RAPORT referitor la impactul turismului în regiunile de coastă: aspecte legate de dezvoltarea regională

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

12.11.2008 - (2008/2132(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională
Raportoare: Jamila Madeira

Procedură : 2008/2132(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A6-0442/2008

Texte depuse :

A6-0442/2008

Dezbateri :

PV 15/12/2008 - 20
CRE 15/12/2008 - 20

Voturi :

PV 16/12/2008 - 3.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0597

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE

referitoare la impactul turismului în regiunile de coastă: aspecte legate de dezvoltarea regională

(2008/2132(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională[1],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)[2],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie[3],

– având în vedere regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune[4],

– având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)[5],

– având în vedere Decizia nr.1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)[6],

– având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 24 ianuarie 2007 privind taxele de aeroport,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2000 intitulată „Managementul integrat al zonelor de coastă: o strategie pentru Europa” (COM(2000)0547,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2007 intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv” (COM(2007)0621),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 17 martie 2006 intitulată „O nouă politică a UE în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa” (COM(2006)0134), precum și Rezoluția Parlamentului European din 29 noiembrie 2007 referitoare la acest subiect[7],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007 intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575), precum și Rezoluția Parlamentului European din 20 mai 2008 referitoare la acest subiect,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 23 ianuarie 2008 „De două ori 20 până în 2020. Șansa oferită Europei de schimbările climatice” (COM(2008)0030,

– având în vedere Cartea verde din 7 iunie 2006 intitulată „Către o viitoare politică maritimă pentru Uniune: o viziune europeană privind oceanele și mările” (COM(2006) 0275),

– având în vedere concluziile președinției Consiliului European din 14 decembrie 2007,

– având în vedere declarația comună tripartită a Parlamentului, Consiliului și Comisiei prin care se instituie „Ziua maritimă europeană”, care urmează a fi sărbătorită la 20mai în fiecare an,

– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru transport și turism (A6-0442/2008),

A. întrucât pe teritoriul UE există șase macrozone de coastă, și anume: zona Atlanticului, a Mării Baltice, a Mării Negre, a Mediteranei, a Mării Nordului și regiunile ultraperiferice, fiecare având resurse teritoriale și concepte diferite în materie de turism;

B. întrucât un procent semnificativ al populației europene este repartizată de-a lungul a 89.000 km de litoral european;

C. întrucât se acceptă definiția „zonelor de coastă” folosită în contextul politicii maritime a UE, conform căreia acestea sunt zone sau regiuni aflate pe o distanță de 50 km în linie dreaptă de la țărm;

D. întrucât regiunile de coastă au o mare importanță pentru Uniunea Europeană deoarece în interiorul acestora se concentrează un procentaj important de activități economice;

E. având în vedere definiția gestiunii integrate a zonelor de coastă și rolul jucat de turism la realizarea acestui obiectiv;

F. întrucât de pe urma dezvoltării armonioase a regiunilor de coastă beneficiază nu doar persoanele care își au reședința în zonele de coastă, ci toate persoanele care locuiesc în Uniunea Europeană;

G. întrucât turismul, fiind în general principala activitate în aceste regiuni și având contribuții pozitive la dezvoltarea socială și economică în ceea ce privește creșterea PIB și a gradului de ocupare a forței de muncă, poate avea și efecte negative asupra teritoriului, din cauza caracterului sezonier al activității și a utilizării muncii necalificate, a lipsei integrării între coastă și interiorul continentului, a slabei diversificări economice sau a degradării patrimoniului natural și cultural;

H. întrucât în diferitele programe operaționale pentru perioada 2007-2013 nu se menționează nicăieri în mod specific zonele de coastă, ceea ce conduce la o insuficiență de date socio-economice și financiare comparabile și fiabile referitoare la turismul litoral;

I. întrucât, în absența unor date comparative fiabile referitoare la turismul litoral, este posibil ca puterea economică a acestui sector să fie subestimată, ceea ce duce la o subevaluare a importanței din punct de vedere economic a conservării mediului marin și la o situație în care investițiile nu sunt optimizate pentru realizarea acestui obiectiv;

J. întrucât, în absența informațiilor referitoare la fondurile UE investite în zonele de coastă, este dificil să se cuantifice incidența reală a Fondurilor structurale asupra turismului litoral;

K. întrucât turismul se află la intersecția mai multor politici ale UE, care influențează în mod considerabil capacitatea acestuia de a contribui la coeziunea socială și teritorială;

L. întrucât, din punct de vedere calitativ, fondurile structurale pot contribui la dezvoltarea regiunilor de coastă prin revitalizarea economiilor locale, stimularea investițiilor private și promovarea unui turism durabil;

M. întrucât incidența acestora este vizibilă în cea mai mare măsură în zone precum micile insule ale regiunilor ultraperiferice sau în zonele de coastă în care turismul reprezintă principala activitate economică;

N. întrucât regiunile de coastă sunt puternic influențate de poziția lor geografică și necesită o strategie structurată care să țină seama de caracteristicile lor specifice, de principiul subsidiarității și de nevoia de coerență între sectoare în cadrul procesului decizional;

O. întrucât, în plus, regiunile de coastă sunt adeseori regiuni îndepărtate, cum ar fi insulele mici, regiunile ultraperiferice sau zonele de coastă dependente într-o mare măsură de turism și cu un grad scăzut de accesibilitate în afara sezonului, în care, pentru a stimula coeziunea teritorială, va trebui să se îmbunătățească infrastructurile, să se dezvolte legături regulate între coastă și interior și, prin intermediul strategiilor de marketing teritorial și al dezvoltării economice integrate, care generează investiții, să se promoveze menținerea activității economice în afara sezonului turistic;

P. întrucât, deși se confruntă cu probleme similare, zonele de coastă nu dispun de instrumente specifice care să le permită să beneficieze de o abordare structurată și o mai bună comunicare între principalii actori, care, de cele mai multe ori, lucrează în mod separat și izolat;

Q. întrucât soluții integrate la problemele reale pot fi găsite și puse în aplicare, la nivel local și regional, de către autoritățile publice în cooperare cu sectorul privat și ținând seama atât de interesele de mediu, cât și de cele ale comunității;

R. întrucât elaborarea de instrumente politice specifice va contribui la strategii de dezvoltare mai integrate și durabile, sporind competitivitatea economică prin conservarea resurselor naturale și culturale, prin satisfacerea nevoilor sociale și prin promovarea unor modele de turism responsabil;

S. întrucât astfel de instrumente ar putea îmbunătăți calitatea pieței muncii în aceste zone și ar putea reduce caracterul sezonier al anumitor activități, prin conjugarea unor diferite forme de turism și a altor activități maritime sau litorale, ceea ce ar permite concilierea ofertei cu exigențele și așteptările înalte ale turismului modern și crearea de locuri de muncă calificate;

T. întrucât obiectivul cooperării teritoriale stabilit la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, poate avea o contribuție eficientă la prioritățile menționate mai sus, prin finanțarea proiectelor de cooperare și dezvoltarea unor rețele de parteneriat între actorii din sector și zonele de coastă, subliniind, în acest context, faptul că este important să se utilizeze Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT), prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1082/2006, ca instrument de favorizare a creării unor cooperări stabile în domeniul dezvoltării durabile a regiunilor de coastă, cooperări la care să participe parteneri locali și sociali,

1. subliniază faptul că turismul este un factor esențial pentru dezvoltarea socială și economică a zonelor de coastă ale UE și este strâns legat de obiectivele Strategiei de la Lisabona; de asemenea, subliniază faptul că obiectivele Strategiei de la Göteborg ar trebui avute în vedere într-un mod mai riguros în cadrul activităților turismului litoral;

2. încurajează statele membre să elaboreze strategii specifice și să integreze planuri la nivel național și regional pentru a contrabalansa caracterul sezonier al turismului în regiunile de coastă și pentru a asigura o ocupare mai stabilă a forței de muncă și o mai bună calitate a vieții pentru comunitățile locale; subliniază, în acest context, importanța extinderii activităților sezoniere tradiționale în activități desfășurate pe întreaga durată a anului printr-o diversificare a produselor turistice și utilizarea unor forme de turism alternativ (de exemplu turismul de afaceri, cultural, medical, sportiv, agricol și turismul legat de mare); constată că diversificarea produselor și serviciilor va contribui la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, precum și la reducerea efectelor ecologice, economice și sociale negative;

3. subliniază necesitatea garantării drepturilor lucrătorilor din acest sector prin promovarea unor locuri de muncă de calitate și a unor acțiuni de calificare, ceea ce implică, printre altele, o formare profesională adaptată, utilizarea mai extinsă a contractelor pe termen lung și un nivel de remunerare salarială echitabil și demn, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă;

4. solicită elaborarea unei abordări integrate a turismului litoral în contextul politicii maritime și al politicilor din domeniile coeziunii, pescuitului, mediului, transporturilor, energiei, protecției sociale și sănătății ale UE, astfel încât să se creeze sinergii și să se evite acțiunile inconsecvente; recomandă Comisiei să ia în considerare dezvoltarea durabilă a turismului litoral în cadrul unei astfel de abordări integrate, în special în contextul politicii maritime a UE și al revizuirii intermediare a cadrului financiar pentru 2007-2013, ca un obiectiv strategic al programului său de lucru pentru 2010-2015;

5. invită statele membre să asigure participarea deplină a autorităților regionale și locale responsabile de turism și dezvoltare regională din zonele de coastă, precum și a partenerilor economici, sociali și din domeniul protecției mediului, la toate structurile permanente înființate în contextul acestor politici și la programele de cooperare transfrontalieră în care sunt implicate respectivele regiuni;

6. subliniază legătura fundamentală care există între calitatea infrastructurilor și prosperitatea unei regiuni turistice și, prin urmare, solicită autorităților competente să elaboreze planuri de optimizare a infrastructurilor locale, atât în interesul turiștilor, cât și al localnicilor; în acest sens, recomandă călduros ca statele membre cu ieșire la mare să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că noile proiecte menite să amelioreze infrastructurile, inclusiv rafinăriile de petrol și alte instalații, sunt construite întotdeauna prin utilizarea celor mai moderne tehnologii, pentru a asigura reducerea utilizării energiei și a emisiilor de carbon și sporirea eficienței energetice prin utilizarea surselor de energie regenerabile;

7. încurajează Comisia, statele membre și regiunile să promoveze mijloace de mobilitate durabile la nivelul transportului public local, precum și piste pentru cicliști și căi pietonale, în special în regiunile de coastă transfrontaliere, și să sprijine, în acest scop, schimburile de bune practici;

8. recomandă Comisiei să adopte o abordare globală și uniformă a turismului litoral atât în cadrul coeziunii teritoriale, cât și în cel al strategiei sale pentru o politică maritimă integrată, în special în cazul insulelor, al statelor membre insulare, al regiunilor ultraperiferice și al celorlalte zone de coastă, având în vedere în special gradul ridicat de dependență al acestor zone față de turism;

9. încurajează puternic Comisia Europeană și statele membre să includă turismul litoral pe lista priorităților stabilite în orientările strategice pentru următoarea perioadă de programare a fondurilor structurale, precum și în cadrul politicilor regiunilor de coastă ale UE și să elaboreze o strategie inovatoare capabilă să integreze oferta turismului litoral;

10. salută, prin urmare, participarea regiunilor de coastă la programele și proiectele INTERREG IV B și C, destinate cooperării transnaționale și interregionale în domeniul turismului și le invită să utilizeze efectiv inițiativele și instrumentele comunitare existente pentru regiunile de coastă (cum ar fi Strategiile pentru Marea Mediterană și pentru Marea Baltică și Sinergia pentru Marea Neagră); recomandă călduros Comisiei să ia în considerare, într-o mai mare măsură, regiunile de coastă în cadrul noilor programe Interreg pentru următoarea perioadă de programare;

11. ia act de opinia Comitetului Regiunilor cu privire la instituirea unui fond european pentru zonele de coastă și invită Comisia să analizeze, în contextul următorului cadru financiar, modalitățile pentru o mai bună coordonare a tuturor instrumentelor financiare viitoare care se vor aplica măsurilor luate în regiunile de coastă;

12. recomandă dezvoltarea unui pilon al cunoașterii, ca parte a dezvoltării integrate a zonelor de coastă, prin crearea unei rețele europene sectoriale sub egida Institutului European de Inovare și Tehnologie instituit prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008 și a celui de-al șaptelea program-cadru prevăzut în Decizia nr. 1982/2006/CE;

13. recomandă statelor membre cu deschidere la mare să aplice această abordare integrată la nivelul programelor atunci când selectează și pun în practică proiecte care privesc litoralul, adoptând metoda intersectorialității și promovând, în special, crearea unor parteneriate de tip public-privat pentru a reduce presiunea asupra administrațiilor locale vizate;

14. salută prioritățile stabilite de Comisie în materie de turism litoral și maritim în Agenda pentru un turism european competitiv și durabil; sugerează includerea pe portalul, recent creat, al destinațiilor turistice din Europa a unor informații specifice privind destinațiile și rețelele litorale, în special cele mai puțin cunoscute și difuzate, pentru a le promova dincolo de frontierele UE, incluzând, de asemenea, nivelurile regionale și locale;

15. în acest sens, invită Comisia să adopte turismul litoral și turismul acvatic ca domeniu de excelență pentru 2010 în cadrul proiectului său pilot „Destinații europene de excelență”;

16. deplânge faptul că actuala lipsă de transparență în ceea ce privește cheltuielile UE în zonele de coastă face imposibilă cuantificarea nivelului investițiilor sau analizarea impactului inițiativelor care beneficiază de sprijin în regiunile respective; salută, în acest context, Cartea verde privind dispozițiile prevăzute de viitoarea politica maritimă referitoare la crearea unei baze de date pentru regiunile maritime, care va include informații privind beneficiarii tuturor fondurilor comunitare (inclusiv ai fondurilor structurale) și invită Comisia să se achite de această sarcină în cel mai scurt timp; subliniază importanța acestei inițiative pentru asigurarea transparenței în acest domeniu; invită Comisia să activeze instrumentele adecvate pentru ca aceste informații să devină disponibile în scopul analizei și al statisticilor și îndeamnă statele membre să își îndeplinească obligațiile privind publicarea beneficiarilor finali, oferind astfel o imagine globală a proiectelor existente;

17. invită Comisia, statele membre și regiunile să elaboreze împreună un catalog complet, care să fie disponibil pe internet, al proiectelor finanțate din zonele litorale, dând astfel posibilitatea regiunilor să învețe din experiența celorlalți și permițând mediului academic, comunităților din regiunile de coastă și altor părți interesate să identifice, să aducă la cunoștința publicului și să maximizeze transferul de bune practici către comunitățile locale; recomandă în acest sens crearea unui forum în cadrul căruia părțile interesate să poată intra în contact și să-și împărtășească bunele practici și a unui grup de lucru format din reprezentanți ai statelor membre pentru elaborarea de planuri de acțiune privind turismul litoral și promovarea schimbului de experiențe la nivel instituțional;

18. invită Comisia să utilizeze acest catalog de pe internet pentru a arăta cetățenilor care sunt avantajele pe care le oferă Europa regiunilor de coastă, legitimând astfel finanțările europene și proiectând o imagine pozitivă a UE;

19. invită Comisia să se asigure că elaborarea continuă de către Eurostat a unei baze de date socioeconomice pentru regiunile de coastă ale UE include date fiabile, omogene și actualizate despre turism, acestea fiind fundamentale pentru facilitarea procesului decizional în sectorul public și pentru a permite realizarea de comparații între regiuni sau între sectoare; recomandă statelor membre cu deschidere la mare să acționeze urgent pentru a pune în aplicare registrul satelit pentru turism pe teritoriul lor;

20. subliniază faptul că există o strânsă legătură între mediul înconjurător și turismul litoral; subliniază faptul că politicile de dezvoltare a turismului ar trebui să includă măsuri practice, în conformitate cu orientările generale în materie de protecție și gestiune a mediului; salută, prin urmare, consacrarea „dezvoltării durabile” în articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 (privind fondurile structurale în perioada 2007-2013) ca unul dintre principiile esențiale de utilizat la punerea în aplicare a tuturor intervențiilor structurale, a cărui aplicare trebuie verificată în mod corespunzător prin activități de monitorizare adecvate; recomandă introducerea unei dispoziții similare în Regulamentele referitoare la următoarea perioadă de programare; subliniază faptul că acest lucru poate contribui în mod semnificativ la promovarea ecoturismului;

21. reamintește faptul că regiunile de coastă resimt în mod special efectele schimbărilor climatice, precum și ale creșterii nivelului mărilor, eroziunii litoralului și creșterii frecvenței și violenței furtunilor; solicită insistent, prin urmare, elaborarea de către regiunile de coastă a unor planuri de prevenire a riscurilor legate de schimbările climatice;

22. subliniază efectele schimbărilor climatice asupra turismului litoral; îndeamnă, prin urmare, Comisia, pe de o parte, să integreze în mod logic obiectivele comunitare de reducere a emisiilor de CO₂ în politica de transport și de turism și, pe de altă parte, să încurajeze măsurile destinate protejării turismului litoral durabil împotriva efectelor schimbărilor climatice;

23. subliniază, în acest context, importanța evaluării potențialului turismului de a contribui la protecția și conservarea mediului; constată faptul că turismul ar putea reprezenta un mijloc simplu de sensibilizare la valorile de protecție a mediului, prin intermediul unei acțiuni comune a autorităților naționale și regionale, pe de o parte, și a operatorilor turistici și a gestionarilor de hoteluri și restaurante, pe de altă parte; consideră, prin urmare, că aceste eforturi ar trebui direcționate în favoarea regiunilor de coastă, având în vedere profilul eminamente turistic al acestora;

24. subliniază necesitatea ca, în cadrul dezvoltării turismului, să se asigure în permanență protecția caracteristicilor istorice și a patrimoniului arheologic și să se conserve tradițiile și, în general, moștenirea culturală, prin promovarea implicării active a comunităților locale;

25. solicită acordarea de stimulente pentru promovarea dezvoltării durabile, astfel încât să se poată conserva patrimoniul cultural și natural, precum și structurile sociale ale regiunilor de coastă;

26. invită Comisia să se asigure că executarea activă și în conformitate cu directiva-cadru privind Strategia pentru mediul marin reprezintă o condiție pentru a primi finanțare din partea UE pentru proiecte legate de litoral care au impact asupra mării;

27. solicită Comisiei să utilizeze toate instrumentele de evaluare adecvate pentru a controla punerea în aplicare a acestui principiu în zonele de coastă pe parcursul întregii perioade de programare în curs, precum și repartizarea responsabilităților între diferitele niveluri de decizie;

28. subliniază faptul că presiunea asupra zonelor de coastă creată de intervențiile excesive la nivelul infrastructurilor este în detrimentul dezvoltării și atractivității turismului litoral, în timp ce aceste aspecte ar putea fi promovate prin servicii turistice de mare calitate, esențiale pentru competitivitatea regiunilor de coastă și pentru promovarea locurilor de muncă și a calificărilor de bună calitate; invită regiunile de coastă să încurajeze investițiile alternative, cum ar fi investițiile în serviciile bazate pe tehnologiile informației și comunicațiilor, în potențialul produselor locale tradiționale și în formarea de bună calitate pentru lucrătorii din sectorul turismului; solicită, de asemenea, elaborarea unor programe de formare pentru a se crea o rezervă de lucrători calificați, capabili să facă față complexității și diversității sporite a nevoilor sectorului turismului;

29. solicită statelor membre să dezvolte politici adecvate de urbanism și amenajare a spațiului, compatibile cu peisajul de coastă;

30. subliniază faptul că principalul avantaj comparativ al produsului turistic european îl reprezintă nivelul de calitatea ridicat al acestuia; invită statele membre, dar și autoritățile regionale și locale să pună în valoare și să îmbunătățească și mai mult calitatea serviciilor lor turistice, în special din punct de vedere al siguranței oferite, al infrastructurilor, care trebuie să fie complete și moderne, al responsabilității sociale a întreprinderilor implicate și al activităților economice, care trebuie să respecte mediul;

31. invită Comisia să includă în politica sa pentru clustere maritime serviciile și sectoarele de producție relevante pentru turismul litoral, permițând astfel o interacțiune benefică între cei care utilizează marea ca pe o resursă pentru creșterea competitivității, a durabilității și a contribuției la dezvoltarea economică a zonelor de coastă; consideră, în continuare, că îngrijirile medicale, bunăstarea, infrastructura educațională, tehnologică și sportivă ar trebui incluse, în calitate de servicii legate de litoral, în cadrul clusterelor maritime, ca elemente cheie pentru dezvoltarea zonelor de coastă;

32. subliniază importanța accesibilității pentru dezvoltarea regiunilor de coastă; prin urmare, solicită Comisiei și autorităților naționale și regionale care au competențe asupra litoralului să creeze modalități prin care să asigure mijloace optime de acces pe cale terestră, aeriană sau maritimă; își reiterează apelul către factorii de decizie menționați anterior, având în vedere poluarea des întâlnită în multe regiuni și orașe portuare, de a spori stimulentele pentru aprovizionarea navelor din porturi pe cale terestră; invită statele membre să analizeze posibilitatea unor măsuri, cum ar fi reducerea taxelor aeroportuare, respectând întotdeauna procedura stabilită în directiva menționată anterior privind taxele aeroportuare, pentru a mări atractivitatea și a promova competitivitatea zonelor de coastă; în același sens, subliniază necesitatea unei respectări mai atente a normelor privind siguranța aviatică și a aeroporturilor, inclusiv îndepărtarea depozitelor de carburant din preajma aeroporturilor, dacă este necesar;

33. invită statele membre și autoritățile regionale să promoveze actualizarea instalațiilor porturilor și aeroporturilor din regiunile de coastă și insulare pentru a face față necesităților turismului, ținând seama în mod corespunzător de posibilitățile existente în materie de mediu și de respectare a esteticii și a mediului natural;

34. subliniază faptul că coeziunea teritorială este o noțiune orizontală la nivelul întregii Uniuni Europene, care poate consolida legăturile dintre litoral și interiorul continentului, prin influența reciprocă și complementaritatea existentă între zonele de coastă și cele din interior (de exemplu, conectând activitățile legate de litoral cu turismul rural și urban, ameliorând gradul de accesibilitate extrasezonieră pentru turism și îmbunătățind profilul produselor locale și încurajând diversificarea acestora); indică faptul că în Cartea verde, citată anterior, privind o viitoare politică maritimă se menționează în mod explicit regiunile insulare, recunoscându-se faptul că acestea se confruntă cu provocări speciale în materie de dezvoltare create de dezavantajele lor naturale permanente; subliniază faptul că regiunile de coastă se confruntă cu probleme similare și invită Comisia să țină seama de nevoia de a asigura legătura dintre turismul litoral și gestionarea integrată a zonelor de coastă și amenajarea teritoriului în cazul mărilor în aplicarea în viitor a coeziunii teritoriale;

35. îndeamnă, de asemenea, autoritățile regionale și locale din zonele de coastă să încurajeze elaborarea unor planuri integrate de marketing teritorial împreună cu partenerii lor, în contextul relațiilor de vecinătate atât pe mare cât și pe uscat, să promoveze echitatea la dezvoltarea turismului și în cadrul călătoriilor în vederea sporirii competitivității în sectorul turismului, fără a aduce atingere competitivității globale;

36. încurajează regiunile litorale să participe la proiecte de cooperare interregională, cum ar fi, de exemplu, cele din cadrul temei IV din inițiativa „Regiunile și schimbarea economică”, cu obiectivul de a crea noi rețele tematice de turism litoral și de a le consolida pe cele existente, precum și de a asigura schimbul de cunoștințe și de bune practici;

37. recomandă autorităților publice naționale, regionale și locale competente să promoveze proiecte strategice pentru turismul litoral în cadrul programelor lor de cooperare, acordând asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor, disponibilizând o cantitate adecvată de fonduri pentru finanțarea acestor acțiuni, acordând prioritate utilizării fondurilor structurale pentru a dezvolta în regiunile de coastă un turism durabil și care să respecte mediul, atât în domeniul convergenței și competitivității, cât și în domeniul ocupării forței de muncă; în acest context, o atenție specială ar trebui acordată operațiunii care vizează dezvoltarea comunicațiilor și a tehnologiei informației;

38. invită Comisia să organizeze cel puțin un eveniment specific, în cursul anului următor, de preferință la 20 mai, Ziua maritimă europeană, care să se concentreze pe turismul litoral, pentru a se facilita comunicarea și a se încuraja contactele între parteneri și schimbul de bune practici, de exemplu în ceea ce privește punerea în aplicare a modelului integrat de management al calității al UE; în acest context, încurajează toți actorii să-și prezinte proiectele finanțate din fonduri comunitare legate direct sau indirect de turismul litoral;

39. consideră că promovarea turismului nautic, prin stimularea activităților economice legate de acest sector, poate contribui la crearea unor obiceiuri durabile și a unei conștiințe active din punct de vedere ecologic în rândul cetățenilor Uniunii; prin urmare, invită statele membre să încurajeze investițiile realizate în acest scop în zonele lor de coastă;

40. invită, de asemenea, Comisia, să elaboreze un ghid practic al finanțărilor UE în domeniul turismului litoral, pentru a oferi orientare părților interesate în faza de căutare de fonduri;

41. recunoaște contribuția majoră adusă de creșterea turismului de croazieră la dezvoltarea comunităților din zonele de coastă, dacă se găsește un echilibru între riscuri și avantaje și între costurile fixe ale investițiilor terestre și flexibilitatea necesară operatorilor de croazieră și dacă aspectele legate de mediu sunt luate în considerare în mod corespunzător;

42. invită Comisia să sprijine comunitățile din zonele de coastă care doresc să adopte cele mai bune practici și să maximizeze valoarea adăugată pe care o aduce, în special, turismul de croazieră și, în general, turismul litoral;

43. invită regiunile litorale să înființeze și să sprijine agenții de dezvoltare regionale sau locale, care ar contribui la crearea de rețele de specialiști, instituții, experți și administrații în cadrul aceleiași zone, precum și între state membre, și ar oferi consultare și informații potențialilor beneficiari din sectorul public sau privat;

44. recomandă statelor membre cu deschidere la mare să aibă în vedere durabilitatea proiectelor de cooperare în contextul postfinanțării, nu numai din punct de vedere financiar, ci și din punctul de vedere al continuității cooperării dintre parteneri și al interconectării cu serviciile locale relevante;

45. recomandă statelor membre cu ieșire la mare să asigure un grad ridicat de vizibilitate pentru proiectele selectate și să simplifice procedurile de acces la finanțare, pentru a atrage finanțare privată pentru turismul litoral și pentru a facilita realizarea unor parteneriate între autoritățile publice și actorii din sectorul privat, în special IMM-urile; recomandă promovarea avantajelor recreative ale turismului maritim și litoral în contextul asigurării unei flore și faune sănătoase (promovarea ecoturismului, a pescuitului turistic, a observării balenelor); consideră că aceste obiective ar putea fi concretizate în contextul Zilei maritime europene, sărbătorită în fiecare an la 20 mai;

46. invită organizațiile de protecție a mediului, sectoarele economice care au legătură cu mediul marin, organizațiile culturale, comunitatea științifică, entitățile societății civile și populația locală să ia parte la toate etapele proiectului, inclusiv la monitorizare, pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a acestuia;

47. în final, invită Comisia să evalueze periodic măsura în care dezvoltarea regională a zonelor de coastă este influențată de finanțările comunitare, în vederea propagării bunelor practici și a sprijinirii rețelelor de parteneriat care leagă diferiții actori, prin intermediul unui centru de monitorizare pentru turismul litoral durabil;

48. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Comitetului Regiunilor.

[1] JO L 210, 31.7.2006, p. 1.
[2] JO L 210, 31.7.2006, p. 19.
[3] JO L 97, 9.4.2008, p. 1.
[4] JO L 210, 31.7.2006, p. 25.
[5] JO L 164, 25.6.2008, p. 19.
[6] JO L 412, 30.12.2006, p. 1.
[7] Texte adoptate, P6_TA(2007)0575.

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

Etelka Barsi-Pataky, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Arūnas Degutis, Petr Duchoň, Saïd El Khadraoui, Emanuel Jardim Fernandes, Francesco Ferrari, Brigitte Fouré, Georg Jarzembowski, Stanisław Jałowiecki, Dieter-Lebrecht Koch, Sepp Kusstatscher, Jörg Leichtfried, Bogusław Liberadzki, Eva Lichtenberger, Luís Queiró, Reinhard Rack, Ulrike Rodust, Brian Simpson, Dirk Sterckx, Silvia-Adriana Țicău, Yannick Vaugrenard, Armando Veneto, Lars Wohlin, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final

Philip Bradbourn, Lily Jacobs, Anne E. Jensen, Antonio López-Istúriz White, Vural Öger, Willem Schuth

Cadrul general

Cele 27 de state membre ale UE au în total peste 89 000 km de litoral. În același timp, litoralul european cuprinde locații foarte diferite, de la mari orașe și capitale ale statelor membre, precum Lisabona, Atena, Copenhaga sau Stockholm la mici insule care trăiesc în primul rând din turism și pescuit.

Vocația maritimă a Uniunii Europene, cu rădăcini adânci în istoria și tradiția unora dintre statele membre, a stat la baza expansiunii istorice a Europei către alte continente, fapt care a adus prosperitate și a consolidat rolul litoralului în dezvoltarea statelor cu deschidere la mare.

În cazul unora dintre regiuni, identitatea se confundă cu litoralul; astfel, regiunile ultraperiferice trăiesc în primul rând din turism și din activități legate de mediul marin. Alte regiuni, din contră, au litoraluri ale căror caracteristici geografice le fac să nu depindă de turism sau pentru care turismul nu reprezintă o parte importantă din PIB.

Potrivit unor previziuni, în anul 2010 aproximativ 75% din populația globului va trăi în regiuni de coastă. Această puternică concentrare a populației pe litoral este în sine relevantă pentru nevoia de a aborda cu pragmatism impactul turismului asupra zonelor de coastă și în mod deosebit asupra economiei europene la nivel național, regional și local.

Uniunea Europeană și turismul

Cu toate că turismul nu face parte în prezent din competențele politice ale UE, articolul 3 din Tratatul CE afirmă că poate face obiectul unor „măsuri”. Acest lucru a permis UE să pună în aplicare o serie de politici, programe și acțiuni în domeniul turismului.

Având un caracter fragmentar și sectorial, această acțiune a UE a generat inevitabil un număr de probleme, care se reflectă în lipsa coerenței dintre strategiile urmate pentru punerea în aplicare a diferitelor politici și într-un amalgam de programe și măsuri de sprijin pentru turism care se pot stânjeni reciproc, din cauza lipsei unei direcții politice coerente de orientare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.

Șefii de stat și de guvern au convenit asupra includerii în Tratatul de la Lisabona a unui articol care să acorde mai multe competențe Uniunii Europene și în mod deosebit Parlamentului European, în domeniul politicii pentru turism. Acest lucru ar permite elaborarea unor noi strategii pentru implementarea eficientă și concretă a finanțării existente, prin promovarea unei politici europene în domeniul turismului în adevăratul sens al cuvântului.

Fondurile structurale și turismul

Având în vedere faptul că Uniunea Europeană nu are competențe în ceea ce privește turismul și că, prin urmare, nu există instrumente financiare destinate în mod specific acestui sector, intervențiile la nivel comunitar în domeniul turismului au loc în special folosindu-se fondurile structurale și de coeziune, prin intermediul programelor operaționale regionale și al celor operaționale sectoriale naționale.

Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului a decis autorizarea unui raport din proprie inițiativă și realizarea unui studiu de impact al turismului în regiunile de coastă (aspecte legate de dezvoltarea regională), pentru a analiza utilizarea efectivă a fondurilor structurale în sectorul turismului litoral și impactul concret al sectorului asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale în toate statele membre.

Studiul aprofundat și semnificativ elaborat pentru Comisia pentru dezvoltare regională a ajuns la concluzia că dintre principalele provocări cărora trebuie să le facă față turismul litoral trebuie subliniate caracterul sezonier, nevoia de măsuri pentru promovarea dezvoltării durabile și importanța diversificării activităților recreative.

Studiul recunoaște faptul că se acordă un sprijin semnificativ acțiunilor din sectorul turismului litoral prin intermediul unor măsuri din cadrul programelor operaționale regionale (POR) cofinanțate de Fondul european pentru dezvoltare rurală (FEDR), în domenii precum infrastructura publică, programe de subvenționare pentru IMM-uri din sectorul turismului, marketing teritorial și activități de promovare.

Studiul amintește problemele care, având în vedere caracterul transversal al turismului, afectează evaluarea efectelor acestor inițiative la nivel regional. În același timp, studiul urmărește efectele din punct de vedere calitativ în ceea ce privește consolidarea capacităților instituționale. Autorii afirmă că finanțarea UE a stimulat participarea la parteneriate, chiar dacă în grade diferite în funcție de proiect, și a contribuit la îmbunătățirea calității programării și conceperii proiectelor. În același timp, finanțarea UE a avut o contribuție importantă la evoluția către o abordare mai integrată în ceea ce privește managementul calității în regiunile de coastă.

Concluzii

Consultarea pe teren cu actorii din domeniul turismului litoral, care constituie fundamentul prezentului raport din proprie inițiativă, s-a dovedit foarte utilă, a evidențiat nevoia de acțiuni concrete pentru a face ca utilizarea fondurilor existente pentru sectorul în cauză să fie mai eficientă. Nu există o nevoie deosebită pentru noi instrumente; este necesară mai degrabă o abordare integrată și coerentă în ceea ce privește sectorul, care să funcționeze ca un catalizator pentru instrumentele deja existente, în vederea unui obiectiv și a unei strategii comune. Toate părțile au fost de acord cu faptul că este necesară o abordare integrată și globală pentru turismul din zonele de coastă.

Diversificarea turismului litoral, care să nu mai depindă de ideea de „mare, soare și nisip”, către o ofertă mai variată reprezintă astăzi o provocare esențială care trebuie stimulată. Este necesar să se dezvolte noi sectoare ale economiei regionale din zonele de coastă și să se promoveze în același timp obiectivele de competitivitate și creștere economică din cadrul strategiilor de la Lisabona și de la Göteborg.

Politicile sectoriale, precum cea din domeniul pescuitului, politica maritimă, cea din domeniul transporturilor, al energiei și politica de coeziune, sau chiar și noua strategie pentru PAC, care au legături continue cu produsele de turism litoral, ar trebui îmbogățite cu elemente inovatoare în cadrul viitorului program de lucru al Comisiei și ar trebui puse, într-o manieră integrată, în slujba turismului litoral, având în vedere importanța majoră a acestui sector pentru economia europeană. O viziune globală pentru politica din acest domeniu trebuie transpusă în practică într-un viitor apropiat în UE, îndeosebi în contextul revizuirii intermediare a cadrului financiar pentru 2007-2013. Acest lucru ne va permite să garantăm un sector al turismului litoral sustenabil și de viitor în UE.

4.11.2008

AVIZ al Comisiei pentru transport și turism

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la aspectele legate de dezvoltarea regională ale impactului turismului în regiunile de coastă

(2008/2132(INI))

Raportor: Francesco Ferrari

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât majoritatea economiilor statelor membre care cunosc o dezvoltare importantă a regiunilor de coastă și insulare depind considerabil de veniturile provenite din activitățile legate de prezența mării, a estuarelor sau a deltelor, precum turismul, pescuitul, transporturile etc., și întrucât exploatarea mediului marin și costier în scopuri diverse provoacă o presiune tot mai mare; întrucât în special concurența pentru spațiu generează adesea conflicte între diferitele activități și interese (turism, pescuit, servicii, agricultură, protecția ecosistemelor), ceea ce creează necesitatea unei gestiuni teritoriale adecvate a diferitelor activități legate în mod direct sau indirect de dezvoltarea costieră;

B. întrucât, în regiunile în care perioadele turistice scurte și intense alternează cu perioade de inactivitate economică, nivelul de ocupare a forței de muncă în sectorul în cauză, precum și în sectorul transporturilor, variază în mod semnificativ, ceea ce face să fie dificilă asigurarea unor prestații de servicii stabile și de calitate adecvată;

C. întrucât turismul joacă un rol de motor al creșterii economice, al ocupării forței de muncă și al noilor tehnologii de comunicare;

D. întrucât activitățile turistice din regiunile de coastă nu pot fi accesibile decât prin intermediul unei infrastructuri de transport moderne și eficiente;

E. întrucât regiunile de coastă au o mare importanță pentru Uniunea Europeană deoarece în interiorul acestora se concentrează un procentaj important de activități economice,

1. consideră că este necesară consolidarea politicilor care reduc efectele sezoniere și care încurajează dezvoltarea durabilă, din punct de vedere social, economic și de mediu, diversificarea și inovarea produselor inclusiv prin intermediul „turismului de afaceri”, crearea de locuri de muncă permanente, învățarea continuă, ameliorarea calificărilor și diversificarea produselor și serviciilor; consideră, în special, că este util să se încurajeze, între altele prin intermediul fondurilor structurale, construcția instituțională, coordonarea între diferitele niveluri de guvernare, consolidarea capacităților și principiul parteneriatului în planificarea și dezvoltarea proiectelor, precum programele de schimb de turiști seniori, turismul de sănătate, turismul rezidențial și turismul ocazionat de congrese;

2. subliniază necesitatea respectării intereselor de protecție a naturii, a patrimoniului cultural și a turismului durabil în cadrul dezvoltării și realizării proiectelor de infrastructură în sectorul turismului și al transportului;

3. solicită Comisiei și statelor membre să acorde mai multă atenție mai ales satisfacerii necesităților din sectorul privat ale micilor localități de pe litoral și ale regiunilor insulare, promovând exemple de bune practici în planificarea, dezvoltarea și gestionarea de proiecte și inițiative specifice și schimbul de informații privind normele și strategiile europene în acest domeniu, precum și fondurile europene, în special fondurile de promovare a turismului durabil;

4. încurajează Comisia, statele membre și regiunile să promoveze mijloace de mobilitate durabile la nivelul transportului public local, precum și piste pentru cicliști și căi pietonale, în special în regiunile de coastă transfrontaliere, și să sprijine, în acest scop, schimburile de bune practici;

5. invită statele membre, regiunile insulare și regiunile de coastă să promoveze trecerea de la investiții fizice în infrastructuri la acțiuni menite să creeze spațiul necesar marketingului teritorial și diversificării produselor și serviciilor, prin intermediul activităților care „redefinesc spațiul”; acest obiectiv poate fi atins:

- introducând în oferta clasică alte activități recreative legate de mare;

- integrând mijloacele de transport existente și diferitele activități turistice;

- promovând patrimoniul cultural și natural imaterial, de exemplu prin crearea de itinerarii și parcursuri tematice care să permită descoperirea patrimoniului regional al hinterlandului (ca de exemplu gastronomia acestuia);

- transformând orașele și satele care, de-a lungul timpului, au fost majoritar industriale în obiective turistice, prin promovarea caracteristicilor lor arhitecturale și culturale;

- investind în vizibilitatea, profilul și rezultatele proiectelor;

- adoptând o perspectivă globală asupra pieței turistice, pentru a face față concurenței crescânde a destinațiilor cu tarife reduse din afara Europei, promovând, între altele, programe adaptate noilor utilizatori ai Uniunii, precum turismul familial și cel al persoanelor în vârstă;

- combinând dezvoltarea infrastructurilor turistice cu măsuri de protecție a mediului și de siguranță maritimă, în special măsuri de economisire și eficientizare a utilizării resurselor și o bună planificare durabilă;

- elaborând programe de educare și de formare în sectorul turismului, la toate nivelurile și în toate domeniile (prestări de servicii, economie și gestiune) în vederea creării unui nucleu de lucrători calificați;

- promovând turismul social între regiunile Uniunii în perioadele din afara sezonului turistic, având în vedere că turismul social sau accesibil permite persoanelor cu mobilitate redusă și persoanelor cu handicap să călătorească în calitate de turiști în interiorul Uniunii, și că turismul social este un instrument eficient de sporire a bunăstării cetățenilor europeni și, prin faptul că generează și menține ocuparea forței de muncă din sectorul turistic pe parcursul întregului an, are un impact economic;

- analizând și promovând, acolo unde este cazul, acțiuni de diversificare a serviciilor turistice oferite prin dezvoltarea unei game specifice, precum turismul cultural, sportiv, balnear etc.;

6. invită statele membre și autoritățile regionale să depună eforturi pentru a face posibilă prestarea unor servicii mai viabile și stabile; invită Comisia să analizeze mijloacele de compensare a dezvoltării insuficiente a forței de muncă, a capitalurilor și a serviciilor, consecință a caracterului sezonier al activității în sectorul turistic în regiunile de coastă și în sectorul transportului, care este legat de cel turistic;

7. solicită statelor membre să dezvolte politici adecvate de urbanism și amenajare a spațiului, compatibile cu peisajul costier;

8. solicită acordarea de stimulente pentru promovarea dezvoltării durabile, astfel încât să se poată prezerva patrimoniul cultural și natural, precum și rețeaua socială a regiunilor de coastă;

9. subliniază efectele schimbărilor climatice asupra turismului costier; îndeamnă prin urmare Comisia, pe de o parte, să integreze în mod logic obiectivele comunitare de reducere a emisiilor de CO₂ în politica de transport și de turism și, pe de altă parte, să încurajeze măsurile destinate protejării turismului durabil împotriva efectelor schimbărilor climatice;

10. invită statele membre și autoritățile regionale să promoveze revalorizarea porturilor și aeroporturilor din regiunile de coastă și insulare pentru a face față necesităților turismului, ținând seama în mod cuvenit de posibilitățile existente în materie de mediu și de respectare a esteticii și a mediului natural;

11. reafirmă cererea sa privind măsurile de stimulare, pentru a permite, în numeroasele regiuni de coastă în care există porturi, realizarea de lucrări de adaptare pentru găzduirea ambarcațiunilor de agrement și a navelor de croazieră, precum și realizarea de lucrări de îmbunătățire semnificativă a mediului, în special cele care permit să se facă față schimbărilor climatice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Aviz juridic - Politica de confidențialitate