Procedură : 2008/2236(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0037/2009

Texte depuse :

A6-0037/2009

Dezbateri :

PV 18/02/2009 - 22
CRE 18/02/2009 - 22

Voturi :

PV 19/02/2009 - 9.4
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0078

RAPORT     
PDF 184kWORD 164k
28.1.2009
PE 412.336v02-00 A6-0037/2009

referitor la revizuirea Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat

(2008/2236(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor pentru aviz: Konrad Szymański

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la revizuirea Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat

(2008/2236(INI))

Parlamentul European,

- având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispoziţiilor generale de instituire a unui Instrument european de vecinătate şi de parteneriat(1),

- având în vedere evoluţia politicii europene de vecinătate (PEV) începând din 2004 şi, în special, rapoartele de evaluare ale Comisiei privind punerea sa în aplicare,

- având în vedere planurile de acţiune adoptate în comun cu Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Tunisia şi Ucraina,

–   – având în vedere Acordul de parteneriat şi cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Federaţia Rusă, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 1997 şi reluarea negocierilor cu privire la un Acord reînnoit de parteneriat şi cooperare în decembrie 2008,

- având în vedere deciziile adoptate de Consiliul afaceri generale şi relaţii externe în septembrie şi octombrie 2008 privind reluarea dialogului cu autorităţile din Belarus şi suspendarea, pentru o perioadă de şase luni, a restricţiilor legate de călătorie impuse anumitor personalităţi influente, în urma eliberării prizonierilor politici şi a unor îmbunătăţiri minore în desfăşurarea alegerilor parlamentare,

–   având în vedere Declaraţia de la Barcelona adoptată cu ocazia Conferinţei euromediteraneene a miniştrilor de afaceri externe, ce a avut loc la Barcelona între 27-28 noiembrie 1995 şi care a pus bazele unui parteneriat euromediteraneean,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European şi Consiliului, intitulată „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterană” (COM(2008)0319),

–   având în vedere aprobarea acestei comunicări de către Consiliului European de la Bruxelles din 13 şi 14 martie 2008,

–   având în vedere declaraţia reuniunii la vârf privind Mediterana, ce a avut loc la Paris la 13 iulie 2008,

–   - având în vedere declaraţia privind guvernarea, proiectele şi dialogul politic regional, adoptată în cursul conferinţei ministeriale din „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana”, care a avut loc la Marsilia, în perioada 3-4 noiembrie 2008,

- având în vedere comunicările Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din 4 decembrie 2006 privind fortificarea PEV (COM(2006)0726) şi, respectiv, din 5 decembrie 2007 (COM(2007)0774) privind consolidarea PEV,

- având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 11 aprilie 2007, intitulată „Sinergia Mării Negre - o nouă iniţiativă de cooperare regională” (COM(2007)0160) şi comunicarea Comisiei din 19 iunie 2008 (COM(2008)0391), intitulată „Raport privind primul an de punere în aplicare a sinergiei Mării Negre”,

   având în vedere comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European şi Consiliului intitulată „Parteneriatul estic” (COM(2008)0823),  

–   având în vedere scrisoarea din 26 aprilie 2006 a Comisarului Ferrero-Waldner adresată Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului,

- având în vedere rezoluţiile sale privind PEV şi strategia de extindere a UE,

- având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind ţările şi regiunile învecinate ale UE,

- având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

- având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru bugete şi al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6 0037/2009),

A.  întrucât reforma din 2006 şi acordul privind noul cadru de asistenţă externă cuprindea angajamentul Comisiei de a realiza o revizuire la jumătatea perioadei privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1638/2006, înainte de alegerile europene din 2009, şi îi acorda Parlamentului competenţe sporite de control în ceea ce priveşte asistenţa comunitară;

B.   întrucât, în 2006, Comisia pentru afaceri externe a creat grupuri de lucru legate de IEVP Sud şi IEVP Est, pentru a purta un dialog structurat cu Comisia privind documentele de punere în aplicare, care stabilesc cadrul politic pentru oferirea de asistenţă în conformitate cu Instrumentul european de vecinătate şi de parteneriat (IEVP);

C.  întrucât, de la începutul actualelor perspective financiare în 2007, scopul IEVP a fost acela de a sprijini punerea în aplicare a PEV şi în special a planurilor de acţiune ale PEV, precum şi parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă prin intermediul sprijinului în vederea punerii în aplicare a foilor de parcurs pentru cele patru spaţii comune;

D.  întrucât principalul scop al PEV este să stabilească un mediu prietenesc în imediata vecinătate a Uniunii Europene; întrucât ţările învecinate se împart în mod firesc în două categorii: de sud şi de est, cu scopuri şi abordări diferite în ceea ce priveşte Uniunea Europeană; întrucât această diviziune este ilustrată prin cele două iniţiative recent propuse, şi anume Uniunea pentru Mediterana (UpM) şi Parteneriatul estic;

E.   întrucât IEVP a fost concepută şi pentru a finanţa programe transfrontaliere şi multinaţionale în spaţiul IEVP, în scopul sprijinirii inter alia a iniţiativelor cum ar fi Sinergia Mării Negre, UpM şi Parteneriatul estic;

F.  întrucât PEV rămâne una dintre principalele priorităţi ale politicii externe ale Uniunii şi întrucât oferă tuturor statelor implicate posibilitatea de a se integra mai eficient în UE;

G.  întrucât PEV este independentă de procesul de aderare, fără a fi însă exclusă din acesta, şi întrucât ea reprezintă un pas către apropierea economică şi politică dintre UE şi ţările învecinate;

H.  întrucât creşterea demografică puternică a ţărilor vecine ale UE, care are drept consecinţă urbanizarea crescândă a populaţiilor acestora constituie o nouă provocare la care trebuie să răspundă IEVP,

Observaţii generale

1.  consideră că, în ansamblu, prevederile Regulamentului (CE) nr. 1638/2006 sunt adecvate şi valabile în sensul cooperării cu ţările învecinate şi alte organizaţii multilaterale;

2.  invită Comisia ca, împreună cu guvernele partenere, să dezvolte în continuare mecanismele de consultare cu societatea civilă şi cu autorităţile locale, pentru a le implica mai mult în conceperea şi monitorizarea punerii în aplicare a IEVP şi a programelor naţionale de reformă; solicită Comisiei să accelereze publicarea programelor de acţiune anuale pe site-ul său şi să convingă guvernele partenere să pună în mod regulat la dispoziţia publicului documentele lor naţionale de programare;

3.  invită Consiliul să dezvolte, în cooperare cu Parlamentul, un instrument flexibil şi transparent pentru punerea la dispoziţii de informaţii în acest domeniu şi să prezinte Parlamentului cu promptitudine procesul-verbal al deciziilor adoptate;

4.   îndeamnă Comisia şi autorităţile naţionale, regionale şi locale să promoveze programe de înfrăţire între oraşe şi regiuni, oferindu-le asistenţa corespunzătoare în acest sens, în vederea consolidării capacităţii administrative locale şi regionale în ţările învecinate şi a promovării atât a programelor de schimburi adresate societăţii civile, cât şi a iniţiativelor care îmbracă forma unor microproiecte;

5.  salută faptul că, în cadrul IEVP, Comisia a lansat noul program CIUDAD care permite sprijinirea proiectelor concrete de cooperare între oraşele europene şi a celor elaborate de ţările din zona acoperită de IEVP; insistă asupra pertinenţei acestui tip de iniţiative pentru a favoriza dialogul şi procesul de democratizare; solicită, prin urmare, alocarea unor sume mai importante pentru consolidarea acestor iniţiative, cu ocazia revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar, în 2008-2009;

6.  consideră că vizibilitatea asistenţei comunitare ar trebui sporită printr-o comunicare cu o orientare bine definită cu părţile interesate şi cu publicul larg şi are în vedere, în acest scop, dezvoltarea contactelor cu societatea civilă şi autorităţile locale, care reprezintă un nivel de intervenţie competent şi eficient, având în vedere proximitatea lor cu cetăţenii;

7.  solicită ca programele de acţiune în domeniile democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului să fie puse în aplicare într-un mod mai ambiţios, în conformitate cu obiectivele stabilite în planurile de acţiune PEV, pentru a evita un decalaj semnificativ dintre fondurile alocate partenerilor estici şi celor mediteraneeni; consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a convinge guvernele partenere să se angajeze să acţioneze în aceste domenii;

8.  subliniază necesitatea de a defini obiective clare, concrete şi măsurabile în cadrul tuturor noilor planuri de acţiune PEV aflate în curs de negociere; subliniază interdependenţa necesară dintre toate capitolele acestor planuri de acţiune pentru a înregistra progrese la toate capitolele, fără discriminare; în acest sens, îşi reiterează apelul privind adoptarea unei politici globale în ceea ce priveşte drepturile omului şi democraţia, care să reunească toate instrumentele existente în acest domeniu;

9.  consideră că, în ciuda sporirii flexibilităţii şi simplificării instrumentelor de asistenţă comunitară, după cum o demonstrează în special Instrumentul european pentru democraţie şi drepturile omului, procedurile şi termenele din cadrul IEVP sunt în continuare apăsătoare pentru organizaţiile societăţii civile şi autorităţile locale; invită Comisia să realizeze o analiză comparativă a procedurilor aplicate de alţi donatori majori şi să prezinte rezultatele obţinute Parlamentului;

10. consideră că ajutoarele bugetare sectoriale şi generale din cadrul IEVP ar trebui puse la dispoziţie doar guvernelor care sunt capabile să le pună în aplicare într-un mod transparent, eficient şi responsabil şi acolo unde reprezintă un stimulent real; invită Comisia să evalueze pertinenţa sprijinului bugetar în ţări care întâmpină probleme în ceea ce priveşte gestiunea bugetară şi procedurile de control şi în care există un nivel ridicat de corupţie; solicită Comisiei să realizeze un echilibru adecvat între flexibilitate şi transparenţă în timpul selecţiei, aplicării şi monitorizării programelor IEVP;

11. pune accentul pe necesitatea unei abordări specifice de la ţară la ţară în ceea ce priveşte condiţionalitatea politică, concepută inter alia pentru a promova democraţia, statul de drept şi buna guvernare, respectarea drepturilor omului şi a drepturilor minorităţilor şi independenţa sistemului judiciar; consideră, prin urmare, că ar trebui făcută publică şi prezentată Parlamentului European o evaluare detaliată şi completă a tuturor proiectelor din domeniul „Justiţie”, finanţate din acest instrument;

12. salută includerea cooperării transfrontaliere în domeniul de aplicare a Regulamentului privind Instrumentul pentru politica europeană de vecinătate (IEVP), ca instrument strategic de elaborare a proiectelor comune şi de consolidare a relaţiilor între ţările PEV şi statele membre; insistă totuşi asupra necesităţii creării unor instrumente specifice pentru a garanta o monitorizare periodică a gestionării şi a procesului de punere în aplicare a programelor operaţionale comune de ambele părţi ale frontierelor UE;

13. invită Comisia să pregătească o descriere detaliată a tuturor programelor operaţionale comune aprobate pentru perioada 2007-2013, precum şi o evaluare a măsurii în care au fost respectate principiile de transparenţă, eficienţă şi parteneriat în punerea în aplicare a proiectelor; încurajează Comisia să identifice problemele cel mai des întâlnite cu care s-au confruntat autorităţile de gestionare atât în regiunile frontaliere ale UE, cât şi în ţările PEV, cu scopul de a elabora soluţii mai bine adaptate la aceste probleme pentru următoarea perioadă de programare;

14. încurajează Comisia să faciliteze schimbul de experienţe şi de bune practici în cooperarea transfrontalieră între programele şi proiectele PEV şi acţiunile întreprinse în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, precum şi iniţiativa comunitară INTERREG III A, care a fost deja finalizată; consideră, în special, că ar trebui încurajate iniţiativele de formare şi de înfrăţire, printre care şi limba vorbită în ţările învecinate, destinate funcţionarilor publici; sugerează, în acest context, să fie efectuate analize periodice referitoare la progresele înregistrate în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor şi construcţia instituţională de ambele părţi ale frontierei UE;

15. subliniază importanţa clarificării relaţiei dintre PEV ca politică-cadru şi iniţiativele regionale PEV, cum ar fi Sinergia Mării Negre, UpM şi viitorul Parteneriat estic, şi a sporirii coordonării şi complementarităţii acestor iniţiative precum şi diferitele instrumente de asistenţă comunitară; solicită o mai bună sincronizare între programele IEVP şi cooperarea financiară oferită de statele membre şi organizaţiile internaţionale;

16. subliniază necesitatea unei cooperări consolidate între ţările IEVP şi agenţiile UE, precum şi faptul că acestora ar trebui să le se ofere mai multe oportunităţi de a participa la programele comunitare, cu condiţia ca obiectivele planurilor de acţiune PEV să fi fost îndeplinite; invită Comisia să ia măsuri eficiente pentru a reduce la minimum povara financiară care revine ţărilor terţe care doresc să participe la aceste programe comunitare;

17. insistă asupra necesităţii transparenţei în ceea ce priveşte plăţile din cadrul IEVP, în funcţie de ţară, regiuni şi domenii prioritare;

18. solicită să se pună mai mult accent pe o mobilitate sporită, în special prin crearea unor parteneriate pentru mobilitate cu ţările IEVP şi contacte interpersonale, în special în domeniile educaţiei, cercetării şi dezvoltării, vieţii economice şi dialogului politic; sprijină măsurile urgente de reducere a taxei de viză pentru resortisanţii şi rezidenţii din ţările IEVP, cu scopul principal de a liberaliza regimului de acordare a vizelor;

19. sprijină abordarea Comisiei cu privire la integrarea economică, care include obiectivul creării unei zone de liber schimb extinse şi cuprinzătoare;

20. remarcă faptul că, în ciuda eforturilor depuse în unele ţări IEVP de a promova egalitatea de gen şi de a spori participarea femeilor la viaţa politică, socială şi economică, astfel de măsuri nu au condus încă la nicio îmbunătăţire semnificativă în ţările din vecinătatea mediteraneană şi în unele ţări din vecinătatea estică; solicită Comisiei ca, în cadrul programării şi punerii în aplicare a IEVP, să abordeze în mod mai sistematic inegalităţile de gen;

21. sprijină abordarea Comisiei cu privire la aspectele legate de securitatea energiei, care are drept scop pe termen mediu crearea unei pieţe energetice reciproc avantajoase, interconectată şi diversificată între UE şi ţările învecinate; subliniază totuşi că, pe lângă armonizarea în continuare a politicilor energetice şi a legislaţiei partenerilor cu practicile UE şi cu acquis-ul comunitar, ar trebui să se acorde o atenţie specială modernizării infrastructurii energetice din ţările partenere;

22. salută faptul că propunerea Comisiei referitoare la Parteneriatul estic include crearea unor platforme tematice (democraţia, buna guvernare şi stabilitatea, integrarea economică şi convergenţa cu politicile Uniunii, securitatea energetică, contactele interpersonale), care corespund domeniilor principale de cooperare;

23. subliniază necesitatea măririi pachetului financiar IEVP pentru a permite PEV să îşi atingă obiectivele din ce în ce mai ambiţioase şi să sprijine noile sale iniţiative regionale; solicită cu această ocazie să fie menţinută repartiţia geografică a ajutorului financiar european între ţările mediteranene şi ţările din estul Europei, în conformitate cu dispoziţiile perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2013;

24. solicită evaluarea eficienţei şi impactului cheltuielilor la momentul actual într-un context mai larg, cum ar fi activităţile de ajutorare a ţărilor terţe;

25. solicită Comisiei să pregătească o evaluare a impactului politicilor de ajutorare externe desfăşurate de ţări terţe în ţările din cadrul PEV, în special de China şi Rusia, precum şi a impactului crizei financiare asupra tuturor ţărilor IEVP;

26. invită Comisia să evalueze cu stricteţe necesităţile reale ale ţărilor cărora le oferă în prezent Ajutor pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări şi asistenţă similară, referindu-se în mod special la valorile PIB-ului şi la rata creşterii economice din statele beneficiare;

27. invită statele membre să sprijine financiar programul de reforme stabilit în planurile de acţiune ale PEV finanţând într-o mai mare măsură Fondul de investiţii pentru vecinătate şi alte iniţiative IEVP similare, şi consolidând ajutorul bilateral;

28. reaminteşte faptul că, în cursul negocierilor privind temeiul juridic al IEVP, Parlamentul a avut preocupări legitime privind modul în care documentele de strategie pe termen mediu şi scurt şi documentele de ţară, care conţin adesea valori financiare orientative, ar putea face obiectul controlului parlamentar; solicită evaluarea modului în care aceste angajamente financiare orientative au fost executate în ultimii doi ani;

29. în acest context, îşi exprimă preocuparea faţă de nivelul ridicat al transferurilor bugetare solicitate pentru capitolul 19 08 care se ridică deja la o creştere cumulativă de 410 milioane EUR în angajamente şi 635 milioane EUR în plăţi pentru exerciţiile 2007 şi 2008;

30. constată cu satisfacţie că ţările vizate de IEVP au dreptul să beneficieze de împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiţii (BEI)(2) şi că operaţiunile de finanţare ar trebui să fie în concordanţă cu politicile externe ale UE şi să le sprijine, inclusiv cu obiectivele regionale specifice; reaminteşte faptul că plafonul actual maxim al operaţiunilor de finanţare ale BEI pentru ţările IEVP pentru perioada 2007-2013 este de 12,4 miliarde EUR, sumă repartizată în cadrul a două sub-plafoane orientative de 8,7 miliarde EUR pentru ţările mediteraneene şi 3,7 miliarde EUR pentru ţările din Europa de Est şi Rusia; solicită realizarea unei evaluări împreună cu BEI pentru a se stabili modul în care sunt executate aceste împrumuturi;

31. constată cu satisfacţie că, recent, Curtea Europeană de Justiţie a anulat temeiul juridic iniţial, în urma contestării de către Parlament, şi a hotărât că, în aceste cazuri, ar trebui să se aplice procedura de codecizie în temeiul articolelor 179 şi 189a din Tratatul CE; subliniază faptul că revizuirea IEVP şi adoptarea unui regulament prin care să se înlocuiască decizia anulată a Consiliului privind acordarea unei garanţii comunitare pentru împrumuturile BEI trebuie realizate în paralel, pentru că acestea sunt instrumente complementare în ceea ce priveşte politica UE faţă de ţările învecinate, iar dispoziţiile contradictorii sau cele care au efecte contrarii trebuie evitate;

32. îşi reafirmă preocuparea faţă de posibila lipsă de răspundere şi faţă de riscul de deturnare a fondurilor comunitare atunci când asistenţa din partea UE este canalizată prin intermediul fondurilor fiduciare cu donatori multipli; subliniază importanţa unui sistem financiar public sănătos bazat pe transparenţă şi pe răspundere democratică; solicită, prin urmare, Comisiei să evite canalizarea fondurilor prin aceşti intermediari, atunci când este posibil şi atunci când există mijloace mai adecvate şi mai transparente de canalizare a acestor fonduri;

Observaţii referitoare la ţări şi regiuni

33. ia act de progresele înregistrate în cadrul iniţiativei UpM; subliniază totuşi faptul că:

–  finanţarea IEVP a iniţiativei PEV pentru regiunea de sud sau de est nu ar trebui să fie utilizată în detrimentul reciproc;

- Parlamentul ar trebui informat în mod corespunzător cu privire la proiectele UpM finanţate de către IEVP;

- atunci când se recurge la fonduri IEVP, transparenţa surselor, inclusiv finanţarea privată, este deosebit de importantă;

34. reaminteşte că PEV, în dimensiunea sa mediterană, ar trebui să fie complementară Procesului de la Barcelona, precum şi faptul că obiectivele sale trebuie definite mai clar pentru a consolida Procesul de la Barcelona, acordând prioritate unei abordări multilaterale regionale;

35. consideră că, pentru a consolida eficienţa proiectelor regionale, multilaterale şi transfrontaliere din cadrul IEVP, ar trebui să se aibă în vedere includerea în aceste programe a tuturor noilor parteneri ai UpM;

36. consideră că recentele evoluţii geopolitice din vecinătatea estică a Uniunii evidenţiază importanţa pe care o are dezvoltarea în continuare a PEV, printr-o mai bună adaptare la nevoile partenerilor, inclusiv o mai mare implicare a UE în regiunea Mării Negre şi un Parteneriat estic ambiţios; subliniază necesitatea accelerării, în special în cazul Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, a instaurării unei zone a liberului schimb, imediat ce ţările partenere sunt gata să facă acest lucru, şi necesitatea de a finaliza cât de curând posibil procesul de liberalizare a vizelor pentru UE, precum şi necesitatea de a spori cooperarea regională pentru a promova stabilitatea şi prosperitatea în vecinătatea europeană;

37. propune crearea unei adunări a statelor din vecinătatea de est („Euroeast”), cu participarea Parlamentului European şi pe modelul adunărilor „Euromed” şi „Eurolat”, al cărei rol va fi aplicarea IEVP în statele din Europa de Est, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Belarus;

38. subliniază faptul că conflictele îngheţate reprezintă un obstacol în calea dezvoltării depline a PEV în ceea ce priveşte Caucazul de sud şi invită Consiliul să se implice mai activ în rezolvarea conflictului;

39. subliniază faptul că o implicare mai puternică în regiunea Mării Negre este necesară în cazul în care UE va trebui să rezolve anumite conflicte rămase nesoluţionate şi să sporească cooperarea dintre ţările din regiune, oferind, de asemenea, o bază pentru o politică externă şi de securitate regională comună împreună cu Turcia; subliniază faptul că Rusia ar trebui, de asemenea, să fie invitată să sprijine soluţionarea conflictelor şi să promoveze pacea, stabilitatea şi respectul pentru integritatea teritorială într-o regiune care reprezintă vecinătatea UE şi, în acelaşi timp, şi vecinătatea Rusiei; consideră că, prin respectarea acestor principii de drept internaţional, ar trebui ca punerea în aplicare a câtorva proiecte de interes comun să fie posibilă;

40. salută faptul că Parteneriatul estic oferă un stimulent mai important ţărilor partenere ambiţioase, precum Ucraina; salută în special noul Program amplu de consolidare instituţională pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în sectoarele relevante de cooperare;

41. consideră că Parteneriatul estic nu ar trebui să constituie un obstacol în calea ţărilor învecinate care doresc să candideze la statutul de membru al Uniunii, în temeiul articolului 49 din tratat;

42. sprijină propunerea Comisiei conform căreia noile relaţii cu ţările din cadrul Parteneriatului estic ar trebui să se clădească pe pe baza unor acorduri de asociere specifice fiecărei ţări, ceea ce ar constitui un răspuns mai adecvat la aspiraţiile partenerilor privind o relaţie mai strânsă;

43. salută faptul că securitatea energetică este o parte integrală a propunerii pentru Parteneriatul estic în relaţiile cu partenerii estici; sprijină scopurile principale ale Comunicării menţionate mai sus referitoare la Parteneriatul estic, printre care încheierea rapidă a negocierilor referitoare la aderarea Ucrainei şi Moldovei la Comunitatea energetică şi consolidarea angajamentului politic faţă de Azerbaidjan, în scopul convergenţei acestuia cu piaţa energetică a UE şi al integrării infrastructurii;

44. sprijină pachetul de măsuri pentru relansarea economică şi stabilitate prevăzut de bugetul comunitar, care va pune la dispoziţie 500 de milioane EUR în perioada 2008-2010 pentru a reconstrui Georgia în urma unui războiului care i-a fost nefast şi pentru a asigura reabilitarea economică a persoanelor strămutate în interiorul ţării până la revenirea acestora la casele şi proprietăţile lor; subliniază că, pentru a garanta că asistenţa este acordată pentru nevoile mai urgente din Georgia, finanţarea europeană ar trebui însoţită de mecanisme adecvate de condiţionalitate şi monitorizare; subliniază că ajutorul ar trebui să vizeze sprijinirea programului de reformă, astfel cum este el definit în planul de acţiune al PEV şi în documentele de programare IEVP, care rămân foarte pertinente;

45. subliniază că pachetul financiar pentru Belarus trebuie revizuit pentru a constata dacă cooperarea poate fi extinsă pentru a acoperi şi alte domenii în afară de energie, mediu şi imigrare, în vederea continuării politicii de reimplicare iniţiate de Consiliu în septembrie 2008; reaminteşte faptul că relaţiile dintre UE şi Belarus vor depinde în mare măsură de angajamentul guvernului belarus faţă de valorile democrate; subliniază necesitatea unor condiţii politice eficiente şi necesitatea de a garanta că asistenţa va avea un impact pozitiv imediat asupra cetăţenilor şi că aceasta nu va fi utilizată în mod abuziv de către autorităţi împotriva oponenţilor lor politici; subliniază că UE ar trebui să acorde un sprijin mai eficient societăţii civile şi partidelor politice care apără democraţia;

46. consideră că UE ar trebui să se concentreze pe următoarele aspecte în timpul negocierilor cu privire la un nou acord UE-Rusia:

-  o cooperare mai strânsă cu Rusia în ceea ce priveşte identificarea unor priorităţi clare în materie de cooperare financiară, care ar duce la o mai bună planificare şi la o programare multianuală a ajutorului;

–    garanţii cu privire la faptul că orice asistenţă financiară acordată autorităţilor ruse contribuie la consolidarea standardelor democratice în Federaţia Rusă;

- consolidarea proprietăţii comune asupra proiectelor identificate pentru finanţare;

°

°         °

47. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor naţionale ale ţărilor IEVP, Consiliului Europei, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Adunării Parlamentare Euromediteraneene.

(1)

JO L 310, 9.11.2006, p. 1.

(2)

Decizia 2006/1016/CE a Consiliului privind acordarea unei garanţii comunitare Băncii Europene de Investiţii în cazul pierderilor rezultate din împrumuturi şi garanţii la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunităţii (JO L 414, 30.12.2006, p. 95).


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (9.12.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

privind revizuirea „Instrumentului pentru politica europeană de vecinătate”

(2008/2236(INI))

Raportoare pentru aviz: Danutė Budreikaitė

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că numai două țări dintre cele șaptesprezece incluse în Instrumentul pentru politica europeană de vecinătate (IPEV) sunt clasificate drept țări în curs de dezvoltare de către Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; remarcă, în acest context, că deși IPEV are drept urmare reducerea sărăciei, acesta nu a contribuit în mod eficient la o scădere semnificativă a sărăciei și la îmbunătățirea situației socioeconomice din multe țări care participă la Politica europeană de vecinătate; insistă, prin urmare, ca eradicarea sărăciei și îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (în special în ceea ce privește sănătatea și educația) să devină obiective primare și generale ale asistenței acordate în cadrul IPEV;

2.  remarcă faptul că accentul general în cadrul programării pentru IPEV este pus pe dezvoltare economică și facilitarea schimburilor comerciale, precum și pe liberalizare; solicită ca, în cadrul programării pentru IPEV, să se stabilească prioritățile în ceea ce privește domeniile de cooperare privind dezvoltarea subliniate în cadrul instrumentului, cum ar fi promovarea democratizării și a drepturilor omului, egalitatea de gen și nediscriminarea, dezvoltarea și protecția socială, sănătatea și educația, precum și protecția mediului;

3.  este preocupat de faptul că statele care participă la PEV sunt printre cele mai afectate de deficiențe în materie de democratizare și încălcări constante ale drepturilor omului; este preocupat și de faptul că societatea civilă și partidele de opoziție nu au fost în mod sistematic și semnificativ implicate în procesul de consultare din cadrul PEV și în programarea fondurilor pentru IPEV din cauza constrângerilor impuse de elitele de la putere; îndeamnă Comisia să furnizeze resurse pentru reformele democratice care să promoveze consolidarea partidelor de opoziție, eliminarea deficiențelor din cadrul procedurilor electorale și garantarea independenței judiciare în țările PEV, precum și pentru consolidarea drepturilor omului în cadrul IPEV;

4.  remarcă faptul că, în ciuda eforturilor depuse în unele țări PEV de a promova egalitatea de gen și de a spori participarea femeilor la viața politică, socială și economică, astfel de măsuri nu au condus încă la nicio îmbunătățire semnificativă în țările din vecinătatea mediteraneană și în unele țări din vecinătatea estică; solicită Comisiei ca, în cadrul programării și punerii în aplicare a IPEV, să abordeze în mod mai sistematic inegalitățile de gen;

5.  subliniază importanța Parteneriatului estic propus, creat pe aceleași baze ca și Uniunea pentru Mediterana; subliniază că prin intermediul Parteneriatului estic se va putea aduce o contribuție foarte importantă la dezvoltarea cooperării dintre UE și statele din Europa de Est și prin aceasta la consolidarea democrației, a guvernării responsabile și a respectării drepturilor omului în aceste state, precum și la sprijinirea dezvoltării economice și sociale a acestora;

6.  propune crearea unei adunări a statelor din vecinătatea de est („Euroeast”), cu participarea Parlamentului European și pe modelul adunărilor „Euromed” și „Eurolat”, al cărei rol va fi aplicarea IPEV în statele din Europa de Est, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina și Belarus;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

8.12.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Margrete Auken, Alessandro Battilocchio, Josep Borrell Fontelles, Danutė Budreikaitė, Marie-Arlette Carlotti, Nirj Deva, Fernando Fernández Martín, Juan Fraile Cantón, Alain Hutchinson, Glenys Kinnock, Maria Martens, Gay Mitchell, Horst Posdorf, Frithjof Schmidt, Jürgen Schröder, Johan Van Hecke

Membri supleanți prezenți la votul final

Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Csaba Őry, Renate Weber

Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

Emanuel Jardim Fernandes, Francesco Ferrari, Zita Gurmai, Emilio Menéndez del Valle, Ramona Nicole Mănescu, Justas Vincas Paleckis, Leopold Józef Rutowicz


AVIZ al Comisiei pentru bugete (11.12.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

privind revizuirea „Instrumentului pentru politica europeană de vecinătate”

(2008/2236(INI))

Raportor pentru aviz: Simon Busuttil

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   reamintește faptul că, în cursul negocierilor privind temeiul juridic al IPEV, Parlamentul a avut preocupări legitime privind modul în care documentele de strategie pe termen mediu și scurt și documentele de țară, care conțin adesea valori financiare orientative, ar putea face obiectul controlului parlamentar; solicită evaluarea modului în care aceste angajamente financiare orientative au fost executate în ultimii doi ani;

2.   în acest context, își exprimă preocuparea față de nivelul ridicat al transferurilor bugetare solicitate pentru capitolul 19 08 care se ridică deja la o creștere cumulativă de 410 milioane EUR în angajamente și 635 milioane EUR în plăți pentru exercițiile 2007 și 2008;

3.   constată cu satisfacție că țările vizate de IPEV au dreptul să beneficieze de împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiții (BEI)(1) și că operațiunile de finanțare ar trebui să fie în concordanță cu politicile externe ale UE și să le sprijine, inclusiv cu obiectivele regionale specifice; reamintește faptul că plafonul actual maxim al operațiunilor de finanțare ale BEI pentru țările IPEV pentru perioada 2007-2013 este de 12,4 miliarde EUR, sumă repartizată în cadrul a două sub-plafoane orientative de 8,7 miliarde EUR pentru țările mediteraneene și 3,7 miliarde EUR pentru țările din Europa de Est și Rusia; solicită realizarea unei evaluări împreună cu BEI pentru a se stabili modul în care sunt executate aceste împrumuturi;

4.   constată cu satisfacție că, recent, Curtea Europeană de Justiție a anulat temeiul juridic inițial, în urma contestării de către Parlament, și a hotărât că, în aceste cazuri, ar trebui să se aplice procedura de codecizie în temeiul articolelor 179 și 189a din Tratatul CE; subliniază faptul că revizuirea IPEV și adoptarea unui regulament prin care să se înlocuiască decizia anulată a Consiliului privind acordarea unei garanții comunitare pentru împrumuturile BEI trebuie realizate în paralel, pentru că acestea sunt instrumente complementare în ceea ce privește politica UE față de țările învecinate, iar dispozițiile contradictorii sau cele care au efecte contrarii trebuie evitate;

5.   își reafirmă preocuparea față de posibila lipsă de răspundere și față de riscul de deturnare a fondurilor comunitare atunci când asistența din partea UE este canalizată prin intermediul fondurilor fiduciare cu donatori multipli; subliniază importanța unui sistem financiar public sănătos bazat pe transparență și pe răspundere democratică; solicită, prin urmare, Comisiei să evite canalizarea fondurilor prin acești intermediari, atunci când este posibil și atunci când există mijloace mai adecvate și mai transparente de canalizare a acestor fonduri.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

11.12.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

15

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Richard James Ashworth, Reimer Böge, Simon Busuttil, Valdis Dombrovskis, Brigitte Douay, Vicente Miguel Garcés Ramón, Catherine Guy-Quint, Jutta Haug, Vladimír Maňka, Jan Mulder, Margaritis Schinas, László Surján, Kyösti Virrankoski, Ralf Walter

Membri supleanți prezenți la votul final

Peter Šťastný

(1)

Decizia 2006/1016/CE a Consiliului privind acordarea unei garanții comunitare Băncii Europene de Investiții în cazul pierderilor rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunității (JO L 414, 30.12.2006, p. 95).


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (20.1.2009)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

privind revizuirea „Instrumentului pentru politica europeană de vecinătate”

(2008/2236(INI))

Raportor pentru aviz: Petru Filip (substituit de Lambert van Nistelrooij din data de 19/12/2008)

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută includerea cooperării transfrontaliere în domeniul de aplicare a Regulamentului privind Instrumentul pentru politica europeană de vecinătate (IPEV), ca instrument strategic de elaborare a proiectelor comune și de consolidare a relațiilor între țările vizate de PEV și statele membre; insistă, totuși, asupra necesității creării unor instrumente specifice pentru a garanta o monitorizare periodică a gestionării și a procesului de punere în aplicare a programelor operaționale comune în ambele părți ale frontierei UE;

2.   subliniază faptul că cooperarea transfrontalieră trebuie să contribuie la dezvoltarea regională integrată și durabilă a regiunilor frontaliere învecinate și la integrarea teritorială armonioasă între Comunitate și țările învecinate; atrage atenția asupra faptului că cel mai bun mijloc pentru atingerea acestui scop este coordonarea obiectivelor politicii externe cu acțiunile și obiectivele politicii de coeziune economică, socială și teritorială;

3.   subliniază că este necesară o mai bună coordonare între intervențiile în materie de cooperare teritorială din cadrul politicii de coeziune economică, socială și teritorială și componenta externă a cooperării transfrontaliere cu statele candidate la aderarea la UE, statele vizate de PEV, Federația Rusă și statele învecinate regiunilor ultraperiferice;

4.   invită Comisia să pregătească o descriere detaliată a tuturor programelor operaționale comune aprobate pentru perioada 2007-2013, precum și o evaluare a măsurii în care principiile de transparență, eficiență și parteneriat au fost respectate în punerea în aplicare a proiectelor; încurajează Comisia să identifice problemele cel mai des întâlnite cu care s-au confruntat autoritățile de gestionare atât în regiunile frontaliere ale UE, cât și în țările vizate de PEV, cu scopul de a elabora soluții mai bine adaptate la aceste probleme pentru următoarea perioadă de programare;

5.   deplânge aplicarea restrânsă a principiului subsidiarității menționată în primele rapoarte referitoare la punerea în aplicare a programelor; prin urmare, invită Comisia să încurajeze organele regionale și locale să se implice mai mult, în cadrul unei abordări mai descentralizate, atât în gestionarea programelor, cât și în punerea în aplicare a proiectelor; constată faptul că dezvoltarea unor structuri descentralizate funcționale reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru punerea în aplicare cu succes a proiectelor din cadrul PEV;

6.   deplânge lipsa coordonării între finanțările IPEV și FEDR, care a fost constatată, și solicită simplificarea procedurilor și armonizarea normelor, cu scopul de a realiza o mai bună punere în aplicare a instrumentelor existente și de a evita suprapunerea; așteaptă, în acest context, informații din partea Comisiei privind controalele instituite pentru a evita dubla finanțare;

7.   consideră că trebuie să fie adoptată o abordare integrată care să asigure coordonarea necesară dintre diferitele niveluri (de la nivelul local până la nivelul european), politicile sectoriale și programele de subvenționare;

8.   încurajează Comisia să faciliteze schimbul de experiențe și de bune practici în cooperarea transfrontalieră dintre programele și proiectele PEV și acțiunile întreprinse în cadrul obiectivului de „cooperare teritorială europeană”, precum și în cadrul inițiativei comunitare INTERREG III A, care a fost deja finalizată; consideră, în special, că ar trebui încurajate inițiativele de formare (inclusiv programele de învățare a limbilor vorbite în țările învecinate) și de înfrățire destinate funcționarilor publici; sugerează, în acest context, să fie efectuate analize periodice referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea capacităților și consolidarea instituțională în ambele părți ale frontierei UE;

9.   consideră că atât intensificarea contactelor între persoane, cât și experiențele personale în domeniul democrației și statului de drept sunt condiții prealabile pentru punerea în aplicare optimă a proiectelor din cadrul PEV;

10. îndeamnă Comisia și autoritățile naționale, regionale și locale să promoveze programe de înfrățire între orașe și regiuni, oferindu-le asistența corespunzătoare, pentru a consolida capacitatea administrativă la nivel local și regional în țările învecinate și pentru a promova atât programele de schimburi adresate societății civile, cât și microproiectele;

11. invită Comisia să promoveze în mod activ legăturile transfrontaliere în domeniul economic, social și instituțional, având în vedere nivelul redus al interacțiunii dintre regiunile frontaliere în acest sens;

12. consideră că sumele alocate cooperării transfrontaliere sunt insuficiente deoarece reprezintă doar 5% din bugetul total al IPEV, având în vedere atât valoarea adăugată a programelor, din punct de vedere politic, în calitate de instrumente de stabilitate regională, cât și îmbunătățirile concrete pe care le pot aduce în ceea ce privește consolidarea capacității administrative, transparența procedurilor și implicarea societății civile în luarea deciziilor; invită Comisia să ia în considerare posibilitatea măririi plafoanelor de finanțare la calcularea fondurilor pentru următoare perioadă de programare;

13. reamintește importanța integrării dimensiunii de gen, a egalității de șanse și a nevoilor speciale ale persoanelor cu handicap și ale vârstnicilor în cadrul proiectelor finanțate prin IEVP;

14. consideră că, pentru a îndeplini obiectivele principalelor documente de programare privind PEV, IPEV ar trebui să se axeze pe o strategie echilibrată între est și sud, cu o abordare specifică pentru fiecare zonă, sprijinind, astfel, anumite regiuni să aplice noțiuni inovatoare de dezvoltare cu scopuri comune;

15. reamintește că PEV oferă un cadru excelent pentru cooperarea regională în domenii precum mediul, securitatea energetică, cultura, transportul, gestionarea frontierelor și migrația; sprijină, în cazurile în care este posibil, negocierea unor acorduri sectoriale obligatorii din punct de vedere juridic, care să faciliteze integrarea politicilor comune; insistă, în special, asupra necesității de a mobiliza investiții destinate extinderii rețelelor transeuropene de transport și energie în țările vizate de PEV;

16. subliniază faptul că acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice și promovarea eficienței energetice reprezintă domenii cheie pentru cooperarea consolidată între UE și toți partenerii săi vizați de PEV; consideră, prin urmare, că proiectele care respectă principiile dezvoltării durabile ar trebui beneficieze de asistență în mod prioritar;

17. îndeamnă Comisia să înainteze o propunere privind o politică de vecinătate consolidată, care va permite țărilor învecinate, care, în prezent, au șanse reduse de a finaliza cu succes negocierile de aderare, să creeze legături durabile cu UE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

20.1.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Emmanouil Angelakas, Stavros Arnaoutakis, Elspeth Attwooll, Jean Marie Beaupuy, Rolf Berend, Jana Bobošíková, Victor Boștinaru, Wolfgang Bulfon, Giorgio Carollo, Antonio De Blasio, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Monica Giuntini, Ambroise Guellec, Jim Higgins, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Mieczysław Edmund Janowski, Rumiana Jeleva, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Miloš Koterec, Constanze Angela Krehl, Florencio Luque Aguilar, Jamila Madeira, Sérgio Marques, Yiannakis Matsis, Miroslav Mikolášik, James Nicholson, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Maria Petre, Markus Pieper, Pierre Pribetich, Giovanni Robusti, Wojciech Roszkowski, Grażyna Staniszewska, Catherine Stihler, Andrzej Jan Szejna, Oldřich Vlasák, Vladimír Železný

Membri supleanți prezenți la votul final

Brigitte Douay, Madeleine Jouye de Grandmaison, Zita Pleštinská, Samuli Pohjamo, Richard Seeber


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

21.1.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

63

5

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Monika Beňová, Colm Burke, Marco Cappato, Philip Claeys, Véronique De Keyser, Giorgos Dimitrakopoulos, Michael Gahler, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Klaus Hänsch, Richard Howitt, Anna Ibrisagic, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Maria Eleni Koppa, Joost Lagendijk, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Willy Meyer Pleite, Francisco José Millán Mon, Pasqualina Napoletano, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Baroness Nicholson of Winterbourne, Raimon Obiols i Germà, Vural Öger, Janusz Onyszkiewicz, Justas Vincas Paleckis, Ioan Mircea Paşcu, Alojz Peterle, Tobias Pflüger, João de Deus Pinheiro, Hubert Pirker, Bernd Posselt, Raül Romeva i Rueda, Libor Rouček, Christian Rovsing, Flaviu Călin Rus, Katrin Saks, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, Marek Siwiec, Hannes Swoboda, István Szent-Iványi, Konrad Szymański, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Ari Vatanen, Andrzej Wielowieyski, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Andrew Duff, Árpád Duka-Zólyomi, Milan Horáček, Aurelio Juri, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Yiannakis Matsis, Erik Meijer, Nickolay Mladenov, Doris Pack, Athanasios Pafilis, Wojciech Roszkowski, Adrian Severin, Jean Spautz, Csaba Sándor Tabajdi, Karl von Wogau

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Călin Cătălin Chiriţă, Věra Flasarová, Pierre Pribetich

Aviz juridic - Politica de confidențialitate