Procedură : 2008/2123(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0460/2008

Texte depuse :

A6-0460/2008

Dezbateri :

PV 18/12/2008 - 3
CRE 18/12/2008 - 3

Voturi :

PV 18/12/2008 - 6.23
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0638

RAPORT     
PDF 159kWORD 120k
24.11.2008
PE 412.250v01-00 A6-0460/2008

conținând recomandări către Comisie privind protecția juridică a adulților: implicații transfrontaliere

(2008/2123(INI))

Comisia pentru afaceri juridice

Raportor: Antonio López-Istúriz White

(Inițiativă – articolul 39 din Regulamentul de procedură)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE:RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru libertăȚi civile, justiȚie Și afaceri interne
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând recomandări către Comisie privind protecția juridică a adulților: implicații transfrontaliere

(2008/2123(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 192 paragraful (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere Convenția de la Haga din 13 ianuarie 2000 privind protecția internațională a adulților,

–    având în vedere Convenția Națiunilor Unite din 13 decembrie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap,

–   având în vedere Propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (COM(2008)0530),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 10 mai 2005, intitulată „Programul de la Haga: zece priorități pentru următorii cinci ani: un parteneriat pentru reînnoirea europeană în domeniul libertății, al securității și al justiției” (COM(2005)0184);

–   având în vedere articolele 39 și 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6–0460/2008),

A. întrucât în cadrul comunicării mai sus citate cu privire la programul de la Haga, Comisia a susținut printre prioritățile sale necesitatea de a garanta un autentic spațiu european în ceea ce privește justiția civilă și, nu în ultimul rând, în ceea ce privește recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești;

B.  întrucât au avut loc activități și consultări în acest cadru cu privire la hotărârile referitoare la patrimoniul familial, succesiuni sau testamente, în vederea pregătirii unor noi propuneri legislative;

C. întrucât trebuie favorizate în egală măsură recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești sau administrative adoptate cu privire la persoanele care fac obiectul unor măsuri de protecție;

D. întrucât trebuie acordată atenție situațiilor,deseori caracterizate de fragilitate și vulnerabilitate, în care se află persoanele care fac obiectul măsurilor de protecție, precum și rapidității necesare cu care trebuie tratate cererile de cooperare, de informare sau de recunoaștere și executare;

E.  întrucât au apărut situații în care aplicarea protecției juridice privește două sau mai multe state membre;

F.  întrucât au apărut, de asemenea, situații în care chestiunea protecției juridice implică două sau mai multe state membre și implică state membre și state care nu sunt membre ale UE, în special din cauza fluxurilor migratorii tradiționale (fostele colonii, Statele Unite și Canada);

G. întrucât au apărut probleme generate de circulația sporită dintre statele membre de unde pleacă un număr ridicat de pensionari, inclusiv adulți vulnerabili, și statele membre în care există un aflux de pensionari;

H. întrucât toate statele membre ale UE au ajuns la un acord privind necesitatea protecției juridice a adulților vulnerabili și principiile care o reglementează, în cadrul Recomandării Consiliului Europei nr. R (99) 4 a Comitetului de miniștri către statele membre privind principiile referitoare la protecția juridică a adulților fără capacitate de exercițiu, adoptată la 23 februarie 1999;

I.   întrucât protecția juridică a adulților vulnerabili trebuie să constituie o temelie a dreptului la libera circulație a persoanelor;

J.   întrucât în prezent, există disparități între legile statelor membre în domeniul măsurilor de protecție;

K. întrucât trebuie avute în vedere prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap;

L.  întrucât dispozițiile Convenției de la Haga pot contribui la obiectivul privind crearea unui spațiu de justiție, libertate și securitate, facilitând recunoașterea și executarea hotărârilor de pronunțare a unei măsuri de protecție, stabilirea legii aplicabile și cooperarea dintre autoritățile centrale;

M. întrucât ar fi oportun să se adopte măsuri specifice și adecvate de cooperare între statele membre, care ar putea să se inspire din instrumentele acestei convenții;

N. întrucât ar putea fi elaborate formulare comunitare unice pentru a facilita informarea cu privire la hotărârile de protecție, precum și circulația, recunoașterea și executarea acestor hotărâri;

O. întrucât ar putea fi elaborat un formular unic la scara Uniunii Europene în cazul mandatului de reprezentare a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercițiu, pentru a garanta eficiența acestuia în toate statele membre;

P.  întrucât ar putea fi introduse mecanisme pentru identificarea, înregistrarea și utilizarea cu ușurință a împuternicirilor depline în toată Uniunea Europeană;

1.  salută angajamentul Președinției franceze referitor la situația adulților vulnerabili și a protecției juridice transfrontaliere a acestora; felicită statele membre care au semnat și ratificat Convenția de la Haga și încurajează statele membre care încă nu au semnat-o sau nu au ratificat-o să facă acest lucru;

2.  solicită Comisiei să-i prezinte, imediat după ce s-a obținut o experiență suficientă cu privire la funcționarea Convenției de la Haga, pe baza articolului 65 din Tratatul CE, o propunere legislativă cu privire la consolidarea cooperării dintre statele membre, precum și la îmbunătățirea recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești referitoare la protecția persoanelor majore, a mandatelor de reprezentare a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercițiu și a împuternicirilor depline, în conformitate cu recomandările detaliate stabilite mai jos;

3.  invită Comisia să verifice punerea în aplicare a Convenției de la Haga și transpunerea ei în statele membre și să prezinte un raport Parlamentului și Consiliului, în timp util, care să cuprindă rezumatul problemelor și al celor mai bune practici în ceea ce privește aplicarea ei în practică, precum și care să conțină, dacă este necesar, propuneri de prevederi comunitare care să completeze sau să aducă precizări privind modalitatea în care trebuie aplicată Convenția;

4.   solicită Comisiei să evalueze posibilitatea aderării Comunității la Convenția de la Haga; sugerează că aceasta ar constitui un domeniu de cooperare consolidată între statele membre;

5.   solicită statelor membre care încă nu au semnat sau nu au ratificat Convenția, să adere la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, ceea ce ar spori protecția adulților vulnerabili de pe teritoriul UE;

6.  solicită Comisiei să finanțeze un studiu comparativ al legislației statelor membre privind adulții vulnerabili și măsurile de protecție, pentru a confirma situațiile în care pot apărea probleme juridice și care sunt măsurile necesare la nivelul UE și al statelor membre pentru a soluționa astfel de probleme; consideră că studiul ar trebui să ia în considerare și chestiunea adulților cu handicap intelectual instituționalizați, sub aspectul tutelei și al posibilității acestora de a-și exercita drepturile legale; solicită Comisiei să organizeze o serie de conferințe destinate membrilor profesiilor juridice direct implicați în astfel de cazuri și să ia în considerare în cadrul viitoarei legislații rezultatele studiului, precum și avizul profesioniștilor;

7.   invită statele membre să se asigure că măsurile de protecție sunt proporționale cu situația adulților vulnerabili în cauză astfel încât cetățenii individuali ai UE să nu fie decăzuți dintr-un drept juridic pe care au capacitatea să îl exercite în continuare;

8.   solicită statelor membre să adopte măsuri care să protejeze adulții vulnerabili împotriva furturilor de identitate sau a fraudelor și a altor infracțiuni telefonice sau informatice, inclusiv măsuri juridice care să sporească protecția datelor cu caracter personal ale adulților vulnerabili și/sau să limiteze accesul la acestea;

9.   sprijină crearea unor mecanisme sigure, supuse normelor solide de protecție a datelor cu caracter personal și normelor referitoare la limitarea accesului, pentru schimbul de cele mai bune practici și de alte informații între statele membre privind măsurile de protecție care sunt în vigoare în prezent, inclusiv posibilitatea schimbului de informații privind statutul de protecție al unui adult vulnerabil între sistemele judiciare din statele membre;

10. reamintește Comisiei și statelor membre că nu toți adulții vulnerabili sunt în această situație din cauza vârstei înaintate și solicită adoptarea unor măsuri pentru a consolida nu doar protecția juridică și drepturile adulților vulnerabili vârstnici, ci și a adulților care sunt vulnerabili din cauza unui handicap fizic și/sau mintal, precum și luarea în considerare a necesităților acestora, prin adoptarea de măsuri sociale viitoare care să le garanteze acestora drepturile juridice;

11. confirmă faptul că aceste recomandări respectă principiul subsidiarității și drepturile fundamentale ale cetățeanului;

12. consideră că propunerea solicitată nu are implicații financiare;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și recomandările detaliate în anexă, Comisiei și Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.


ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE:RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

A.       PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE PROPUNERII

1. să promoveze recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești sau administrative adoptate cu privire la persoanele care fac obiectul unor măsuri de protecție;

2. Dispoziții care să ajute la realizarea obiectivului privind crearea unui spațiu de justiție, libertate și securitate, facilitând recunoașterea și executarea hotărârilor de pronunțare a unei măsuri de protecție, stabilirea legii aplicabile și cooperarea dintre autoritățile centrale;

3. Ar trebui aplicate măsuri specifice și adecvate de cooperare între statele membre, care ar putea să se inspire din instrumentele Convenției de la Haga;

4. Formulare comunitare unice pentru a facilita informarea cu privire la hotărârile de protecție, precum și circulația, recunoașterea și executarea acestor hotărâri;

5. Un formular unic la scara Uniunii Europene în cazul mandatului de reprezentare a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercițiu, pentru a-i garanta eficiența în toate statele membre;

B.       ACȚIUNI DE PROPUS

1. solicită Comisiei să-i prezinte, imediat după ce s-a obținut o experiență suficientă cu privire la funcționarea Convenției de la Haga, pe baza articolului 65 din Tratatul CE, o propunere legislativă cu privire la consolidarea cooperării dintre statele membre, precum și la îmbunătățirea recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești referitoare la protecția persoanelor majore, a mandatelor de reprezentare a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercițiu și a împuternicirilor depline.


EXPUNERE DE MOTIVE

I. Context

Uniunea Europeană se vede nevoită a face față unei îmbătrâniri accentuate a populației statelor membre, datorită prelungirii semnificative a duratei de viață. Numărul de persoane în vârstă de peste 60 de ani ar trebui să atingă, în 2050, procentul de 37% din populația europeană, dintre care mai mult de 10% vor fi persoane în vârstă de și peste 80 de ani. Această evoluție demografică are efecte economice, sociale, sanitare și bugetare importante și face obiectul unor numeroase evaluări la scara Uniunii Europene(1).

Aceasta implică crearea unor mecanisme de protecție a acestor persoane care să fie adaptate și specifice pentru a garanta, așa cum își doresc statele membre, egalitatea drepturilor și obligațiilor persoanelor, în toate domeniile vieții în societate, precum și respectul individualității persoanei, inclusiv a persoanelor în vârstă, și dreptul acestora la viață privată. Trebuie asigurată, de asemenea, posibilitatea ca persoanele care au o vârstă foarte înaintată săcontinue să-și gestioneze patrimoniul și problemele curente(2).

Statele membre dispun de legislații specifice pentru a garanta regimuri de protecție adaptate în funcție de persoană și de patrimoniul acesteia. O serie de reforme majore au intrat în vigoare în anii 90. Acesta a fost situația Germaniei care a adoptat la 1 ianuarie 1992 legea din 12 septembrie 1990 cu privire la reforma tutelei și a curatelei persoanelor majore, stabilind un instrument de asistență unică și modernizând dispozițiile referitoare la protecție; este cazul Spaniei care a adoptat la 18 noiembrie 2003 legea cu privire la patrimoniul persoanelor aflate în incapacitate; este cazul Italiei, care la 9 ianuarie 2004, a adoptat legea de reformă a sistemelor de tutelă și curatelă și a introdus măsuri de protecție mai puțin rigide; este cazul și Marii Britanii care, în aprilie 2007, a adoptat Legea din 7 aprilie 2005. În Franța, legea din 5 martie 2007 de reformă a dreptului la protecție juridică al persoanelor majore trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009.

Aceste reforme legislative au drept scop garantarea unei mai mari individualizări a măsurilor pronunțate pentru a permite persoanelor protejate să-și poată exercita în continuare anumite drepturi și pentru a garanta stabilirea anticipată a eventualelor instrumente de protecție: un exemplu ar fi lasting power of attorney din dreptul englez, care este un act liber instituit, sub semnătură privată, de către o persoană singură sau asistată de un avocat sau Vollmacht din dreptul german, care poate fi efectuat sub semnătură privată sau prin act notarial când implică un act de dispoziție. Mandatul de protecție viitoare din dreptul francez permite, de asemenea, unei persoane de a-și decide anticipat protecția și de a oferi un mandat unei persoane la alegere, prin act sub semnătură privată sau act notarial, când se consideră că vor exista acte de dispoziție.

Aceste regimuri de protecție trebuie să fie recunoscute și executate cu ușurință, în cadru transfrontalier, în interiorul Uniunii Europene, în momentul în care persoana protejată trebuie să se deplaseze sau când este luată în îngrijire sau primire de către alt stat membru decât cel al domiciliului său obișnuit sau când patrimoniul său se află în mai multe state. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât există disparități importante între regimurile de protecție, în funcție de stat, în condițiile în care mobilitatea persoanelor beneficiare ale măsurilor de protecție este în creștere.

Într-adevăr, situațiile în care persoanele protejate își au rezidența în alt stat decât cel al rezidenței lor obișnuite sau situațiile în care sunt spitalizate în alt stat decât cel în care se află patrimoniul lor sunt din ce în ce mai frecvente. Acest fapt se datorează, în parte, accesului mai ușor la sistemele de sănătate ale altor state membre.

Regimurile de protecție juridică trebuie, prin urmare, să aibă efect juridic în continuare, în special pentru a asigura continuitatea hotărârilor judecătorești sau administrative sau a celor adoptate de către persoană în sine. Este cazul hotărârilor de reprezentare a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercițiu sau al mandatelor de protecție viitoare care trebuie să se aplice în întreaga Uniune Europeană.

II. Adoptarea unor măsuri adaptate de cooperare între statele membre

1. Cuprins

Uniunea Europeană dispune prin Convenția de la Haga din 13 ianuarie 2000 de instrumente potențiale de cooperare între statele membre, care permit asigurarea recunoașterii și executării măsurilor de protecție pronunțate între statele membre.

Aderarea Comunității Europene la Conferința de la Haga de drept internațional privat din 3 aprilie 2007 ar trebui să aibă drept consecință ratificarea de către Comunitate a convențiilor care nu au fost încă ratificate de toate statele membre.

În prezent, Convenția de la Haga din 13 ianuarie 2000, cu privire la protecția internațională a adulților, nu a fost semnată decât de 9 state membre (Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Luxembourg, Țările de jos, Polonia și Regatul Unit), precum și de Elveția, iar singurele state care au ratificat-o sunt Germania, Franța și Regatul Unit (pentru Scoția). Acest instrument de drept internațional privat ar putea să faciliteze la nivelul Uniunii stabilirea autorităților competente, precum și a legii aplicabile și ar putea asigura recunoașterea și executarea măsurilor de protecție pronunțate în statele membre.

Ratificarea acestei convenții de către Comunitate ar putea permite crearea unui instrument adecvat în domeniu, care să corespundă evoluțiilor legislative recente din statele membre în domeniul protecției juridice a persoanelor majore și ar putea favoriza o cooperare strânsă cu Conferința de la Haga. Pentru moment, cooperarea judiciară este limitată în fapt, deși astfel de instrumente sunt necesare, având în vedere evoluția demografică, socială și sanitară antrenată de îmbătrânirea populației Uniunii Europene.

Anumite mecanismele direct operaționale, proprii Uniunii Europene ar putea totuși să fie introduse imediat pentru a favoriza o cooperare strânsă între statele membre.

Formularele comunitare armonizate ar trebui astfel create pentru a favoriza circulația și recunoașterea măsurilor sau deciziilor adoptate pentru a organiza sau administra protecția. Un mecanism de transmitere a dosarelor ar putea fi instituit în egală măsură pentru a dispune transmiterea eficientă a acestora, mai ales în cazuri de urgență, când, de exemplu, o persoană aflată sub măsuri de protecție trebuie să fie spitalizată, dacă se află temporar în afara statului de rezidență obișnuită.

De altfel, elaborarea unui formular unic cu privire la mandatele de reprezentare a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercițiu ar fi foarte utilă și ar constitui un instrument comunitar armonizat de asigurare a circulației, recunoașterii și executării acestor mandate. Astfel, persoanele care au conferit prin acord sau prin act unilateral puteri de reprezentare unei terțe persoane, ar putea să locuiască sau să-și aibă rezidența fără dificultăți în alt stat membru decât cel de origine, fără a pierde beneficiile acelui mandat.

Anexă: Prezentare succintă a Convenției de la Haga din 13 ianuarie 2000

1. Convenția de la Haga din 13 ianuarie 2000 consacră competența autorităților judiciare și administrative ale statului de rezidență obișnuită a persoanei, în ceea ce privește adoptarea de măsuri de protecție a persoanei sau a bunurilor acesteia, asigurând în același timp, într-un mod flexibil, competența autorităților altor state și, în special, a statului în care se află persoana protejată: este cazul persoanelor spitalizate sau luate în îngrijire în alt stat decât cel al rezidenței lor obișnuite. Autoritățile statului competent aplică legea proprie, cu excepția cazului în care trebuie aplicată legea altui stat, cu care situația ar prezenta legături mai strânse, în special în domeniul patrimoniului (articolul 13) sau în ipoteze de „conflict mobil”.

2. Luarea în considerare a mandatelor de reprezentare a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercițiu, în cadrul acestei convenții, corespunde unei inovații importante și vizează situațiile în care persoanele au conferit prin acord sau act unilateral atribuții de reprezentare unui terț. Modificările din legislațiile statelor membre în domeniu, precum și aplicarea unor numeroase mecanisme de acest tip trebuie să conducă în fapt la asigurarea circulației mandatelor și să le garanteze efectele în toate țările Uniunii Europene.

3. Convenția de la Haga din 13 ianuarie 2000 evidențiază astfel principiul recunoașterii de drept a măsurilor adoptate de autoritățile unui stat contractant.

4. Sunt, de asemenea, concepute măsuri de cooperare, în special desemnarea autorităților centrale, în fiecare stat, pentru a supraveghea cooperarea și schimbul de informații cu privire la legislații și servicii disponibile în statele membre. Aceste autorități pot, în special dacă situația în care se regăsește o persoană adultă impune acest lucru, să solicite cereri de informații oricărei autorități competente a unui alt stat, atunci când se are în vedere o măsură de protecție. Autoritățile competente pot, de asemenea, să încurajeze medierea pentru a ajunge la înțelegeri pe cale amiabilă în legătură cu situația persoanei adulte sau a bunurilor acesteia.

(1)

Informații și date ale Comisiei Europene, DG Sănătate și protecția consumatorilor, cu privire la îmbătrânire și sănătate: http://ec.europa.eu/health/ph_information/indicators/docs/healthy_ageing_en.pdf

(2)

Declarația de principiu a Consiliului Uniunii Europene și a miniștrilor de afaceri sociale, reuniți cu ocazia anului european al persoanelor în vârstă și al solidarității între generații Consiliul din 6 decembrie 1993 (JO C 343 din 21 decembrie 1993, p 001-003)


AVIZ al Comisiei pentru libertăȚi civile, justiȚie Și afaceri interne (11.11.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la protecția juridică a adulților: implicații transfrontaliere

(2008/2123(INI))

Raportoare: Urszula Gacek

(Inițiativă – articolul 39 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât trecerea de la un proces substitutiv de luare a deciziilor de către tutorii legali, la un proces asistat de luare a deciziilor de către adulții vulnerabili poate, în anumite cazuri, contribui la evitarea dezumanizării adulților vulnerabili, la prevenirea conflictelor și la garantarea respectării demnității acestora;

B.  întrucât au apărut situații în care chestiunea protecției juridice implică două sau mai multe state membre sau implică state membre și state care nu sunt membre ale UE, în special din cauza fluxurilor migratorii tradiționale (fostele colonii, SUA și Canada);

C. întrucât au apărut probleme generate de circulația sporită între statele membre de unde pleacă un număr ridicat de pensionari, inclusiv adulți vulnerabili, și statele membre în care există un aflux de pensionari;

D. întrucât toate statele membre ale UE au ajuns la un acord privind necesitatea protecției juridice a adulților vulnerabili și principiile care o reglementează, în cadrul Recomandării Consiliului Europei nr. R (99) 4 a Comitetului de miniștri către statele membre privind principiile referitoare la protecția juridică a adulților fără capacitate de exercițiu, adoptată la 23 februarie 1999;

E.  întrucât protecția juridică a adulților vulnerabili trebuie să constituie o temelie a dreptului la libera circulație a persoanelor;

1.  salută angajamentul președinției franceze referitor la situația adulților vulnerabili și la protecția juridică transfrontalieră a acestora; felicită statele membre care au semnat și ratificat Convenția de la Haga din 13 ianuarie 2000 privind protecția internațională a adulților și încurajează statele membre care încă nu au semnat sau ratificat Convenția să facă acest lucru;

2.   solicită Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a Convenției de la Haga în statele membre și să prezinte un raport Parlamentului și Consiliului referitor la dificultățile și la cele mai bune practici privind aplicarea practică a Convenției;

3.   solicită Comisiei să evalueze posibilitatea aderării Comunității la Convenția de la Haga; sugerează că aceasta ar constitui un domeniu de cooperare consolidată între statele membre;

4.   solicită statelor membre care încă nu au semnat sau nu au ratificat Convenția, să adere la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap din 2006, ceea ce ar spori protecția adulților vulnerabili de pe teritoriul UE;

5.   solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative privind recunoașterea reciprocă a normelor în materie de handicap existente în statele membre și a măsurilor de protecție juridică prin care capacitatea de decizie a unui adult vulnerabil este restrânsă sau transferată unei terțe persoane, și susține introducerea unor reguli clare privind jurisdicția pentru a evita conflictele de interese sau alte probleme juridice cauzate de aspectele referitoare la tutela adulților vulnerabili acordată unor membri ai familiei cu domiciliul în mai multe state membre;

6.  solicită Comisiei să finanțeze un studiu comparativ al legislației din statele membre privind adulții vulnerabili și măsurile de protecție, pentru a descoperi situațiile în care pot apărea probleme juridice și pentru a stabili care sunt măsurile necesare la nivelul UE și al statelor membre pentru a soluționa astfel de probleme; studiul ar trebui să ia în considerare și chestiunea adulților cu handicap mintal instituționalizați, sub aspectul tutelei și al posibilității acestora de a-și exercita drepturile legale; solicită Comisiei să organizeze o serie de conferințe destinate membrilor profesiilor juridice direct implicați în astfel de cazuri și să ia în considerare în cadrul viitoarei legislații rezultatele studiului, precum și avizul profesioniștilor;

7.   invită statele membre și Comisia să continue examinarea măsurilor juridice naționale și transfrontaliere pentru a permite adulților vulnerabili să beneficieze de o mai mare „capacitate decizională asistată”, care să înlocuiască incapacitatea juridică sau acordarea dreptului de decizie tutorelui; solicită folosirea „capacității decizionale asistate” cât mai mult timp posibil și alegerea cu prioritate a acestei opțiuni în majoritatea cazurilor; solicită acordarea unei atenții sporite autonomizării persoanelor în vârstă și a celorlalți adulți vulnerabili;

8.   invită statele membre să se asigure că măsurile de protecție sunt proporționale cu situația adulților vulnerabili, astfel încât cetățenii individuali ai UE să nu fie decăzuți dintr-un drept juridic pe care au capacitatea să îl exercite în continuare;

9.   solicită statelor membre să adopte măsuri care să protejeze adulții vulnerabili împotriva furturilor de identitate sau a fraudelor și a altor infracțiuni telefonice sau informatice, inclusiv măsuri juridice care să sporească protecția datelor cu caracter personal ale adulților vulnerabili și/sau să limiteze accesul la acestea;

10. sprijină crearea unor mecanisme sigure, subordonate unor norme solide de protecție a datelor cu caracter personal și regulilor referitoare la limitarea accesului, pentru schimbul între statele membre de cele mai bune practici și informații privind măsurile de protecție care sunt în vigoare în prezent, inclusiv posibilitatea ca sistemele judiciare din statele membre să comunice informații privind statutul de protecție al unui adult vulnerabil;

11. reamintește Comisiei și statelor membre că nu toți adulții vulnerabili sunt în această situație din cauza vârstei înaintate și solicită adoptarea unor măsuri pentru a consolida nu doar protecția juridică și drepturile adulților vulnerabili vârstnici, ci și a adulților care sunt vulnerabili din cauza unui handicap fizic și/sau mintal, precum și luarea în considerare a necesităților acestora, prin adoptarea de măsuri sociale viitoare care să le garanteze acestora drepturile juridice;

12. solicită Consiliului și Comisiei să acționeze pentru a clarifica celelalte chestiuni legate de libera circulație pe teritoriul Uniunii a tuturor cetățenilor vârstnici din UE, inclusiv legile interne care prevăd „pensii alimentare” care trebuie vărsate de copiii ajunși la vârsta majorității părinților care se confruntă cu dificultăți financiare, chestiunile referitoare la dreptul de acces și de uz asupra unui bun transferat de către un adult vârstnic unui copil major în urma pensionării, precum și a altor probleme care ar putea afecta capacitatea unei persoane vârstnice de a-și apăra drepturile fundamentale împotriva voinței copilului major sau a unei alte rude.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

4.11.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

12

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Mihael Brejc, Maddalena Calia, Giusto Catania, Jean-Marie Cavada, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Urszula Gacek, Inger Segelström, Csaba Sógor, Vladimir Urutchev, Manfred Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Adamos Adamou, Luca Romagnoli


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.11.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Carlo Casini, Bert Doorn, Monica Frassoni, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Neena Gill, Othmar Karas, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Manuel Medina Ortega, Aloyzas Sakalas, Diana Wallis, Rainer Wieland, Jaroslav Zvěřina, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Jean-Paul Gauzès, József Szájer, Jacques Toubon, Ieke van den Burg

Aviz juridic - Politica de confidențialitate