Procedură : 2008/2067(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0475/2008

Texte depuse :

A6-0475/2008

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/01/2009 - 6.7
CRE 13/01/2009 - 6.7
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0007

RAPORT     
PDF 139kWORD 104k
4.12.2008
PE 411.919v03-00 A6-0475/2008

referitor la perspectivele de dezvoltare a dialogului civil în cadrul Tratatului de la Lisabona

(2008/2067(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportoare: Genowefa Grabowska

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la perspectivele de dezvoltare a dialogului civil în cadrul Tratatului de la Lisabona

(2008/2067(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunităților Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007(1),

–   având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul de instituire a Comunității Europene,

–   având în vedere Rezoluția sa din 20 februarie 2008 privind Tratatul de la Lisabona(2),

–   având în vedere diversele rezoluții ale Parlamentului European adoptate pe parcursul actualei legislaturi, în care se tratează aspecte legate de societatea civilă,

–   având în vedere seminarul organizat de Parlamentul European la 3 iunie 2008, la care au participat reprezentanți ai organizațiilor societății civile,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A6-0475/2008),

A. întrucât o Uniune Europeană democrată și apropiată de cetățeni presupune o cooperare strânsă a instituțiilor UE și a statelor membre cu societatea civilă la nivel european, național, regional și local;

B.  întrucât deschiderea instituțiilor UE, naționale, regionale și locale spre un dialog și o colaborare cu cetățenii și cu organizațiile societății civile reprezintă condiția de bază pentru implicarea acestora în procesul de legiferare și guvernare la toate nivelurile;

C. întrucât Tratatul de la Lisabona consolidează drepturile cetățenilor UE în raport cu Uniunea, facilitând participarea acestora și a organizațiilor reprezentative ale societății civile la dezbateri privind o „Europă a cetățenilor”;

D. întrucât dispozițiile în vigoare, incluse și în Tratatul de la Lisabona, creează cadrul juridic necesar pentru dialogul civil la nivel european; întrucât, cu toate acestea, punerea în aplicare a acestor dispoziții nu este întotdeauna satisfăcătoare;

E.   întrucât societățile civile din cele 27 de state membre se află în diferite stadii de dezvoltare și recurg în măsură diferită la mijloacele de elaborare participativă a politicilor și de implicare în procesul de reglementare și în dialogul cu autoritățile naționale, regionale și locale;

F.  E. întrucât termenul „societate civilă” face referire la un număr mare de organizații neguvernamentale și nonprofit instituite de cetățeni, prin propria decizie, care sunt prezente în viața publică și exprimă interesele, ideile și ideologiile membrilor lor sau ale altora, pe baza unor considerente de ordin etic, cultural, politic, științific, religios sau filantropic;

G. întrucât chestiunea determinării caracterului reprezentativ al organizațiilor societății civile face obiectul unor controverse, iar activitățile și eficiența unor organizații în privința impunerii punctului lor de vedere nu reflectă întotdeauna gradul lor de reprezentativitate;

H. întrucât diversele instituții ale Uniunii Europene au adoptat abordări diferite în ceea ce privește dialogul civil,

1.  apreciază contribuția Uniunii Europene la dezvoltarea dialogului civil atât la nivel european, cât și la nivel național, regional și local;

2.  subliniază că, în Europa, societatea civilă joacă un rol important în procesul de integrare europeană, întrucât transmite instituțiilor europene pozițiile și solicitările cetățenilor Uniunii; evidențiază importanța expertizei pe care societatea civilă o pune la dispoziția instituțiilor și subliniază ponderea și semnificația funcțiilor de informare și de sensibilizare pe care le are dialogul civil, în special în ceea ce privește promovarea și diseminarea măsurilor și obiectivelor Uniunii Europene, în crearea unei rețele de colaborare în Europa și consolidarea identității și identificării europene în cadrul societății civile;

3.  subliniază că pentru realizarea scopurilor și obiectivelor politice ale Uniunii Europene sunt necesare o dezbatere publică mai amplă, un dialog civil mai eficient și o acutizare a conștiinței politice;

4.  atrage atenția asupra angajamentului său în cadrul dialogului civil și asupra semnificației acordate acestui dialog în Tratatul de la Lisabona, care i-a conferit statutul de principiu superior după care se ghidează toate activitățile Uniunii Europene;

5.  salută extinderea, prin Tratatul de la Lisabona, a unor elemente de democrație reprezentativă și participativă, prin așa-numita inițiativă cetățenească prevăzută în Tratatul de la Lisabona, conform căreia un milion de cetățeni din mai multe state membre pot invita Comisia să prezinte o propunere legislativă;

6.  solicită instituțiilor Uniunii Europene și autorităților naționale, regionale și locale din statele membre să aplice cât mai eficient posibil cadrul juridic în vigoare și catalogul de bune practici în vederea dezvoltării dialogului cu cetățenii și cu organizațiile societății civile; consideră în special că birourile de informare ale PE din fiecare stat membru ar trebui să participe în mod activ la promovarea, organizarea și gestionarea forumurilor care au loc cel puțin o dată pe an între parlament și reprezentanții societății civile și subliniază importanța participării periodice la aceste forumuri, atât a statului membru implicat cât și a altor state membre;

7.  solicită instituțiilor Uniunii Europene să includă în dialogul civil toți reprezentanții interesați ai societății civile; consideră că este esențial, în acest context, să se acorde atenția cuvenită mai ales glasului cetățenilor tineri ai UE, ei fiind cei care modelează Uniunea Europeană de mâine și care sunt răspunzători de aceasta;

8.  solicită instituțiilor Uniunii Europene să asigure că toți cetățenii UE – bărbați și femei, tineri și bătrâni, din zone urbane sau rurale – pot participa în aceeași măsură la dialogul civil, în mod activ, în condiții de egalitate și fără a fi discriminați și mai ales că membrii minorităților lingvistice își pot utiliza limba maternă în aceste forumuri; subliniază, în acest context, că Uniunea Europeană trebuie să contribuie la înfăptuirea principiului egalității dintre femei și bărbați și trebuie să acționeze în mod exemplar în vederea aplicării acestuia, atât pe teritoriul UE, cât și în afara acesteia;

9.  solicită instituțiilor Uniunii Europene să stabilească printr-un acord interinstituțional linii directoare cu caracter obligatoriu privind numirea reprezentanților societății civile, metode pentru organizarea consultărilor și a finanțării acestora, ținând cont de principiile generale și standardele minime aplicabile consultărilor angajate cu părțile interesate(3); subliniază că, în acest scop, toate instituțiile UE ar trebui să păstreze registre actualizate ale tuturor organizațiilor neguvernamentale în care să se specifice dacă acestea își desfășoară activitatea în statele membre și/sau dacă domeniul lor de activitate se adresează în special instituțiilor UE;

10. solicită instituțiilor Uniunii Europene să introducă dialogul civil, ca sarcină orizontală, la nivelul tuturor direcțiilor generale ale Comisiei, tuturor grupurilor de lucru ale Consiliului de Miniștri și tuturor comitetelor Parlamentului European, ținând cont de principiul transparenței și să acorde atenție respectării unui raport echilibrat între sectorul public și cel privat;

11. în vederea garantării unei mai bune comunicări, coordonări și a unui flux mai eficient al comunicării în ceea ce privește măsurile de consultare cu societatea, solicită instituțiilor Uniunii Europene să urmărească o colaborare mai strânsă pentru dezvoltarea dialogului civil în Europa și să promoveze activ punctul de vedere european în rândul cetățenilor UE; observă că, în această ordine de idei, reuniunile periodice ale societății civile și Comisarilor, în cadrul forumurilor din statele membre, ar fi binevenite ca o modalitate de diminuare a clivajului perceput între UE și cetățenii Europei;

12. invită Consiliul Uniunii Europene să faciliteze și să simplifice accesul la lucrările sale, aceasta reprezentând o condiție de bază pentru inițierea unui veritabil dialog cu societatea civilă;

13. subliniază semnificația dezvoltării unei politici de comunicare europene, pentru a putea oferi noi mijloace și căi de comunicare cu cetățenii UE (prin utilizarea internetului, a tehnologiilor electronice și a tehnologiei audiovizuale moderne);

14. se pronunță în favoarea continuării inițiativelor existente și deja consacrate ale UE care urmăresc o implicare sporită a societății civile în procesul integrării europene, cum ar fi Europe by Satellite, Agora cetățenilor, forumuri tematice pentru cetățeni (ex. Your Europe), discuții pe internet etc.;

15. atrage atenția în special asupra semnificației pe care o au sondajele de opinie efectuate în Europa de profesioniști pentru identificarea și o mai bună înțelegere a nevoilor și așteptărilor cetățenilor UE în ceea ce privește funcționarea Uniunii; îndeamnă atât instituțiile UE, cât și societatea civilă să țină cont de aceste așteptări în interacțiunile și dezbaterile lor;

16. solicită autorităților naționale, regionale și locale din statele membre să promoveze dialogul civil, în special în țările și regiunile, precum și în domeniile în care acesta nu a fost dezvoltat sau aplicat în totalitate; îndeamnă aceste organisme să promoveze în mod activ dezvoltarea interactivității regionale a societății civile în rândul statelor membre și inițiativele transfrontaliere; consideră că crearea unor grupări de state membre ar trebui, de asemenea, explorată ca mijloc de promovare a schimbului de idei și experiențe în cadrul UE;

17. apelează la reprezentanții societății europene să se implice activ în dialogul civil și în modelarea programelor și domeniilor politice europene, făcând, astfel, posibilă influențarea proceselor decizionale;

18. încurajează cetățenii UE să se implice mai mult în dezbaterile și discuțiile organizate la nivel european și să participe la următoarele alegeri pentru Parlamentul European;

19. atrage atenția asupra faptului că pentru dialogul cu cetățenii la toate nivelurile, cel european, național, regional, respectiv local, sunt necesare mijloace financiare corespunzătoare și solicită autorităților care participă la acest dialog și sunt competente în această privință să asigure o finanțare suficientă pentru acesta;

20. subliniază că, pe lângă dialogul cu societatea civilă, este nevoie și de un dialog deschis, transparent și regulat al Uniunii cu bisericile și comunitățile religioase, așa cum prevede Tratatul de la Lisabona;

21. recomandă instituțiilor UE să pună în comun la dispoziție informații despre caracterul reprezentativ și domeniile de activitate ale organizațiilor societății civile în Europa, ca de exemplu o bază de date publică, ușor accesibilă utilizatorilor;

22. solicită Comisiei să înainteze o nouă propunere cu privire la asociațiile europene, pentru ca organizațiile societății civile europene să poată recurge la un temei juridic comun;

23. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție parlamentelor statelor membre, Consiliului, Comisiei, precum și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(1)

JO C 306, 17.12.2007, p. 1.

(2)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0055.

(3)

A se vedea Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2002 intitulată „Spre o cultură consolidată a consultării și a dialogului – Principii generale și standarde minime aplicabile consultărilor angajate de către Comisie cu părțile interesate” (COM(2002)0704).


EXPUNERE DE MOTIVE

„Noi nu coalizăm state, ci unim oameni”

Jean Monnet

„Nimic care să ne vizeze fără participarea noastră”, iată ce așteaptă cetățenii europeni din partea instituțiilor Uniunii Europene. Ca urmare a extinderilor succesive, Uniunea crește nu numai în ceea ce privește numărul statelor sale membre, ci și cel al cetățenilor săi, care sunt supuși legislației comunitare. Cu toate că Uniunea este un proiect expus în mod sistematic schimbărilor și transformărilor, comunicarea dintre Uniune și cetățeni nu ține, din nefericire, pasul cu acestea. A apărut, în mod evident, o falie de comunicare, respingerea de către Franța și Țările de Jos a Constituției și de către Irlanda a Tratatului de la Lisabona nereprezentând decât unele dintre expresiile acesteia. Această falie pare să se reducă datorită inițiativelor și proiectelor întreprinse de instituțiile Uniunii. Aceste acțiuni demonstrează că este posibil ca dezvoltarea unei democrații participative să fie influențată în mod deliberat, focalizând atenția pe aspecte europene, la nivel local, regional, național și supranațional.

Începând cu anii '90, instituțiile europene au inițiat o deschidere lentă, dar constantă către cetățeni, recunoscând într-o măsură tot mai mare rolul societății civile și făcând tot mai des apel la opinia acesteia. A existat un dialog între instituțiile europene și organizațiile neguvernamentale în multe domenii ale politicilor UE. Acest dialog a devenit cunoscut sub numele de „dialog civil”.

Cu toate acestea, în domeniul comunicării și în special în cel al dialogului civil, Uniunea mai are mult de recuperat. Bineînțeles că proiectul european nu poate fi elaborat fără cetățeni, iar, mai mult decât atât, dacă se dorește ca democrația să funcționeze, trebuie să se comunice cu opinia publică. Reciproc, pentru a trezi interesul cetățenilor față de Uniune, astfel încât aceștia să sprijine proiectul european, trebuie să li se pună la dispoziție informații complete, trebuie instaurată o dezbatere activă și deschisă, cetățenii trebuie implicați într-o manieră activă în chestiunile europene, conform principiului potrivit căruia orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii. Deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”. (articolul 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană).

Prezentul raport are drept obiectiv principal sublinierea rolului și a importanței cruciale a dialogului civil în cadrul Uniunii Europene, în special în contextul Tratatului de la Lisabona, și evidențierea noilor forme pe care acesta le ia și a posibilităților pe care le oferă, precum și necesitatea elaborării de principii clare și transparente pentru gestionarea acestui dialog la nivel european.

Tratatul de la Lisabona a conferit dialogului civil statutul de principiu superior, care sudează practic toate politicile europene și toate domeniile de activitate ale Uniunii (Titlul II „Dispoziții privind principiile democratice” din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 11). Nu se poate însă vorbi despre dialog civil fără ca la acesta să fie asociată societatea civilă. Acesta este motivul pentru care raportoarea a organizat în aprilie 2008, în cadrul Parlamentului, un seminar consacrat perspectivelor de dezvoltare a dialogului civil după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Seminarul, care a beneficiat de o largă participare a reprezentanților societății civile, a avut un real succes, concluziile interesante desprinse de pe urma acestuia servind la elaborarea prezentului raport.

Uniunea Europeană nu dispune, nici în legislația sa, nici în practică, de o definiție unică, universal acceptată, a dialogului civil. În afara câtorva documente ale Comisiei Europene referitoare la consultare și la politica de comunicare în cadrul Uniunii(1), nu există reguli care să determine structura, cadrul sau metodele proprii dialogului civil. Accepțiunile conceptului de dialog civil accentuează inconsecvența care caracterizează abordările diferite ale acestui concept venite din partea diferitelor instituții europene. Au fost exprimate rezerve serioase cu privire la gradul de reprezentativitate al organizațiilor neguvernamentale invitate să participe la dialog, la caracterul ermetic, pentru cetățenii europeni, al felului în care funcționează Consiliul, sau la libertatea prea mare (în special din partea Comisiei) cu care este purtat dialogul.

Raportoarea consideră ca fiind de o importanță crucială definirea (sau descrierea) conceptului însuși de dialog civil la scara Uniunii și formularea unor reguli care să guverneze reprezentativitatea participanților la dialog din partea societății civile.

Pentru a transforma principiul reprezentativității societății civile într-o realitate, ar trebui asociate dialogului acele organizații cu care se identifică cetățenii și care le reprezintă acestora interesele cel mai bine, adică în maniera cea mai completă și competentă. Succesul dialogului civil va depinde tocmai de reprezentativitate, cu alte cuvinte, de implicarea tuturor partenerilor principali (părților) interesate de subiectul abordat în cadrul dialogului (în cazul de față: instituțiile Uniunii;autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre; partidele politice europene; organizațiile neguvernamentale, precum și alți reprezentanți ai societății civile).

Prin natura sa, dialogul civil are un caracter bilateral și reciproc. Prin urmare, nu este suficient ca cetățenii să fie informați cu privire la activitățile Uniunii; ar trebui, în egală măsură, consacrat timp pentru a le asculta vocea. În același timp, cetățenii trebuie asigurați că ideile și temerile pe care le exprimă vor fi analizate în mod serios și luate în considerare de către instituțiile europene. Principiul reciprocității impune ca participanții să fie informați periodic, cu alte cuvinte, să fie ținuți la curent cu felul în care se dă curs propunerilor avansate în timpul dialogului. Nu ar trebui, de asemenea, consolidată influența partenerilor sociali asupra deciziilor luate în cadrul Uniunii?

În plus, la alegerea partenerilor, este la fel de important să se asigure un echilibru între sectorul privat și cel public și să se garanteze un tratament echitabil pentru reprezentanții organizațiilor sociale și pentru experți.

Principiul transparenței. În ceea ce privește părțile invitate la dialog, instituțiile europene ar trebui să dea dovadă de cea mai mare transparență posibilă. În acest sens, raportoarea sugerează, printre altele, publicarea în mod sistematic a listei organizațiilor care au participat la consultare și care și-au prezentat punctele de vedere și propunerile. Uniunea ar trebui să desemneze, încă de la începutul consultării sau dialogului, persoana responsabilă cu relațiile cu reprezentanții organizațiilor sociale civile.

În plus, în ceea ce privește deciziile ce decurg din politicile europene, organizațiile neguvernamentale (europene și naționale) ar trebui să indice într-o manieră clară și transparentă ce categorii de persoane și ce interese reprezintă, ceea ce ar permite o distincție între lobby-uri și adevărații reprezentanți ai societății civile.

Principiile dialogului civil

Se cuvine reamintită comunicarea Comisiei privind „o cultură consolidată a consultării și a dialogului” (2002), care definește principiile esențiale ale consultării sociale întreprinse de către Comisie. Aceasta subliniază faptul că toate grupurile-țintă interesate ar trebui incluse în consultare. Acestora le-ar trebui transmise informațiile indispensabile pentru a-și putea exprima opinia cu privire la documentele sau proiectele asupra cărora sunt consultate. În același timp, grupurile consultate ar trebui să primească întotdeauna confirmarea faptului că opinia lor a ajuns la solicitant. Deși aceste principii se axează în principal pe calitatea procesului de consultare și dialog, ele nu precizează totuși cadrul și procedurile aferente. Acesta este motivul pentru care raportoarea speră că Comisia va verifica aceste principii și le va adapta nevoilor actuale, astfel încât să poată fi împărtășite de toate instituțiile.

Nu există niciun dubiu asupra faptului că autoritățile naționale, regionale și locale sunt cele care dețin rolul cel mai important în susținerea și dezvoltarea dialogului civil și în special în asocierea cetățenilor la acest dialog. Cetățenii ar trebui consultați la aceste trei niveluri, iar opinia lor, în special în ceea ce privește chestiunile europene, ar trebui transmisă instituțiilor europene. Raportoarea propune, de altfel, ca autoritățile naționale, regionale și locale să fie încurajate să promoveze metoda dialogului civil și să recurgă la aceasta cât mai des posibil. Devenind părți la dialog, cetățenii europeni se vor familiariza cu activitățile practice ale democrației participative și vor putea să-și exercite cu adevărat drepturile.

În contextul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, trebuie evidențiată în special inițiativa cetățenească intitulată „un milion de semnături”, care ia forma unei propuneri legislative prezentate Comisiei. Datorită acestei inițiative, toți actorii vieții democratice din Uniune (cetățeni și organizații neguvernamentale) vor putea să-și exprime în mod clar așteptările din partea Uniunii și să le facă cunoscute într-o manieră oficială.

În spiritul ameliorării eficacității dialogului civil, raportoarea dorește să atragă atenția și asupra următoarelor puncte:

1.        Deschidere din partea Consiliului Uniunii Europene: consolidarea și simplificarea accesului la documentele Consiliului sunt considerate drept esențiale pentru începerea unui dialog eficient cu societatea civilă. În plus, informațiile privind activitățile diferitelor grupuri de lucru ar trebui să devină mai accesibile Parlamentului European și societății civile.

2.        Ameliorarea și consolidarea cooperării între instituțiile europene în cadrul consultării cu societatea civilă: mai exact, ar trebui instituită o platformă comună pentru cooperarea între Parlament și Comisie, cu participarea Comitetului Economic și Social European și a Comitetului Regiunilor.

3.        Lansarea de noi canale, metode și posibilități de comunicare cu cetățenii și dezvoltarea cooperării cu mass-media: ar trebui dezvoltate și exploatate în mod activ noi tehnologii în vederea creării de canale informative, în special tehnologia digitală și internetul. În ceea ce privește media, raportoarea dorește să noteze progresele considerabile care au avut loc în acest domeniu, progrese evidențiate în special de lansarea canalului „Europe by Satellite”.

           Pentru a prevedea și înțelege reacțiile opiniei publice (care, prin natura lor, sunt deosebit de complexe, ținând cont de faptul că reflectă perspectivele naționale și opțiunile politice), ar trebui dezvoltate și mecanisme (de exemplu grupuri de reflecție europene) care să permită analizarea așteptărilor europene și a tendințelor prezente în rândul europenilor.

4.        Aspecte financiare: instituirea unui dialog autentic cu cetățenii necesită măsuri adecvate. În acest context, raportoarea atrage atenția asupra regulamentului comunitar adoptat privind partidele și fundațiile politice, care este o rezultantă a primei faze a planului D și care trebuie să-și aducă o contribuție importantă la implicarea cetățenilor într-un dialog permanent, veritabil și bine documentat.

În special pe durata campaniei pentru alegerile europene din 2009 ar trebui luate în considerare chestiunile europene. Cetățenii europeni trebuie să aibă convingerea că participarea la alegeri le va asigura (prin intermediul reprezentanților aleși) o influență semnificativ asupra deciziilor luate la nivel european și în special asupra deciziilor care le vor influența viața de zi cu zi. Aceștia ar mai trebui să aibă certitudinea că, în chestiunile care îi privesc, instituțiile europene nu vor lua nicio decizie fără să îi consulte, altfel spus, fără să recurgă la dialogul civil. Acestea sunt motivele pentru care nu există niciun dubiu asupra faptului că fondurile europene dedicate alegerilor din 2009 vor constitui o contribuție excelentă la dezvoltarea democrației participative.

În funcție de contextul național (în special tradițiile, experiențele și capacitățile organizatorice la nivel național), orice sprijin financiar, chiar limitat, oferit organizațiilor neguvernamentale active pe plan național poate consolida în mod semnificativ mecanismele dialogului civil.

În cele din urmă, raportoarea dorește să încurajeze acordarea unui sprijin larg inițiativelor lansate în cadrul dialogului civil care au avut rezultate și s-au integrat în peisajul european (spre exemplu, Agora, care constituie un for consacrat schimbului de opinii între cetățeni și Parlament) și, în egală măsură, să promoveze punerea în aplicare a unor noi proiecte și activități comune interinstituționale în cadrul politicii europene de comunicare.

(1)

A se vedea următoarele documente ale Comisiei: Cartea albă privind politica europeană de comunicare (COM(2006)0035); Planul D pentru democrație, dialog și dezbatere (COM(2005)0494); Planul de acțiune pentru îmbunătățirea comunicării privind Europa (SEC(2005)0985); Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire, pentru perioada 2007-2013, a programului „Cetățeni pentru Europa” pentru a promova cetățenia activă (COM(2005)0116); Comunicarea Comisiei Europene „Spre o cultură consolidată a consultării și a dialogului – Principii generale și standarde minime aplicabile consultărilor angajate de către Comisie cu părțile interesate” (COM(2002)0704). Cartea albă privind guvernarea europeană (2001).


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

2.12.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

10

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jim Allister, Richard Corbett, Andrew Duff, Maria da Assunção Esteves, Anneli Jäätteenmäki, Aurelio Juri, Íñigo Méndez de Vigo, Johannes Voggenhuber, Andrzej Wielowieyski

Membri supleanți prezenți la votul final

Georgios Papastamkos, Jacek Protasiewicz, György Schöpflin

Aviz juridic - Politica de confidențialitate