RAPORT referitor la competenţa mediatică în lumea digitală
24.11.2008 - (2008/2129(INI))
Comisia pentru cultură şi educaţie
Raportoare: Christa Prets
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la competenţa mediatică în lumea digitală
Parlamentul European,
– având în vedere Convenţia UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale din 2005,
– având în vedere Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune[1], şi îndeosebi considerentul 37 şi articolul 26 din Directiva 89/552/CE (directiva privind serviciile mass‑media audiovizuale),
– având în vedere Decizia nr. 854/2005/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 de instituire a unui program comunitar multianual de promovare a utilizării, în condiții de mai mare siguranță, a Internetului și a noilor tehnologii on-line[2],
– având în vedere Decizia nr.1718/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007)[3],
– având în vedere Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecţia minorilor şi a demnităţii umane, precum şi dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii audiovizuale şi de informare on-line (2006/952/CE)[4],
– având în vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competenţele cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii[5],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2007, intitulată „O abordare europeană a competenţei mediatice în mediul digital”(COM(2007)0833),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat „Pluralismul mediatic în statele membre ale Uniunii Europene” (SEC(2007)0032),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2005, intitulată „i2010 – O societate informaţională europeană pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă” (COM(2005)0229),
– având în vedere rezoluţia sa din 20 noiembrie 2002 privind concentrarea mass-media[6],
– având în vedere rezoluţia sa din 6 septembrie 2005 pe tema „Televiziune fără frontiere”[7],
– având în vedere rezoluţia din 27 aprilie 2006 privind trecerea de la radiodifuziunea analogică la cea digitală: o oportunitate pentru politica europeană a audiovizualului şi diversitatea culturală[8],
– având în vedere concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind competenţele interculturale[9] şi îndeosebi pe cele referitoare la abordarea europeană privind competenţa mediatică în mediul digital,
– având în vedere Declaraţia UNESCO de la Grünwald, din 1982, privind educaţia în domeniul mass-media,
– având în vedere Agenda UNESCO de la Paris, din 2007, intitulată „Douăsprezece recomandări pentru educaţia în domeniul mass-media”,
– având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei adresată statelor membre privind pregătirea copiilor pentru noul mediu al informaţiei şi comunicaţiilor (REC(2006)0012,
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie (A6-0461/2008),
A. întrucât mass-media influențează mediul politic şi viaţa socială de zi cu zi, întrucât un grad ridicat de concentrare a mass-mediei poate periclita pluralismul în acest domeniu şi întrucât competența mediatică constituie, prin urmare, un element central pentru cultura politică şi participarea activă a cetăţenilor Uniunii;
B. întrucât toate tipurile de mass-media audiovizuale sau în formă imprimată, clasice şi digitale, se combină şi are loc o convergenţă a diferitelor forme de mass-media din punct de vedere tehnic şi al conţinutului şi întrucât, datorită tehnologiilor inovatoare, noile mass‑media au o răspândire tot mai mare în toate domeniile, implicând un rol tot mai activ din partea utilizatorilor de mass-media, iar comunităţile sociale, blogurile şi jocurile video reprezintă şi acestea mijloace de comunicare;
C. întrucât internetul reprezintă prima şi principala sursă de informare pentru utilizatorii de mass-media tineri, întrucât abilităţile acestora privind utilizarea internetului sunt adaptate nevoilor lor specifice, fără a exista o ordine din punct de vedere sistematic, şi întrucât adulţii, pe de altă parte, se informează în primul rând prin intermediul radioului, al televiziunii, al ziarelor şi al revistelor; întrucât competenţa mediatică trebuie, prin urmare, să corespundă, în actualul peisaj mediatic, atât provocărilor lansate de noile mass-media, având în vedere în special posibilităţile de interacţionare şi participare creativă aferente acestora, cât şi cunoştinţelor presupuse de mass-media tradiţionale, ce reprezintă în continuare principala sursă de informaţii pentru cetăţeni;
D. întrucât noile tehnologii de comunicare pot sufoca utilizatorul neavizat cu o avalanșă de informații nediferențiate în funcție de relevanță, excesul cantitativ putând constitui o problemă la fel de mare ca lipsa informației;
E. întrucât o bună formare în utilizarea tehnologiei informaţiei şi a acelor mass-media care respectă drepturile şi libertăţile individuale îmbunătăţeşte în mod semnificativ calificarea profesională individuală şi contribuie, pe plan social, la realizarea obiectivelor de la Lisabona;
F. întrucât accesul pe scară largă la tehnologii de comunicare dă oricui posibilitatea de a transmite astfel informații şi de a le difuza în toată lumea, fiecare cetățean fiind astfel un potențial jurnalist, competențele în domeniul mass-media devenind astfel necesare nu doar pentru înțelegerea informației, ci și pentru capacitatea de a produce și a distribui conținut media şi întrucât cunoştinţele informatice nu determină în mod automat competenţe mediatice sporite;
G. întrucât, pe fundalul dezvoltării reţelelor de telecomunicaţii şi al progresului înregistrat de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), se constată diferenţe mari între statele membre, dar şi între regiuni, în special zonele îndepărtate şi cele rurale, ceea ce ascunde pericolul unei adânciri continue a decalajului digital în cadrul Uniunii Europene;
H. întrucât școlile au un rol esențial în formarea aptitudinilor de comunicare și de discernământ ale oamenilor, întrucât există mari disparități în ceea ce priveşte educația în domeniul mass‑media și gradul de integrare și utilizare a TIC în sistemul educațional între statele membre și diferitele regiuni şi întrucât educaţia în domeniul mass‑media poate să fie efectuată în primul rând de către cadre didactice care au o educaţie şi o formare corespunzătoare în acest domeniu;
I. întrucât educația în domeniul mass-media are un rol esențial în atingerea unui nivel înalt de competență mediatică, o parte importantă a educaţiei politice, care sprijină oamenii să îşi consolideze comportamentul de cetățeni activi și să conștientizeze mai mult drepturile și obligațiile pe care le au; întrucât, în plus, cetăţenii bine informaţi şi maturi din punct de vedere politic, constituie fundamentul unei societăţi pluraliste şi întrucât, prin crearea de conținuturi și produse mass-media proprii, se dobândesc capacităţi care permit o înțelegere mai profundă a principiilor și valorilor conținuturilor mass-media produse de profesioniști;
J. întrucât activitatea pedagogică privind mass-media este mai puţin răspândită în rândul persoanelor în vârstă decât în rândul tinerilor şi întrucât acestea manifestă adeseori anumite temeri sau inhibiţii faţă de noile tipuri de mass-media;
K. întrucât ameninţările la adresa securităţii datelor personale sunt din ce în ce mai subtile şi mai numeroase, acestea prezentând un grad ridicat de risc pentru utilizatorii neavizaţi;
L. întrucât competenţa mediatică reprezintă o calificare indispensabilă în societatea informatică şi a comunicaţiilor;
M întrucât mass-media creează oportunități privind comunicarea la nivel mondial și deschiderea către lume, în calitatea acestora de piloni ai societăților democratice și mediatori ai cunoașterii și informațiilor, şi întrucât noile mass-media digitale oferă posibilitatea de a participa şi de a fi creativ, facilitând astfel o îmbunătăţire a participării cetățenilor la procesele politice;
N. întrucât datele disponibile în acest moment nu sunt suficiente pentru a avea o imagine exactă a nivelului de competenţă mediatică în cadrul Uniunii Europene;
O. întrucât importanţa decisivă a competenţei mediatice a fost evidenţiată şi de către UNESCO, spre exemplu în Declaraţia de la Grünwald referitoare la educaţia în domeniul mass-media (1982) şi în Agenda de la Paris – douăsprezece recomandări pentru educaţia în domeniul mass-media (2007),
Elemente esenţiale
1. salută comunicarea Comisiei, constată însă necesitatea unei ameliorări a formulării unui concept european de promovare a competenţei mediatice, îndeosebi în ceea ce priveşte includerea mass-media clasice şi importanţa educaţiei privind mass-media;
2. salută concluziile în acest domeniu ale Consiliului „Formare, tineret şi cultură” din 21 şi 22 mai 2008; aşteaptă ca statele membre să se pronunţe în mod explicit în favoarea promovării competenţei mediatice şi propune consolidarea comitetului de contact compus din reprezentanţi ai statelor membre şi menţionat în directiva privind serviciile mass‑media audiovizuale, prin participarea unor experţi în educaţie;
3. îndeamnă Comisia să adopte o recomandare şi să dezvolte un plan de acțiune privind competenţa mediatică, precum şi să organizeze, în cursul anului 2009, o întâlnire a comitetului de contact privind serviciile mass-media audiovizuale cu obiectivul de a realiza schimburi de informații și de a colabora cât mai eficient în mod regulat;
4. solicită autorităţilor responsabile cu reglementarea mijloacelor de comunicare audiovizuale şi electronice să coopereze la diferite niveluri pentru îmbunătăţirea competenţei mediatice, recunoaşte nevoia specială de dezvoltare la nivel naţional atât a unor coduri de conduită, cât şi a unor iniţiative comune de reglementare şi subliniază că este necesar ca toate părţile interesate să fie implicate în promovarea studierii sistematice şi a analizei regulate a diverselor faţete şi dimensiuni ale competenţei mediatice;
5. recomandă Comisiei să recurgă la grupul de experţi în domeniul competenţei mediatice (Media Literacy Expert Group) în contextul dezbaterii aspectelor referitoare la educație și recomandă ca grupul de experţi să mărească regularitatea reuniunilor şi să se consulte periodic cu reprezentanții tuturor statelor membre;
6. constată că o contribuţie activă la promovarea competenţei mediatice poate fi asigurată, pe lângă factorii decizionali, jurnalişti, organismele de radio şi televiziune şi companiile din domeniul mass-media, în primul rând de către micile organisme locale, cum ar fi bibliotecile, centrele de formare a adulţilor, centrele culturale şi mass-media, cele de dezvoltare şi perfecţionare profesională, precum şi acele mass-media destinate cetăţenilor (de exemplu, canalele publice);
7. solicită Comisiei, cu privire la articolul 26 din directiva privind serviciile mass-media audiovizuale, să conceapă indicatori ai competenţei mediatice în vederea unei promovări pe termen lung a acesteia în Uniunea Europeană;
8. constată că competenţa mediatică înseamnă a poseda capacitatea de a utiliza în mod autonom diversele mass-media, de a înţelege diferitele aspecte şi conţinuturi ale mass-media şi de a le valorifica în mod critic, de a le comunica în contexte de mare diversitate, precum şi de a crea şi de a difuza conţinuturi mediatice; constată, de asemenea, faptul că, în contextul nenumăratelor surse disponibile, este esenţială capacitatea de a filtra şi a extrage în mod structurat informaţiile provenite din fluxul de date şi imagini pus la dispoziţie de noile mass-media;
9. subliniază faptul că educaţia în domeniul mass-media reprezintă un element cheie al politicii de informare a consumatorului, al abordării în cunoştinţă de cauză a chestiunilor legate de dreptul de proprietate intelectuală, al participării democratice active a cetăţenilor şi al promovării dialogului intercultural;
10. încurajează Comisia să intensifice politica sa de promovare a competenţei mediatice în cooperare cu toate organismele Uniunii, precum şi cu autorităţile locale şi regionale şi să consolideze cooperarea cu UNESCO şi cu Consiliul Europei;
Grupuri-ţintă şi obiective
11. subliniază că activităţile de educaţie în domeniul mass-media trebuie să includă toţi cetăţenii – copii, tineri, adulţi, persoane în vârstă şi persoane cu handicap;
12. subliniază că dezvoltarea competenței mediatice începe în cercul familial, prin îndrumări cu privire la modul în care se aleg serviciile din domeniul mass-media, evidenţiind importanța educației în domeniul mass-media destinată părinților, care joacă un rol determinant în formarea deprinderilor copiilor legate de utilizarea mass-media, şi continuă în cadrul școlar și pe parcursul învățării de-a lungul vieții și este consolidată prin activitatea autorităților naționale, guvernamentale, şi de reglementare și prin munca depusă de actorii și instituțiile din domeniul mass-media;
13. consideră că obiectivele educaţiei în domeniul mass-media sunt utilizarea competentă şi creativă a mass-media şi a conţinutului acestora, analiza critică a produselor mass-media, înţelegerea funcţionării industriei mediatice şi producerea autonomă de conţinut mass‑media;
14. recomandă ca educația în domeniul mass- media să includă aspectele legate de importanța respectării drepturilor de proprietate intelectuală, în special în ceea ce priveşte internetul, de securitatea datelor și de dreptul la autonomie privind activitatea de informare; subliniază necesitatea ca noii utilizatori cu competenţe mediatice să fie conştienţi de potenţialele riscuri la adresa securităţii informaţionale, a securităţii datelor personale sau de riscurile legate de actele de violenţă cibernetică;
15. observă faptul că publicitatea reprezintă o componentă importantă a serviciilor prestate de mass-media în prezent; subliniază faptul că competenţa mediatică ar trebui să furnizeze şi criterii de evaluare a instrumentelor şi practicilor utilizate în cadrul publicităţii;
Asigurarea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor
16. invită politica europeană să reducă decalajul digital dintre statele membre şi dintre zonele urbane şi rurale, prin dezvoltarea unei infrastructuri informaţionale şi de comunicaţii şi, îndeosebi, prin instalarea de conexiuni în bandă largă în regiunile mai puţin dezvoltate;
17. constată faptul că printre serviciile publice de interes general se numără și instalarea de conexiuni în bandă largă, ce ar trebui să se caracterizeze printr-o ofertă generoasă și de înaltă calitate, precum și prin prețuri accesibile şi solicită ca fiecare cetățean să aibă posibilitatea de a utiliza o conexiune cu bandă largă la costuri reduse;
Educaţia privind mass-media în şcoli şi ca parte componentă a perfecţionării cadrelor didactice
18. subliniază că educaţia în domeniul mass-media ar trebui să facă parte din educaţia formală, la care au acces toţi copiii şi că ar trebui să fie parte integrantă din programa şcolară la toate etapele din învăţământ;
19. solicită includerea competenţei mediatice, ca a noua competenţă-cheie, în cadrul european de referinţă privind învăţarea pe tot parcursul vieţii din Recomandarea 2006/962/CE;
20. recomandă ca educaţia în domeniul mass-media să fie orientată, pe cât posibil, asupra aspectelor practice şi să fie corelată cu materiile economice, politice, literare, sociale, artistice şi informatico-tehnice şi sugerează că soluţia o reprezintă crearea unei materii specifice denumite „educaţia în domeniul mass-media”, precum şi o abordare interdisciplinară, combinată cu proiecte extraşcolare;
21. recomandă instituțiilor de învățământ, ca mijloc de formare practică a competențelor mediatice, să încurajeze realizarea de producții media (tipărite, audiovizuale şi în formatul noilor mass-media), în care să fie implicați atât elevii, cât și cadrele didactice;
22. solicită Comisiei ca, la elaborarea anunţată a indicatorilor competenţei mediatice, să includă atât calitatea cursurilor şcolare, precum şi formarea cadrelor didactice în domeniu;
23. constată că, pe lângă aspectele pedagogice și de formare a conștiinței politice, un rol decisiv îl joacă și dotarea cu noile tehnologii și accesul la acestea şi subliniază necesitatea îmbunătăţirii substanţiale a infrastructurii şcolare pentru a facilita astfel accesul tuturor elevilor la computere, internet, precum şi la o educaţie corespunzătoare;
24. subliniază că educaţia în domeniul mass-media are o importanţă deosebită în şcolile speciale, întrucât, în cazul a numeroase tipuri de handicap, mass-media au un rol deosebit în surmontarea problemelor de comunicare;
25. recomandă integrarea de module obligatorii de pedagogie privind mass-media în instruirea cadrelor didactice la toate treptele de formare pentru a realiza o educaţie intensivă; solicită, prin urmare, autorităţilor naţionale competente să sensibilizeze toate cadrele didactice cu privire la utilizarea mijloacelor de educare audiovizuale şi la problemele aferente educaţiei în domeniul mass-media;
26. subliniază necesitatea schimbului periodic de informaţii, de cele mai bune practici şi, în domeniul educaţiei, de metode pedagogice între statele membre;
27. solicită Comisiei să dedice o parte a programului ce urmează să continue programul MEDIA promovării competenţei mediatice, deoarece, în forma sa actuală, programul are o contribuţie modestă la promovarea competenţei mediatice; sprijină, de asemenea, eforturile Comisiei privind elaborarea unui nou program denumit „Media Mundus” în vederea consolidării cooperării internaţionale în domeniul audiovizual; solicită integrarea mai semnificativă a competenței mediatice în alte programe de sprijin din UE, îndeosebi în programele „Lifelong Learning”, „eTwinning”, „Safer Internet”, precum și în Fondul Social European;
Educaţia privind mass-media a persoanelor mai în vârstă
28. subliniază că educaţia în domeniul mass-media adresată persoanelor mai în vârstă trebuie să fie oferită în locurile unde se găsesc acestea, de exemplu în cadrul asociaţiilor, al căminelor de bătrâni şi de îngrijire a acestora, în cadrul grupurilor de petrecere a timpului liber şi de hobby, la sediul organizaţiilor sau cercurilor de persoane în vârstă;
29. constată că reţelele digitale oferă îndeosebi persoanelor în vârstă posibilitatea de a participa la viaţa cotidiană prin intermediul comunicării şi de a-şi conserva autonomia un timp cât mai lung;
30. reaminteşte faptul că, în cazul educaţiei în domeniul mass-media destinate persoanelor în vârstă, trebuie luate în considerare experienţele şi concepţiile de viaţă ale acestora, precum şi felul în care acestea se raportează la mass-media;
o
o o
31. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic şi Social European, Comitetului Regiunilor, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.
EXPUNERE DE MOTIVE
1) INTRODUCERE
Mass-media oferă, pe de o parte, şanse de realizare a unei comunicări globale, de facilitare a unei deschideri mondiale, de transmitere a cunoştinţelor şi continuare a dezvoltării democraţiei. Însă, pe de altă parte, ele implică pericolul unei intensificări a manipulării. În consecinţă, ele pot fi considerate atât o provocare, cât şi o şansă.
În cursul epocii globalizării şi dezvoltării accelerate a domeniului informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), atât tehnologiile inovatoare, cât şi mass-media pătrund tot mai puternic în toate domeniile. Societatea trebuie mai mult ca niciodată să ţină pasul cu această transformare tehnologică rapidă şi să înveţe cum să facă faţă unei avalanşe de informaţii. Totodată, mass-media se profilează în postura de filtru pentru alegerea temelor relevante şi influenţează astfel agenda în politică şi în viaţa cotidiană. Această selecţie are însă loc pe baza unor criterii individuale şi este, astfel, doar aproximativ obiectivă. Educaţia privind mass‑media trebuie să-i sprijine pe oameni în faţa acestor provocări şi să-i transforme în utilizatori de mass-media avizaţi.
Educaţie în domeniul mass-media înseamnă a poseda capacitatea de a utiliza mass-media, de a înţelege diferitele aspecte şi conţinuturi ale mass-media şi a le valorifica în mod critic, precum şi de a putea comunica în contexte de mare diversitate. Pe lângă aspectele pedagogice, un rol decisiv îl joacă şi dotarea cu noile tehnologii şi accesul la acestea. Din acest motiv, educaţia în domeniul mass-media poate fi înţeleasă în sens larg şi ca acces la noile tehnologii ale informaţiei şi ca o utilizare competentă critică a conţinuturilor acestora..
Prezentul raport completează comunicarea Comisiei care este direct legată de noua directivă privind serviciile mass-media audiovizuale[1]. Această directivă solicită Comisiei să informeze cu privire la nivelul de educaţie în domeniul mass-media din toate statele membre.
În primul rând, internetul este folosit pentru căutarea şi găsirea de informaţii şi ştiri şi pentru trimiterea şi primirea de e-mail-uri. În plus, acesta se dezvoltă tot mai mult drept primă sursă de informaţii cu privire la o anumită temă. În general, însă, aceste informaţii sunt considerate mai puţin fiabile decât cele din mass-media clasice. Utilizatorii sunt, în majoritatea cazurilor, conştienţi că informaţiile de pe internet trebuie echilibrate cu cele din alte surse.
Cunoştinţele privind utilizarea internetului se transmit mai ales între prieteni şi, în proporţie mai mică, de la părinţi, însă aproape deloc la şcoală. Consecinţa este o cunoaştere orientată către necesităţile proprii, însă nesistematică în ceea ce priveşte folosirea internetului. Dimpotrivă, adulţii îşi obţin în prezent informaţiile în principal de la televiziune şi apoi de la radio. De aceea, o provocare importantă este orientarea către competenţa mediatică, astfel încât cele mai diverse forme de mass-media să fie luate în mod adecvat în considerare. Obiectivele acestui raport se referă, deci, la o serie de mijloace şi forme de comunicare moderne, cum ar fi: televiziunea, cinematograful, transmisiile video, radioul, fotografiile, ziarele, revistele, muzica, jocurile pe computer, internetul şi publicitatea. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că mass-media clasice şi cele digitale se combină într-o foarte mare măsură şi că are loc o convergenţă a diferitelor forme de mass-media din punct de vedere tehnic şi al conţinutului. Acest lucru trebuie avut în vedere şi de studiul comandat de Comisie privind dezvoltarea criteriilor adecvate pentru evaluarea educaţiei în domeniul mass-media, care urmează să fie finalizat la începutul lui 2009. S-a subliniat, însă, că pot fi întâmpinate probleme în ceea ce priveşte evaluarea educaţiei în domeniul mass-media, deoarece cunoştinţele creative şi critice, precum şi clasificarea conţinutului sunt dificil de cuprins în criterii cuantificabile. Dimpotrivă, evaluarea cunoştinţelor tehnice este mai uşor de efectuat.
2) GRUPURILE ŢINTĂ
Tinerii sunt deja consumatori activi de mass-media, dar acest raport îi cuprinde pe toţi consumatorii mass-media: copii, tineri, adulţi, persoane mai în vârstă şi persoane cu handicap.
3) Obiectivele
Obiectivul este de a da cetăţenilor posibilitatea de a analiza critic produsele mass-media, de a înţelege funcţiile economice ale industriei media şi de a putea produce ei înşişi conţinuturi mass-media.
În acest context, sunt definite trei obiective:
§ asigurarea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor;
§ analiza şi atitudinea critică faţă de conţinuturile mass-media şi de cultura în domeniul mass-media, precum şi discernământul personal;
§ producţia proprie de texte mediatice şi utilizarea în condiţii de siguranţă a noilor tehnologii.
Un rol determinat pentru atingerea acestor obiective îl joacă instruirea şcolară şi educaţia permanentă. Educaţia în domeniul mass-media este procesul însuşirii de cunoştinţe privind utilizarea mass-media şi despre mass-media şi împărtăşirii acestor cunoştinţe şi altora. Obiectivul acestui proces de învăţare este o abordare competentă privind utilizarea mass‑media.
a) Asigurarea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor
Tehnica de calcul şi internetul sunt răspândite în proporţii diferite în cadrul UE. La nivelul UE, 54 % din gospodării deţin un PC, 43 % au o conexiune la internet (15 % o conexiune în bandă largă). Variaţiile regionale în acest domeniu sunt mari: în funcţie de statul membru UE, între 85% şi 21% dintre gospodării au un computer.
De aceea, politica europeană trebuie să aibă grijă să reducă decalajele digitale dintre statele membre, inclusiv pe cele dintre zonele urbane şi rurale. Toate grupele de populaţie trebuie să profite de pe urma societăţii informaţionale. Trebuie împiedicată izolarea populaţiei din zona rurală de societatea din regiunile citadine care dispun de conexiune în bandă largă, deoarece, mai ales în zonele rurale, distanţele reprezintă adesea o piedică pentru mobilitatea profesională şi în viaţa cotidiană.
Este în interesul comun al Europei ca fiecare cetăţean să dispună de o legătură în bandă largă. Autorităţile locale şi regionale joacă un rol cheie în acest domeniu, ca şi organismele publice şi întreprinderile private, care trebuie să garanteze că toate grupele de populaţie au acces la TIC.
b) Analiza şi atitudinea critică faţă de conţinuturile mass-media şi de cultura în domeniul mass-media
Trebuie să aibă loc o dezbatere sustenabilă referitoare la conţinut în ceea ce priveşte ofertele de informaţii şi de mass-media. În acest context se înscriu capacitatea de orientare şi de selecţie conştientă, de a citi printre rânduri, imagini şi sunete, cunoaşterea cu privire la efectul imaginilor şi afirmaţiilor, precum şi capacitatea de a valorifica conţinutul. De asemenea, trebuie să aibă loc o dezbatere critică privind cultura în domeniul mass-media. Peisajul mass‑media actual este caracterizat prin diversitatea media, însă, totodată, printr-un înalt grad de concentrare a mass‑media, prin care conţinutul şi informaţiile mass-media se află în mâinile câtorva oligopoluri multinaţionale. Există astfel un pericol sporit la adresa independenţei şi diversităţii informaţiilor. Educaţia în domeniul mass-media trebuie să ofere cetăţenilor capacitatea de a evalua critic dacă şi în ce măsură interesele producătorilor mass-media influenţează conţinutul şi forma celor oferite.
Obiectivul este ca utilizatorii să aibă posibilitatea de a lua decizii proprii fără să se lase influenţaţi în mod naiv de factori externi.
c) Producţia proprie de texte mediatice şi utilizarea în condiţii de siguranţă a noilor tehnologii
Un al punct important este realizarea de creaţii mass-media proprii. Prin crearea de conţinuturi şi produse mass-media proprii, se va dobândi capacitatea unei înţelegeri mai profunde a principiilor şi valorilor conţinuturilor mass-media produse de profesionişti. Producţia de mass-media trebuie să fie însoţită de o reflecţie critică cu privire la procesul de producţie, întrucât altfel se obţine o pură operaţiune tehnică.
În prezent, internetul oferă utilizatorului numeroase posibilităţi de a produce conţinuturi proprii şi de a le face accesibile oricui. În primul rând pentru persoanele mai tinere, computerul şi internetul constituie instrumente centrale pentru accesul la mass-media şi utilizarea acestora. Pe baza acestor posibilităţi simple de comunicare şi de găsire a informaţiilor, educaţia practică în domeniul mass-media trebuie să informeze şi despre opiniile referitoare la drepturile de autor în utilizarea mass-media şi despre securitatea datelor.
4) CERINŢE PRECISE
a) Educaţia în domeniul mass-media, componentă a perfecţionării cadrelor didactice
Educaţia în domeniul mass-media în şcoală poate să fie efectuată numai de către cadre didactice care au educaţie şi o formare corespunzătoare în acest domeniu. De aceea, s-a propus ca autorităţile naţionale competente să se asigure că profesorii din toate disciplinele şi din toate tipurile de şcoli să fie instruiţi, în cursul perfecţionării profesionale, atât cu privire la folosirea mijloacelor de predare audiovizuale, cât şi cu privire la problemele educaţiei în domeniul mass-media. De asemenea, se recomandă să fie integrate module obligatorii de pedagogie privind mass-media în instruirea cadrelor didactice de pe toate treptele de învăţământ pentru a realiza o educaţie intensivă.
b) Educaţia în domeniul mass-media în şcoli
În ceea ce priveşte educaţia în domeniul mass-media, există mari deosebiri între programele şcolare din Europa occidentală şi cele din Europa estică. În timp ce în statele membre din grupul UE-15 există educaţie în domeniul mass-media de intensitate mai mare sau mai mică, statele din Europa Centrală şi de Est, cu excepţia Sloveniei şi Ungariei, nu au niciun fel de educaţie în domeniul mass-media. Tocmai şcoala joacă un rol esenţial în formarea de capacităţi comunicaţionale şi de discernământ. Educaţia în domeniul mass-media nu trebuie să fie limitată la anumite domenii de învăţământ sau la anumite trepte de şcolarizare, ci trebuie să fie parte componentă integrală a programei şcolare pe toate treptele de şcolarizare. Trebuie să se ţină cont de treapta de dezvoltare respectivă a elevilor. Persoanelor cu handicap şi celor din şcolile speciale trebuie să li se asigure, de asemenea, posibilitatea de a participa la astfel de cursuri.
Educaţia în domeniul mass- media poate fi corelată în primul rând cu disciplinele economice, politice, literare, sociale şi artistice. Acest lucru implică o abordare interdisciplinară, care poate fi corelată cu proiecte extraşcolare.
c) Educaţia în domeniul mass-media în universităţi şi în afara şcolii
Educaţia în domeniul mass-media poate avea loc nu numai în cadrul sistemului de învăţământ, ci poate fi continuată şi în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii. În cadrul universităţilor se oferă o integrare a educaţiei în domeniul mass-media în noile cicluri de studii licenţă – masterat, de exemplu, o utilizare cu simţ critic a motoarelor de căutare. Pentru a stimula aceste concepte, parteneriatele sunt indispensabile. Este important ca toţi actorii din interiorul şi din afara sistemului de învăţământ să coopereze pentru a stimula educaţia în domeniul mass-media şi în cel al formării şi perfecţionării şi pentru a efectua schimburi de modele de bună practică la nivelul statelor membre.
d) Educaţia în domeniul mass-media a persoanelor mai în vârstă
Activitatea pedagogică în domeniul mass-media cu persoanele mai în vârstă are loc într-o măsură mai mică decât în cazul oamenilor mai tineri. În general, părinţii utilizează tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor cu mai puţină uşurinţă decât copiii.
Este important ca activitatea în domeniul mass-media cu persoane mai în vârstă să aibă loc în locurile unde se află aceştia, de pildă la asociaţii, în căminele de bătrâni şi de îngrijire a acestora, în grupurile de petrecere a timpului liber şi de hobby, la sediul organizaţiilor sau cercurilor de persoane în vârstă, şi să se ţină seama de experienţele şi concepţiile de viaţă eterogene ale participanţilor.
Un alt obiectiv este eliminarea temerilor şi inhibiţiilor din calea acestui grup ţintă faţă de noile mass-media. Tocmai oamenii mai în vârstă, cu o mobilitate limitată, au, prin reţelele digitale, posibilitatea de a participa mai intens la viaţa socială şi pot prin aceasta să-şi sporească nivelul calităţii vieţii.
- [1] Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
6.11.2008 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
22 3 0 |
||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Maria Badia i Cutchet, Ivo Belet, Guy Bono, Nicodim Bulzesc, Marie-Hélène Descamps, Jolanta Dičkutė, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Vasco Graça Moura, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Ramona Nicole Mănescu, Manolis Mavrommatis, Ljudmila Novak, Dumitru Oprea, Zdzisław Zbigniew Podkański, Christa Prets, Pál Schmitt, Helga Trüpel, Thomas Wise, Tomáš Zatloukal |
|||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Erna Hennicot-Schoepges, Ewa Tomaszewska, Cornelis Visser, Jaroslav Zvěřina |
|||||