Procedură : 2008/2105(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0495/2008

Texte depuse :

A6-0495/2008

Dezbateri :

PV 04/02/2009 - 3
CRE 04/02/2009 - 3

Voturi :

PV 04/02/2009 - 5.1
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0042

RAPORT     
PDF 464kWORD 652k
10.12.2008
PE 407.892v02-00 A6-0495/2008

privind „2050: Viitorul începe azi – recomandări pentru o viitoare politică integrată pentru protecția mediului în UE”

(2008/2105(INI))

Comisia temporară pentru schimbările climatice

Raportor: Karl-Heinz Florenz

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA B : REZOLUȚII ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN REFERITOARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI LA ENERGIE
 EXPUNERE DE MOTIVE
 ANEXA 1: PROGRAM DE LUCRUAL COMISIEI TEMPORARE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
 ANEXA 2: SESIUNI TEMATICE SUSȚINUTEDE COMISIA TEMPORARĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
 ANEXA 3: VIZITA DELEGAȚIILOR LA COMISIA TEMPORARĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
 ANEXA 4: PARTICIPAREA COMISIEI TEMPORARE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA LUCRĂRILE DELEGAȚIILOR PARLAMENTARE
 ANEXA 5: ACTIVITĂȚI MEDIATICE SUSȚINUTEDE COMISIA TEMPORARĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
 ANEXA 6: ALTE ACTIVITĂȚIALE COMISIEI TEMPORARE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
 ANEXA 7: STUDII ȘI PREZENTĂRI SOLICITATEDE COMISIA TEMPORARĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
 ANEXA 8: DOCUMENTE DE LUCRU REDACTATE ÎN CONTEXTUL ACTIVITĂȚILOR COMISIEI TEMPORARE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind „2050: Viitorul începe azi – recomandări pentru o viitoare politică integrată pentru protecția mediului în UE”

(2008/2105(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere decizia sa din 25 aprilie 2007 privitoare la instituirea Comisiei temporare privind schimbările climatice, adoptată conform articolului 175 din Regulamentul său de procedură(1),

–   având în vedere legislația UE existentă în domeniul protecției mediului, care are o contribuție pozitivă în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice în diverse domenii politice (anexa A) și amintind, de asemenea, rezoluțiile sale referitoare la schimbările climatice, în special acelea care au fost adoptate în timpul legislaturii curente (a 6-a) (anexa B),

–   având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 privind limitarea schimbărilor climatice globale la 2 grade Celsius - calea de urmat pentru Conferința de la Bali privind schimbările climatice și după aceasta (COP13 și COP/MOP 3)(2),

–   având în vedere rezoluția sa din 31 ianuarie 2008, referitoare la rezultatele Conferinței de la Bali privind schimbările climatice (COP 13 și COP/MOP 3)(3),

–   având în vedere rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind Cartea verde a Comisiei intitulată „Adaptarea la schimbările climatice în Europa - posibilitățile de acțiune ale Uniunii Europene” (COM(2007)0354)(4),

–   Având în vedere rezoluția sa din 21 mai 2008 referitoare la faptele demonstrate științific legate de schimbările climatice: constatări și recomandări în vederea luării de decizii(5),

–   având în vedere rezoluția sa din 21 octombrie 2008 privind crearea unei Alianțe mondiale împotriva schimbărilor climatice între Uniunea Europeană și țările sărace în curs de dezvoltare, cele mai vulnerabile la schimbările climatice(6),

–   având în vedere declarația dată la 8 iulie 2008 la reuniunea la nivel înalt G8 din Hokkaido Toyako (Japonia), cu tema „Mediu și schimbări climatice”, care menționează intenția ca, pe termen lung, emisiile de gaze cu efect de seră să se înjumătățească până în 2050,

–   având în vedere a 14-a conferință a părților semnatare ale convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite referitoare la schimbările climatice (UNFCCC) (COP 14) și cea de a patra conferință a părților semnatare, care a prilejuit reuniunea părților semnatare ale Protocolului de la Kyoto (COP/MOP 4), desfășurată în perioada 1-12 decembrie 2008 la Poznań (Polonia),

–   având în vedere Agora cetățenilor privind schimbările climatice, care a avut loc între 12 și 13 iunie 2008,

–   având în vedere reuniunea parlamentară mixtă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale din 20 și 21 noiembrie 2008, pe tema energie și dezvoltare durabilă,

–   având în vedere rezultatele sondajului Eurobarometrului Special nr. 300 referitor la atitudinea europenilor vizavi de schimbările climatice,

–   având în vedere audierile publice și schimburile de opinii ale Comisiei temporare privind schimbările climatice cu personalități de prim rang și rezultatele vizitelor delegațiilor,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei temporare privind schimbările climatice (A6-0495/2008),

Principii politice centrale

A. întrucât conservarea naturii și a umanității este o sarcină transmisă de la o generație la următoarea;

B.  întrucât încălzirea globală a fost recunoscută drept o amenințare gravă, urgentă și provocată de om, având, asemenea schimbărilor climatice, un impact extrem de puternic;

C. întrucât, în special în timpul acestei legislaturi, lucrările Parlamentului European cu privire la schimbările climatice au reprezentat o sursă de inspirație și un imperativ în vederea formării unei politici europene integrate de combatere a schimbărilor climatice și de reconciliere a schimbărilor climatice cu creșterea economică durabilă;

D. întrucât Parlamentul examinează, împreună cu Consiliul, o serie de propuneri normative în scopul de a onora angajamentele UE cu privire la climă;

E.  întrucât Tratatul de la Lisabona stabilește în mod explicit obiectivele și competențele Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și întrucât, în cazul în care va fi ratificat, acesta va consolida rolul Uniunii Europene în promovarea dezvoltării durabile și combaterea schimbărilor climatice;

F.  întrucât rolul de lider al Uniunii Europene în lupta internațională împotriva încălzirii globale și responsabilitatea expresă a acesteia în calitate de uniune a unor țări dezvoltate contribuie la definirea identității sale și implică obligația cetățenilor europeni nu numai de a formula obiective climatice pe termen mediu și lung, ci și îndeplinirea acestor obiective prin intermediul unor măsuri politice orientate către viitor, precum și prin intermediul dialogului politic cu țările în curs de dezvoltare;

G. întrucât un obiectiv cheie al Uniunii Europene privind atât politica sa internă, cât și relațiile externe constă în promovarea respectului față de drepturile omului și întrucât, în particular, Uniunea Europeană recunoaște drepturile la viață, securitate, sănătate, educație și protecția mediului ca fiind fundamentale, precum și protecția persoanelor care sunt cu precădere vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, printre care femeile, copiii, persoanele în vârstă și cele cu dizabilități;

H.  întrucât parlamentarii reprezentând cetățenii Europei ar trebui să se ghideze, nu numai în prezent, ci și pe viitor, după aceste principii politice privind climatul și după principiile de durabilitate, responsabilitate socială și egalitate între generații și oameni, și să pună întotdeauna în practică obiectivele climatice globale necesare;

I.   întrucât schimbările climatice au un efect negativ și costisitor în special asupra anumitor regiuni, cum ar fi zonele de munte și de coastă;

J.    întrucât schimbările climatice reprezintă o provocare pentru care nu există o soluție politică unică, și întrucât combinarea oportunităților existente și creșterea considerabilă a eficienței în toate domeniile economice și sociale pot contribui la soluționarea problemei privind resursele și distribuția, pregătind calea pentru o a treia revoluție industrială;

K. întrucât societatea umană se confruntă cu o dublă provocare în ceea ce privește pericolele pentru sistemele de menținere a vieții ale pământului, mai precis schimbările climatice și utilizarea excesivă și distrugerea multora dintre cele mai importante ecosisteme; întrucât există multe legături reciproce între sistemul climatic și ecosisteme, în special capacitatea oceanelor și a ecosistemelor terestre de a captura carbonul, și întrucât problema schimbărilor climatice poate fi abordată eficient doar în contextul unor ecosisteme sănătoase;

L.   întrucât, în conformitate cu datele furnizate în 2006 de Agenția Europeană de Mediu, în interiorul UE producția de energie participă la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră cu o cotă de 30,9%, sectorului de transporturi îi revin 19,4%, gospodăriilor private și serviciilor 14,6%, construcțiilor și producției industriale 12,9%, agriculturii 9,2%, proceselor industriale 8,1%, sectorului deșeurilor 2,9%, iar restul emisiilor sunt generate de solvenți chimici și procese de ardere nedeterminate;

M. întrucât este nevoie de măsuri urgente de combatere a deficitului de energie și de combustibili;

N. întrucât numeroase sectoare își aduc deja contribuția la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar numeroase oportunități rentabile privind reducerea efectelor schimbărilor climatice și tehnologii de îmbunătățire a eficienței sunt deja disponibile, cu toate că aplicarea în totalitate a acestora este blocată de barierele privind accesul pe piață, obstacolele birocratice și costurile ridicate de finanțare;

O. întrucât problema privind schimbările climatice nu poate fi depășită doar prin reducerea emisiilor în fiecare sector individual; întrucât va fi nevoie de o abordare sistematică a problemei cu scopul de a găsi soluții politice intersectoriale și de a aduce schimbări în ceea ce privește producția, consumul și structura comerțului în cadrul întregii societăți prin intermediul unei legislații coerente și prin adaptarea la schimbările inevitabile;

P.  întrucât măsurile care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în contextul producției, utilizării terenurilor și gestionării deșeurilor au prioritate maximă și întrucât trebuie recunoscută, de asemenea, importanța vitală a modelelor de consum și a modului de viață;

Q. întrucât impactul schimbărilor climatice asupra societăților umane se face deja resimțit în numeroase regiuni, cum ar fi în Sahel, unde deșertificarea are un efect negativ major, în Bangladesh, afectat de inundații repetate, anumite regiuni din Europa, și câteva insule din Pacific care sunt amenințate cu scufundarea;

Dimensiunea internațională: perioada de după 2012, politica externă în domeniul climei și comerțul internațional

R.  întrucât negocierile pentru încheierea unui acord asupra schimbărilor climatice după 2012 se desfășoară sub conducerea Națiunilor Unite în conformitate cu foaia de parcurs de la Bali cu privire la următoarele domenii de bază: reducerea emisiilor și noi obiective obligatorii de reducere, măsuri de adaptare, defrișarea, distrugerea și degradarea pădurilor, dezvoltarea tehnologiei pentru măsurile de combatere și adaptare, resursele financiare necesare și, în cele din urmă, revizuirea mecanismelor flexibile în cadrul acordurilor de la Marrakech privind Protocolul de la Kyoto;

S.  întrucât Organizația Mondială a Comerțului (OMC) , Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional ar trebui, de asemenea, să fie profund implicate în efortul de atenuare a efectelor schimbărilor climatice;

T.  întrucât negocierile pentru un acord referitor la perioada de după 2012 trebuie încheiate la conferința pe teme climatice de la Copenhaga (COP 15) de la sfârșitul anului 2009 astfel încât să poată fi evitat un gol între prima și a doua perioadă de angajamente;

U. întrucât Summit-ul Consiliului din primăvara lui 2008 a subliniat nevoia de accelerare a negocierilor cu privire la foaia de parcurs de la Bali în vederea adoptării în 2009 a unui nou acord privind schimbările climatice, în conformitate cu obiectivul UE de 2°C;

V. întrucât principalele națiuni industriale și-au exprimat sprijinul cu ocazia recentului summit G8 din Hokkaido Toyako (Japonia) pentru obiectivul de a înjumătăți emisiile de CO2 până în 2050 și dorința de a îndeplini acest obiectiv în negocierile privind un acord pentru după 2012;

W. întrucât schimbările climatice pot exacerba potențialul de conflict în cadrul relațiilor internaționale, de exemplu prin migrația provocată de schimbările climatice, pierderea terenurilor și conflictele de graniță rezultate în urma inundațiilor și micșorării zonelor costiere, precum și conflictele asupra resurselor, datorate reducerii terenurilor arabile, creșterii deficitului de apă sau defrișării;

X.  întrucât Summit-ul Consiliului din primăvara lui 2008 a cerut redactarea unei strategii europene pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, care să aibă ca obiectiv diminuarea emisiilor și adaptarea în relație cu cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor cu emisii scăzute de CO2 și a transferului acestor tehnologii;

Y. întrucât atât eforturile de atenuare, cât și cele de adaptare sunt extrem de importante; întrucât țările industrializate au o responsabilitate istorică față de schimbările climatice; întrucât țările în curs de dezvoltare sunt cele mai grav afectate de schimbările climatice în ciuda faptului că au contribuit extrem de puțin la producerea acestora; întrucât mijloacele de finanțare disponibile în vederea combaterii schimbărilor climatice sunt insuficiente în țările în curs de dezvoltare și ar trebui majorate în mod semnificativ;

Z.   întrucât dezvoltarea și transferul tehnologiilor ecologice moderne reprezintă o premisă esențială pentru implementarea cu succes a unor strategii globale de reducere a emisiilor și de adaptare;

AA. întrucât transferul de tehnologie este împiedicat de temerile referitoare la protejarea proprietății intelectuale, de existența unor instituții politice slabe, de carențe ale statului de drept ca și de lipsa generală de capital;

AB. întrucât Organizația Mondială a Comerțului (OMC) nu reprezintă un forum alternativ de negociere pentru protecția climei la nivel internațional și întrucât fără o încheiere încununată cu succes a negocierilor pentru perioada de după 2012, nu se poate aștepta la nici o contribuție a comerțului mondial la protecția climei;

AC. întrucât amprenta de carbon a UE include gazele cu efect de seră emise în cadrul procesului de producere a bunurilor care sunt consumate în Europa, dar care sunt produse în alte regiuni;

Energia

AD. întrucât petrolul reprezintă, la nivel global, cea mai importantă sursă de energie, reprezentând aproximativ 35% din consumul de energie primară, urmat de cărbune cu 25% și gaz natural cu 21%; întrucât, totuși, epoca energiei fosile ieftine și în abundență este pe cale de a se încheia;

AE. întrucât evoluția piețelor energetice contribuie la urmărirea obiectivelor climatice, de vreme ce creșterile prețurilor la energie determinate de piață dau naștere la stimulente importante în vederea utilizării durabile a resurselor și, în consecință, pentru un consum cu o amprentă scăzută de emisii de CO2;

AF. întrucât Agenția Internațională pentru Energie prevede o creștere a necesarului de energie până în 2030 cu cel puțin 60% și că această creștere a necesarului de energie este cauzată de țările emergente;

AG. întrucât pe termen mediu și lung nu poate fi vorba de a acoperi nevoia tot mai mare de energie doar prin intermediul combustibililor fosili și întrucât deciziile privind investițiile pentru următorii ani vor determina structura sistemului energetic și compoziția mixului energetic pentru următoarele decenii;

AH. întrucât nevoia tot mai mare de energie solicită un număr de măsuri complementare, cum ar fi modernizarea urgentă a centralelor existente pe bază de combustibili fosili în vederea îmbunătățirii masive a eficienței energetice globale, construcției de noi centrale energetice și extinderii constante a surselor de energie regenerabile;

AI. întrucât economisirea energiei reprezintă pe termen lung cea mai rentabilă și mai curată modalitate de economisire a resurselor și, în consecință, de combatere a schimbărilor climatice și întrucât eforturile angajate și durabile de îmbunătățire a eficienței energetice a UE vor aduce cu sine soluții structurale răspândite la scară largă în economie, deschizând prin urmare calea pentru o economie verde cu nivel redus de emisii de CO2;

AJ. întrucât utilizarea energiei nucleare – indiferent de disponibilitatea uraniului – ridică în continuare problema privind stocarea finală și în siguranță a deșeurilor nucleare și răspândirea tehnologiei în statele nedemocratice;

AK. întrucât proiectul ITER (reactorul termonuclear experimental internațional) a devenit un centru de dezvoltare foarte costisitor pentru fuziunea nucleară în calitate de posibilă nouă sursă de energie pentru viitor și întrucât orice contribuție a acestuia la piața energiei poate fi așteptată doar pe termen extrem de lung;

Biocombustibilii

AL. întrucât politica actuală privind biocombustibilii trebuie privită dintr-o perspectivă globală, în care există, pe de o parte, o concurență din ce în ce mai mare pentru terenurile productive și, pe de altă parte, o nevoie din ce în ce mai mare de energie regenerabilă, în special în sectorul transporturilor;

AM. întrucât producerea biomasei oferă multor țări în curs de dezvoltare noi oportunități economice de producere a energiei și a combustibililor, făcându-le mai puțin dependente de importurile de energie, cu condiția ca o astfel de producție să fie durabilă și să nu conducă, de exemplu, la monoculturi sau la concurența cu producția de alimente;

AN.    întrucât în urma unei analize cuprinzătoare a ciclului de viață, potențialul de reducere a emisiilor în cazul biocombustibililor din prima generație în comparație cu combustibilii convenționali a fost revizuit în jos, în unele cazuri într-o măsură considerabilă, iar chestiunile legate de durabilitate, impact de mediu și disponibilitate a suprafețelor cultivabile în concurență cu producția de alimente nu au putut fi rezolvate până acum într-un mod satisfăcător;

AO. întrucât o politică durabilă privind biocombustibilii ar trebui să vizeze nu doar stabilirea criteriilor de durabilitate pentru producerea biocombustibililor, ci și promovarea în egală măsură a dezvoltării cât mai rapid posibil a celei de-a doua generații de biocombustibili;

AP. întrucât industria petrolieră va pune în practică infrastructura completă necesară pentru noii combustibili doar atunci când va exista o cerere suficientă de biocombustibili, dar întrucât industria de automobile a avansat din punct de vedere tehnologic, permițând detectarea oricărei combinații de petrol și biocombustibili de către un senzor al autovehiculului, un dispozitiv care va permite și autovehiculelor mai vechi să funcționeze pe bază de biocombustibili, determinând prin urmare reducerea emisiilor de CO2 în întregul sector al autovehiculelor existente;

AQ. întrucât potențialul biocombustibililor poate fi realizat doar dacă aceștia sunt priviți drept o componentă a dezvoltării sistemelor de transport durabile, incluzând dezvoltarea și utilizarea autovehiculelor foarte eficiente din punct de vedere energetic;

Eficiența energetică

AR. întrucât mai multe state membre nu dețin o strategie clară în domeniul eficienței energetice;

AS. întrucât statele membre ar trebui să îmbunătățească și să extindă utilizarea certificatelor de eficiență energetică și să asocieze recomandările cu stimulente financiare;

AT. întrucât scăderea consumului energetic, cuplată cu creșterea eficienței energetice la nivel de individ și de comunitate, creează un comerț și locuri de muncă noi și combate penuria energetică;

AU. întrucât 40% din consumul de energie final se datorează sectorului imobiliar și astfel 33% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră se datorează suprafețelor acoperite cu construcții;

AV. întrucât sectorul imobiliar (clădiri rezidențiale, clădiri comerciale și publice) deține un imens potențial rentabil de reducere a emisiilor de CO2 prin modernizarea sistemelor de izolație termică și de încălzire/răcire, a aparatelor electrice și a sistemelor de ventilație și prin instalarea unor sisteme de protecție împotriva soarelui;

AW. întrucât clădirile cu consum energetic scăzut sunt atractive, la modă și rentabile;

AX. întrucât decuplarea creșterii consumului energetic de creșterea economică prin investițiile din domeniul eficienței energetice în toate sectoarele sociale reprezintă un obiectiv cheie al UE;

AY. întrucât există nevoia de a dezvolta instrumentele financiare și a aloca resursele bugetare necesare pentru îmbunătățirea eficienței energetice și de a revizui și ajusta constant standardele de eficiență pentru aparatele electrice și electronice în conformitate cu evoluția pieței, precum și de a extinde standardele pentru a reglementa și aparatele industriale mari și de a lua în considerare posibilitatea de a interzice modul „stand-by” pentru noile produse;

Mobilitate și logistică

AZ. întrucât separarea creșterii din sectorul transporturilor de cea economică ca întreg reprezintă un obiectiv cheie al politicii UE în domeniul transporturilor și întrucât cererea pentru serviciile de transport a depășit oricum creșterea PIB, iar contribuția semnificativă a sectorului transporturilor la emisiile de gaze cu efect de seră în UE continuă prin urmare să crească;

BA. întrucât în momentul de față transporturile reprezintă aproximativ o treime din consumul final de energie în UE, iar sectorul transporturilor este aproape complet dependent (în proporție de 97%) de combustibilii pe bază de petrol (motorină și combustibil diesel);

BB. întrucât emisiile de gaze cu efect de seră ale UE din 1990 până în 2005 ar fi scăzut cu 14% în loc de 7,9% dacă sectorul transporturilor ar fi atins aceleași cote de reducere a emisiilor ca și celelalte sectoare;

BC. întrucât 80% din populația Europei trăiește în zone urbane, în care se produc 40% din totalul emisiilor provocate de trafic, în vreme ce blocajele în trafic, care se concentrează, de asemenea, în zonele urbane, costă UE aproximativ 1% din PIB;

BD. întrucât, pe de o parte, mobilitatea urbană este legată direct de calitatea individuală a vieții, iar, pe de altă parte, mijloacele individuale de transport din orașe contribuie în mod substanțial la emisiile de gaze cu efect de seră și la alte probleme de mediu cum ar fi poluarea aerului și cea sonoră, astfel încât, în loc de a ajuta la creșterea calității vieții, pentru mulți cetățeni poate să o reducă prin efectele lor negative asupra sănătății;

BE. întrucât jumătate din totalul călătoriilor făcute de cetățenii europeni sunt mai scurte de 5 km;

BF. întrucât în traficul zilnic, regional și de navetiști, 60% din totalul călătoriilor făcute cu autovehicule și 90% din totalul călătoriilor pe calea ferată sunt de cel mult 30 km;

BG. întrucât transportul de mărfuri pe calea ferată și pe apă a scăzut între 2001 și 2006 (de la 18,6% la 17,7%, respectiv de la 6,5% la 5,6%), iar cel rutier a crescut (de la 74,9% la 76,7%);

BH. întrucât transportul de pasageri și bunuri pe apă este una din variantele cele mai eficiente din punct de vedere energetic și proporția bunurilor transportate pe apă în UE este de circa 40%;

BI. întrucât, în conformitate cu evaluările, consumul de energie la navigația pe apele interne pe tonă de mărfuri și kilometru se situează la o șesime din consumul de energie înregistrat în cazul transporturilor rutiere și la jumătate din consumul de energie înregistrat în cazul transporturilor pe calea ferată;

BJ. întrucât comerțul pe rutele transoceanice este în creștere și tendința este de a construi mari nave container sau de pasageri, care consumă mai mult ulei greu și astfel poluează mediul mai mult ca până acum, fără ca transportul maritim internațional să fie inclus în eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice;

BK. întrucât, pe de o parte, liberalizarea și dereglementarea treptată produsă în sectorul transporturilor aeriene în deceniul trecut a fost o premisă importantă pentru dezvoltarea dinamică a traficului aerian, iar zborurile de pasageri în interiorul UE au crescut între 1999 și 2004 cu 49% dar, pe de altă parte, emisiile de dioxid de carbon din întregul sector au crescut cu 79% din 1990 până în 2005;

BL. întrucât creșterea ramurii transportului aerian, în ciuda îmbunătățirilor tehnice și funcționale, accentuează în continuare efectele negative asupra mediului, și întrucât nu au avut loc dezbateri asupra unor norme obligatorii de emisie pentru motoarele de avion, au existat puține îmbunătățiri tehnologice ale propulsoarelor, lipsind studiile de fezabilitate;

BM. întrucât Comisia și statele membre au lansat inițiativa tehnologică comună „Clean Sky” și programele SESAR, Galileo și GMES, precum și proiecte de cercetare privind sistemele de transport inteligente, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice în domeniul transporturilor;

BN. întrucât transportul aerian emite în atmosferă nu numai CO2, ci și oxizi de azot, vapori de apă, sulfați și particule, care, conform estimărilor Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), intensifică efectul global al emisiilor provenite din aviație cu un coeficient de 2 la 4, estimări care nu iau în calcul efectul adițional al formării norilor cirus;

BO. întrucât trebuie subliniat faptul că, pe termen lung, cea mai eficientă modalitate de reducere a emisiilor din sectorul transporturilor constă în scăderea ratei de creștere a transporturilor globale prin transformarea transportului public într-o alternativă mai atractivă decât mașinile particulare, creșterea volumului transportului pe cale ferată și garantarea faptului că planificarea urbană și planificarea infrastructurii iau în calcul nevoia absolută de a reduce utilizarea mașinilor particulare;

BP.     întrucât statele membre nu s-au folosit îndeajuns de programe cum ar fi Marco Polo și NAIADES în vederea limitării transportului de mărfuri la căile navigabile interioare și la mări;

BQ. întrucât locuitorii și economiile regiunilor ultraperiferice sunt extrem de dependente de transportul aerian în vederea mobilității și dezvoltării;

Turism și monumente culturale

BR. întrucât, în conformitate cu un studiu al Centrului UNESCO pentru moștenirea culturală a lumii, o zecime din monumentele culturale ale lumii și din peisajele mondiale sunt puse în pericol de schimbările climatice;

BS. întrucât conform Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) Europa este cea mai importantă regiune turistică a lumii și că 55% din sosirile turiștilor în anul 2006 s-au produs în Europa;

BT. întrucât schimbările climatice pot duce la modificări ale fluxurilor turistice, care ar însemna dezavantaje economice semnificative pentru regiunile turistice afectate;

Sistemul de comercializare a cotelor de emisii și emisiile industriale

BU. întrucât sistemul de comercializare a cotelor de emisii este un instrument unic pentru a obține reduceri de emisii în cel mai eficient mod posibil și întrucât are un rol de model pentru sistemele similare, a căror compatibilitate ar trebui totuși să fie garantată;

BV. întrucât sectoarele industriale sunt fundamentale pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite de Consiliul European și întrucât acestea ar trebui încurajate să-și reducă în continuare emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din industrie, rămânând în același timp competitive;

BW. întrucât ar trebui consolidată ideea de bază a Mecanismului de dezvoltare nepoluantă / Clean Developement Mechanism (CDM) și a Implementării comune / Joint Implementation (JI) – răspândirea tehnologiilor moderne și eficiente; întrucât CDM/JI ar trebui să se limiteze la proiectele de înaltă calitate care pun la dispoziție reduceri adiționale documentate ale emisiilor de gaze cu efect de seră;

Agricultura și creșterea animalelor

BX. întrucât modificările practicilor agricole, legislația europeană din domeniul mediului ca și cele mai noi reforme structurale din politica agricolă comună sunt îndreptate către dezvoltarea durabilă și ca urmare, indirect, printr-o utilizare mai bună a resurselor, duc la o reducere a emisiilor;

BY. întrucât agricultura este un emițător de gaze cu efect de seră, dar care are, de asemenea, o contribuție pozitivă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și care este afectată în mod direct de impactul negativ al schimbărilor climatice, cu diverse repercusiuni economice și sociale asupra regiunilor din Europa;

BZ. întrucât consumul ridicat de carne și pește a avut un impact asupra schimbărilor climatice, precum și alte consecințe asupra mediului, și poate conduce la conflicte referitoare la modalitatea optimă de utilizare a terenurilor și a resurselor în vederea reducerii foametei în lume,

CA. întrucât în agricultură lipsesc obiective specifice de protecție a climei, cum ar fi cerințele obligatorii pentru reducerea emisiilor de metan și gaz ilariant, și întrucât lipsesc și sistemele de stimulare pentru a se exploata potențialele de reducere a emisiilor deja existente;

CB. întrucât suprafețele mari cultivate cu furaje pentru producția de animale contribuie în mod însemnat la emisiile totale de gaze cu efect de seră aferente agriculturii;

CC. întrucât o creștere a animalelor de o manieră mai naturală face un serviciu semnificativ mediului prin conservarea peisajului și păstrarea suprafețelor de pășune, reducând, în același timp, consumul de energie și emisiile;

CD. întrucât șeptelurile trebuie să se adapteze la suprafețele disponibile, iar practicile de pășunat durabile pentru sol pot ajuta la împiedicarea eroziunii solului pe suprafețele de pășune;

Păduri

CE. întrucât pădurile sunt foarte valoroase pentru biosferă și au numeroase funcții în cadrul ecosistemului global;

CF.     întrucât pădurile joacă un rol tridimensional în procesul de atenuare a efectelor schimbărilor climatice: în calitate de stocuri de carbon prin utilizarea durabilă și protecția pădurilor, în calitate de rezervoare de carbon prin împăduriri și în calitate de substitut pentru combustibilii fosili și produsele fosile drept materie primă regenerabilă;

CG. întrucât peste 30% din suprafața pământului este acoperită de pădure, cuprinzând mai mult de două treimi din toate speciile de pe pământ și întrucât în jur de 30% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră sunt absorbite de păduri;

CH. întrucât, pe de o parte, pădurile joacă un rol esențial în stoparea efectelor schimbărilor climatice, iar pe de altă parte, cel puțin o treime din pădurile de pe glob sunt afectate de consecințele schimbărilor climatice;

CI. întrucât cea mai gravă problemă care stă la baza distrugerii pădurilor se regăsește în factorii socio-economici conecși, cum ar fi sărăcia și subdezvoltarea, instituțiile politice slabe și absența statului de drept, precum și existența unor drepturile de proprietate injuste și a corupției, care pot conduce, printre altele, la exploatări și defrișări ilegale ale pădurilor;

CJ. întrucât zonele forestiere sunt distruse din cauza incendiilor provocate de valurile de căldură, inundații sau defrișări;

CK. întrucât nu există suficiente strategii și programe de reîmpădurire a pădurilor care au fost defrișate;

CL. întrucât extinderea semnificativă a zonelor forestiere distruse în fiecare an contribuie în mod decisiv la producerea emisiilor de CO2;

CM. întrucât structura plantațiilor forestiere în UE nu reflectă caracteristica naturală de păduri mixte a Europei;

Protecția solului

CN.    întrucât solurile Europei suferă daune ireversibile într-un ritm mai rapid decât oricând, a căror amploare este accentuată de schimbările climatice;

CO.    întrucât topirea permafrostului modifică starea solurilor din emisfera nordică și eliberează suplimentar importante cantități de metan în atmosferă;

Gestionarea apei

CP.     întrucât disponibilitatea resurselor de apă, a resurselor de apă potabilă și a altor provizii de apă, consumul de apă și tratarea apelor reziduale sunt strâns relaționate cu condițiile economice și sociale;

CQ. întrucât disparitățile regionale din Europa cu privire la disponibilitatea resurselor de apă, și apariția inundațiilor și a secetelor, sunt intensificate suplimentar de schimbările climatice,

Pescuitul

CR. întrucât peștele și fructele de mare sunt o importantă sursă de hrană, iar oceanul este cel mai mare depozit mondial de carbon și servește ca sursă de biomasă și materii prime;

CS.     întrucât resursele maritime nutritive sunt deja supraexploatate;

Gestionarea deșeurilor și resurselor

CT. întrucât din păcate cantitatea de deșeuri, în ciuda tuturor eforturilor, crește în continuare;

CU. întrucât legislația europeană referitoare la deșeuri contribuie deja la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul deșeurilor, deși nu au fost epuizate încă toate oportunitățile;

CV. întrucât ierarhia deșeurilor reprezintă un principiu cheie care ghidează atenuarea efectelor schimbărilor climatice din sectorul deșeurilor;

CW. întrucât trebuie recunoscut faptul că inovațiile în materie de eliminare a deșeurilor și utilizarea tot mai frecventă a produselor reciclate au un impact pozitiv asupra mediului;

Măsuri de adaptare

CX. întrucât măsurile de adaptare de toate tipurile reprezintă o asigurare pe viitor pentru a atenua daunele cauzate de emisiile istorice de gaze cu efect de seră și creșterile de temperatură asociate;

CY. întrucât o analiză pură costuri-beneficii la elaborarea de măsuri de adaptare nu este suficientă pentru a garanta tuturor grupelor de populație un procentaj minim de protecție; întrucât, în vederea acestor măsuri, efectele locale ale schimbărilor climatice trebuie analizate de urgență;

CZ. întrucât conform Millenium Ecosystem Assessment folosirea resurselor naturale amenință în prezent două treimi din toate ecosistemele, accentuează vulnerabilitatea la modificările climei și prin aceasta crește și mai mult presiunea de a dezvolta cât mai repede cu putință măsuri de adaptare;

DA. întrucât raportul comun AEM (Agenția Europeană de Mediu), CCC (Centrul Comun de Cercetare) și OMS (Organizația Mondială a Sănătății) intitulat „Impactul schimbărilor climatice în Europa” atrage atenția asupra faptului că vulnerabilitatea la schimbările climatice înregistrează mari variații în regiunile și sectoarele europene, afectând mai puternic regiunile montane, zonele de coastă, Mediterana și Oceanul Arctic, și întrucât raportul subliniază faptul că, pe lângă reducerile sporite a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, pentru a modera efectele este nevoie de măsuri proactive de adaptare la acestea la nivel european și național;

Sănătate

DB. întrucât multe dintre efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, astfel cum sunt menționate de OMS, de exemplu, pot fi contracarate printr-o pregătire și o consolidare a sistemului sanitar prin măsuri de prevenire corespunzătoare, acordând o atenție deosebită răspândirii bolilor tropicale, și prin realizarea de campanii de informare a publicului care să vizeze în special grupurile vulnerabile cum ar fi femeile însărcinate, nou-născuții, copiii și persoanele în vârstă;

DC. întrucât Planul de acțiune european pentru mediu și sănătate 2004-2010 este în mod clar inadecvat pentru a trata chestiunile de mediu care afectează sănătatea, în special cele rezultate în urma schimbărilor climatice;

Creștere și locuri de muncă

DD. întrucât obiectivele politico-climatice convenite în cadrul Summitului din primăvara lui 2007 pot fi atinse din punct de vedere tehnologic și economic și oferă posibilități de afaceri unice pentru mii de întreprinderi europene;

DE. întrucât multe întreprinderi nu au înțeles încă suficient de bine paleta de oportunități și de riscuri asociate schimbărilor climatice;

DF. întrucât o implicare angajată pentru protejarea climei este compatibilă cu creșterea continuă a economiei și a bunăstării; întrucât aceasta poate reprezenta o investiție eficientă, cu o funcție importantă de contracarare a recesiunii și trebuie privită drept o provocare pentru schimbările structurale la scară largă, al căror obiectiv final este dezvoltarea unei adevărate economii ecologice;

DG. întrucât redistribuirea locurilor de muncă va avea loc mai degrabă intrasectorial decât intersectorial;

Promovarea tehnologiilor viitorului

DH. întrucât comercializarea cotelor de emisie este componenta esențială a programului european de protecție a climei, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin creșterea eficienței;

DI. întrucât îndeplinirea obiectivelor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice solicită mecanisme financiare de conducere corespunzătoare pentru a susține dezvoltarea și punerea în aplicare a tehnologiilor curate și eficiente din punct de vedere energetic;

DJ. întrucât locuințele durabile prezintă un potențial imens pentru crearea de locuri de muncă;

DK. întrucât doar îmbunătățirea eficienței nu va dezlănțui o revoluție tehnologică, ci va avea nevoie de o strategie integrată la nivel european, național și local pentru a da un impuls C&D în domeniul tehnologiilor și proceselor inovatoare și avansate și pentru a favoriza adoptarea ulterioară a acestora;

DL. întrucât numai comerțul cu cote de emisie nu e suficient pentru a găsi drumul de ieșire din impasul CO2 și a declanșa o revoluție extinsă în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de CO2;

DM. întrucât capturarea și stocarea carbonului (CSC) își găsește deja întrebuințarea într-o mică măsură în unele domenii, cum ar fi extracția de petrol și de gaze naturale, însă ca tehnologie esențială pentru protecția climei se află încă într-un stadiu incipient;

DN.    întrucât riscurile și costurile încă prevalează față de avantajele comerciale, iar gradul de eficiență al centralelor electrice dotate cu CSC scade în ciuda utilizării celor mai moderne tehnologii;

DO.    întrucât tehnologia CSC ca punte tehnologică pe drumul către o „decarbonizare” a sistemelor energetice ar putea să aducă o contribuție la rezolvarea problemei diminuării emisiilor de CO2 produse de centralele electrice și ar putea să servească drept completare la energiile regenerabile; întrucât, totuși, CSC este o tehnologie de tip „end-of-pipe”(final de ciclu);

Sistem inteligente de computere și tehnologiile comunicațiilor

DP. întrucât sectorul TIC (tehnologia informației și comunicării) este cauza a 2% din emisiile de CO2 în prezent, dar acest sector ar putea nu doar să diminueze propriile emisii de CO2 ci, înainte de toate, ar putea să dezvolte aplicații inovatoare și mai eficiente din punct de vedere energetic pentru întreaga economie;

Finanțare și chestiuni legate de buget

DQ. întrucât bugetul actual al UE nu este suficient pentru atingerea obiectivelor de protecție a climei, deoarece prioritatea politică a luptei împotriva schimbărilor de climă nu este încă susținută cu resurse bugetare corespunzătoare;

DR. întrucât în cadrul financiar viitor trebuie alocate credite bugetare pentru lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru dezvoltarea unei politici europene de adaptare, pentru a garanta că UE dispune de un „buget referitor la schimbările climatice” satisfăcător pentru următoarea perioadă bugetară după 2013;

DS. întrucât combaterea schimbărilor climatice trebuie luată în calcul în toate politicile UE; întrucât, în consecință, UE nu poate continua să redistribuie pur și simplu resursele deja existente, ci trebuie să promoveze crearea de noi resurse de finanțare a naturii intersectoriale a luptei împotriva schimbărilor climatice,

Educație, formare, raportare, etichetare și sensibilizare

DT. întrucât măsurile socio-politice de luptă împotriva schimbărilor climatice anunță o schimbare culturală, care va modifica obișnuințele și stilurile de viață tradiționale, însă întrucât nu se pot impune un consum și o utilizare a materiilor prime durabile la nivelul tuturor categoriilor sociale fără o schimbare de mentalitate și de atitudine, pentru care trebuie concepute noi modele de consum și stiluri de viață;

DU. întrucât schimbările climatice vor impulsiona modernizarea tehnologică, reprezentând o oportunitate economică de care însă se va putea profita efectiv numai atunci când vor fi suficienți specialiști pe piața muncii;

DV. întrucât sondajul special al Eurobarometrului (Eurobarometrul Special Nr. 300) arată clar că schimbările climatice sunt considerate, de o mare majoritate a celor chestionați în Europa, ca o problemă foarte serioasă, dar întrucât totuși mulți dintre cei chestionați se plâng de o lipsă de informații, iar inițiativele personale în vederea întâmpinării schimbărilor climatice tind să se limiteze mai degrabă la măsuri simple cum sunt separarea gunoiului sau consumul diminuat de energie și apă, care nu cer o modificare esențială a vieții cotidiene;

DW. întrucât există informațiile necesare pentru a reflecta asupra propriilor obișnuințe de mobilitate, de exemplu în ceea ce privește utilizarea automobilului privat și a tipurilor de deplasare alternative (mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau mijloacele de transport în comun);

DX. întrucât reglementările și obiectivele europene de protecție a climei ajută factorii de decizie locali și comunali să îmbunătățească calitatea vieții în multe orașe ale Uniunii Europene și întrucât inițiativele locale din regiunile metropolitane contribuie hotărâtor la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon ale Uniunii Europene;

DY. întrucât nu doar vânzătorii en detail au responsabilitatea de a determina în clienții lor un comportament alternativ în privința cumpărării; întrucât, totuși, întreprinderile în general ar putea da exemple în materie de durabilitate și de eficiență în gestionarea resurselor prin modelele lor comerciale și procesele lor de producție și ar putea să transforme personalul lor într-un factor de multiplicare pentru inițiativele ecologice;

DZ. întrucât, deși informațiile pentru consumatori privind efectele produselor agricole asupra mediului lipsesc în mare parte, campaniile de informare cu țintă precisă pot totuși să influențeze comportamentul consumatorilor la cumpărare și astfel se pot atinge obiective ale politicii în domeniul sănătății;

EA. întrucât problema schimbărilor climatice nu poate fi atacată în lipsa unei implicări la scară largă din partea localnicilor din toate părțile lumii și întrucât, în consecință, una dintre sarcinile esențiale constă în furnizarea, prin orice mijloace posibile, a informațiilor solicitate de către aceștia pentru a-i ajuta să soluționeze problemele și, de asemenea, pentru a-i proteja atunci când survin dificultăți de adaptare, care sunt de altfel inevitabile;

2050 – Viitorul începe azi

EB. întrucât necesarul de resurse al populației lumii azi depășește deja capacitatea de regenerare naturală a pământului cu un sfert și, astfel, generațiile următoare sunt deposedate de mijloacele esențiale de subzistență;

EC. întrucât bazele viitoarelor metode de producție și comportamente de consum vor fi stabilite prin hotărâri politice efectuate în prezent, care cer clarviziune și acțiune politică decisivă, însă un mod de viață mai durabil nu va fi posibil fără contribuția economiei, a științei, a mass-media, a societății civile organizate și a cetățenilor;

ED. întrucât schimbările climatice sunt o problemă de mediu la nivel global ale cărei cauze sunt de natură structurală,

Principii politice centrale

1.  reamintește rezoluția sa, menționată mai sus, din 21 mai 2008, în special faptul că toate eforturile de a reduce emisiile ar trebui să urmărească menținerea creșterii temperaturii globale mult sub nivelul propus de maximum 2ºC, deoarece un nivel de încălzire globală de o asemenea magnitudine ar avea deja o influență extrem de puternică asupra societății noastre și asupra stilului individual de viață și ar determina, de asemenea, o serie de modificări semnificative ale ecosistemelor și resurselor de apă; se declară extrem de preocupat de faptul că, astfel cum se indică în numeroase rapoarte științifice recente, efectele adverse ale schimbărilor climatice sunt mult mai rapide și mult mai grave decât se credea până acum; în consecință, solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape și să analizeze cele mai recente rezultate ale cercetărilor științifice în scopul de a aprecia, în special, dacă obiectivul UE de 2ºC și-ar atinge cu adevărat scopul de a evita schimbările climatice periculoase;

2.  subliniază că există o nevoie urgentă – într-o abordare orizontală – de a incorpora încălzirea globală și schimbările climatice astfel determinate ca parametri în toate domeniile și politicile și de a ține seama de cauzele și de consecințele încălzirii globale în toate domeniile relevante ale legislației europene;

3.  amintește în special obiectivele necesare de luptă împotriva schimbărilor climatice și subliniază , în conformitate cu recomandările cuprinse în cel de-al 4-lea Raport de evaluare (RE4) al IPCC, și incluse, de asemenea, în foaia de parcurs de la Bali, importanța de a stabili, de către UE și celelalte state industrializate ca și grup a unui obiectiv pe termen mediu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25%-40% până în 2020, precum și a unui obiectiv pe termen lung de reducere a emisiilor cu cel puțin 80% până în 2050 comparativ cu anul 1990, continuând să se acorde atenție scopului de a limita creșterea temperaturii globale medii la 2ºC peste nivelurile preindustriale, obținând, astfel, o probabilitate de 50% de a realiza acest obiectiv;

4.  subliniază că impactul unei națiuni asupra climatului nu se limitează la emisiile sale fizice; îndeamnă insistent UE să ia măsuri urgente la nivel intern și în contextul negocierilor internaționale pentru a dezvolta principii de contabilitate care să includă și toate efectele consumului, inclusiv efectele aviației internaționale;

5.  invită Comisia să analizeze amprenta de carbon a viitoarelor inițiative politice comunitare pentru a garanta atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice stabilite la nivel european, asigurând, în același timp, un grad înalt de protecție pentru mediu și sănătatea publică;

6.  subliniază măsurile politice, precum și cooperarea la nivel internațional (inclusiv acordurile regionale multilaterale) și la nivelul UE și al statelor membre, propuse în mod repetat de Parlament în vederea combaterii schimbărilor climatice;

7.  reamintește poziția sa din [data adoptării în plen] în cadrul procedurilor legislative privind „pachetul pentru climă și energie”;

8.  se simte obligat de rolul conducător al Uniunii Europene în negocierile din cadrul UNFCCC la nivel COP și MOP, dar și în alte foruri internaționale, cum ar fi OMC, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional; face în continuare referire la necesitatea majoră pentru UE și statele sale membre de a îndeplini obiectivele Protocolului de la Kyoto pentru a-și exercita acest rol conducător în mod credibil;

9.  este de acord că dezvoltarea, aplicarea și exportarea tehnologiilor ecologice moderne contribuie simultan la îndeplinirea Strategiei de la Lisabona și la îndeplinirea obiectivelor comunitare de la Kyoto și a altor obiective climatice și subliniază că, pentru a atinge obiectivele ambițioase în materie de mediu și pentru a realiza creșterea economică, ar trebui ca strategia de la Lisabona și pachetul privind energia să fie pe deplin integrate;

10. evidențiază, în acest context, faptul că abordarea problemelor legate de schimbările climatice va determina o serie de schimbări societale care vor contribui la crearea de noi locuri de muncă și noi sectoare, la combaterea sărăciei energetice și a dependenței de importurile de combustibili fosili și la furnizarea de beneficii sociale pentru cetățeni; subliniază că, în vederea atingerii acestui obiectiv, cooperarea la nivel internațional, regional și local este de importanță vitală;

11. mai mult, are convingerea că schimbările climatice pot fi combătute cu succes numai dacă cetățenii participă pe deplin la proces și sunt protejați în perioada de tranziție către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; subliniază, deci, faptul că politicile de combatere și adaptare vor împinge Uniunea Europeană spre un nou model de dezvoltare durabilă, care ar trebui să promoveze caracterul său social pentru a garanta consensul social;

12. subliniază necesitatea de a se obține, întâi și întâi, creșteri ample ale eficienței în toate domeniile vieții cotidiene și, într-un proces paralel, să se înceapă trecerea la un mod de producție și consum orientat către dezvoltarea durabilă, protejând conștient resursele pe baza surselor de energie regenerabile;

13. subliniază în acest context necesitatea de a se verifica compatibilitatea bugetului Uniunii Europene, ca și a instrumentelor de finanțare existente și viitoare, cu politica europeană de protecție a climei și de a se adopta, dacă este necesar, măsuri de adaptare a acestuia;

14. subliniază faptul că o politică de cercetare și dezvoltare de succes devine posibilă numai prin utilizarea practică a tehnologiilor de tip nou, asigurând accesul acestora la piață;

15. solicită efectuarea de cercetări cu privire la tendințele potențiale ale migrației produse de schimbările climatice și la presiunile ce apar astfel asupra serviciilor locale, pentru a informa procesele pe termen lung de planificare și de gestionare a riscurilor;

16. subliniază că aproape jumătate din populația lumii are sub 25 de ani și că deciziile luate azi în materie de politici referitoare la climă vor avea consecințe pe termen lung pentru cea mai numeroasă generație de tineri din istoria omenirii;

Dimensiunea internațională: perioada de după 2012, politica externă în domeniul climei și comerțul internațional

17. solicită insistent Comisiei și următoarelor președinții ale consiliului să își asume rolul conducător la negocierile internaționale pentru un acord referitor la perioada de după 2012 și să ajungă la o concluzie până în 2009, pentru a rămâne suficient timp necesar pentru ratificarea acordurilor viitoare de protecție a climei și a se evita un gol între perioadele de angajament;

18. subliniază faptul că noul acord privind schimbările climatice ar trebui semnat sub egida Organizației Națiunilor Unite și ar trebui să se bazeze pe principiul „responsabilității comune, dar diferențiate”, conform căruia lumea industrializată preia conducerea în ceea ce privește reducerea emisiilor lor interne, în timp ce țările în curs de dezvoltare se obligă, de asemenea, în conformitate cu Planul de acțiune de la Bali, să ia la nivel național măsurile adecvate de atenuare, în contextul dezvoltării durabile, sprijinite și înlesnite, într-o manieră măsurabilă, raportabilă și verificabilă, de tehnologie, finanțare și construirea de capacitate din țările industrializate;

19. subliniază faptul că acordul referitor la perioada de după 2012 trebuie să fie armonizat cu alte obiective ale agendei politice a Națiunilor Unite și ale Uniunii Europene, cum ar fi conservarea biodiversității, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului sau chestiuni de securitate, astfel încât să se poată exploata sinergiile politice;

20. solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze o politică externă privind schimbările climatice și să atragă atenția în repetate rânduri, în UE și misiunile diplomatice europene, asupra obiectivelor UE în materie de protecție a climei; în ceea ce îl privește, Parlamentul European se angajează să ridice în mod repetat problema obiectivelor UE în materie de protecție a climei și să apere aceste obiective în contactele sale cu parlamentarii altor state;

21. solicită Comisiei și statelor membre să integreze cerințele privind reducerile de emisii și măsurile de adaptare la consecințele schimbărilor climatice în programele de asistență pentru dezvoltare, și/sau să se indice aceste necesități în procesele decizionale ale agențiilor internaționale de asistență pentru dezvoltare, implicând, astfel, și sectorul privat, autoritățile publice și organizațiile neguvernamentale din țările sau regiunile vizate, prin intermediul parteneriatelor; subliniază faptul că ar trebui să se mobilizeze resurse suplimentare pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să abordeze provocarea schimbărilor climatice și că viitoarele inițiative în acest context trebuie să fie corelate oficial cu procesul UNFCCC și cu eforturile depuse în vederea îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului; salută lansarea de către UE a Alianței Globale privind Schimbările Climatice (GCCA) care urmărește sprijinirea adaptării la schimbările climatice în țările sărace aflate în curs de dezvoltare cele mai vulnerabile la schimbările climatice și reamintește, în acest sens, rezoluția sa din 21 octombrie 2008;

22. își însușește recomandările raportului Înaltului reprezentant pentru politica externă și de securitate comună și al Comisiei privind „Schimbările climatice și securitatea internațională” și subliniază necesitatea de a elabora o activitate diplomatică comunitară în domeniul climei, corespunzătoare, multilaterală și preventivă în acest sens, pentru ca aspectele climatice să poată fi legate într-o mai mare măsură de procesul de formare al relațiilor internaționale, împreună cu alți factori legați de relațiile internaționale precum creșterea populației și migrația determinată de climă, urbanizarea, necesarul de energie, prețurile în creștere la energie, ca și penuria de apă sau alimente;

23. solicită UE și statelor membre ca, în cadrul Strategiei europene de securitate (ESS) și al politicii europene de securitate și apărare să prevină, să monitorizeze și să acționeze cu privire la efectele schimbărilor climatice și la catastrofele naturale ce decurg din acestea și care afectează protecția civilă și siguranța umană, precum și cu privire la posibilele conflicte provocate de modificarea resurselor de apă și de teritoriu ca urmare a schimbărilor climatice;

24. solicită UE și statelor sale membre să consolideze parteneriatele existente în domeniul climei cu țările în curs de dezvoltare vizate și să încheie noi parteneriate acolo unde acestea nu există, furnizând sprijin financiar crescut pentru dezvoltarea și transferul de tehnologie, protecția proprietății intelectuale și construirea de capacitate instituțională;

25. solicită Comisiei și statelor membre să acorde cea mai înaltă prioritate eficienței energetice și resurselor regenerabile în contextul cooperării în materie de dezvoltare;

26. solicită Comisiei să urmeze strategii coordonate de negociere politico-economică și politico-ecologică în cadrul rundelor de negocieri ale OMC și a procesului din perioada de după 2012, pentru a comunica partenerilor de negociere un mesaj credibil privind obiectivele europene de protecție a climei și instrumentele dezvoltate pentru atingerea acestora și a neutraliza îngrijorările privitoare la barierele comerciale sau alte dezavantaje în relațiile comerciale cu țări terțe care nu au obiective obligatorii de protecție a climei și, de asemenea, a pune în aplicare principiul reciprocității, pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel global;

27. solicită ca președințiile Consiliului, Comisia și statele membre să adopte un rol de mediatori la nivel bilateral în procesul de negociere a unui acord pentru perioada de după 2012 pentru a se asigura succesul negocierilor referitoare la atingerea obiectivului de 2ºC;

Energia

28. subliniază faptul că Europa are nevoie de o politică comună și vizionară în domeniul energiei, atât în cadrul UE cât și în cadrul relațiilor externe, pentru a garanta un nivel înalt de securitate a furnizării de energie, cu respectarea cerințelor de dezvoltare durabilă, eficiența resurselor și neafectarea climei;

29. solicită UE să creeze o comunitate europeană a energiilor regenerabile pentru a promova cercetări și proiecte-pilot suplimentare în acest domeniu, precum și dezvoltarea rețelei pentru a permite integrarea optimă a resurselor regenerabile de energie;

30. solicită UE și statelor membre să asigure:

- dezvoltarea și investirea într-o infrastructură europeană de transport energetic (inclusiv rețeaua de energie electrică cu hidrogen lichid, cunoscută și sub numele de „supergrid”), necesară în vederea asigurării diversității în UE în materie de surse energetice;

- cercetarea continuă și dezvoltarea de proiecte-pilot legate de tehnologia din domeniul TIC (tehnologia informației și comunicațiilor), producția descentralizată și alte noi progrese tehnologice;

31. solicită UE și statelor sale membre să asigure o fază de tranziție privind mixul de energie, care să fie influențată de politicieni și condusă de antreprenori, în care utilizarea surselor regenerabile de energie să completeze treptat și apoi să reducă utilizarea carburanților fosili, prin intermediul susținerii publice de către autoritățile publice ale statelor membre și de la nivel comunitar, cuplată cu cel mai mare grad de cooperare posibil cu alte țări și organizații internaționale;

32. solicită statelor membre să sprijine un sentiment de proprietate între regiuni și cetățeni și să promoveze, folosind stimulente juridice și fiscale, utilizarea crescută a surselor de energie disponibile local;

33. solicită statelor membre să motiveze furnizorii de energie electrică prin sisteme de amortizare și mecanisme fiscale de stimulare să execute modernizările necesare în centralele electrice consumatoare de carburanți fosili pentru a se ajunge în acest mod la creșteri semnificative ale eficienței în producția convențională de energie electrică;

34. solicită statelor membre să garanteze accesul în rețea a energiei, gazului și electricității produse decentralizat, să îndepărteze barierele de acces la piață pentru furnizorii inovativi de energie electrică din sectorul energiilor regenerabile precum și să forțeze expansiunea cogenerării și trigenerării la nivel local, adaptând-l la obiectivele pe termen mediu;

35. propune, în calitate de componentă a unei politici energetice comunitare externe, crearea unor parteneriate pentru producerea de energie solară cu state terțe din spațiul mediteranean, care să vizeze într-o fază inițială generarea de energie solară și transferarea acestuia către Uniunea Europeană prin cabluri de înaltă tensiune și care, într-o a doua fază, a putea reprezenta fundamentul pentru producerea de electricitate și de hidrogen și astfel pentru trecerea la o economie bazată pe energii regenerabile;

36. face apel către UE, statele membre și comunitatea de afaceri:

- să investească în infrastructură, rețele și rețele de forță pentru producția, transportul și stocarea energiei solare și a hidrogenului;

- să pună la dispoziția țărilor terțe, prin intermediul unor parteneriate energetice, programe de dezvoltare pentru instituțiile, infrastructura precum și programele de instruire necesare pentru specialiștii locali, precum și căi de acces în rețea în vederea satisfacerii propriilor necesități;

37. face apel către statele membre să dezvolte în continuare conform posibilităților locale sau regionale cota de energie generată de vânt, care a devenit deja, prin promovare intensivă, o formă tradițională de exploatare a energiei, ca și cota de energie generată de apă și cea de energie geotermică în mixul energetic și să utilizeze în continuare potențialul de dezvoltare disponibil, printre altele prin intermediul inițiativelor europene de cercetare și a coordonării activităților de cercetare prin rețelele de excelență;

38. subliniază potențialul însemnat de utilizare a biomasei durabile pentru producerea de energie menită să diminueze emisiile de gaze cu efect de seră și se solicită elaborarea unei strategii europene de utilizare a biomasei durabile pentru producerea de electricitate și gaze și de energie termică și de răcire;

39. solicită Comisiei să prezinte o analiză cuprinzătoare a tuturor emisiilor în întregul ciclu de viață al surselor separate de bioenergie pentru a determina ce rol poate juca în viitor biomasa obținută din reziduuri și din culturi dedicate în calitate de sursă de energie; consideră că ar trebui analizate avantajele și dezavantajele oportunităților oferite de inovațiile în materie de creștere a animalelor și de utilizarea biotehnologiei pentru îmbunătățirea valorii calorice a biomasei, fără a aduce atingere rezultatului acestei analize;

40. consideră cogenerarea de energie termică și electrică ca fiind o opțiune eficientă, economică și ecologică;

41. recunoaște diversele abordări ale statelor membre privind energia nucleară și îndeamnă Comisia să acorde o atenție specială deșeurilor radioactive și întregului ciclu pentru a îmbunătăți siguranța;

42. consideră că cercetarea fezabilității tehnologice a fuziunii nucleare în reactorul de cercetare ITER ca fiind primul pas spre utilizarea comercială a acestei forme de energie și subliniază că atingerea acestui obiectiv depinde foarte mult de garantarea finanțării pe termen lung acestor activități de cercetare;

Biocombustibilii

43. constată că anumite tipuri de producție de biocombustibili pot avea un impact asupra prețurilor produselor alimentare, asupra pierderii biodiversității și defrișărilor și precizează, în același timp, că biocombustibilii trebuie produși într-un mod responsabil și printr-un proces durabil verificabil;

44. propune Comisiei să regândească conceptul unei cote pentru biocombustibili și să dezvolte politici flexibile care iau în considerare caracterul complex al producției de biocombustibili, inclusiv ciclul de viață al emisiilor de gaze cu efect de seră și aprecierea tuturor efectelor indirecte relevante;

45. consideră că implicarea țărilor în curs de dezvoltare într-o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea producției de biocombustibili este indispensabilă pentru a afla dacă se pot planifica din punct de vedere economic și dacă sunt rentabile, pentru a asigura producția de alimente și disponibilitatea acestora, pentru a se da un răspuns la problema sustenabilității ecologice a acestora și, nu în ultimul rând, pentru a permite dezvoltarea socială și a îmbunătăți pe termen lung veniturile, precum și pentru a garanta că țările în curs de dezvoltare beneficiază de formarea necesară astfel încât să poată respecta criteriile de durabilitate ale UE;

46. solicită Comisiei și statelor membre să intensifice cercetarea și dezvoltarea biocombustibililor avansați, să garanteze alocarea unor fonduri suficiente și să le asocieze unor obiective de dezvoltare fixe;

47. solicită Comisiei și statelor membre să folosească experiența câștigată din dezvoltarea în cadrul UE a unor criterii de durabilitate pentru a promova în mod activ dezvoltarea unui standard global în materie de biocombustibili;

Eficiența energetică

48. solicită Comisiei să propună un obiectiv obligatoriu de 20% pentru eficiența energetică până în 2020 și să însoțească propunerea în cauză de obiective concrete provizorii privind reducerile;

49. solicită o campanie informativă largă la nivel local adresată cetățenilor pentru creșterea eficienței energetice descentralizate, în care să se ofere proprietarilor de case și de apartamente termografii cu bilanțuri energetice referitoare la proprietățile acestora, precum și recomandări pentru finanțarea posibilelor măsuri de modernizare după modelul microcreditelor;

50. solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri active pentru a crește gradul de conștientizare a importanței tehnologiilor de informare și comunicare pentru îmbunătățirea eficienței energetice, a dezvoltării durabile și a calității vieții cetățenilor UE;

51. solicită ca, prin intermediul târgurilor, zilelor porților deschise și a seminarilor să se producă efecte de sinergie care să antreneze proprietarii imobiliari, furnizorii de servicii financiare, comercianții și alți actori din sectorul imobiliar;

52. solicită cere o coordonare europeană clară în vederea dezvoltării cogenerării și trigenerării de electricitate și integrarea acestor principii în instalațiile industriale pentru a se garanta puncte de plecare locale și regionale pentru măsurile de protecție a climei, crescând, în același timp, eficiența consumului de energie;

53. solicită Consiliului Afaceri economice și financiare (ECOFIN) să introducă rate reduse ale TVA-ului pentru energiile regenerabile și pentru bunurile și serviciile care asigură economii de energie; propune, în special, ca statele membre să creeze stimulente de modernizare prin intermediul reducerii TVA la aplicarea măsurilor de modernizare și dispozitivele utilizate pentru modernizare, prin orientarea taxelor pe pământ și proprietate către eficiența energetică a clădirilor și prin implementarea și promovarea deplină a certificatelor de performanță energetică;

54. propune, în calitate de stimulent pentru modernizarea imobilelor închiriate, reducerea impozitelor pe veniturile obținute prin închiriere proporțional cu investițiile în sistemele regenerabile de termoficare și electricitate și cu creșterea eficienței energetice;

55. observă, dată fiind durata îndelungată de viață a clădirilor, importanța crucială de a garanta că noile clădiri sunt construite cu respectarea celor mai înalte standarde de eficiență energetică, că clădirile existente sunt renovate pentru a respecta standardele contemporane și că se folosește cel puțin un nivel minime de energie din surse regenerabile în toate clădirile noi sau renovate care necesită energie termică sau de răcire;

56. propune ca statele membre să îmbunătățească și să extindă utilizarea certificatelor de eficiență energetică și să relaționeze recomandările cu stimulente financiare,

57. solicită instituirea unor standarde comunitare minime privind eficiența energetică pentru clădirile noi și renovate; solicită autorităților locale și asociațiilor profesionale din statele membre să stabilească criterii, orientări și legislație la nivel național sau decizii administrative în domeniul eficienței energetice a clădirilor noi pentru arhitecți și ingineri constructori, precum și norme de construcție privind eficiența energetică a construcțiilor noi și ale lucrărilor mari de renovare și să asigure, în acest context, aer curat și sănătos în interiorul clădirilor;

58. subliniază necesitatea includerii unor criterii minime de eficiență energetică într-o politică globală privind achizițiile publice pentru clădirile și serviciile la nivel național, regional și local, ca și modalitate de promovare a inovației în domeniul noilor tehnologii și de asigurare a accesului lor pe piață;

59. invită Comisia și statele membre să ofere sprijin activ pentru cercetare și dezvoltare tehnologică în domeniul tehnologiilor de iluminare și al aplicațiilor de iluminare inteligentă, astfel încât să poată fi promovată mai intens introducerea unei iluminări mai eficiente din punct de vedere energetic în spațiile publice interioare și exterioare - cu accent asupra diodelor electroluminescente (LED) cu o eficiență ridicată;

60. observă că renovarea și îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor, în special în țările unde acestea formează partea principală a pieței de locuințe, este modalitatea cea mai ușoară pentru economisirea energiei și reducerea emisiilor de dioxid de carbon; solicită Comisiei să revizuiască și să mărească limita existentă de 2% referitoare la fondurile structurale aplicabilă granturilor acordate pentru renovarea blocurilor;

61. observă că obiectivul pe termen lung în sectorul construcțiilor din Europa ar trebui să fie obținerea unor performanțe energetice neutre pentru clădirile rezidențiale până în 2015 și în noile clădiri comerciale și publice până în 2020 și consideră că acest obiectiv ar trebui extins pe termen lung pentru a include clădirile renovate;

62. face apel la comisie să adapteze cerințele de eficiență energetică pentru dispozitive electrice și electronice din toate domeniile de utilizare la tendințele de pe piață cel puțin o dată la cinci ani, conform principiului „produsului cel mai competitiv”, să actualizeze programele de etichetare sau clasele de eficiență și astfel să evite informarea eronată a consumatorilor;

63. solicită Comisiei să stabilească obiective comunitare stringente și să stabilească politici industriale integrate concepute pentru a asigura accesul la piață și folosirea unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv dezvoltarea unor obiective tehnologice comune (cum ar fi locuințele pasive), folosirea mai intensă a strategiilor politice integrate, cum ar fi piețele de referință și achizițiile publice ecologice, precum și sprijinirea normelor referitoare la conceperea produselor și standardele minime;

64. face apel la Comisie să aplice cu consecvenţă interdicţia dispozitivelor care prezintă mari pierderi de energie în modul de stand-by la aplicarea directivei privind designul ecologic(7), să facă obligatorie existenţa unei funcţii de decuplare automată şi să prescrie ca fiind obligatorii oprirea automată a dispozitivelor şi activarea modului de economisire a energiei chiar şi pentru instalaţiile cu motor mare, precum şi pentru dispozitivele şi maşinile cu utilizare industrială;

65. solicită cu insistenţă aplicarea timpurie şi riguroasă a cerinţelor din 2006 privind instalarea unor contoare inteligente pentru a creşte gradul de sensibilizare a consumatorului cu privire la utilizarea energiei şi pentru a ajuta furnizorii de energie să gestioneze mai bine cererea;

Mobilitate şi logistică

66. constată că modelul economic și social european se bazează pe asigurarea mobilității și disponibilității persoanelor, mărfurilor și bunurilor sub primatul eficienței temporare, în loc de garantarea eficienței resurselor și că de aceea în viitor este necesară o abordare combinată a ambilor factori;

67. solicită Băncii Europene de Investiții și sucursala sa care se ocupă cu capitalul de risc, Fondul European de Investiții, să lărgească semnificativ sprijinul pe care-l acordă eficienței energetice și dezvoltării surselor regenerabile de energie;

68. amintește actorilor afectați că sectorul transporturilor trebuie să respecte și obiectivele climatice ale UE de a diminua emisiile de CO2 până în 2020 cu cel puțin 20% și, dacă există un acord internațional, cu cel puțin 30% față de nivelurile din 1990 și să crească în aceeași perioadă eficiența energetică cu 20%;

69. solicită să se încurajeze un mix de politici cuprinzător format din măsuri care se susțin una pe cealaltă și care să vizeze o politică durabilă în sectorul transporturilor, inclusiv prin dezvoltarea tehnologiei vehiculelor (inovații ecologice), creșterea gradului de folosire a surselor alternative de energie pentru transport, crearea unor rețele distribuite pentru combustibilii ecologici, folosirea mai intensă a formelor de propulsie alternative, un management inteligent al transporturilor, modificări în modul de a conduce și a modalității de utilizare a autovehiculelor, o logistică mai bună, „coridoare verzi” și TCI pentru transporturi, o taxă pe emisiile de CO2 și modernizarea transportului în comun pentru a atinge obiectivul de emisii zero fără a ignora nevoia din ce în ce mai mare de mobilitate; subliniază că toate acestea ar putea fi promovate prin exprimarea clară a unor preferințe în cadrul achizițiilor publice;

70. consideră că trebuie acordată o prioritate specială aplicării principiului „poluatorul plătește” și solicită implicarea pe deplin a tuturor modurilor de transport în procesul de internalizare a costurilor lor externe; subliniază că atingerea acestui obiectiv va cere un mediu economic adecvat și solicită, astfel, statelor membre să revizuiască taxele și obligațiile fiscale respective;

71. salută Inventarierea ecologizării transporturilor de către Comisie, care prezintă măsurile legislative existente ca și cele necesare pentru o creștere durabilă a sectorului de transporturi;

72. subliniază importanța proiectelor de infrastructură pentru sectorul transporturilor; totuși, solicită ca impactul potențial asupra climei să fie luat în considerare în viitor în momentul planificării, concepției și construcției;

73. solicită Comisiei și statelor membre să exploateze potențialul sistemelor de navigație prin satelit în vederea creșterii eficienței energetice în domeniul transporturilor prin îmbunătățirea gestionării și organizării fluxurilor de trafic, furnizând informații în timp real privind mișcările de bunuri și de persoane și optimizând selecția rutelor și modurilor de transport;

74. regretă că provocările legate de realizarea unei planificări urbane eficiente din punctul de vedere al transportului și ecologică, care să prevadă zone pentru pietoni, piste de biciclete și acces flexibil către transportul public local, au fost abordate în multe cazuri inadecvat sau prea târziu sau au fost luate în considerare doar parțial;

75. face apel la orașele și comunitățile europene să ofere alternative flexibile și adaptate una la cealaltă la utilizarea autoturismelor și să extindă posibilitățile de mobilitate, de exemplu prin conectarea mai bună a rețelelor de transport local din centru și periferie existente și prin folosirea normelor de trafic rutier pentru a acorda prioritate transportului public în circulația din centrul orașelor;

76. subliniază potențialul transportului pe calea ferată ca mod de transport eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de CO2 scăzute, atât pentru transportul de bunuri pe distanțe mari și pentru traficul regional și de navetiști pe distanțe scurte și medii și solicită ca aceste priorități să se reflecte în criteriile aplicate pentru acordarea fondurilor regionale și de coeziune;

77. salută construirea și extinderea în cadrul UE, precum și la nivelul țărilor vecine, a rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) și solicită statelor membre încheierea cât mai curând cu putință a proiectelor de primă importanță, în special a proiectelor care sunt cele mai favorabile pentru climă, deoarece acestea sunt de o importanță vitală pentru logistica rețelelor de transport de mărfuri și pentru o politică europeană durabilă în ceea ce privește transportul;

78. subliniază rolul important al căilor navigabile interne pentru transportul de bunuri; subliniază natura ecologică a acestui sector și faptul că nu s-au atins nici pe departe limitele fizice ale acestei posibilități de transport;

79. regretă faptul că, în ciuda posibilității de a efectua, în interesul sectorului transporturilor ca întreg, un transfer modal spre căile ferate și căile navigabile interne pentru o proporție ridicată a transportului de bunuri, investițiile în extinderea căilor ferate au scăzut în ultimii zece ani;

80. face apel la statele membre și la autoritățile locale să încurajeze, prin măsuri legate de prețuri și alte stimulente, promovarea unui transfer modal de la transportul cu autoturismul la transportul public local și a celui rutier cu alte mijloace de transport mai ecologice, precum și prin investiții semnificative în infrastructura necesară, să extindă și să îmbunătățească masiv serviciul global, făcând transportul public mai atractiv; în perioada interimară, solicită o mai bună integrare a mijloacelor de transport private/individuale cu logistica referitoare la transportul integrat de pasageri/mărfuri și sistemele de transport public/colectiv; este convins că investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie însoțite de un serviciu feroviar mai bun;

81. accentuează însemnătatea sistemelor inteligente de gestionare a traficului, în interesul co-modalității și a înglobării lor în politica de transport comunitară, națională, regională și locală, deoarece acestea conduc la un transport mai sigur și mai ecologic; solicită dezvoltarea și folosirea unor sisteme de transport inteligente pentru gestionarea traficului și reducerea congestiei;

82. solicită statelor membre să promoveze co-modalitatea prin introducerea unor plăci de înmatriculare transferabile, în conformitate cu practicile existente, făcând mai atractivă pentru cetățeni folosirea sistemului feroviar pentru călătoriile lungi și pentru folosirea la nivel local, în punctul de începere și respectiv de încheiere a călătoriei, a unor autoturisme eficiente din punct de vedere energetic;

83. solicită UE și statelor membre să colaboreze strâns cu sectorul industrial pentru a crea în politica referitoare la piețe condițiile necesare pentru a introduce sistemele de transport inteligente – în special în ceea ce privește logistica și sistemele de gestionare a siguranței (ERTMS, RIS, eCall) – în gestionarea transporturilor;

84. sprijină planul comisiei de a desemna, împreună cu statele membre, „autostrăzi maritime” speciale, și are mari speranțe privind capacitatea viitorului „Spațiu european al transportului maritim fără bariere” de a promova și eficientiza transporturile maritime în Europa;

85. susține propunerile Comisiei de a mări taxele portuare în funcție de nivelurile poluării generate de vase și de a asigura alimentarea cu electricitate a vaselor aflate în port de pe țărm, și nu prin intermediul generatoarelor de pe nave;

86. consideră că șantierele navale și constructorii de nave ar trebui să se preocupe intens de noile tehnologii pentru creșterea eficienței cum ar fi introducerea velelor superioare, sistemul cu cavitate de aer, utilizarea căldurii reziduale pentru producerea de energie electrică, motoare mai eficiente, profile mai bune pentru carcasă și cârmă, prognoze mai exacte ale vremii pentru adaptarea cursului sau posibilitatea de a economisi combustibil prin vopsirea corpului navelor;

87. face apel la Organizația Maritimă Internațională să stabilească pentru sectorul transportului maritim un obiectiv de reducere și un standard minim pentru folosirea acestor tehnologii moderne la construcția de nave noi; solicită Comisiei să stabilească un obiectiv de reducere a emisiilor pentru transporturile maritime, dacă este necesar;

88. consideră că este nevoie de o abordare integrată în sectorul transporturilor aeriene, care să oblige industria globală a zborurilor aeriene, liniile aeriene și operatorii de aeroport deopotrivă să-și asume un obiectiv de reducere a emisiilor până în 2020 fără ca astfel să fie pus în discuție beneficiile reprezentate de comerțul cu cote de emisie în calitate de instrument de mărire a eficienței;

89. îndeamnă explicit UE și statele sale membre ca, înainte de aplicarea sistemului de comerț cu cote de emisie la sectorul aviatic, să implementeze și să extindă pe cât de eficient posibil Cerul european unic, precum și proiectul SESAR (Single European Sky Air Traffic Management), astfel încât să urmărească prioritar crearea unor blocuri de spațiu aerian flexibile și funcționale, ca și utilizarea flexibilă a spațiului aerian în ansamblu, pentru a putea utiliza imediat potențialele de reducere disponibile și a se diminua consumul de combustibil al avioanelor cu până la 12%;

90. încurajează producătorii de sisteme de propulsie și motoare pentru sectorul transporturilor să conlucreze, conform normelor Euro 6, dar și în plus, la o continuă îmbunătățire a eficienței mașinilor lor, să stabilească obiective sectoriale vizând creșteri masive ale eficienței și să cerceteze în continuare introducerea combustibililor alternativi pentru a contribui astfel la o creștere durabilă a sectorului;

91. solicită constructorilor de automobile să se orienteze spre modele mai mici, mai ușoare și mai eficiente pentru a permite mobilitatea individuală în limitele impuse de schimbările climatice și de resursele de petrol limitate;

92. solicită industriei de armament să se ocupe, de asemenea, de creșterea eficienței motoarelor și sistemelor sale de propulsie și să cerceteze posibilitățile de utilizare a combustibililor alternativi;

93. solicită tuturor statelor membre și instituțiilor UE să acorde activităților de C&D întregul sprijin necesar pentru tehnologiile de transport inovatoare și ecologice, cum ar fi hidrogenul, electricitatea, pilele de combustie, tehnologiile hibride sau biocombustibilii avansați;

94. solicită Uniunii Europene și statelor membre să adopte un cadru de sprijin specific pentru hidrogen, bazat pe surse regenerabile de energie, pentru a garanta mărirea ritmului de producere a vehiculelor pe bază de hidrogen; consideră că acest cadru ar trebui să facă referire la chestiunile legate de creșterea sprijinului comunitar pentru aplicațiile tehnologiilor legate de hidrogen la utilizatorul final, acordarea de sprijin de către statele membre pentru implementarea tehnologiilor specifice pentru hidrogen prin măsuri financiare cum ar fi stimulente fiscale și crearea unor piețe timpurii prin achiziția publică a unor vehicule cu emisii zero de către serviciile guvernamentale;

95. face apel la Comisie să întocmească până în 2010 un raport despre restricțiile care mai există cu privire la cabotaj și alți factori din Uniunea Europeană, care cauzează curse fără încărcătură și pierderi de eficiență pe piața internă; consideră că o logistică eficientă și eficace în domeniul transportului de mărfuri, folosită ca parte integrantă a sistemului comunitar de transporturi, sunt cheia mobilității durabile în Europa, precum și cheia pentru folosirea optimă a resurselor energetice, pentru crearea de locuri de muncă, pentru protecția mediului și pentru lupta împotriva schimbărilor climatice;

Turism și monumente culturale

96. își exprimă îngrijorarea față de amenințarea reprezentată de fenomenele meteorologice extreme și de schimbările climatice pe termen lung pentru monumentele culturale din Europa și solicită statelor membre să redacteze o listă uniformă, coordinată la nivel european, a monumentelor culturale europene periclitate de schimbările climatice;

97. face apel la Comisie, la statele membre și la regiuni să ia măsuri cuprinzătoare de adaptare și prevenire în zonele turistice sezoniere sensibile la variațiile de climă unde nu există oferte alternative – cum ar fi asigurarea alimentării cu apă, protecția împotriva incendiilor în zonele de pădure, luarea de precauții față de topirea ghețarilor și îmbunătățirea protecției litoralului – pentru a ține cont de importanța economică a turismului și a infrastructurii necesare pentru crearea de locuri de muncă și realizarea de venituri și a contracara daunele economice semnificative de-a lungul întregului lanț valoric;

98. consideră că în anumite regiuni continuarea expansiunii sectorului turistic este rezonabilă din punct de vedere economic și justificabilă din punct de vedere ecologic doar în condițiile includerii efectelor probabile ale schimbărilor climatice la nivel local (cum ar fi lipsa acută de apă, dispariția zăpezii sau dispariția ghețarilor) în momentul analizării posibilităților de dezvoltare a zonei;

99. face apel la sectorului turistic să colaboreze cu comunitățile locale și asociațiile economice la elaborarea de strategii integrate în vederea reducerii emisiilor și creșterii eficienței energetice a sectorului – în special în transport și în industria hotelieră – și, de asemenea, să conceapă măsuri de promovare a ecoturismului și de protecție a amenajărilor turistice de fenomenele climatice extreme;

100.    recomandă dezvoltarea unor tipuri mai ecologice de turism, cum ar fi turismul social, turismul sportiv sau turismul cultural și subliniază faptul că destinațiile turistice de predilecție ar trebui să fie cele care respectă și protejează mediul;

Sistemul de comercializare a cotelor de emisie și emisiile industriale

101.    solicită includerea în standardele de raportare ale societăților a auditurilor efectuate la locul de muncă privind schimbările climatice pentru a crește transparența în ceea ce privește monitorizarea politicilor ecologice și reducerea emisiilor;

102.    solicită ca toate instituțiile comerciale și necomerciale să raporteze în mod public, anual, cu privire la cantitatea de gaze cu efect de seră emise, măsurile luate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, activitățile întreprinse pentru recalificarea angajaților (în cazul închiderii în urma unei scurgeri de CO2 dovedite) și veniturile obținute în urma operațiunilor efectuate în cadrul sistemului de comercializare a emisiilor; solicită Comisiei să monitorizeze aceste activități și să raporteze Parlamentului cu privire la progresul realizat de sectoarele industriale în ceea ce privește reducerea emisiilor;

Agricultura și creșterea animalelor

103.    solicită Comisiei să ia în considerare, fără a prejudeca rezultatele, includerea explicită a agriculturii într-o politică integrată europeană viitoare privind schimbările climatice și elaborarea obiectivelor obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv metanul și protoxidul de azot, din sectorul agriculturii, exploatând tot potențialul existent;;

104.    indică faptul că printr-o cultivare optimizată a terenurilor se mărește conținutul de humus din pământ, precum și faptul că printr-o mai bună gestionare a cultivării și evitarea pârloagelor necultivate, suprafețele cultivabile pot juca un rol mai important decât până acum în stocarea carbonului;

105.    consideră că o practică optimizată de depozitare și împrăștiere a fertilizatorilor minerali poate aduce o contribuție esențială la reducerea emisiilor de gaz ilariant; solicită în acest sens intensificarea fertilizării cu amestecuri organice în locul fertilizatorilor minerali;

106.    solicită efectuarea unor analize economice referitoare la rentabilitatea anumitor practici de cultivare regionale în condiții climatice diferite pentru a identifica posibilitățile de adaptare și a înlesni o reorientare spre alți cultivari;

107.    solicită ca să se întreprindă activități de cercetare în domeniul noilor tehnologii și activități de dezvoltare a acestora, inclusiv în domeniul biotehnologiei pentru creșterea semințelor și a plantelor și în domeniul tehnologiei genetice ecologice, precum și îmbunătățirea protecției plantelor, în vederea implementării unei politici de protecție a climei în agricultură; solicită, de asemenea, finanțarea activităților de cercetare și dezvoltare a unor metode noi, mai ecologice, de cultivare și administrare a fermelor și pentru implementarea lor prin scheme-pilot, care ar trebui să cuprindă seminarii și programe educaționale atât pentru fermierii noi, cât și pentru cei existenți, pentru a contribui la adaptarea agriculturii la schimbările climatice;

108.    își exprimă opinia că, pentru ca practicile agricole să țină cont de schimbările climatice, trebuie difuzate noi cunoștințe tehnice de gestionare a pământului și a apei, și că formarea profesională a tinerilor fermieri ar trebui să cuprindă efectele schimbărilor climatice sau relevanța climatică a producției agricole;

109.    recunoaște că cultivarea cerealelor și a plantei soia pentru furajarea animalelor este responsabilă pentru producerea unor emisii substanțiale de gaze de seră; reamintește raportul întitulat „Umbra lungă a șeptelului” („Livestock’s Long Shadow”) redactat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU în noiembrie 2006, care menționează că industria creșterii animalelor este responsabilă pentru 18% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial; consideră că ar trebui încurajată trecerea de la creșterea intensivă a animalelor la niște sisteme durabile extensive, iar consumul total de carne ar trebui să fie redus, în special în țările industrializate;

110.    solicită o verificare și, după caz, o îmbunătățire a rațiilor de furaj în producția de carne și lapte pentru a se ajunge la o reducere a formării metanului în rumenul rumegătoarelor; solicită ca toate măsurile luate în sectorul creșterii animalelor cu privire la furajare și reproducere să fie supuse unui studiu de impact în domeniul sănătății și bunăstării animalelor și solicită ca aceste măsuri să nu fie implementate dacă există efecte adverse asupra animalelor implicate;

111.    recunoaște faptul că extinderea instalațiilor de biogaz pentru obținerea de energie prin prelucrarea gunoiului de grajd poate avea o contribuție semnificativă din punct de vedere economic și ecologic pentru reducerea emisiilor de metan rezultate în urma creșterii animalelor;

Păduri

112.    este de părere că pe viitor politica europeană în ceea ce privește clima trebuie să aibă ca obiectiv conservarea pădurilor tropicale și a pădurilor boreale încă existente și, de asemenea, prezervarea pădurilor europene și reîmpădurirea; subliniază faptul că centurile de terenuri împădurite în jurul zonelor urbane și a centrelor industriale vaste pot juca un rol important;

113.    este de părere că ar trebui să se dezvolte o schemă de compensare de durată în silvicultură prin intermediul UNFCCC pentru ca astfel combaterea distrugerii pădurilor să poată contribui într-adevăr la reducerea emisiilor, și solicită crearea unui stimulent economic clar pentru conservarea de durată a pădurilor virgine și a marilor suprafețe împădurite printr-o utilizare sustenabilă, în care valoarea de utilizare trebuie măsurată într-un raport mult mai strâns cu „serviciile ecologice” și funcțiile sociale pe care le aduce;

114.    solicită, în cadrul unei piețe globale de cote CO2 acordarea de stimulente economice acelor țări care dispun încă de vaste regiuni împădurite natural, pentru a le păstra recunoscând cantitatea de carbon acumulată în fiecare an de către o pădure conservată în mod riguros; în acest context, propune să se verifice dacă este utilă o concentrare exclusivă pe pădurile tropicale;

115.    face apel la UE în colaborare cu comunitatea internațională să construiască sisteme de supraveghere aeriană și prin satelit și infrastructura necesară pentru o conservare de durată în special a pădurilor tropicale; propune crearea unui fond global sub auspiciile băncii mondiale pentru construirea de sisteme de supraveghere;

116.    consideră că sistemele de supraveghere pentru protejarea pădurilor pot fi eficiente doar atunci când pe termen lung se creează și se mențin sprijinul instituțional necesar și organisme administrative cu personal calificat;

117.    indică în acest sens și necesitatea unor programe de monitorizare a pădurilor europene care să permită detectarea din timp a unei eventuale infestări cu paraziți, precum și a unei modelizări științifice a riscului în legătură cu zonele împădurite predispuse la valuri de caniculă, incendii naturale și secetă și luarea de contramăsuri corespunzătoare pentru protejarea pădurilor;

118.    este de opinia că inventarele naționale ale pădurilor efectuate de statele membre sunt o sursă importantă de informații pentru evaluarea stării generale a pădurilor europene și a însemnătății sale ca absorbant de CO2; solicită Comisiei nu doar să accelereze prezentarea și evaluarea de către statele membre a datelor colectate ci și să exploateze cele mai bune practici existente la nivelul statelor membre;

119.    constată că, datorită proprietăților aferente ciclului său de viață, lemnul reprezintă o opțiune „mai ecologică” în construcții decât oțelul și betonul, întrucât înmagazinează dioxid de carbon producția sa necesitând mult mai puțină energia decât în cazul alternativelor iar subprodusele acestuia putând fi folosite pentru producerea de energie regenerabilă; constată în continuare că utilizarea lemnului ca material de construcție va ajuta la scoaterea permanentă a emisiilor de carbon din ciclul carbonului, înlocuind materiale energofage precum betonul;

120.    evidențiază faptul că în UE ar trebui să se implementeze o gestionare sustenabilă a pădurilor, care să-și propună obiective largi sociale, economice și de mediu; observă că pe termen gestionarea sustenabilă a pădurilor își propune să crească cantitatea de carbon conținută în păduri; constată totodată că pădurile tinere, în dezvoltare și bine gestionate sunt bune absorbante de carbon și, prin urmare, consideră în zonele în care se fac tăieri de copaci ar trebui să planteze alți copaci în loc; consideră că, simultan, pădurile mai bătrâne trebuie protejate întrucât joacă un rol important în menținerea biodiversității;

Protecția solului

121.    recomandă extinderea activității științifice și verificarea stării solului pentru a putea să contracareze la timp eroziunea, pierderea terenurilor agricole și biodiversitatea;

122.    solicită Consiliului să aprobe poziția sa comună referitoare la Directiva-cadru privind protecția solului pentru a introduce un instrument comunitar efectiv de combatere a efectelor despăduriri, eroziunii și deșertificării;

123.    face apel la statele membre să stabilească o politică de protecție a solului prin metode potrivite de tratare a solului, care să țină cont de importanța materiilor organice din sol pentru fertilitatea solului, pentru capacitatea de a reține apă și pentru capacitatea de a funcționa ca un depozit de carbon și să ia în considerare posibilitățile utilizării cărbunilor produși din biomasă,

124.    în acest sens indică însemnătatea unei abordări a ecosistemului pentru evitarea și diminuarea efectelor eroziunii solului, ale distrugerii permafrostului, ale deșertificării, ale invaziei speciilor străine și ale incendiilor;

Gestionarea apei

125.    este de părere că o planificare strategică și o integrată resurselor de apă bazate pe măsuri în sectorul aprovizionării și pe ierarhizarea utilizărilor apei sunt esențiale pentru o contracarare eficientă a efectelor schimbărilor climatice asupra disponibilității și fluctuațiilor resurselor de apă;

126.    este de părere că o gestionare integrată a resurselor de apă ar trebui să conțină strategii pentru o utilizare mai eficientă a apei, economisirea apei, raționalizarea și limitarea consumului de apă și creșterea sensibilității consumatorilor față de un mod de consum de apă sustenabil și să răspundă la întrebări legate de potențiala captare și înmagazinare a apei de ploaie în rezervoare naturale și artificiale, ca și la întrebări privind riscul și efectele inundațiilor și secetei; consideră că ar trebui încurajate măsurile de stabilire a unei ierarhizări eficiente a utilizărilor apei și reamintește că ar trebui să se prefere o abordare axată pe cerere în gestionarea resurselor de apă;

127.    solicită Comisiei asumarea unui rol transfrontalier de coordonare important, în special prin formarea de rețele și finanțarea cercetării în domeniul tehnologiilor inovatoare pentru desalinizarea apei de mare, pentru noi sisteme de irigație și pentru consumul agricol și urban de apă, precum și pentru stimularea proiectelor pilot pentru diminuarea efectelor secetei sau inundațiilor; solicită înființarea rapidă a Observatorului European pentru secetă, deșertificare, inundații și alte efecte ale schimbărilor climatice pentru a colecta informații și a asigura o reacție mai eficientă printr-un sistem de alertare rapidă;

128.    consideră că pentru a oferi stimulente adecvate pentru eficientizarea utilizării resurselor de apă statele membre ar trebui să țină seama în politicile lor privind apa de principiul recuperării costurilor serviciilor de aprovizionare cu apă și de principiul „poluatorul plătește”;

Pescuitul

129.    accentuează faptul că anumite metode actuale de pescuit reduc și mai mult rezistența stocurilor de pește și de animale marine la efectele schimbărilor climatice;

130.    este încredințat că un plan cadru cuprinzător în ceea ce privește mările, astfel cum e prevăzut în directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin(8), este necesar pentru a se garanta o gestionare mai bună și mai sustenabilă a mediului marin și a resurselor marine; avertizează că altfel zonele europene marine protejate ar putea deveni ultimele oaze de biodiversitate într-un ocean pustiu;

131.    salută hotărârea Comisiei de a mări capacitatea de rezistență a stocurilor de pește ca și a întregului ecosistem maritim prin stabilirea de cote de pescuit pentru pescuitul industrial pe baza criteriilor sustenabilității;

132.    este de părere că modificările de mediu cauzate de schimbările climatice pot duce la necesitatea dislocării acvaculturilor, ceea ce conduce la dezavantaje economice pentru zonele respective; atrage însă atenția asupra efectelor negative pe care o posibilă dislocare a acvaculturilor le poate avea asupra ecosistemelor afectate și solicită, în acest sens, evaluări obligatorii ale impactului;

Gestionarea deșeurilor și resurselor

133.    recunoaște că ierarhizarea deșeurilor este un leitmotiv al politicii europene în domeniul deșeurilor; invită Comisia să propună obiective procentuale pentru reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor; solicită revizuirea și înăsprirea obiectivelor, dacă se dovedește necesară;

134.    constată că evitarea producerii de deșeuri – de exemplu prin optimizarea ambalajelor – este cea mai bună modalitate de reducere a emisiilor directe ale sectorului; subliniază, totodată că, pe termen lung, prevenirea producerii deșeurilor implică schimbări în metodele de producție și în comportamentul de consum;

135.    accentuează faptul că colectarea separată a deșeurilor biologice precum și reciclarea materialelor contribuie într-o proporție însemnată la evitarea emisiilor directe din spațiile de depozitare a deșeurilor;

136.    consideră că evitarea transporturilor de deșeuri nesortate pe distanțe mari poate fi o soluție pentru limitarea emisiilor directe din sectorul deșeurilor ; consideră că transportul transfrontalier în interiorul UE al deșeurilor menajere mixte ar trebui să fie limitat la minimum; este de opinie că ar trebui combătut exportul ilegal de material reciclabil în afara UE pentru a evita „exporturile de emisii” și a păstra materiile prime valoroase în UE;

137.    este de părere că după o fază de tranziție, statele membre ar trebui să înceteze definitiv depozitarea gunoiului menajer nesortat întrucât o mai bună utilizare a sistemelor de reciclare existente sau construirea unor sisteme complet noi pot îmbunătăți întregul tratament al deșeurilor și pot exploata potențialul existent de reducere a gazelor cu efect de seră cu ajutorul tehnologiilor existente; solicită în acest sens o captare obligatorie a metanului din spațiile de depozitare existente pentru producerea de căldură;

138.    vede în valorificarea energetică a deșeurilor presortate cu cogenerare ulterioară în cazul controalelor stricte ale emisiilor o posibilitate de recuperare a energiei cu un grad de eficiență ridicat, care poate fi utilizat cu încredere la reducerea emisiilor indirecte de gaze cu efect de seră și înlocuiește combustibilii fosili;

139.    consideră că intensificarea cercetării și dezvoltării în domeniul tratării deșeurilor și al gestionării resurselor este vitală și subliniază necesitatea aplicării imediate a noilor tehnologii inovatoare în acest domeniu;

140.    recunoaște, în contextul negocierilor pentru un acord pentru perioada de după 2012 și al implicării statelor terțe, că aplicarea mai consecventă a standardelor europene pentru tratamentul deșeurilor este o posibilitate de a corela obiectivele politice de dezvoltare – cum ar fi o protecție mai bună a sănătății umane și a mediului – cu noi posibilități economice și cu o contribuție pozitivă la combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial;

141.    solicită Comisiei să întreprindă o verificare a implicării sectorului deșeurilor în comerțul cu cote de emisie și în privința compatibilității proiectelor CDM;

Măsuri de ajustare

142.    reamintește cererile enunțate în rezoluția susmenționată din 10 aprilie 2008 și invită Comisia să publice fără alte întârzieri Cartea albă promisă de stabilire a unui cadru de coordonare la nivel UE pentru planificarea măsurilor de adaptare;

143.    Evidențiază faptul că deși principiul subsidiarității trebuie respectat în mod corespunzător și deși este importantă recunoașterea rolului cheie al autorităților regionale și locale, totuși, în zonele mai vulnerabile cum ar fi zonele montane și litorale, acțiunile la nivel comunitar sunt esențiale pentru a apăra în mod adecvat biodiversitatea prin consolidarea rețelei Natura 2000 și prin integrarea măsurilor eficiente de adaptare în cadrul politicilor UE în domeniul coeziunii, agriculturii, apei și resurselor marine;

144.    subliniază din nou necesitatea coerenței și coordonării integrate a măsurilor de adaptare la nivel UE, precum și a examinării unor eventuale sinergii, inclusiv cu acordurile internaționale referitoare la anumite regiuni sau teritorii la care Comunitatea Europeană este parte; își reiterează solicitarea privind stabilirea unui cadru la nivel UE pentru planificarea măsurilor de adaptare;

145.    subliniază importanța publicării de către Comisie a Cărții sale Verzi privind coeziunea teritorială, care subliniază necesitatea unei abordări integrate a politicilor sectoriale pentru ameliora impactul teritorial combinat al UE și al politicilor naționale și regionale; prin urmare, solicită optimizarea procedurilor aferente fondurilor structurale pentru a le permite să aducă o contribuție tot mai mare la măsurile vizând clima;

Sănătate

146.    subliniază importanța spațiilor verzi din zonele urbane pentru sănătatea populației, calitatea aerului și reținerea carbonului, precum și pentru contracararea schimbărilor climatice; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților locale să conserve și să extindă spațiile verzi existente din zonele urbane și să creeze altele noi;

147.    accentuează rolul de coordonare al UE în special în crearea de sisteme automate sau continue de monitorizare a poluării și de avertizare rapidă a valurilor de caniculă, a perioadelor îndelungate de îngheț și a inundațiilor, precum și în îmbunătățirea unei colectări sistematice de date legate de sănătate, condițiile meteo și mediu, precum și date statistice;

148.    subliniază că schimbările climatice vor juca un rol important în creșterea incidenței anumitor boli, ca efect al schimbărilor inevitabile în natura ecosistemelor, care vor afecta printre altele animalele, plantele, insectele, protozoarele, bacteriile și virușii;

149.    subliniază importanța extraordinară a dobândirii de expertiză specifică în domeniul efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății umane, îndeosebi în legătură cu anumite boli infecțioase și induse de paraziți;

150.    subliniază că deși programul pentru 2008-2013 privind sănătatea populației își propune ca obiectiv principal să acționeze asupra factorilor tradiționali care influențează sănătatea (dieta, fumatul, consumul de alcool și droguri) ar trebui să se concentreze și pe anumite provocări noi în domeniul sănătății și să studieze factorii de mediu determinanți care rezultă în urma schimbărilor climatice;

151.    subliniază rolul de coordonare al UE și al Centrului european pentru prevenirea și controlul bolilor pentru furnizarea de sfaturi pentru populație în privința evitării bolilor provocate de insecte prin utilizarea de îmbrăcăminte de protecție, plase pentru pat și produse insecticide;

152.    precizează ca măsuri posibile colectarea și evaluarea datelor relevante cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății umane, întărirea capacității de răspuns la catastrofe, serviciile de sănătate publică, și planificarea situațiilor de urgență, susținerea măsurilor de promovare a sănătății în toate sectoarele ca și măsurile de sensibilizare, cum ar fi de exemplu furnizarea de informații privind noile tipuri de pericole pentru sănătate, indicații de avertizare și indicații concrete pentru evitarea expunerii, cu referire în special la bolile care pot fi transmise de către insecte și la valurile de căldură;

153.    subliniază că bolile tropicale transmise de paraziți sau țânțari și alți agenți patogeni, întâlnite de obicei în zonele tropicale, ar putea să apară la latitudini și altitudini mai mari, reprezentând noi amenințări pentru oameni;

154.    consideră că este nevoie de cercetare în domeniul medical și farmaceutic pentru a se crea medicamente și vaccinuri pentru bolile noi, care ar trebui să fie puse la dispoziția populației afectate la un preț convenabil;

Creștere și locuri de muncă

155.    este de opinie că Europa deține o poziție de plecare excelentă în cursa globală pentru o economie cu emisii scăzute și că ar trebui să folosească această situație pentru a declanșa un impuls inovator care să creeze întreprinderi și locuri de muncă noi și competitive în domeniul tehnologiilor curate, al energiilor regenerabile și al întreprinderilor nepoluante, precum și abilități profesionale specifice pentru a contrabalansa pierderile de locuri de muncă din sectoarele cu emisii ridicate de CO2, în acord deplin cu strategia de la Lisabona ; solicită Comisiei și statelor membre să identifice schimbările structurale rezultate din implementare politicilor vizând schimbările climatice și solicită Comisiei să propună, periodic, măsuri de susținere a celor mai afectate categorii de populație;

156.    atrage atenția asupra riscului unei atitudini pesimiste care ar putea conduce la ratarea șanselor economice pe care le oferă schimbările climatice și măsurile politice pentru combaterea lor, accentuând necesitatea unei atitudini optimiste din partea partenerilor sociali care vor fi direct implicați în stimularea economiei și a posibilităților de reeducare și absorbție a lucrătorilor disponibilizați ca urmare a adaptării la schimbările climatice și a combaterii acesteia; consideră că consensul public și social va fi crucial pentru câștigarea cursei globale pentru eficiență, inovație, materii prime și noi tehnologii și piețe;

157.    este de părere că potențialul de creștere și ocupare a forței de muncă poate fi exploatat pe deplin doar prin facilitarea concomitentă a accesului la piață și prin înlăturarea piedicilor birocratice care împiedică utilizarea tehnologiilor disponibile;

158.    invită statele membre să verifice compatibilitatea dispozițiilor existente cu obiectivele politicii în domeniul climei și să dezvolte stimulente care să înlesnească trecerea la o economie cu emisii scăzute de CO2,

159.    invită partenerii sociali, precum și patronatul și sindicatele din statele membre și la nivel UE să dezvolte strategii economice comune pentru fiecare sector, pentru a identifica și exploata strategic potențialul disponibil,

Promovarea tehnologiilor viitorului

160.    este de părere că ar trebui lansată și dezvoltată o abordare combinată în ceea ce privește diminuarea emisiilor și un proces separat de reînnoire tehnologică în cadrul unei politici europene integrate în domeniul climatic, în vederea asigurării resurselor pentru generațiile viitoare;

161.    este de părere că tocmai în ceea ce privește neutralitatea tehnologică a abordării UE că chestiunea utilizării sigure din punct de vedere ecologic a CSS ar trebui discutată pe larg și cu implicarea părților interesate din sectorul public și privat, fără idei preconcepute legate de rezultatul discuțiilor; susține promovarea cooperării internaționale pentru încurajarea transferului de tehnologie, în special cu acele țări emergente care se bazează încă pe cărbunele local ca combustibil;

162.    este de părere că pentru dezvoltarea noilor generații de tehnologii și pentru aplicarea pe scară mai largă este nevoie de susținerea financiară semnificativă a cercetării și a dezvoltării pe termen lung;

163.    încurajează membrii UNFCCC să accepte CSS ca transfer de tehnologie în cadrul CDM în conformitate cu acordurile de la Marrakech privind Protocolul de la Kyoto;

164.    solicită Comisiei și statelor membre să reacționeze prin intermediul cercetării și măsurilor de sensibilizare a populației la posibilul pesimism al populației legat de aplicarea CCS;

165.    propune ca politica europeană integrată referitoare la climă să aibă în vedere propuneri pentru mecanisme de încurajare și măsuri de stimulare fundamentale, astfel încât să poată fi începută înnoirea tehnologică necesară, costurile curente pentru tehnologii scumpe, dar noi, să poată fi scăzute și în viitor să poată fi stabilite și atinse obiective de reducere mai stricte,

166.    recomandă statelor membre să aibă în vedere mijloace de accelerare a implementării tehnologiilor nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi subvențiile directe pentru consumatorii care investesc în tehnologii ca, de ex. panouri solare, pompe geotermale, pompe de căldură pentru aer/apă/sol și arzătoare de sobe mai curate;

167.    propune în acest scop măsuri paralele, cum ar fi participarea economiștilor, a inginerilor și a economiei private la un „proces Kyoto plus” instituționalizat și paralel, asemănător cu metoda eficientă a protocolului de la Montreal pentru protecția stratului de ozon;

168.    cere crearea unui fond climatic și/sau a unor fonduri corespunzătoare în statele membre și vede aici posibilitatea de a crea un stoc de capital pentru finanțarea unei politici viitoare referitoare la climă, având în vedere caracterul condiționat al oricărei planificări actuale în ceea ce privește măsurile individuale ale respectivei politici și investițiile și solidaritatea pe care le va presupune;

169.    propune folosirea acestui stoc de capital pe piața de capital pentru a înlesni recuperarea lui de către actorii economici și o (re)investire în tehnologiile de viitor, piața fiind astfel factorul de decizie în stabilirea tehnologiilor care ar trebui să fie utilizate în viitor pentru a atinge obiectivele de protecție a climei pe termen mediu și lung, în loc ca aceste tehnologii să fie impuse prin lege;

170.    subliniază ferm că, pe termen lung, soluții eficiente la problema schimbărilor climatice vor fi oferite, de asemenea, de inovațiile științifice atât în domeniul producției, distribuției și utilizării energiei, cât și în alte domenii conexe, ceea ce va restrânge în mod eficient producerea de gaze cu efect de seră fără a crea probleme de mediu adiacente;

171.    subliniază importanța celui de al șaptelea program cadru de cercetare pentru dezvoltarea de forme nepoluante de energie și solicită Consiliului și Comisiei să susțină această prioritate și în următoarele programe cadru de cercetare;

Sisteme inteligente de computere și TIC

172.    propune următoarelor președinții ale consiliului să abordeze ca o prioritate a agendei lor de lucru domeniul de viitor reprezentat de TIC și importanța acestora pentru combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

173.    face apel la UE și statele membre să stimuleze testarea, validarea, introducerea și răspândirea ulterioară a metodelor bazate pe computere și TIC, în vederea dematerializării și îmbunătățirii eficienței energetice - mai ales prin îmbunătățirea logisticii transportului de marfă, înlocuirea vizitelor de afaceri cu tele și videoconferințele, optimizarea rețelelor de electricitate, a performanței energetice a clădirilor și a iluminatului inteligent - în colaborare cu industria, consumatorii, autoritățile, instituțiile de învățământ superior și de cercetare;

Finanțare și chestiuni legate de buget

174.    este de părere că UE ar trebui să se angajeze politico-financiar atât în domeniile de bază ale promovării și dezvoltării tehnologiilor utilizate în lupta împotriva schimbărilor climatice și ale asistenței pentru dezvoltare în domeniul climei, cât și în vederea susținerii măsurilor de adaptare transfrontaliere, măririi eficienței și asistenței în caz de dezastre – în conformitate cu principiul solidarității promovat de UE;

175.    solicită Comisiei să întocmească un inventar al tuturor instrumentelor de finanțare existente și al importanței lor pentru obiectivele europene de protecție a climei și să elaboreze propuneri pentru viitorul cadru financiar pe baza „auditului de climă”, în vederea armonizării liniilor bugetare cu cerințele politico-climatice necesare, fără a exclude posibilitatea creării de noi fonduri și a alocării de noi resurse către acestea;

176.    solicită Consiliului să analizeze problematica resurselor nefolosite angajate din bugetul UE, pentru a reorienta aceste resurse, acolo unde este necesar, către obiectivele politicii în domeniul climei;

177.    subliniază, în calitate sa de autoritate bugetară împreună cu Consiliul, că ar trebui să se acorde prioritate maximă problemei schimbărilor climatice și măsurilor pentru combaterea acestora în următoarea perspectivă financiară;

Educație, formare, raportare, etichetare și sensibilizare

178.    face apel la instituțiile competente din statele membre să creeze noi cariere și, de asemenea, să adapteze atât formarea profesională practică cât și școlile de meserii și cursurile în instituțiile de învățământ superior cu profil tehnic și în universități la provocările specifice pieței muncii determinate de schimbările economice structurale, care sunt accelerate prin schimbările climatice și efectele sale;

179.    recunoaște rolul important pe care îl au lucrătorii și reprezentanții acestora în ecologizarea companiilor și a locurilor de muncă, la nivel național și transnațional, și solicită sprijin comunitar pentru crearea, schimbul și răspândirea de practici recomandate;

180.    solicită Comisiei să elaboreze strategii de comunicare pentru diseminarea către populație a informațiilor științifice privind schimbările climatice (pe baza ultimelor descoperiri ale IPCC), strategiile de economisire a energiei, măsurile de creștere a eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabile; în plus, sugerează că programele UE de schimb experiență între tineri să se axeze pe proiectele comune de sensibilizare în privința schimbărilor climatice și, în consecință, solicită Comisiei să comande anual, prin intermediul publicației Eurobarometru, un sondaj de opinie în rândul cetățenilor UE de măsurare a atitudinilor și percepțiilor cetățenilor în legătură cu schimbările climatice și, totodată, solicită introducerea de standarde generale și simple de eficiență pentru toate domeniile vieții cotidiene și pentru crearea de stimulente (de ex. de natură fiscală) pentru o atitudine responsabilă în privința consumului de energie;

181.    face apel la statele membre ca, împreună cu furnizorii de electricitate, să intre în dialog cu cetățenii pentru a convinge opinia publică de necesitatea, din punct de vedere energetic și climatic, de a crește eficiența centralelor electrice moderne pe bază de carburanți fosili, incluzând și o discuție privind captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC);

182.    solicită Comisiei să facă schimb de informații cu cetățenii și statele membre privind proiectele de succes precum „ziua fără autoturisme” din cadrul „Săptămânii Europene a Mobilității” și pune accent pe necesitatea de a-i determina pe cetățeni să se gândească la mobilitatea lor urbană și, prin urmare, să-și reconsidere propria atitudine în calitate de participanți la trafic în orașele lor și să nu limiteze noțiunea de „mobilitate individuală” la utilizarea propriului autoturism, ci să o extindă la toate formele de deplasare individuală din orașe și aglomerații urbane, cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, partajarea și utilizarea în comun a autoturismelor, taxi-urile și mijloacele de transport public local;

183.    salută reuniunea celor mai mari orașe din lume sub auspiciile C40, în special posibilitatea schimbului de experiență în ceea ce privește metodele garantate de reducere a gazelor cu efect de seră la nivel global și posibilitatea de a învăța unii de la ceilalți;

184.    subliniază în special necesitatea de a informa și de a se consulta cu cetățenii la fața locului și de a-i implica în procesele decizionale, încurajând centrele urbane, regiunile și aglomerațiile urbane să vizeze obiective specifice de reducere și să le pună în aplicare prin intermediul unor programe de finanțare inovatoare, locale sau regionale, susținute de către autoritățile publice;

185.    face apel la statele membre ca, în vederea sensibilizării opiniei publice, să includă în cadrul reglementărilor aplicabile în materie de construcții o dispoziție conform căreia cetățenii care solicită autorizație de construcție să beneficieze de informații cuprinzătoare cu privire la posibilitățile la nivel local de a utiliza surse de energie regenerabilă;

186.    propune autorităților locale și regionale, districtelor, cartierelor și municipalităților, dar mai ales instituțiilor publice, școlilor și centrelor de îngrijire pentru copii și tineri să organizeze „concursuri de economisire a energiei”, precum și campanii locale finanțate în mod adecvat la nivel național și UE, cu scopul de a sensibiliza opinia publică în legătură cu potențialul de economisire și de a implica și instrui cetățenii ;

187.    invită Comisia să instituie un An european al eficienței energetice și al resurselor, pentru a sensibiliza cetățenii la toate nivelurile politice în legătură cu o utilizare mai eficientă a resurselor și a profita de schimbările climatice pentru a dezbate intensiv disponibilitatea și întreținerea resurselor; solicită Comisiei și statelor membre să lupte împotriva penuriei de energie, să garanteze dezvoltarea unei mentalități de economisire a apei și să sensibilizeze opinia publică în legătură cu acest aspect prin programe educaționale; invită Comisia să studieze posibilitatea promovării unei rețele de orașe pentru a încuraja utilizarea apei în mod eficient, cu scopul de a face schimburi de bune practici și de a realiza în comun proiecte pilot demonstrative;

188.    consideră publicitatea și informarea privind produsele ca fiind instrumente importante în vederea sensibilizării consumatorului în legătură cu costurile ecologice ale bunurilor sale și în vederea schimbării comportamentului consumatorului; avertizează, totuși, împotriva fenomenului „greenwashing” și invită Comisia și statele membre, cu consultarea asociațiilor industriale europene, să elaboreze un cod de publicitate și de etichetare pentru fiecare sector, cu scopul de a condamna publicitatea înșelătoare și declarațiile false privind efectele produselor asupra mediului, și să respecte normele europene existente privind publicitatea și etichetarea;

189.    estimează că, în dialog cu cetățenii și comercianții cu amănuntul, este importantă promovarea produselor regionale și sezoniere și informarea consumatorului, în special etichetarea obligatorie privind metoda de producție a produselor din carne, pentru a facilita decizia consumatorului și a evidenția impactul creșterii intensive de animale asupra climei;

190.    consideră că cetățenii trebuie să devină mai conștienți de faptul că reducerea producției și consumului de produse din carne și lactate ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră, precum și riscul apariției anumitor tipuri de cancer, a bolilor cardiace și a obezității;

191.    consideră lipsa de informație în privința măsurilor de contracarare a schimbărilor climatice în rândul populației ca fiind o problemă serioasă; prin urmare, face apel la UE, la statele membre, precum și la autoritățile și instituțiile locale și regionale, să conceapă și să conducă împreună cu presa, radiodifuziunea și media online o campanie de informare la nivelul Europei privind cauzele și efectele schimbărilor climatice și a diminuării resurselor, concentrându-se asupra posibilităților individuale de modificare a atitudinii în viața cotidiană și oferind o imagine mai clară și mai accesibilă a activității autorităților naționale și europene în privința măsurilor de combatere a schimbărilor climatice;

192.    salută inițiativele întreprinderilor mari de a-și fixa obiective interne de reducere a emisiilor, cu participarea personalului și a furnizorilor mici și mijlocii și de a folosi strategiile de comunicare publică în scopul promovării modelelor durabile de producție și consum; încurajează organizațiile economice din statele membre și de la nivel european să pună accentul pe o practică antreprenorială sustenabilă ca element deosebit și singular al competiției;

2050 – Viitorul începe azi

193.    solicită aplicarea după cum urmează a unei agende care să cuprindă acțiuni de combatere a schimbărilor climatice pentru perioada 2009-2014:

(a) la nivelul UE, Comisia și statele membre ar trebui:

să poarte discuții la nivel local și global cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru a combate schimbările climatice,

să dezvolte, să finanțeze și să introducă o rețea de energie electrică cu hidrogen lichid (cunoscută sub numele de „supergrid”) la nivelul întregii UE, care să fie accesibilă tuturor furnizorilor de electricitate,

să promoveze și să finanțeze infrastructuri de transport durabile în scopul de a reduce emisiile de carbon, inclusiv tehnologia bazată pe hidrogen și rețelele de cale ferată de mare viteză,

să dezvolte noi strategii de comunicare în scopul de a educa cetățenii și de a le pune la dispoziție stimulente pentru a reduce emisiile într-o manieră fiabilă, de exemplu prin difuzarea de informații cu privire la emisiile de dioxid de carbon generate de produse și servicii,

să dezvolte instrumente legislative adecvate în scopul de a încuraja toate sectoarele industriale să devină lideri în lupta împotriva schimbărilor climatice, începând cu cerința de transparență cu privire la emisiile de dioxid de carbon,

să stabilească legături mai puternice între agenda politicii de la Lisabona, agenda socială și politicile privind schimbările climatice;

(b) la nivel local și regional, ar trebui să se promoveze și să se împărtășească bunele practici, în special în ceea ce privește:

măsurile în materie de eficiență energetică, menite să combată lipsa de resurse energetice, urmărindu-se atingerea obiectivului de a obține performanțe energetice neutre pentru clădirile private, comerciale și publice,

reciclarea și reutilizarea deșeurilor, de exemplu prin dezvoltarea de infrastructuri pentru punctele de colectare,

dezvoltarea de infrastructuri pentru autoturismele cu o cantitate redusă de emisii, utilizând energiile regenerabile, precum și introducerea de stimulente pentru dezvoltarea de vehicule fără emisii de CO2 pentru transportul public,

promovarea unei mobilități mai durabile în orașe și în zonele rurale,

adoptarea și aplicarea de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice;

194.    pune accent pe necesitatea de a aborda schimbările climatice și efectele sale prin măsuri politice și educaționale pe termen lung și prin aplicarea coerentă a deciziilor, evitând subordonarea acestora față de obiectivele politice pe termen scurt; încurajează promovarea unui stil de viață și a modelelor de consum orientate către o dezvoltare durabilă;

195.    pune accent pe necesitatea de a nu capitula în fața complexității problemei schimbărilor climatice și pe importanța manifestării unei dorințe vizionare de a schimba ceva, demonstrând existența unor calități de lider în politică, economie și societate, pentru a reacționa la provocările economice, ecologice și sociale cu care ne confruntăm în aceste momente de cotitură ale politicii energetice și climatice, reflectate în penuria din ce în ce mai acută a materiilor prime;

196.    pune accent pe necesitatea de a lua, în temeiul idealurilor fundamentale ale Uniunii Europene, decizii bazate pe convingerea că ele sunt necesare și corecte și de a folosi șansa unică de a construi viitorul societății noastre prin intermediul unei acțiuni strategice;

197.    solicită instituțiilor competente ale Parlamentului elaborarea și publicarea unei versiuni de popularizare a acestui raport, în termen de trei luni de la adoptarea sa;

o

o       o

198.    încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și secretariatului CCONUSC, cu rugămintea de a o transmite mai departe tuturor părților contractante care nu sunt state membre ale UE și observatorilor la care se face referire în CCONUSC.

ANEXA A :

SELECȚIE DE LEGISLAȚIE UE CARE ADUCE O CONTRIBUȚIE POZITIVĂ LA COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Legislație în vigoare:

–      Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole(9)

–      Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică(10) și actele legislative conexe

–       Directiva 93/12/CEE a Consiliului din 23 martie 1993 privind conținutul de sulf din anumiți combustibili lichizi(11) și actele legislative conexe

–      Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării(12) și actele legislative conexe

–       Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului(13) și actele legislative conexe

–      Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei(14)

–       Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari(15) și actele legislative conexe

–      Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor(16)

–      Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului(17) și actele legislative conexe

–      Directiva 2003/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei 96/82/CE a Consiliului privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase(18)

–      Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile din ambalaje(19)

–      Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european(20)

–      Directiva 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie și de modificare a Directivei 92/42/CEE a Consiliului și a Directivelor 96/57/CE și 2000/55/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului(21)

–       Directiva 2006/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind emisiile provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului(22) și actele legislative conexe

–      Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind cel al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)(23)

–       Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor(24) și actele legislative legate conexe

Acte legislative propuse:

–      Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (2008/0013(COD)) (COM(2008)0016)

–      Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (2008/0014(COD)) (COM(2008)0017)

–      Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului, a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 (2008/0015(COD)COM(2008)0018)

–      Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (2008/0016(COD)COM(2008)0019)

–      Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 produse de vehiculele utilitare ușoare (2007/0297(COD)COM(2007)0856)

(1)

JO C 74 E, 20.3.2008, p. 652; a se vedea și procesul verbal al ședinței plenare din 18.2.2008, punctul 7.

(2)

JO C 282 E, 6.12.2008, p. 437.

(3)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0032.

(4)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0125.

(5)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0223.

(6)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0491.

(7)

Directiva 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie (JO L 191, 22.7.2005, p. 29).

(8)

Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul mediului marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(9)

JO L 375, 31.12.1991, p. 1.

(10)

JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

(11)

JO L 74, 27.3.1993, p. 81.

(12)

JO L 257, 10.10.1996, p. 26.

(13)

JO L 350, 28.12.1998, p. 58.

(14)

JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(15)

JO L 309, 27.11.2001, p. 1.

(16)

JO L 1, 4.1.2003, p. 65.

(17)

JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

(18)

JO L 345, 31.12.2003, p. 97.

(19)

JO L 47, 18.2.2004, p. 26.

(20)

JO L 96, 31.3.2004, p. 1.

(21)

JO L 191, 22.7.2005, p. 29.

(22)

JO L 161, 14.6.2006, p. 12.

(23)

JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

(24)

JO L 171, 29.6.2007, p. 1.


ANEXA B : REZOLUȚII ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN REFERITOARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI LA ENERGIE

–   Rezoluția din 17 noiembrie 2004 referitoare la strategia Uniunii Europene pentru Conferința de la Buenos Aires pe tema schimbărilor climatice (COP-10)(1)

–   Rezoluția din 13 ianuarie 2005 referitoare la rezultatul conferinței pe tema schimbărilor climatice de la Buenos Aires(2)

–   Rezoluția din 12 mai 2005 referitoare la întâlnirea experților guvernamentali privind schimbările climatice(3)

–   Rezoluția din 16 noiembrie 2005 privind „Câștigarea luptei împotriva schimbărilor climatice globale”(4)

–   Rezoluția din 18 ianuarie 2006 privind la schimbările climatice(5)

–    Rezoluția din 1 iunie 2006 privind cartea verde „Eficiența energetică - sau cum să facem mai multe consumând mai puțin ”(6)

–   Rezoluția din 4 iulie 2006 privind diminuarea efectelor asupra climei provocate de traficul aerian(7)

–   Rezoluția din 26 octombrie 2006 privind strategia Uniunii Europene pentru conferința de la Nairobi privind schimbările climatice (COP12 și COP/MOP2)(8),

–   Rezoluția din 14 decembrie 2006 referitoare la cartea verde privind o strategie europeană pentru o energie durabilă, competitivă și sigură(9)

–   Rezoluția din 14februarie 2007 privind schimbările climatice(10)

–   Rezoluția din 21 octombrie 2008 privind crearea unei Alianțe mondiale împotriva schimbărilor climatice între Uniunea Europeană și țările sărace în curs de dezvoltare, cele mai vulnerabile la schimbările climatice (11)

(1)

JO C 210 E, 18.8.2005, p. 81.

(2)

JO C 247 E, 6.10.2005, p. 144.

(3)

JO C 92 E, 20.04.2006, p. 384.

(4)

JO C 280 E, 18.11.2006, p. 120.

(5)

JO C 287 E, 24.11.2006, p. 182.

(6)

JO C 298 E, 8.12.2006, p. 273.

(7)

JO C 303 E, 13.12.2006, p. 119.

(8)

JO C 313 E, 20.12.2006, p. 439.

(9)

JO C 317 E, 23.12.2006, p. 876.

(10)

JO C 287 E, 29.11.2007, p. 344.

(11)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0491.


EXPUNERE DE MOTIVE

Fii schimbarea pe care dorești să o vezi în lume(Be the change you want to see in the world)

Mahatma Gandhi

Crearea unei Comisii temporare pentru schimbările climatice este răspunsul și contribuția Parlamentului European la transformarea provocării oferite de schimbările climatice într-o prioritate a agendei europene și internaționale. Conform hotărârii Conferinței Președinților din 19 aprilie 2007 de a propune Parlamentului crearea unei comisii temporare pentru schimbările climatice și conform hotărârii Parlamentului din 25 aprilie de a crea o asemenea comisie temporară, noua comisie temporară a ținut ședința sa de constituire la 22 mai 2007. La 18 februarie 2008, Parlamentul a hotărât să prelungească mandatul comisiei temporare până la 9 februarie 2009. La 21 mai 2008, Parlamentul a adoptat în plen raportul intermediar al Comisiei temporare pentru schimbările climatice (CLIM) privind datele științifice referitoare la schimbările climatice: constatări și recomandări în vederea luării de decizii.

Prezentul raport final supune atenției recomandări pentru viitoarea politică integrată a UE în domeniul climei, pentru a pregăti drumul către o economie cu emisii reduse de CO2 și are ca obiectiv coordonarea poziției comune a Parlamentului European referitoare la negocierile unui viitor acord internațional privind schimbările climatice.

Raportul a fost întocmit pe baza tuturor informațiilor strânse în cursul activităților CLIM și pornește de la premisa că există acum un consens fundamentat științific asupra rolului pe care îl joacă emisiile antropogene de gaze cu efect de seră în clima lumii, și că, luând în considerare evaluările de risc prezentate, există o nevoie presantă de acțiune.

Raportorul este convins că nu există o singură modalitate corectă de abordare a luptei împotriva schimbărilor climatice, și că, pe de o parte, trebuie să acceptăm provocarea referitoare la politica în domeniul climei printr-o creștere dramatică a eficienței și printr-o mai bună gestionare a resurselor, iar pe de altă parte trebuie să fim, de asemenea, pregătiți să urmăm noi căi. E vorba aici nu de schimbări naturale sau oscilații ale climatului, ci de o creștere a temperaturii medii globale provocate de om, ca urmare a unui stil de viață care irosește resurse în loc să le conserve și, astfel, nu este orientată către o dezvoltare durabilă, care să corespundă nevoilor generației de acum, fără riscul de a pune în pericol generațiile următoare.

Prezentul raport final este împărțit în 22 de teme:

1.  Principii politice centrale

Principiile politico-climatice și temele centrale ale raportului final al Comisiei temporare pentru schimbările climatice se construiesc pe baza punctului de vedere al Parlamentului European, așa cum a fost exprimat în cele 13 rezoluții referitoare la schimbările climatice în legislatura actuală, cea de a șasea. Raportul subliniază în special că schimbările climatice trebuie înțelese ca o politică orizontală, care trebuie să fie luată în considerare în cazul tuturor propunerilor legislative.

Principiile respective cuprind în primul rând obiectivele cheie convenite și adesea repetate, cum ar fi limitarea schimbărilor climatice globale la 2°C, obiectivul de reducere cu 20% până în 2020 (sau 30% în măsura în care alte state industrializate se obligă la reduceri de emisii similare) sau 60-80% până în 2050 față 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Rolul conducător, creator de identitate, al Uniunii Europene în lupta internațională împotriva încălzirii globale, reprezintă o datorie față de cetățenii europeni nu doar de a formula obiective de protecție a climei pe termen mediu și lung, ci și de a le atinge prin adoptarea de măsuri politice vizionare, și cere ca reprezentările parlamentare prezente, dar și viitoare și reprezentanții cetățenilor Europei să se lase conduși de aceste principii politico-climatice și să nu neglijeze punerea în practică a obiectivelor necesare de protecție a climei.

2. Dimensiunea internațională: perioada de după 2012, politica externă în domeniul climei și comerțul internațional

Negocierile pentru un acord referitor la perioada de după 2012, de la conferința pentru climă de la Copenhaga (COP 15), care vor avea loc la sfârșitul anului 2009, trebuie încheiate cu succes, astfel încât să fie evitat un spațiu gol între prima și a doua perioadă de angajare. Angajamentul internațional este, de asemenea, important, schimbările climatice putând să accentueze în continuare potențialul conflictual existent în relațiile internaționale, de exemplu prin migrația determinată de mediu, de pierderea de teren, de conflictele la graniță ca urmare a inundațiilor și a retragerii liniilor de coastă, prin conflicte determinate de resurse ca urmare a reducerii suprafețelor de pământ utilizabile pentru agricultură sau a creșterii deficitului de apă.

3. Energia

Conform World Energy Outlook din 2006, petrolul este, la nivel global, cea mai importantă sursă de energie, reprezentând aproximativ 35% din consumul de energie primară, urmat de cărbuni cu 25% și gaz cu 21%. Surse și previziuni de încredere indică o creștere semnificativă a necesarului de energie în lume și în Europa până în 2020 și mai departe. Astfel, Agenția Internațională pentru Energie se așteaptă până în 2030 la o creștere a necesarului mondial de energie de cel puțin 60%. De aceasta se leagă și o problemă, din ce în ce mai acută, referitoare la distribuție, deoarece necesarul de energie în creștere din țările emergente va ascuți și mai mult concurența pentru un acces sigur la sursele de energie fosilă în anii viitori, în special deoarece epoca energiei fosile ieftine și în abundență este pe cale de a se încheia.

Pentru a satisface acest necesar în creștere, comunitatea internațională se confruntă cu o enormă provocare. Pare improbabil să se poată satisface, numai prin creșterea eficienței, necesarul în creștere de energie al populației lumii. De aceea deciziile din următorii câțiva ani referitoare investiții vor determina structura sistemului energetic și a mixului energetic pentru următoarele decenii.

4. Biocombustibilii

Politica actuală în privința biocombustibililor s-a împotmolit într-un conflict de interese care, pe de o parte, este marcat de lipsa alimentelor și prețurile în creștere la alimente și, pe de altă parte, de necesarul de energie în creștere și de căutarea unor combustibili alternativi. Problematica unei politici durabile în materie de biocombustibili devine aici din ce în ce mai presantă și ar trebui direcționată către stabilirea unor criterii de durabilitate pentru producerea biocombustibililor din prima generație ca și stimularea dezvoltării celei de a doua generații, care să nu fie tributară vreunei ideologii.

5. Eficiența energetică

Datele științifice prezente sunt foarte clare: 40% din consumul final de energie provine din sectorul construcții și astfel 33% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră sunt provocate de suprafețele construite. Astfel, sectorul clădirilor (clădiri de locuințe ca și imobile industriale și publice) dispune de un potențial enorm și rentabil de reducere al CO2 prin modernizarea izolației termice și a sistemelor de încălzire, respectiv răcire, a instalațiilor electrice și a instalațiilor de aerisire. De importanță centrală este și chestiunea stimulentelor care pot fi create pentru a se introduce aceste măsuri de modernizare masive necesare.

6. Mobilitate și logistică

Decuplarea creșterii traficului de la creșterea economică generală este într-adevăr obiectivul cheie al politicii de trafic UE; totuși, creșterea cererii de servicii de transport a depășit rata de creștere a PIB-ul și cota ridicată de emisii de gaze cu efect de seră provenite din transporturi în UE crește în continuare. În prezent, cam o treime din consumul final de energie al UE revine transporturilor, în condițiile în care sectorul transporturi este dependent aproape integral (în jur de 97%) de combustibilii bazați pe petrol (benzină și motorină).

Pe de o parte, mobilitatea urbană este legată direct de calitatea vieții, dar, pe de altă parte, exact traficul urban individual contribuie în mod semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră și alte probleme de mediu cum ar fi poluarea aerului și poluarea fonică. În loc să ajute la creșterea calității vieții multor cetățeni, de fapt ajută la scăderea acesteia prin efectele sale negative asupra sănătății.

Nici aici nu putem să ne sustragem de la provocări: în cele din urmă, trebuie ca și sectorul transporturi să satisfacă obiectivele climatice EU de a diminua emisiile de CO2 până în 2020 cu cel puțin 20% față de 1990 și de a mări eficiența energetică în aceeași perioadă cu 20%. Trebuie să răspundem de aceea împreună la întrebarea cum putem armoniza modelul economic și social european, care se bazează pe asigurarea disponibilității persoanelor, a mărfurilor și a bunurilor, sub primatul eficienței temporale, cu eficiența resurselor necesară pentru o dezvoltare sustenabilă.

7. Turism și monumente culturale

Conform UNESCU, O zecime din toate monumentele culturale sau peisajele culturale ale lumii sunt periclitate de efectele schimbărilor climatice. Astfel, sectorul turismului european este grav afectat deoarece Europa, conform Organizației Mondiale a Turismului (OMT), este cea mai importantă regiune turistică a lumii, iar în anii 2006, 55% din totalul sosirilor de turiști s-a produs în Europa. Este cunoscut că schimbările climatice pot provoca modificări în fluxurile de turiști, fapt care ar determina dezavantaje economice însemnate pentru regiunile turistice afectate.

8. Sistemul de comercializare a cotelor de emisie și emisiile industriale

Uniunea Europeană a creat, prin sistemul ei de comercializare a cotelor de emisie, un instrument unic pentru obținerea reducerilor de emisii cu cea mai mare eficiență posibilă. Prima sesiune de comerț multinațional cu cote de emisie a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Ca prim sistem de acest fel la nivel mondial are, în special, capacitatea de a funcționa ca exemplu pentru partenerii noștri internaționali.

La 23 ianuarie 2008, Comisia a prezentat un proiect de directivă pentru modificarea sistemului de comercializare a emisiilor. În conformitate cu acesta, la formularea unor obiective suplimentare de reducere pentru comerțul cu cote de emisie ar trebui luate în considerare și ciclurile de investiții (disponibilitatea procedurilor de producție de tip nou, necesarul de capital, componenta temporală).

9. Agricultura și creșterea animalelor

Schimbările climatice pun agricultura din Europa și din lume în fața mai multor provocări de aceeași magnitudine. În primul rând, agricultura trebuie să-și reducă propriile emisii și să dezvolte strategii de adaptare la condițiile de climă aftale în curs de modificare. Ca producător de biomasă și de material pentru combustibili, agricultura furnizează produsele esențiale de bază pentru noile surse de energie. În același timp, trebuie să se producă suficiente alimente pentru populația în continuă creștere a lumii. În acest context, creșterea vitelor joacă un rol decisiv: Organizația pentru Alimentație și Agricultură estimează o creștere a producției de carne de la 229 milioane tone în prezent la 465 milioane tone în 2050 și a producției de lapte de la 580 la 1043 milioane tone. Astfel, dezvoltarea sectorului de creștere a vitelor e mai rapidă decât a celorlalte sectoare din agricultură. Concomitent, ținând seama de întreg lanțul valoric, creșterea vitelor este răspunzătoare de 18% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și produce, astfel, mai multe gaze cu efect de seră decât sectorul transporturi!

Modificările în practica agricolă, legislația europeană ca și cele mai noi reforme structurale ale Politicii Agricole Comune, care vizează din ce în ce mai mult criteriul de durabilitate, duc fără îndoială, indirect, către o reducere a emisiilor prin intermediul unei mai bune utilizări a resurselor disponibile. Totuși, nu putem ignora faptul că nu există obiective specifice de protecție a climei în agricultură; de asemenea, nu există sisteme de stimulare care să exploateze potențialele deja existente de moderare a efectelor negative. Ca și în alte sectoare, o carieră modernă cu profil climatic clar câștigă din ce în ce mai mult în însemnătate. De aceea, o practică agricolă în acord cu clima cere distribuirea noilor cunoștințe privind gestionarea solului, iar instruirea profesională a tinerilor agricultori trebuie să se țină seama din ce în ce mai mult de impactul schimbărilor climatice și de impactul producției agricole asupra climei, pentru a răspunde provocării reprezentate de schimbările climatice pentru agricultură și creșterea vitelor.

10. Păduri

E în afara oricărei îndoieli că pădurile au o mare însemnătate pentru biosferă. Încă peste 30% din suprafața pământului la nivel mondial este acoperită cu pădure, în care se află mai mult de o treime din toate speciile existente pe Pământ. În plus, aproximativ 30% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră sunt absorbite de păduri. Astfel, pădurile joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice. Totuși, în ciuda funcțiilor numeroase ale pădurilor în cadrul ecosistemului mondial, acestea nu au nici un preț de piață. La aceasta se adaugă faptul că cel puțin o treime din pădurile lumii sunt deja afectate de urmările schimbărilor climatice. Ar trebui să recunoaștem serviciile ecologice și funcțiile sociale ale pădurilor sau, altfel spus: pădurea înseamnă mai mult decât suma copacilor săi.

11. Protecția solului

Solul este cel mai important suport spațial pentru activitatea economică. Pe de o parte reprezintă baza pentru producerea a 90% din totalul alimentelor, pentru producerea întregii cantități de furaj pentru vite, a tuturor textilelor și a tuturor combustibililor. În urma solicitărilor în creștere și adesea în contradicție una cu cealaltă din aproape toate sectoarele economice, printre care agricultura, gospodăriile individuale, industria și comerțul, transportul și turismul, solul este expus mai rapid ca niciodată la distrugeri ireversibile din cauza impermeabilității și a eroziunii, a scăderii conținutului de substanțe organice, a poluării, a salinizării, a compactării și a pierderii biodiversității, precum și în urma inundațiilor și cutremurelor.

Există o relație clară între modificarea climei, dezvoltarea sustenabilă, calitatea mediului și degradarea solului. Solul suferă ca urmare a schimbării climei, care la rândul său poate să ducă în continuare la accentuarea degradării. În același timp, solul joacă un rol important în extragerea carbonului din atmosferă, prin dinamica humusului. Degradarea solului provoacă pierderea substanțelor organice din sol (și implicit a carbonului încorporat organic în sol), reducând capacitatea solului de a funcționa ca un absorbant de carbon.

Trebuie, de aceea, să facem tot ce este posibil pentru a pune bazele unei politici de protecție a solului prin metode potrivite de tratare a solului, ținând cont de importanța substanțelor organice pentru fertilitatea solului, pentru capacitatea sa de stocare a apei și de a funcționa ca un absorbant de carbon.

12. Gestionarea apei

Ca urmare a efectelor negative ale schimbărilor climatice și ca urmare a unei – uneori – proaste gospodăriri a apei, calitatea apei din UE nu este nici pe departe satisfăcătoare. Calitatea apei este expusă unor pericole deosebite generate de mai multe cauze, cum ar fi deversările, emisiile și scurgerile de substanțe periculoase. Activitățile umane au un impact atât de profund asupra structurii hidrologice globale, încât apele abia mai pot să se regenereze. Înainte de toate, apa joacă un rol important în schimbările climatice deoarece nu doar declanșează fenomene de modificare a climei (prin intermediul topirii ghețarilor), ci suportă ea însăși efectele schimbării. Efectele schimbărilor climatice asupra circuitului apei ar putea să declanșeze în continuare un efect de domino pentru numeroase sectoare economice, cum ar fi agricultura (creșterea necesarului de irigații), sectorul energetic (scăderea potențialului hidroelectric și disponibilitatea foarte scăzută a apei pentru răcire), sănătatea umană (scăderea calității apei), timpul liber și odihna (restricții asupra turismului), pescuitul și transportul naval, precum și efecte negative asupra biodiversității, deja aflată în pericol.

Principala provocare pe care trebuie să o luăm în considerare este gospodărirea integrată a apei, bazată pe necesarul de apă prezent și viitor, aceasta reprezentând cheia gestionării cu succes a efectelor schimbărilor climatice asupra resurselor de apă disponibile.

13. Pescuitul

În ultima sută de ani, temperatura medie la nivel mondial a crescut cu circa 0,6°C, iar nivelul mării cu 0,17 m. În timpul acestei perioade, atât apa de mare cât și resursele de apă dulce s-au încălzit cu 0,04°C, în timp ce temperatura la suprafață a crescut cu 0,6°C.

Este previzibil că schimbările climatice vor aduce cu sine modificări importante pentru pescuitul marin și acvacultura marină din Uniunea Europeană. Printre altele, se anticipează o creștere a temperaturii și ca urmare o creștere a nivelului mării, cu o modificare a circulației atlantice termohaline, și cu o modificare a salinității, precum și a răspândirii geografice a organismelor, cu o dislocare a populațiilor de pești și o diminuare cantitativă a planctonului vegetal. Ca urmare, clima în schimbare va avea o influență directă asupra ratei de supraviețuire, răspândirii, fertilității și comportamentului animalelor individuale și implicit asupra mărimii și răspândirii stocurilor industriale de pești.

De aceea, este necesar un plan de ansamblu cuprinzător pentru mări, așa cum e prevăzut în directiva privind strategia pentru mediul marin, pentru a garanta o gospodărire mai bună și mai sustenabilă a zonelor și a resurselor marine.

14. Gestionarea deșeurilor și a resurselor

Gestionarea deșeurilor și a resurselor se află chiar în fața unor provocări majore: pe de o parte, este clar că legislația europeană în domeniul deșeurilor contribuie deja la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul deșeurilor. Aceasta e cu siguranță un succes. Trebuie să constatăm însă, din păcate, că cantitățile de deșeuri, în ciuda tuturor eforturilor, cresc în continuare. Prognozele estimează că acest trend va continua: Agenția Europeană de Mediu (AEM) preconizează o creștere a cantității de deșeuri cu 25% între 2005 și 2020. Totuși, AEM prognostichează o scădere clară a emisiilor din sectorul deșeurilor, cu mai mult de 80%, în comparație cu sfârșitul anilor 80.

Trebuie, de aceea, să ne bazăm mai mult pe presortarea biologică și reciclarea materialelor pentru evitarea emisiilor directe generate de depozitele de deșeuri. În plus valorificarea energetică a deșeurilor aduce împreună cu cogenerarea o contribuție importantă la evitarea emisiilor indirecte întrucât acestea înlocuiesc carburanții fosili în producerea de electricitate și căldură. Și ar fi cu siguranță utilă aplicarea principiului proximității: transporturile de deșeuri pe distanțe lungi ar trebui să fie evitate pentru a limita emisiile directe din sectorul deșeurilor.

15. Măsuri de adaptare

Parlamentul European a exprimat deja în rezoluția sa din 10 aprilie 2008 o poziție detaliată vizavi de Cartea verde a Comisiei intitulată „Adaptarea la schimbările climatice în Europa: posibilitățile de acțiune ale Uniunii Europene” (COM(2007) 354). Prezentul raport final al comisiei temporare pentru schimbările climatice accentuează încă o dată necesitatea coerenței și a coordonării totale a măsurilor de adaptare la nivel UE și repetă cererea sa pentru un cadru la nivel UE de planificare a măsurilor de adaptare, luând în considerare principiul subsidiarității în mod corespunzător întrucât autoritățile regionale și locale din Europa vor fi mai în măsură să reacționeze cu răspunsuri politice pe baza propriilor experiențe.

16. Sănătate

Schimbările climatice au efect asupra sănătății umane, prin modificarea fenomenelor meteo (de ex. apariția unor fenomene meteo extreme mai frecvent și cu mai mare intensitate), cât și indirect prin modificări care privesc calitatea și cantitatea apei, aerul și alimentația, precum și ecosistemele, agricultura, mijloacele de trai și infrastructurile. OMS constată influența condițiilor meteo asupra acelor boli care ori sunt transmise prin apă ori prin intermediul anumitor vectori, precum țânțarii. Printre acestea se numără boli precum diareea, malaria sau afecțiunile metabolice apărute în urma malnutriției. Africa este în mod deosebit afectată de aceste boli. În plus, schimbările climatice au o influență asupra răspândirii alergenilor și asupra intensificării radiațiilor ultraviolete.

Potrivit OMS, anual 150 000 de persoane mor și alte cinci milioane se îmbolnăvesc ca urmare a schimbărilor climatice. Deosebit de grave sunt consecințele indirecte, precum inundațiile, uscarea solului, distrugerea recoltelor, modificările în viața animalelor sau plantelor sau distrugerile provocate de fenomenele meteo.

În acest domeniu ne confruntăm cu o dublă provocare. Pe de o parte trebuie consolidate masiv sistemele de sănătate pentru a contracara multe efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății. Pe de altă parte, riscurile extrem de variate pentru sănătate asociate cu schimbările climatice impun adoptarea de măsuri preventive corespunzătoare.

17. Creștere economică și locuri de muncă

Europa are o excelentă poziție de plecare în cursa globală pentru o economie cu emisii reduse. Ar trebui de aceea să exploatăm la maximum această situație pentru a declanșa un impuls inovator să creeze întreprinderi noi și competitive și locuri de muncă în domeniul tehnologiilor nepoluante, în conformitate cu Strategia de la Lisabona. Schimbările climatice și măsurile politice pentru combaterea lor oferă o oportunitate economică reală care nu trebuie irosită din cauza unei atitudini pesimiste.

Ar trebui să ne stabilim ca obiectiv facilitarea accesului pe piață pentru tehnologiile eficiente și inovatoare, îndepărtând barierele birocratice și în același timp acordând stimulente pentru a ușura tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a exploata toate oportunitățile de care dispunem în cursa mondială pentru eficiență, inovații, materii prime și tehnologii de viitor, precum și pentru piețe de desfacere.

18. Promovarea tehnologiilor viitorului

În lupta contra schimbărilor climatice, creșterea eficienței este o condiție necesară, dar nu suficientă. Creșterile de eficiență nu sunt suficiente pentru a declanșa revoluția tehnologică necesară pentru a găsi o cale de ieșire din impasul carbonului.

Deși comerțul cu cote de emisie este elementul esențial al programului de protecție a climei pentru a se ajunge prin creșteri ale eficienței la mai puține emisii de gaze cu efect de seră, sunt aici favorizate probabil numai acele tehnologii și procese care deja au fost dezvoltate și au o maturitate pe piață. În acest mod nu trebuie atinse nici acorduri pentru dezvoltare cu totul noi și de aceea tehnologii mai scumpe nici nu trebuie ajuns la tehnologiile deja dezvoltate pentru pătrunderea pe piață care însă înainte de toate sunt neapărat necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de protecția climei pe termen lung.

De aceea ne propunem să facem totul pentru a crea mecanismele de bază pentru impulsionare și măsurile de încurajare, în așa fel încât înnoirea tehnologică să poată fi introdusă, costurile curente pentru tehnologii scumpe, dar noi pot fi scăzute și în viitor se pot stabili obiective de reducere mai ferme și să fie atinse.

Agenția Internațională de Energie se așteaptă până în 2030 la o creștere a necesarului mondial de energie cu cel puțin 60%. Deja azi 24% din emisiile de CO2 își au originea în statele UE, de la centralele electrice pe cărbuni. Chestiunea importantă nu este cum să renunțăm la cărbune, ci mai degrabă cum gestionăm trecerea la o utilizare nepoluantă a cărbunelui.

Consiliul Mondial pentru Climă al ONU (IPCC) consideră, în raportul său special „IPCC Special Report on Carbon Dioxide Capture and Storage” (2005), că până la sfârșitul secolului tehnologia captării și stocării de CO2 ar putea să contribuie cu 15%-55% la reducerile necesare de gaze de efect de seră și să vină în completarea dezvoltării energiilor regenerabile. Totuși, costurile și riscurile sunt încă mai mari decât avantajele economice. CSC consumă, de exemplu, el însuși energie, din care cauză o centrală electrică cu CSC consumă între 10% și 40 % mai multă energie primară pentru a produce aceeași cantitate de electricitate.

În plus, rămân neclarificate și multe întrebări legate de siturile de stocare. CO2 poate fi depozitat la o adâncime de cel puțin 800 de metri (unde gazul se transformă într-o stare cvasi-lichidă) în câmpuri petrolifere sau de gaz epuizate sau aproape goale, în straturi sărate de rocă sau în galerii adânci cu apă sărată. Se cercetează și posibilitatea de a depozita CO2 în formă mineralizată. Totuși, există riscul implicit ca în depozite să apară scurgeri eliberând astfel, treptat sau brusc, cantități mai mici sau mai mari de CO2 în atmosferă. În plus, nu orice sol este potrivit ca potențial sit de stocare. În cele din urmă, trebuie luat în serios și posibilul scepticism sau îngrijorarea, vizavi de captarea și stocarea CO2, în rândul populației. În cele din urmă, este important, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice, promovat de UE, să se discute în mod deschis chestiunea CSC, fără idei preconcepute.

19. Sisteme inteligente de computere și tehnologia informațiilor și comunicațiilor

Sectorul ICT generează în momentul de față 2% din emisiile de CO2 la nivel mondial. Sectorul ar putea totuși nu doar să reducă propriile emisii de CO2, ci, în primul rând, să dezvolte aplicații inovatoare și mai eficiente din punct de vedere energetic pentru întreaga economie. Prin urmare, este necesară o concentrare mai mare pe testarea, validarea, implementarea și promovarea în continuare a metodelor bazate pe computer și TIC pentru creșterea eficienței energetice.

20. Finanțare și chestiuni legate de buget

Bugetul actual al UE pentru atingerea obiectivelor de protecție a climei este insuficient. UE ar trebui să se angajeze politico-financiar în domeniile cheie de susținere și dezvoltare de tehnologii pentru combaterea schimbărilor climatice și ajutorul pentru dezvoltare în domeniul climei, precum și în susținerea măsurilor de adaptare transfrontaliere, în creșterea eficienței și asistența în caz de dezastre – conform principiului UE al solidarității. Un prim pas în direcția corectă ar fi să întocmească un inventar al tuturor instrumentelor existente și al însemnătății lor pentru obiectivele europene de protecție a climei și pe baza acestui „audit de climă” să elaboreze propuneri pentru prognozele financiare, astfel încât liniile bugetare să poată fi adaptate cerințelor politicii în domeniul climei. În plus, fondurile dedicate neutilizate din bugetul UE ar putea fi alocate acolo unde este necesar pentru politica în domeniul climei.

21. Educație, formare și sensibilizare

Chestiunea „eficienței energetică” ar trebui să fie mult mai prezentă în viața noastră de zi cu zi. Introducerea unor standarde de eficiență simple și flexibile pentru toate domeniile vieții cotidiene ar putea să reprezinte un prim pas în direcția cea bună. În plus ar trebui să se adapteze de urgență nu doar instruirea practică la locul de muncă ci și instituțiile de formare profesională și cursurile de la școlile și universitățile tehnice la provocările cu efecte asupra pieței muncii generate de mutațiile economice structurale accelerate de schimbările climatice și urmările acestora. Aici se include și crearea unor „cariere în domeniul climei”. Prezentul raportul final consideră că o posibilă măsură de sensibilizare ar putea fi instituirea unei an european al eficienței resurselor pentru a sensibiliza în privința unei utilizări mai eficiente a resurselor și a iniția, pornind de la schimbările climatice, o dezbatere intensivă în privința disponibilității și a gestionării resurselor.

22. 2050 – Viitorul începe azi

Schimbările climatice sunt o problemă globală de mediu, ale căror cauze sunt de natură structurală. Un motiv îl reprezintă cu siguranță utilizarea irațională a resurselor planetei. Necesarul de resurse al planetei depășește deja cu 25% capacitatea naturală a acesteia de regenerare. Prin modul nostru de a trăi, lipsim generațiile următoare de mijloacele de subzistență. Pare de aceea absolut imperativ să se contracareze schimbările climatice și efectele acestora prin măsuri politice pe baza unei perspective pe termen lung și să se implementeze decizii pe termen lung în mod coerent, fără să se subordoneze obiectivelor politice pe termen scurt.

Un mod de viață mai sustenabil nu va fi posibil fără contribuția economiei, științei, mediilor, societății civile organizate și a cetățenilor. Este de aceea important să nu capitulăm în fața complexității acestei probleme. Trebuie să arătăm o voință vizionară de schimbare și calități de lider în politică, economie și societate, pentru a răspunde la provocările economice, ecologice și sociale cu care ne confruntăm în acest moment de răscruce pentru politica în domeniul mediului și al energiei, dominat de o penurie acută de materii prime. Și trebuie să acționăm azi, pentru că de acțiunea noastră de azi depinde succesul de mâine.


ANEXA 1: PROGRAM DE LUCRUAL COMISIEI TEMPORARE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

· Marți, 17.7.2007, 15.00 - 18.30

v Schimb de opinii cu Comisarul Dimas

· Marți, 6.9.2007, 10.00-12.00

v Discuție pe marginea proiectului de rezoluție COP 13

· Luni, 10.9.2007, 15.00 - 18.30

prima sesiune tematică: Impactul diferitelor niveluri de încălzire asupra mediului

· Luni, 01.10.2007, 15.00 - 18.30 - Marți, 02.10.2007, 9.00 - 12.30

Reuniune parlamentară comună privind clima, organizată de Președintele Parlamentului European și de Președintele parlamentului portughez;

· Joi, 04.10.2007, 09:00-12:30

v Examinarea amendamentelor la propunerea de rezoluție COP13

v Schimb de opinii cu Hans-Gert Pöttering, Președintele Parlamentului European

· Joi, 04.10.2007, 15:00-18:30

a doua sesiune tematică: Provocările privind protejarea climei după 2012

· Luni, 22.10.2007, 19:00-20:30

v Votarea proiectului de rezoluție COP 13

· Luni, 05.11.2007 - Miercuri, 07.11.2007

           Vizita delegației în China

· Luni, 19.11.2007, 15:00-18:30

a treia sesiune tematică: Dimensiunea economică și socială, cercetarea și dezvoltarea, noile tehnologii, transferul de tehnologii, inovația și stimulentele

· Miercuri, 12.12.2007 - Sâmbătă, 15.12.2007

Delegația Parlamentului European la a treisprezecea Conferință a părților la convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 13) – Bali, Indonezia

· Luni, 17.12.2007, 15:00-18:30

v Outcome of COP 13 Bali - Exchange of views

· Miercuri, 23.01.2008, 15:00-18:30

v Schimb de opinii cu dl. Ministru Podobonik, Ministrul sloven al mediului

v Examinarea adaptării proiectului de rezoluție

v Adoptarea proiectului de rezoluție privind concluziile COP 13

· Luni, 28.01.2008, 15:00-18:30

v Examinarea proiectului de raport interimar Florenz

· Marți, 29.01.2008, 15:00-18:30

a patra sesiune tematică: Schimbările climatice și resursele de apă globale, cu un accent special pe dezvoltarea durabilă, utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și păduri

· Luni, 04.02.2008 - Vineri, 08.02.2008

           Vizită a delegației în India și Bangladesh

· Luni, 18.02.2008, 19:00-20:00

v Examinarea amendamentelor la proiectul de rezoluție adaptat

· Luni, 3.03.2008, 15:00-18:30

a cincea sesiune tematică: Surse ale emisiilor din sectorul industrial și energetic și emisiile la nivel global provenite din transport

· Luni, 10.03.2008, 21:00-22:30

v Examinarea amendamentelor la proiectul de raport interimar Florenz

· Miercuri, 26.03.2008, 15:30-19:00

a șasea sesiune tematică: Implicarea altor actori principali - schimbările climatice, adaptarea în țările terțe și securitatea mondială

· Joi, 27.03.2008, 9:00-12:30

v Votarea propunerii de rezoluție adaptate

· Marți, 1.04.2008, 9:00-12:30

v Votarea proiectului de raport interimar Florenz

· Luni, 28.04.2008 - Miercuri, 30.04.2008

           Vizită a delegației în Statele Unite

· Joi, 29.05.2088,

a șaptea sesiune tematică:   Îndeplinirea angajamentelor în materie de schimbări climatice: abordarea competitivității, a comerțului, a finanțării și a ocupării durabile a forței de muncă într-un context european și mondial

· Joi, 12.06.2008 - Vineri, 13.06.2008

Agora cetățenilor privind schimbările climatice

· Luni, 23.06.2008, 15:00-18:30

· a opta sesiune tematică: Reducerea semnificativă a emisiilor de CO2 pe termen scurt: să învățăm din cele mai bune practici privind politicile și tehnologiile de succes

· Marți, 24.06.2008, 9:00-12:30

v Raport al Comisiei privind sesiunile de negociere UNFCCC AHW

v Un prim schimb de opinii fără concluzie scrisă privind proiectul de raport Florenz

· Luni, 14.07.2008, 15:00-17:30

v A doilea schimb de opinii fără concluzie scrisă privind proiectul de raport Florenz

· Joi, 17.07.2008, 11:00-12:30

v Schimb de opinii cu dl Ministru Borloo, Ministrul francez al mediului, energiei și dezvoltării durabile

· Luni, 15.09.2008, 15.00-18.30

v Prima examinare a proiectului de raport Florenz

v Prezentarea rezultatelor anchetei Eurobarometru cu privire la atitudinile europenilor față de schimbările climatice

· Joi, 18.09.2008, 9.00-12.30

v A doua examinare a proiectului de raport Florenz

· Miercuri, 8.10.2008, 16.00-18.30

v Schimb de opinii cu dna Hedegaard, Ministrul pentru schimbările climatice și energie al Danemarcei

· Luni, 20.10.2008, 21:00-22:30

v Examinarea amendamentelor la proiectul de raport Florenz

· Luni, 27.10.2008 - Miercuri, 29.10.2008

v Vizita delegației în Rusia

· Marți, 04.11.2008, 9:30-12:30

v Examinarea amendamentelor la proiectul de raport Florenz

v Schimb de opinii cu o delegație de deputați ai Comisiei mixte privind schimbările climatice și siguranța energetică a Oireachtas

· Joi, 20.11.2008 - Vineri, 21.11.2008 (Strasbourg)

Reuniune parlamentară comună privind energia și dezvoltarea durabilă

· Marți, 2.12.2008, 15:00-18:30

v Adoptarea proiectului de raport Florenz

v Sesiune de informare susținută de Comisarul Dimas pentru pregătirea COP 14

· 9-13.12.2008

Delegația Parlamentului European la a paisprezecea Conferință a părților la convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 14) – Poznan, Polonia

· Joi, 18.12.08, 10h00 - 12h00

v Schimb de opinii privind concluziile COP 14

***

Perioada de sesiune februarie 2009: vot în plen privind raportul final Florenz


ANEXA 2: SESIUNI TEMATICE SUSȚINUTEDE COMISIA TEMPORARĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

PRIMA SESIUNE TEMATICĂ, „Impactul diferitelor niveluri de încălzire asupra mediului”, luni, 10.09.2007, 15:00-18:30

Moderator al sesiunii tematice: Vittorio Prodi

Discursul principal:

Prof. Hans Joachim SCHELLNHUBER

Director of the Potsdam Institute for Climate Impact Research, Germany

Experți:

Prof. Dr. Richard LINDZEN

Professor of Meteorology at the Massachusetts Institute of Technology 

Michel JARRAUD

Secretary General of the World Meteorological Organisation, Switzerland

Prof. Javier MARTIN VIDE

University of Barcelona

Dr. Malte MEINSHAUSEN

Institute for Climate Impact Research, Germany

Dott.ssa Cristina SABBIONI

Istituto Scienze dell’Atmosfera e del Clima, Italy

Prof. Sir Brian HOSKINS                  

Dept. of Meteorology at the University of Reading, United Kingdom

Prof. Jean-Pascal VAN YPERSELE

Vice-Chair of IPCC Working Group II,

Catholic University of Louvain, Belgium

Prof. Dr. Robert WATSON

School of Environmental Sciences,

University of East Anglia, United Kingdom

A DOUA SESIUNE TEMATICĂ, „Provocãrile privind protejarea climei dupã 2012”, marți, 4.10 2007, 15:00-18:30

Moderator al sesiunii tematice: Satu Hassi

Discursuri principale:

John Ashton

Special Representative on Climate Change of the UK Foreign and Commonwealth Office

Yvo De Boer,

Executive Secretary of the UN Framework Convention on Climate Change

Experți:

H.E. Takekazu KAWAMURA

Ambassador, Mission of Japan to the EU, Brussels, Belgium

H.E. C. Boyden Gray

Ambassador, Mission of the United States of America to the EU, Brussels, Belgium

Ronglai Zhong

Minister Counsellor of the Mission of the People's Republic of China to the EU, Brussels, Belgium

Karsten NEUHOFF

Faculty of Economics

University of Cambridge

Nick Campbell

Chair, International Chamber of Commerce Climate Change Task Force, Paris, France

Katherine Watts

Policy Officer, Climate Action Network (CAN), Brussels, Belgium

Chris Mottershead

Distinguished Advisor, Energy and the Environment, BP, United Kingdom

Andrei Marcu

Chief Executive, International Emissions Trading Association (IETA), Brussels, Belgium

A TREIA SESIUNE TEMATICĂ, „Dimensiunea economică și socială, cercetarea și dezvoltarea, noile tehnologii, transferul de tehnologii, inovația și stimulentele”, luni 19.11.2007, 15:00-18:30

Moderator al sesiunii tematice: Philippe Busquin

Discursuri principale:

Prof. Carlo RUBBIA

Nobel Prize for Physics

Günter VERHEUGEN

Vice-President of the European Commission

Experți:

Kevin ANDERSON,

Professor, Tyndall Centre, University of Manchester

Stefan MARCINOWSKI,

Member of Board of Executive Directors, BASF AG

Graeme SWEENEY,

Executive Vice-President of Future Fuels and CO2, Shell

Bernard FROIS,

CEA Grenoble

Milan NITZSCHKE,

CEO, German Renewable Energy Federation (BEE)

Solarworld AG, Authorized Representative

A PATRA SESIUNE TEMATICĂ, „Schimbările climatice și resursele de apă globale, cu un accent special pe dezvoltare durabilă, schimbarea utilizării terenurilor și păduri”, marți, 29.01.2008, 15:00-18:30

Moderator al sesiunii tematice: Cristina Gutiérrez-Cortines

Discursul principal:

Kaveh ZAHEDI

UNEP Deputy-Director and Climate Change Coordinator

Experți:

Dr. Franz Fischler

President of Ecosocial Forum Europe

Dr. Henning Steinfeld

Head of the livestock sector analysis and policy branch at the UN Food and Agriculture Organization (FAO)

John Lanchbery

Principal Climate Change Advisor at the Royal Society for the Protection of Birds

Prof. Riccardo Petrella

International Committee for the World Contract on Water

Prof. John A. DRACUP

Professor at the University of California, Berkeley

Prof. Seppo Kellomaki

Dean of Faculty of Forest Sciences, University of Joensuu

A CINCEA SESIUNE TEMATICĂ, „Sursa emisiilor din sectorul industrial și energetic și emisiile la nivel global provenite din transport”, luni, 3.3.2008, 15.00 – 18:30

Moderator al sesiunii tematice: Etelka Barsi-Pataky

Experți:

Gordon McInnes

Deputy Director, European Environment Agency

Philippe EYDALEINE

Senior Vice President European Affairs, Air France - KLM

Matthias WISSMANN

President of VDA

Jos DINGS

Director of T&E, The European Federation for Transport and Environment

Christian AZAR

Professor of Energy and Environment, Professor of Sustainable Industrial Metabolism, Chalmers University of Technology

Lars Göran JOSEFSSON

CEO, Vattenfall

Felix MATTHES

Dr. rer.pol. Dipl.-Ing., Öko-Institut (Institute for Applied Ecology)

A ȘASEA SESIUNE TEMATICĂ, „Implicarea altor actori principali - schimbările climatice, adaptarea în țările terțe și securitatea mondială”, miercuri, 26.3.2008, 15:30-19:00

Moderator al sesiunii tematice: Justas Vincas Paleckis

Discursul principal:

Dr. Rajendra K. PACHAURI

Chairman of the Intergovernmental Panel on Climate Change, 2007 Nobel Peace Prize laureate

Experți:

Prodipto GHOSH

Member of the India's National Council on Climate Change, chaired by the Prime Minister, former Secretary in the Ministry of Environment and Forest, India

Rubens BORN

Vitae Civilis, Brazil

Amjad ABDULLA

Environment Ministry, Maldives

Frank ACKERMAN

Stockholm Environment Institute and Global Development and Environment Institute, Tufts University

Tapani VAAHTORANTA

Finnish Institute for International Affairs, Helsinki

A ȘAPTEA SESIUNE TEMATICĂ, „Îndeplinirea angajamentelor în materie de schimbări climatice: abordarea competitivității, a comerțului, a finanțării și a ocupării durabile a forței de muncă într-un context european și mondial”, joi, 29 mai 2008, 15.00 – 18.30

Moderatori ai sesiunii tematice: Lambert van Nistelrooij and Robert Goebbels

Discursul principal:

Pascal LAMY

Director-General of the World Trade Organisation

Experți:

Matthew STILWELL

European Director of the Institute for Governance and Sustainable Development

René van Sloten

Executive Director Industrial Policy, CEFIC (European Chemical Industry Council)

Adam Jackson

Climate Change Director, Tesco

John Monks

Secretary General, ETUC

Michele De Nevers

Senior Manager, Environment Department, World Bank

Mike Mathias

Chair, CONCORD Policy Forum

A OPTA SESIUNE TEMATICĂ, „Reducerea semnificativă a emisiilor de CO2 pe termen scurt: să învățăm din cele mai bune practici privind politicile și tehnologiile de succes”, luni 23 iunie 2008, 15:00 – 18:30

Moderator al sesiunii tematice: Bairbre de Brún

Discursul principal:

Ken LIVINGSTONE

Former Mayor of London

Experți:

Frederic XIMENO I ROCA

Director General for Environmental Policies and Sustainability, Generalitat of Cataluña

Mark HARBERS

Rotterdam Climate Initiative, City Councillor (Wethouder)

Gösta GUSTAVSSON

Vice Mayor of Linköping, Sweden

Carin Ten Hage

Director Programme "Planet Me"

TNT

Neil HARRIS

Head of Green IT and Sustainability, CISCO Europe

Franco MIGLIETTA

Associate Professor, Department of Nuclear and Theoretical Physics, Research Director at the Institute of Biometeorology of CNR, Firenze

***

Toate documentele privind sesiunile tematice pot fi găsite la următoarea adresă internet:

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/hearingsCom.do?language=EN&body=CLIM


ANEXA 3: VIZITA DELEGAȚIILOR LA COMISIA TEMPORARĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Place

Date

Chair of the Delegation

Beijing, China

05.11.- 07.11.2007

Guido Sacconi

EP-delegation to COP 13, Bali

11.12.- 15.12.2007

Alejo Vidal-Quadras

Delhi, India /

Dhaka, Bangladesh

04.02. - 07.02.2008

Guido Sacconi

Romana Jordan Cizelj (for the Bangladesh part)

Washington, US

28.04. - 30.04.2008

Guido Sacconi

OECD, Paris

02.10.2008

Matthias Groote

Moscow, Russia

27.10 - 29.10.2008

Vittorio Prodi

EP-delegation to COP 14, Poznan

9.12.- 13.12.2008

Guido Sacconi

Romana Jordan Cizelj

All documents related to the Delegation visits, including the summary reports, can be found on:

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/publicationsCom.do?language=EN&body=CLIM


ANEXA 4: PARTICIPAREA COMISIEI TEMPORARE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA LUCRĂRILE DELEGAȚIILOR PARLAMENTARE

Reuniune

Data

Reprezentanți CLIM

EP-China Interparliamentary Meeting

 

Beijing and Tibet,

23-29 June 2007

Fiona HALL reported back to CLIM

EP-South Africa interparliamentary meeting

Strasbourg,

5-6 September 2007

Guido SACCONI, Chairman

COP 8 to the UN Convention to combat desertification

 

Madrid,

11-14 September 2007

Roberto MUSACCHIO, vice-chairman, reported back to CLIM

EP-China Interparliamentary Meeting

 

Strasbourg,

26-27 September 2007

Fiona HALL reported back to CLIM

EP delegation for relations with India

Brussels,

21 November 2007

Guido SACCONI, Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

EP-Canada interparliamentary meeting

Brussels,

22 November 2007

Guido SACCONI, Chairman

 

Baltic Sea Parliamentary Conference (BSPC), working group on energy and climate change

Tallinn,

5 February 2008

Paul RÜBIG, EP representative in the working group

EP-Mexico interparliamentary meeting

Strasbourg,

22 May 2008

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

Elisa FERREIRA

EP-US interparliamentary meeting

 

Ljubljana,

24-26 May 2008

Romana JORDAN CIZELJ

EP-Japan interparliamentary meeting

Brussels,

3 June 2008

Guido SACCONI, Chairman

Romana JORDAN CIZELJ


ANEXA 5: ACTIVITĂȚI MEDIATICE SUSȚINUTEDE COMISIA TEMPORARĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

PRESS CONFERENCES HELD IN THE CONTEXT OF CLIM ACTIVITIES

Subject

Date

Participants

CLIM 1st thematic session

Brussels,

10 September 2007

Guido SACCONI, Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

Vittorio PRODI, theme-leader

Prof. Hans-Joachim SCHELLNHUBER, key-note speaker

Delegation visit to Beijing

Beijing,

7 November 2007

Guido SACCONI, Chairman

Vincenzo LAVARRA, Bairbre de BRÙN, Anne LAPERROUZE, members of the delegation

Adoption of resolution in view of COP 13

Strasbourg,

14 November 2007

Alejo VIDAL-QUADRAS, Chairman EP delegation to COP 13

Guido SACCONI, CLIM Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

Satu HASSI, rapporteur on COP 13

CLIM 3rd thematic session

Brussels,

19 November 2007

Guido SACCONI, Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

Philippe BUSQUIN, theme-leader

Prof. Carlo RUBBIA, key-note speaker

In the context of the COP 13 Climate negotiations:

 

Joint Press Conference with Commission

 

Bali, 11 December 2008

Commissioner Dimas

Alejo VIDAL-QUADRAS, Chairman EP delegation to COP 13

Miroslav OUZKÝ, Co-Chairman EP delegation to COP 13

 

EP Press Conference on round-table of parliamentarians

Bali, 12 December 2008

Alejo VIDAL-QUADRAS, Chairman EP delegation to COP 13

Guido SACCONI, Co-Chairman EP delegation to COP 13

Karl-Heinz FLORENZ, EP speaker at round-table

 

Joint Press Conference with Council and Commission

Bali, 15 December 2008

statement read on behalf of Guido SACCONI, Co-Chairman EP delegation to COP 13

Delegation visit to Delhi

 

Delhi,

5 February 2008

Guido SACCONI, Chairman

Romana JORDAN CIZELJ, Co-Chairman of the delegation

Neena GILL, Chairman of the delegation for relations with India

CLIM 6th thematic session

Brussels,

26 March 2008

Guido SACCONI, Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

Justas Vincas PALECKIS, theme-leader

Dr. Rajendra K. PACHAURI, key-note speaker

Delegation visit to Washington

Washington,

30 April 2008

Guido SACCONI, Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

Adoption of CLIM interim report

Strasbourg,

21 May 2008

Guido SACCONI, Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

CLIM 8th thematic session

Brussels,

23 June 2008

Guido SACCONI, Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

Bairbre DE BRÚN, theme-leader

Ken LIVINGSTONE, key-note speaker

Presentation of results of Eurobarometer survey

Brussels,

11 September 2008

Commissioner WALLSTRÖM

Commissioner DIMAS

Guido SACCONI, Chairman

Delegation visit to Moscow

Moscow,

29 October 2008

Vittorio PRODI, Chairman of the delegation to Moscow

Romana JORDAN CIZELJ

Giulietto CHIESA

Avril DOYLE

Agnes SCHIERHUBER, members of the delegation


ANEXA 6: ALTE ACTIVITĂȚIALE COMISIEI TEMPORARE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

RELATIONS WITH NATIONAL PARLIAMENTS

Meeting

Date

CLIM representatives

Joint Parliamentary Meeting on climate change

Brussels, 1-2 October 2007

EP activity - several CLIM members

Hearing and exchange of views with EU delegation of French National Assembly

Paris, 17 October 2007

Guido SACCONI, Chairman

Karl-Heinz FLORENZ, rapporteur

Meeting of the Chairpersons of the committees responsible for energy and the environment from the national parliaments and the European Parliament organised by the Slovenian National Assembly

Ljubljana,

20-21 January 2008

Guido SACCONI, Chairman

Exchange of views with a delegation of Members of the Joint Committee on Climate Change and Energy Security of the Oireachtas

Brussels,

4 November 2008

CLIM meeting

Joint Parliamentary Meeting on energy and sustainable development

Strasbourg,

20-21 November 2008

EP activity - several CLIM members

PARTICIPATION TO INFORMAL COUNCILS

Informal Environment Council

Ljubljana/Brdo

10-12 April 2008

Hans BLOKLAND represented both ENVI and CLIM

Informal Environment /Energy Council

Paris, 3-5 July 2008

Guido SACCONI, Chairman

RELATIONS WITH LOCAL AUTHORITIES

Final session of the Catalan Convention on Climate Change organised by the government of Catalunya

Barcelona,

14 February 2008

Guido SACCONI, Chairman

RELATIONS WITH CIVIL SOCIETY

Agora on climate change

Brussels, 12-13 June 2008

EP activity - several CLIM members

International Expo 2008, European Day

Zaragoza,

5 September 2008

Roberto Musacchio, Vice-Chairman

OTHER ACTIVITIES

Request for an Eurobarometer survey on Europeans' attitudes towards climate change

 

Presentation of results at CLIM meeting of 15 September 2008

Request to the EP Bureau to ask the Secretary-General to look into the possibility of setting-up within the EP a scheme for emissions offsetting

letter by CLIM Chairman of 31.3.2008

Bureau Decision of 22 September 2008 to examine the issue in the context of the reduction of the EP carbon footprint


ANEXA 7: STUDII ȘI PREZENTĂRI SOLICITATEDE COMISIA TEMPORARĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Joint Parliamentary meeting on Climate change and climate change related legislation

National Legislation and national initiatives and programmes (since 2005) on topics related to climate change

By IEEP, 03/09/07

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=17631

This study presents national legislation, initiatives and programmes recently launched by EU Member States and EEA countries to tackle climate change. Lessons learnt from 'good' EU practices and efforts aimed at halting the loss of biodiversity and the fight to climate change indicate that these initiatives were not successful, mainly due to weak implementation (e.g. the lack of financial resources) and lack of political will. The various legislation, initiatives and programmes have been collected via a questionnaire sent out by the European Parliament through the ECPRD network to the different National Parliaments. This network is especially designed to facilitate the exchange of information between national parliaments and the European Parliament. The overall material has been processed, the main results are presented in comparative tables and the information within these tables and ‘interesting practices’ are briefly discussed.

Climate change legislation and initiatives at EU level

By Copenhagen Economics, 01/10/07

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=18835

The study was to review current and prospective EU climate policy related legislation and initiatives and provide recommendations for future policies. It evaluates current performance and puts forward options for reform in the post-2012 regime. For policy actions already affecting the commitment period up to 2012, three priorities are underlined all with the aim of improving the cost-effectiveness of climate policies: create a better functioning internal market for energy, take a more selective approach to regulatory energy standards, and use more market based mechanisms to reduce road transport emissions. For the period post 2012, two issues are stressed: the needed reform of the ETS, and the challenges involved in distributing the target reductions among member states.

Climate Change Legislation and Initiatives at International Level and Design options for Future International Climate Policy

By Ecofys, 05/12/07

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=18491

This study provides background information for the Conference of the Parties (COP) to the United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC) and the Conference of the Parties serving as the Meeting of the Parties to the Kyoto Protocol (COP/MOP) in December 2007 in Bali, Indonesia. It discusses the major issues under discussion at the start of the official negotiation of an international post 2012 framework agreement, initiated at the COP/MOP meeting in Bali and to be reached by 2009. The study provides an overview an assessment of the approaches that can be taken in a future international agreement on climate change. The study includes a review of climate change policies of major countries (European Union, USA, Japan, Russia, China, India, Brazil) and private and non-governmental initiatives as well as the extent to which they are implementing their existing commitments under the Kyoto Protocol. Future international climate policy is discussed in various international processes in addition to the UNFCCC, including the Gleneagles G8 plus 5 process, the Asia-Pacific Partnership (AP6), the United Nations High-Level Climate Change Talks, the US major emitters initiative and the Greenland/South Africa/Sweden Ministerial dialogue on climate change.

Social and economic dimension, R&D, new technologies, transfer of technologies, innovation and incentives

Burden Sharing - impact of climate change mitigation policies on growth and jobs

By IEEP, 15/03/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19998

This report provide a synthesis and review of existing studies addressing the impact of climate change mitigation polices on growth and jobs in different economic sectors (energy, iron and steel, cement, transport, construction). It looks at the implications of different mitigation scenarios for 2020 and beyond. The study reveals that, according to many literature sources, mitigation policy will lead to job creation in some sectors (e.g. related to RES, energy efficiency, CCS, etc), while some jobs will be lost in others (e.g. related to fossil fuels and production of inefficient products). In general, the studies highlight that the overall net effect is likely to be positive, as jobs in less labour intensive industries could be replaced by jobs in more labour intensive ones, or in sectors with longer value chains. Furthermore, it appears that the average cost of mitigation is usually considered relatively small, in the order of no more than 1% of GDP – with changes to assumptions resulting in slightly higher and lower estimates. Aggregated EU GDP could even slightly increase thanks to positive restructuring of the economy, such as the opening of profitable new markets (e.g. RES, CCS technologies and fuel efficient vehicles).

Climate change and the world's water with special focus on sustainable development, land use, land use change and forests

Climate change–induced water stress and its impact on natural and managed ecosystems

By IEEP, 07/01/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19073

This study has shown that much of the impact anticipated from climate change can be attributed to changes in water regimes. The simple summary is to say that this means in some places there will be too much water, in other places not enough; but the story is more complex – shifts in the timing of runoff due to early snow melt; increased annual average precipitation but falling in winter instead of during the growing season; interactions with rising CO2 levels and temperatures that can benefit certain plant species, but only up to a point. Preparing for and responding to climate impacts will require reviewing approaches to natural and managed ecosystems, for example through the lens of ecosystem services, by which greater emphasis is placed on the preservation of healthy ecosystems; and through sustainable agricultural and forestry practices that can lend to rather than working against climate resilience and species health.

Forestry and climate change: potential for carbon sequestration

By Goossens, Policy Dept. A

(only internal; available upon request)

The note aims to give some exact figures and data on - amongst others - global forest resources, deforestation and carbon stock in vegetation, supplementing the study requested and commissioned by the European Parliament to IEEP on "Climate change - Induced water stress and its impact on natural and managed ecosystems". The briefing note highlights the potential of forestry to contribute to climate change mitigation through carbon sequestration.

Sources of emission from the industry and energy sector and transport emissions at global level

An overview of global greenhouse gas emissions and emissions reduction scenarios for the future

By IEEP, 15/02/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19411

This study focuses on carbon dioxide (CO2) emissions from fossil fuels. Key drivers of these emissions are activity, economics, energy intensity and carbon intensity. As reducing GDP or population is not a likely aim of climate policy, the primary means of affecting emissions is to change the last two of the four factors: reducing the amount of energy needed per GDP, and decarbonising the fuel mix. The study tries to quantify current greenhouse emissions and anticipate their future evolution which are important analytical inputs for policymaking.

How to engage other main actors - climate change, adaptation in third countries and global security

State of play of post-Bali negotiations

By Ecofys, 15/03/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19955

The note summarises the status of negotiations after the Bali meeting (COP 13/CMP 3) of December 2007, and presents the issues at stake for building the elements of a future climate agreement: on mitigation the specification of “measurable, reportable and verifiable nationally appropriate mitigation commitments or actions” for developed countries (most likely continuing the emission reduction targets under the Kyoto Protocol);. on adaptation, the difficult issue is to define exactly which adaptation activities should be supported by the international system and how developing countries would be able to apply for support; on technology, a comprehensive framework for technology transfer has been decided and ways to assess the effectiveness of technology transfer are being developed; on finance, the challenge is to create a constant flow of financial resources, substantially larger than the currently available funds, and independent of government budgets.

Engaging developing countries in climate change negotiations

By IEEP, 26/03/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=20148

Engaging the developing world has become increasingly more important and urgent. This paper explores the possible ways to attract developing countries on board in addressing climate change and reducing their own emissions. The paper addressed the following issues: the division of the world into Annex I/B and non Annex I/B countries; the lack of commitment globally to defining a long-term objective on when climate change becomes dangerous for the earth and defining a pathway towards achieving such a long-term goal; the limited resources available in the multiple funds especially for adaptation; the Clean Development Mechanism (CDM); the slow rate at which technology transfer and capacity building; land-use and deforestation; and adaptation. The paper concludes with a menu card of policy options and a set of recommendations on a long-term objective, on policies and measures.

Engaging emerging economies - Removing barriers for technology cooperation

By Wuppertal Institute, 26/03/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19911

For emerging economies technology transfer is crucial in order to ensure a steady energy supply for their rapid economic development. Energy demand in these countries is growing fast, particularly in India and China.. To ensure that the economic growth is not coupled with the high GHG emission growth, technology transfer of low-carbon technologies and technology avoiding negative impact on adaptation is essential. The briefing gives an overview of key partnerships and points the barriers that technology transfer is facing and examples for appropriate tools that can help to overcome the remaining obstacles and promote technology transfer and climate change-related projects.

Linking the EU ETS with other Emissions Trading Schemes

By Wuppertal Institute, 26/03/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19802

In this note, different options of linking the EU ETS with other emissions trading schemes are quantitatively and qualitatively assessed, as well as the economic and environmental impacts and the design implications of these options. Economic analysis shows the important role of cap-setting and global emissions constraints for the economic impacts of linking the EU ETS internationally. The institutional analysis shows that several design issues of emerging schemes have important implications for the equity, the economic and the environmental effectiveness in a combined scheme. The report concludes that these problematic issues fundamentally flow from countries’ level of ambition as regards climate protection and that linking should therefore only be sought between countries which have a comparably ambitious climate policy outlook.

Engaging the US & other industrialized countries: US climate change policy

By World Resources Institute, 26/03/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19959

The United States’ cumulative GHG emissions have continued to be among the world’s largest – topped only by the rise in Chinese emissions on an annual basis. Due to lack of leadership at the federal level, the U.S. still does not have a comprehensive plan to reduce emissions. In the absence of a national direction, many regions, states, and municipalities have begun to implement policies to reduce emissions on their own and in concert with other regions, states, and municipalities. The policies addressing a variety of sectors – in particular the electricity and transportation sectors and many aim to increase energy efficiency and renewable energy use are presented in this note. These efforts are complemented by action in the private and nongovernmental sectors and, in part driven by local and business initiatives, new proposals for legislation in the U.S. Congress. The paper also presents the U.S. Presidency candidates policy perspectives in the field of climate change.

Meeting the Climate commitments: Addressing competitiveness, trade, financing and sustainable employment in a European global context

Competitive distortions and leakage in a world of different carbon prices

Compilation of briefing notes by several authors, 04/07/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=21551

Effective climate policy in Europe requires early commitment to ambitious emission reduction targets, with tight emission caps and rapid shifts towards auctioning of emissions. This guides a transition to a low carbon economy, provides growth opportunities for innovative sectors and technologies, and demonstrates leadership to drive international climate policy. Whether or not an agreement is reached at the Copenhagen in 2009, it is very unlikely that a single global price for carbon will prevail. A frequently voiced concern is that states with stringent climate policies will place domestic industries at a disadvantage relative to competitors in states with less ambitious climate efforts. This study compilation is an attempt to present the policy options available in this possible future situation of different levels of ambitions in climate policies. This is done in 5 chapters by different authors, from different points of views and academic disciplines. The study compilation asks the question whether competitive distortions and leakage, either in CO2 or employment, present a realistic danger in a world of different carbon prices.

Climate change financing in developing countries

Compilation of briefing notes by several authors

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studiesCom/download.do?file=21631#search=%20Climate%20change%20financing%20in%20developing%20countries%20

Part 1 the report assesses the interaction between climate change financing and development aid: what are the impacts of those policies today, and what are potential incoherencies in the different intervention areas of development assistance with regards to climate change adaptation and mitigation objectives and development objectives. Part2 provides an overview of EC programmes and international EC funded financing initiatives aimed at developing countries in the field of climate change mitigation and adaptation (objective, allocated budgets and financing mechanisms) and recommendations to improve coherence and effectiveness of the different EC mechanisms. Part 3 assesses the mechanisms for mainstreaming of adaptation and mitigation of climate change in development policies and programmes at EU and international level and for climate risk assessment and recommendations for improvement (EU/donor perspective). Part 4 assesses the mechanisms for mainstreaming of adaptation and mitigation into development projects on a national and local level and recommendations for improvement (recipient countries perspective)

Achieving significant CO2 emission reductions in short time: learning from Best Practices regarding successful policies and technologies

Sustainable cities: Best practices on CO2 savings in urban areas - Building efficiency, household emissions and energy use

By Wuppertal Institute, 23/06/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies.do?language=EN

In Europe, numerous good practice examples related to emission reductions in cities can be found. A high number of cities and towns have implemented local energy action plans, local emission reduction targets or even plan to become carbon neutral. These targets usually include a whole package of different measures and instruments. The aim of the following compilation is to identify medium-scale examples that are innovative, show short-term emission reductions and are replicable to other urban areas throughout Europe. The focus lies on energy efficiency in buildings, household emissions and energy use.

Delegations

China and climate change: Impacts and policy responses

By Prof Ash, London University, 01/10/07

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=18039

This briefing paper seeks to demonstrate that the challenges for China posed by climate change are real. The consequences of global warming are already apparent. The scientific evidence of investigations by Chinese and international bodies overwhelmingly indicates that the threat to the sustainability of China’s future social and economic development, as well as to fragile ecosystems, will intensify. That the Chinese government recognises the scale of the problems that China faces as a result of climate change is beyond doubt, as is its commitment to address those problems, subject to its insistence that industrialised countries bear the major responsibility in meeting the challenges of global warming. More questionable, however, is whether the policies Beijing has so far put in place will be capable of halting, let alone reversing, the recent inexorable and accelerating increase in China’s GHG emissions.

China's energy policy in the light of climate change, and options for cooperation with the EU

By Prof. Holslag, 01/10/07

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=18035

This paper briefly introduces China’s new comprehensive energy security policy. Subsequently, it sheds a light on how the European Union tries to take advantage of this move, by stepping up its efforts to promote green energy and simultaneously tapping China’s vast market. Afterwards, an assessment is made of the success of this European approach for wind and solar energy, clean coal technologies, natural gas, hydropower and bio-fuel and recommendations for EU policy in this area are provided.

Climate Change and India: Impacts, Policy Responses and a Framework for EU-India Cooperation

By Dr Kumar, TERI-Europe, 24/01/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19208

The briefing note provides a brief overview of the impacts that climate change is having on the Indian economy, government policies that are in place that assist in adaptation to climate change in sectors, India’s contribution to global greenhouse gases and mitigation efforts currently underway and indicative areas for collaboration between the EU and India on adaptation to climate change as well as on mitigation efforts.

Climate Change Impacts and Responses in Bangladesh

By Dr. Huq, International Institute for Environment and Development, 24/01/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19195

Bangladesh is one of the most vulnerable countries to climate change because of its disadvantageous geographic location; flat and low-lying topography; high population density; high levels of poverty; reliance of many livelihoods on climate sensitive sectors, particularly agriculture and fisheries; and inefficient institutional aspects. Many of the anticipated adverse affects of climate change, will aggravate the existing stresses that already impede development in Bangladesh, particularly by reducing water and food security and damaging essential infrastructure. This briefing note describes the country characteristics that make it particularly vulnerable to climate change, before outlining the main climate change impacts that are of concern. These impacts are discussed in relation to their adverse effects on different sectors. Finally, the national and international policy responses to manage these effects are outlined.

Engaging the US & other industrialized countries: US climate change policy

By World Resources Institute, 26/03/08

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=19959

The United States’ cumulative GHG emissions have continued to be among the world’s largest – topped only by the rise in Chinese emissions on an annual basis. Due to lack of leadership at the federal level, the U.S. still does not have a comprehensive plan to reduce emissions. In the absence of a national direction, many regions, states, and municipalities have begun to implement policies to reduce emissions on their own and in concert with other regions, states, and municipalities. The policies addressing a variety of sectors – in particular the electricity and transportation sectors and many aim to increase energy efficiency and renewable energy use are presented in this note. These efforts are complemented by action in the private and nongovernmental sectors and, in part driven by local and business initiatives, new proposals for legislation in the U.S. Congress. The paper also presents the U.S. Presidency candidates policy perspectives in the field of climate change.

UNFCCC - COP-14 in Poznan (December 2008) 

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=23435

The briefing was prepared as a background material for the EP delegation to the 14th UNFCCC COP meeting on Climate Change in December 2008 in Poznań, Poland. At last year's meeting in Bali, Indonesia, a time-lined negotiation on a post-2012 framework was agreed, aiming at reaching an agreement in Copenhagen in December 2009. As a steppingstone on the path from Bali to Copenhagen, the Poznań conference will mark the turning point from analysis and discussion to negotiation stage.

Ahead of the Poznań Conference there are four key issues or ‘hot topics’: i) sectoral approaches; ii) Clean Development Mechanism (CDM) and Land Use, Land Use Change and Forestry (LULUCF); iii) Reducing Emissions from Deforestation in Developing Countries (REDD); and iv) financing and development.

Other key issues are the participation of the US in an international climate change agreement; whether or not emerging economies should take up binding emission reduction commitments; and how to accommodate diversity among developing countries not only in terms of economic capability, natural resource endowments, and vulnerability to impacts of climate change but also in terms of topics of their priority. The Copenhagen agreement should form a ‘shared vision’ with a level of ambition and send a strong signal from joint leadership of all major economies to the market, business, scientists, and citizens.

International Forest Policy: Integrated climate and forestry policy options. The implications of carbon financing for pro-poor community forestry: How do we design forest policy tools to jointly address climate change, environmental and development goals?

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=23272

The study addresses the integrated climate and forestry policy options in developing countries, focussing on the implications of carbon financing for pro-poor community forestry. Specifically, it responds to the following question: "How do we design forest policy tools to jointly address climate change, environmental and development goals?"

The report provides an overview of carbon finance initiatives and proposals; analyses carbon finance initiatives/proposals targeting forest issues from the perspectives of climate change mitigation, biodiversity and other environmental issues, and development; and offers recommendations on steps forward to promote a pro-poor forest agenda for UNFCCC negotiations, the spending of revenues from EU-based green house gas emission mitigation efforts, and other pertinent processes. The focus is on tropical forests as these make the largest contribution to greenhouse gases (GHGs) and have most links with the ‘pro-poor community forestry’ agenda.

The study examines CDM afforestation/reforestation projects, Reduced Emissions from Deforestation and forest Degradation (REDD), and voluntary projects.

Energy and Climate Change in Russia

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?file=21815

The briefing was prepared as a background material for the EP CLIM delegation to Russia in October 2008. The report addresses the impacts of climate change in Russia, including the expected impacts on ecosystems, and analyses how Russia’s oil and gas contributes to climate change worldwide.

The briefing identifies the main opportunities in Russia to mitigate climate change through hosting Joint Implementation (JI) projects, LULUCF (Land Use, Land Use Change and Forestry) activities, participating in International Emissions Trading (IET), or applying some Green Investment Schemes (GIS), focusing on the country’s potential in supplying the global carbon market with emission reductions.

The report presents the framework of cooperation between the EU and Russia, such as the Partnership and Cooperation Agreement (PCA), the EU-Russia “energy dialogue”, and the debate concerning the ratification by Russia of the Energy Charter Treaty (ECT). Finally, opportunities for enhancing EU-Russia cooperation on climate change are being suggested.

Background information and external expertise

managed by EP Policy Department A


ANEXA 8: DOCUMENTE DE LUCRU REDACTATE ÎN CONTEXTUL ACTIVITĂȚILOR COMISIEI TEMPORARE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Working Documents on Thematic Sessions

No 1      on Climate Impact of different levels of warming by Vittorio Prodi, theme-leader

No 2      on The Climate Protection Challenge Post-2012 by Satu Hassi, theme-leader

No 3      on The social and economic dimension R & D, New Technologies, transfer of technologies, innovation and incentives by Philippe Busquin, theme-leader

No 4      on Climate change and the world's water, with a specific focus on sustainable development, land-use change and forests by Cristina Gutiérrez-Cortines, theme-leader

No 5      on Sources of Emission from the Industry and Energy Sector and Transport Emission at Global Level by Etelka Barsi-Pataky, theme-leader

No 6      on How to engage other main actors - climate change, adaptation in third countries and global security by Justas Vincas Paleckis, theme-leader

No 7      on Meeting the climate commitments: addressing Competitiveness, Trade, Financing and Sustainable Employment in a European and Global Context by Lambert van Nistelrooij and Robert Goebbels, theme-leaders

No 8      on Achieving significant CO2 emission reductions in short time: learning from best practices regarding successful policies and technologies by Bairbre de Brún, theme-leader

Working Documents by Karl-Heinz Florenz, Rapporteur

No 9      on waste treatment and resource management as part of a climate protection strategy

No 10    on water

No 11    on fisheries

No 12    on health

No 13    on adaptation to the consequences of climate change

No 14    on agriculture

No 15    on livestock breeding

No 16    on transport

No 17    on forests

No 18    on growth and employment

No 19    on Carbon Dioxide Capture and Storage (CCS)

No 20    on soil protection

No 21    on energy efficiency in the building sector

No 22    on energy

No 23    on financing and budgetary affairs

***

All working documents can be found on:

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=EN&body=CLIM


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

2.12.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Liam Aylward, Etelka Barsi-Pataky, Ivo Belet, Johannes Blokland, John Bowis, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Dorette Corbey, Chris Davies, Avril Doyle, Lena Ek, Edite Estrela, Karl-Heinz Florenz, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Rebecca Harms, Satu Hassi, Roger Helmer, Jens Holm, Dan Jørgensen, Romana Jordan Cizelj, Dieter-Lebrecht Koch, Eija-Riitta Korhola, Linda McAvan, Marian-Jean Marinescu, Roberto Musacchio, Riitta Myller, Dimitrios Papadimoulis, Markus Pieper, Vittorio Prodi, Herbert Reul, Luca Romagnoli, Guido Sacconi, Andres Tarand, Silvia-Adriana Țicău, Antonios Trakatellis, Alejo Vidal-Quadras, Åsa Westlund, Anders Wijkman

Membri supleanți prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Michl Ebner, Anne Ferreira, Catherine Guy-Quint, Fiona Hall, Peter Liese, Bill Newton Dunn, Zita Pleštinská

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Glenn Bedingfield, Francesco Ferrari, Juan Fraile Cantón, Louis Grech, Glenis Willmott, Stefano Zappalà

Aviz juridic - Politica de confidențialitate