală;

    7.   salută propunerea Comisiei de a include printre activitățile de formare desfășurate de FRONTEX cursuri specializate de drept în domeniul azilului și al drepturilor omului și încurajează dezvoltarea în continuare a acestui tip de abordare; propune ca FRONTEX să-și consolideze cooperarea strânsă cu ICNUR, inclusiv în ceea ce privește activitățile de formare;

    8.   solicită Comisiei să prezinte fără întârziere o propunere de revizuire a mandatului FRONTEX în vederea includerii acțiunilor de salvare a persoanelor pe mare;

    9.   este îngrijorat de faptul că activitățile desfășurate de UE în țările în curs de dezvoltare pentru a sprijini migrația legală beneficiază de mai puțină atenție decât combaterea migrației ilegale;

    10. atrage atenția asupra faptului că acțiunile întreprinse de FRONTEX în afara teritoriului UE i-ar putea priva pe refugiați de dreptul la azil și la acces la asistență juridică pentru persoanele care solicită protecție pe teritoriul UE;

    11. este profund îngrijorat de faptul că extinderea operațiunilor maritime coordonate de FRONTEX ar putea duce la mărirea numărului de decese pe căi maritime și mai periculoase; atrage atenția asupra faptului că o analiză realistă a fluxurilor trebuie să se bazeze pe o abordare globală, deoarece limitarea analizei la trasee izolate ar oferi indicii false în ceea ce privește tendințele;

    12. evidențiază faptul că activitățile de salvare și sprijinul acordat persoanelor în căutare de protecție sau de azil impun o atenție deosebită față de persoanele cu nevoi speciale, cum ar fi copiii și femeile, și consideră, prin urmare, că în cadrul cursurilor de formare organizate de FRONTEX ar trebui incluse subiecte legate de abordarea nevoilor speciale;

    13. solicită Comisiei să clarifice în ce măsură datele acumulate prin intermediul așa-numitelor servicii de informații prefrontaliere vor fi împărtășite guvernelor africane și de pe alte continente;

    14. este îngrijorat de faptul că resortisanții țărilor terțe ar putea să nu aibă la dispoziție mijloace adecvate pentru a urmări dacă datele personale care îi privesc, acumulate în cadrul „rețelei de sisteme” planificate a UE, sunt tratate în conformitate cu principiile juridice privind protecția datelor aplicabile în cadrul UE; solicită Comisiei să clarifice în ce măsură datele personale vor fi puse la dispoziția administrațiilor din țările terțe;

    15. solicită Comisiei să precizeze amploarea sprijinului logistic pentru supravegherea frontierelor care urmează să fie acordat țărilor terțe vecine, astfel cum se menționează în etapa 3 din faza 1 a EUROSUR.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    7.10.2008

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    26

    0

    0

    Membri titulari prezenţi la votul final

    Alessandro Battilocchio, Thijs Berman, Josep Borrell Fontelles, Danutė Budreikaitė, Nirj Deva, Alexandra Dobolyi, Beniamino Donnici, Fernando Fernández Martín, Juan Fraile Cantón, Alain Hutchinson, Romana Jordan Cizelj, Filip Kaczmarek, Glenys Kinnock, Maria Martens, José Javier Pomés Ruiz, Toomas Savi, Frithjof Schmidt, Jürgen Schröder, Anna Záborská

    Membri supleanţi prezenţi la votul final

    Fiona Hall, Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Anne Van Lancker, Renate Weber, Gabriele Zimmer

    Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

    Catherine Boursier

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    5.11.2008

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    40

    2

    4

    Membri titulari prezenţi la votul final

    Alexander Alvaro, Catherine Boursier, Emine Bozkurt, Philip Bradbourn, Mihael Brejc, Kathalijne Maria Buitenweg, Maddalena Calia, Giusto Catania, Jean-Marie Cavada, Carlos Coelho, Gérard Deprez, Bárbara Dührkop Dührkop, Armando França, Urszula Gacek, Kinga Gál, Patrick Gaubert, Roland Gewalt, Jeanine Hennis-Plasschaert, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Magda Kósáné Kovács, Henrik Lax, Roselyne Lefrançois, Baroness Sarah Ludford, Viktória Mohácsi, Javier Moreno Sánchez, Rareş-Lucian Niculescu, Athanasios Pafilis, Maria Grazia Pagano, Martine Roure, Sebastiano Sanzarello, Inger Segelström, Csaba Sógor, Søren Bo Søndergaard, Vladimir Urutchev, Ioannis Varvitsiotis, Manfred Weber, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

    Membri supleanţi prezenţi la votul final

    Marco Cappato, Genowefa Grabowska, Ona Juknevičienė, Jean Lambert, Marian-Jean Marinescu, Antonio Masip Hidalgo

    Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

    Fernand Le Rachinel