RAPORT prin care se solicită Comisiei să prezinte o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a inițiativei cetățenești

3.2.2009 - (2008/2169(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportor pentru aviz: Sylvia-Yvonne Kaufmann
(Inițiativă – articolul 39 din regulamentul de procedură)

Procedură : 2008/2169(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0043/2009

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

prin care se solicită Comisiei să prezinte o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a inițiativei cetățenești

(2008/2169(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 192 paragraful (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunităților Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007,

–   având în vedere Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa[1],

–   având în vedere Rezoluția sa din 20 februarie 2008 privind Tratatul de la Lisabona[2],

–   având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2006 privind perioada de reflecție: structura, subiectele și cadrul unei evaluări a dezbaterii referitoare la Uniunea Europeană[3],

–   având în vedere articolele 39 și 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru petiții (A6-0043/2009),

A. întrucât Tratatul de la Lisabona introduce inițiativa cetățenească prin care, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor - articolul 11 alineatul (4) din Tratatul UE, nou versiune (TUE n.v.),

B.  întrucât, astfel, un milion de cetățeni ai Uniunii vor obține același drept de a solicita Comisiei prezentarea unei propuneri legislative ca și Consiliul, încă de la instituirea Comunităților Europene în 1957 (inițial articolul 152 din Tratatul CEE, în prezent articolul 208 din Tratatul CE („TCE”), în viitor articolul 241 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”)) și Parlamentul European de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht în 1993 (în prezent articolul 192 TCE, în viitor articolul 225 TFUE);

C. întrucât, astfel, cetățenii vor participa în mod direct la exercitarea autorității suverane a Uniunii Europene, fiind implicați pentru prima dată în mod direct în procesul legislativ european;

D.       întrucât articolul 11 alineatul (4) TUE n.v. are ca scop stabilirea unui drept individual de participare la inițiativa cetățenească, ca urmare a dreptului de participare la viața democratică a Uniunii -articolul 10 alineatul (3) TUE n.v.;

E.  întrucât dreptul la inițiativă este adeseori confundat cu dreptul de petiție; întrucât este necesar să se asigure că cetățenii sunt pe deplin conștienți de distincția dintre cele două drepturi, mai ales având în vedere că o petiție este adresată Parlamentului, iar inițiativa cetățenească este adresată Comisiei;

F.  întrucât instituțiilor Uniunii și statelor membre li se solicită să creeze condițiile pentru exercitarea în bune condiții, transparentă și eficientă a dreptului de participare a cetățenilor Uniunii;

G. întrucât procedurile și condițiile impuse inițiativei cetățenești, inclusiv numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetățenii care iau parte la această inițiativă, trebuie stabilite de către Parlamentul European și Consiliu printr-un regulament, în conformitate cu procedura legislativă ordinară (articolul 24 primul paragraf din TFUE);

H. întrucât la adoptarea și aplicarea acestui regulament trebuie garantate, în special, drepturile fundamentale la egalitate, bună gestionare și protecție juridică;

Numărul minim de state membre

I.   întrucât în ceea ce privește „numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetățenii care prezintă o astfel de inițiativă” (articolul 24 primul paragraf TFUE), acesta trebuie să reprezinte un „număr semnificativ de state membre” (articolul 11 alineatul (4) TUE n.v.);

J.   întrucât stabilirea numărului minim de state membre nu poate fi arbitrară, ci trebuie să fie în armonie cu scopul prezentului regulament și interpretată în conformitate cu alte dispoziții ale tratatului, pentru a evita interpretările contradictorii;

K. întrucât scopul acestei reglementări este acela de a garanta că procesul legislativ european nu se bazează pe interesele particulare ale unor state membre, ci pe interesul european general;

L.  întrucât articolul 76 TFUE arată că, dacă o propunere legislativă este susținută de un sfert dintre statele membre, se poate presupune că aceasta ia în considerare în mod suficient interesul european general; întrucât, ca atare, un astfel de număr minim poate fi considerat drept inatacabil:

M. întrucât scopul prezentului regulament va fi atins numai în cazul în care acesta este asociat cu un număr minim de declarații de susținere provenite din fiecare dintre aceste state membre;

N. întrucât se poate conchide din articolul 11 alineatul (4) din TUE n.v., care menționează cifra de un milion de resortisanți ai Uniunii, dintr-o populație de aproximativ 500 milioane de cetățeni, că proporția de 1/500 din populație poate fi considerată drept reprezentativă;

Vârsta minimă a participanților

O. întrucât articolul 11 alineatul (4) TUE n.v. se aplică tuturor cetățenilor Uniunii;

P.  întrucât, cu toate acestea, orice tip de îngrădire a dreptului la participare democratică și orice discriminare pe motiv de vârstă trebuie să respecte principiul proporționalității;

Q. întrucât, în plus, este de dorit să se evite interpretările contradictorii care ar apărea, de exemplu în cazul în care vârsta minimă de participare la alegerile europene într-un stat membru ar fi inferioară vârstei minime de participare la inițiativa cetățenească europeană;

Procedura

R.  întrucât o inițiativă cetățenească de succes obligă Comisia să analizeze preocupările acesteia și să ia decizii dacă și în ce măsură va prezenta o propunere de act legislativ în consecință;

S.  întrucât, pentru depunerea propunerii de act legislativ de către Comisie, este recomandabil ca inițiativele să facă referire la unul sau mai multe temeiuri juridice;

T.  întrucât o inițiativă cetățenească poate continua numai în cazul în care este admisibilă în ceea ce privește:

· să conțină a solicitare adresată Comisiei de a prezenta o propunere de act legislativ al Uniunii,

· Uniunea să dețină competența legislativă în acest domeniu, iar Comisia dreptul de propunere, și

· actul legislativ solicitat să nu fie în mod evident contrar principiilor generale de drept aplicate în Uniunea Europeană,

U.   întrucât o inițiativă cetățenească se bucură de succes în cazul în care este admisibilă în sensul de mai sus și reprezentativă, respectiv este susținută de cel puțin un milion de cetățeni, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre;

V. întrucât este sarcina Comisiei de a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile pentru o inițiativă cetățenească de succes;

W. întrucât, în vederea organizării unei inițiative cetățenești, este de dorit, încă înaintea strângerii declarațiilor de susținere, stabilirea certitudinii juridice în ceea ce privește admisibilitatea inițiativei cetățenești;

X. întrucât sarcina verificării autenticității declarațiilor de susținere nu poate fi îndeplinită de către Comisie și trebuie preluată așadar de către statele membre; întrucât, cu toate acestea, obligațiile statelor membre în acest sens se referă doar la inițiative luate în temeiul articolului 11 alineatul (4) din TUE n.v. și în niciun caz la inițiative considerate inadmisibile din motivele prezentate; întrucât, prin urmare, este necesar ca statele membre să aibă, chiar înainte de a demara strângerea declarațiilor de susținere, certitudinea juridică în ceea ce privește admisibilitatea inițiativei cetățenești;

Y. întrucât verificarea admisibilității inițiativei cetățenești de către Comisie se limitează totuși exclusiv la chestiunile juridice menționate anterior și nu poate, sub nicio formă, include considerații privind oportunitatea politică; întrucât acest lucru va garanta faptul că Comisia nu este liberă să decidă, pe baza propriilor considerații politice, dacă o inițiativă cetățenească poate fi declarată admisibilă sau nu;

Z.  întrucât este oportună structurarea procedurii inițiativei cetățenești în următoarele cinci etape:

· înregistrarea inițiativei,

· strângerea declarațiilor de susținere,

· depunerea inițiativei,

· prezentarea poziției Comisiei

· verificarea conformității cu tratatele a actului legislativ solicitat.

Principiul transparenței

AA.     întrucât inițiativa cetățenească reprezintă o modalitate de exercitare a autorității publice suverane în domeniul legislației și se supune, ca atare, principiului transparenței; întrucât acest lucru presupune ca organizatorii inițiativei cetățenești să își asume public responsabilitatea pentru finanțarea sa, inclusiv sursele acestei finanțări;

Monitorizarea politică a procesului

AB.     întrucât este sarcina politică a Parlamentului să monitorizeze procesul unei inițiative cetățenești;

AC.     întrucât această responsabilitate cuprinde aplicarea regulamentului privind atât inițiativa cetățenească, dar și poziția politică a Comisiei în ceea ce privește solicitarea depusă prin inițiativa cetățenească;

AD.     întrucât este important să se asigure compatibilitatea între solicitările adresate Comisiei printr-o inițiativă cetățenească și prioritățile și propunerile aprobate în mod democratic de Parlamentul European;

Inițiativele cetățenești constituționale

AE.     întrucât nu este clar dacă articolul 11 alineatul (4) TUE n.v. include și inițiativele care vizează modificarea tratatelor (inițiative cetățenești constituționale),

1. solicită Comisiei să prezinte, imediat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, o propunere de regulament privind inițiativa cetățenească, pe baza articolului 24 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

2. solicită Comisiei să țină cont în mod corespunzător de recomandările prevăzute în anexa prezentei rezoluții;

3. solicită ca regulamentul să fie clar, simplu și ușor de utilizat, incluzând elemente practice legate de definirea inițiativei cetățenești, astfel încât aceasta să nu fie confundată cu dreptul de a adresa petiții;

4. decide examinarea, imediat după adoptarea prezentului regulament, a instituirii unui sistem eficient de monitorizare a procesului inițiativei cetățenești;

5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE:RECOMANDĂRI REFERITOARE LA CONȚINUTUL PROPUNERII COMISIEI REFERITOARE DE REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI PRIVIND PROCEDURA ȘI CONDIȚIILE INIȚIATIVEI CETĂȚENEȘTI

Stabilirea numărului minim de state membre

1.  Numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetățenii Uniunii care participă la inițiativa cetățenească reprezintă un sfert dintre statele membre.

2.  Această cerință este îndeplinită numai în cazul în care cel puțin 1/500 din populația fiecăruia dintre statele respective susține inițiativa.

Stabilirea vârstei minime a participanților

3.  Fiecare cetățean al Uniunii care are drept de vot în conformitate cu legislația din statul său membru de origine poate participa la inițiativa cetățenească europeană.

Stabilirea procedurii

4.  Procedura inițiativei cetățenești cuprinde următoarele cinci etape:

•    înregistrarea inițiativei,

•    strângerea declarațiilor de susținere,

•    depunerea inițiativei,

•    prezentarea poziției Comisiei,

•    verificarea conformității cu tratatele a actului legislativ solicitat.

5.  Prima etapă a inițiativei cetățenești începe cu înregistrarea inițiativei la Comisie, de către organizatori, și se încheie cu decizia formală a Comisiei cu privire la succesul înregistrării inițiativei cetățenești. Aceasta are următoarele caracteristici:

(a)  O inițiativă cetățenească trebuie înregistrată în mod adecvat la Comisie de către organizatori. Înregistrarea trebuie să conțină numele, data nașterii, cetățenia și adresa fiecărui organizator, precum și textul exact al inițiativei cetățenești într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii.

(b)  Comisia verifică admisibilitatea formală a inițiativei cetățenești înregistrate. O inițiativă cetățenească este admisibilă din punct de vedere formal dacă îndeplinește următoarele patru condiții:

· Conține o solicitare adresată Comisiei Europene de a prezenta o propunere de adoptare a unui act legislativ al Uniunii Europene.

· Tratatele, care constituie fundamentul Uniunii Europene, i-au conferit acesteia competența de a adopta un astfel de act legislativ.

· Tratatele, care constituie fundamentul Uniunii, i-au conferit Comisiei Europene competența de a prezenta un astfel de act legislativ. actul legislativ solicitat nu este în mod evident contrar principiilor generale de drept aplicate în Uniunea Europeană,

Comisia se asigură de faptul că organizatorii obțin susținerea prevăzută în articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, mai ales în scopul de a asigura că inițiativele înregistrate sunt admisibile. În plus, Comisia informează organizatorii despre proiectele legislative în curs sau propuse, legate de aspectele respectivei inițiative cetățenești, precum și despre inițiative cetățenești înregistrate cu succes, care se referă, în totalitate sau parțial, la aceleași aspecte.

(c) În termen de două luni după înregistrarea inițiativei cetățenești, Comisia trebuie să ia o decizie cu privire la admisibilitatea și posibilitatea de înregistrare a inițiativei. Înregistrarea poate fi refuzată numai din motive juridice și în niciun caz din motive de oportunitate politică.

(d)  Decizia se adresează atât organizatorilor, în mod individual, cât și publicului larg. Decizia este comunicată organizatorilor și publicată în Jurnalul Oficial. Parlamentul European, Consiliul și statele membre sunt informate imediat cu privire la decizia luată.

(e)  Decizia este supusă verificării de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și de către Ombudsman European, în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare ale dreptului Uniunii. Acest lucru se aplică mutatis mutandis, în cazul în care Comisia renunță la adoptarea unei astfel de decizii.

(f)   Comisia publică pe pagina sa de internet o listă cu toate inițiativele cetățenești depuse cu succes.

(g)  Organizatorii unui inițiative cetățenești pot retrage inițiativa în orice moment. În acest caz, inițiativa se consideră a fi neînregistrată, fiind eliminată de pe lista Comisiei mai sus menționată.

6.  A doua etapă a inițiativei cetățenești europene cuprinde colectarea de declarații individuale de susținere pentru inițiativa cetățenească înregistrată cu succes, precum și confirmarea oficială de către statele membre cu privire la rezultatul colectării declarațiilor individuale de susținere. Aceasta are următoarele caracteristici:

(a)  Statele membre stabilesc o procedură eficientă de colectare a declarațiilor valide de susținere pentru o inițiativă cetățenească și de confirmare oficială a rezultatelor acestei colectări.

(b)  O declarație de susținere este considerată validă dacă este anunțată, respectând normele juridice corespunzătoare ale statelor membre și legislația Uniunii, în termenul prevăzut pentru colectarea declarațiilor de susținere. Termenul pentru colectarea declarațiilor de susținere este de un an. Acesta începe în prima zi a celei de-a treia luni după decizia privind înregistrarea inițiativei cetățenești.

(c)  Fiecare susținător își declară în mod individual susținerea, de regulă prin semnătură personală (de mână sau electronică, dacă este cazul). Declarația de susținere a unei persoane trebuie să conțină cel puțin numele, data nașterii, adresa și cetățenia acesteia. În cazul în care persoana respectivă deține mai multe cetățenii, aceasta menționează, la alegere, numai una dintre ele.

Datele cu caracter personal sunt protejate, organizatorii inițiativei cetățenești fiind ținuți responsabili.

(d)  Declarația de susținere a unei inițiative cetățenești poate fi realizată o singură dată. Fiecare declarație de susținere conține o declarație solemnă separată a persoanei respective, prin care aceasta asigură faptul că nu și-a manifestat susținerea anterior pentru aceeași inițiativă cetățenească.

(e)  Fiecare declarație de susținere poate fi retrasă până la expirarea perioadei de colectare a declarațiilor de susținere. Astfel, susținerea exprimată inițial este considerată nulă. Organizatorii trebuie să informeze fiecare susținător al declarației cu privire la această opțiune. Fiecare declarație de susținere trebuie să conțină o declarație separată a persoanei respective, prin care aceasta să asigure faptul că a luat la cunoștință această opțiune.

(f)   Toate persoanele care și-au manifestat susținerea vor obține de la organizatori o copie a declarației lor de susținere, inclusiv a declarației solemne, precum și a declarației referitoare la luarea la cunoștință a opțiunii de retragere.

(g)  Statele membre vor elibera în termen de două luni, în urma verificării declarațiilor de susținere, o confirmare oficială cu privire la numărul declarațiilor de susținere valide, menționate în ordinea cetățeniei persoanelor care și-au manifestat susținerea. Această confirmare va fi adresată organizatorilor inițiativei cetățenești. Statele membre garantează, prin intermediul unor măsuri adecvate, faptul că fiecare declarație de susținere va fi confirmată o singură dată de către un stat membru și că astfel se vor evita în mod eficient confirmările multiple efectuate de diferite state membre sau de diferite agenții ale aceluiași stat membru.

Datele cu caracter personal protejate, autoritățile relevante ale statelor membre fiind ținute responsabile.

7.  Cea de a treia etapă a inițiativei cetățenești europene începe cu depunerea inițiativei la Comisie, de către organizatori, și se încheie cu decizia formală a Comisiei cu privire la succesul depunerii inițiativei cetățenești. Aceasta are următoarele caracteristici:

(a)  O inițiativă cetățenească trebuie depusă la Comisie de către organizatori în conformitate cu cerințele legale. La depunerea inițiativei trebuie prezentate confirmările statelor membre privind numărul declarațiilor de susținere.

(b)  Comisia verifică reprezentativitatea inițiativei cetățenești depuse. O inițiativă cetățenească este reprezentativă dacă îndeplinește următoarele criterii:

· este susținută de cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii,

· cetățenii care își manifestă susținerea sunt resortisanți a cel puțin un sfert dintre statele membre,

· numărul resortisanților fiecărui stat membru reprezintă cel puțin 1/500 din populația statului respectiv.

(c)  În termen de două luni după depunerea inițiativei cetățenești, Comisia trebuie să decidă dacă depunerea inițiativei a avut loc în mod satisfăcător. Decizia trebuie să includă și o declarație privind reprezentativitatea inițiativei. Depunerea inițiativei poate fi refuzată numai din motive juridice și în niciun caz din motive de oportunitate politică.

(d)  Decizia se adresează atât organizatorilor, în mod individual, cât și publicului larg. Decizia este comunicată organizatorilor și publicată în Jurnalul Oficial. Parlamentul European, Consiliul și statele membre sunt informate imediat cu privire la decizia luată.

(e)  Decizia este supusă verificării de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și de către Ombudsman European, în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare ale dreptului Uniunii. Acest lucru se aplică mutatis mutandis, în cazul în care Comisia renunță la adoptarea unei astfel de decizii.

(f)   Comisia publică pe pagina sa de internet o listă cu toate inițiativele cetățenești depuse cu succes.

8.  Cea de a patra etapă a inițiativei cetățenești cuprinde examinarea de fond de către Comisie a revendicărilor inițiativei cetățenești și se încheie cu prezentarea formală poziției Comisiei cu privire la solicitarea formulată în inițiativa cetățenească de a prezenta o propunere de act legislativ. Aceasta are următoarele caracteristici:

(a)  O inițiativă cetățenească depusă cu succes obligă Comisia să evalueze revendicările inițiativei cetățenești.

(b)  În acest scop, Comisia audiază organizatorii inițiativei cetățenești și le oferă acestora posibilitatea de a-și prezenta sub formă detaliată revendicările.

(c)  Comisia ia o decizie cu caracter obligatoriu cu privire la cerințele conținute în inițiativa cetățenească în termen de trei luni. În cazul în care nu intenționează să prezinte o propunere, Comisia explică Parlamentului și organizatorilor motivele sale care justifică această decizie.

(d)  Decizia se adresează atât organizatorilor, în mod individual, cât și publicului larg. Decizia este comunicată organizatorilor și publicată în Jurnalul Oficial. Parlamentul European, Consiliul și statele membre sunt informate imediat cu privire la decizia luată.

(e)  În cazul în care Comisia nu ia nicio decizie cu privire la solicitarea prezentată în cadrul inițiativei cetățenești, acest lucru va fi supus verificării juridice de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și de către Ombudsmanul European, în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare ale dreptului UE.

Principiul transparenței

9.  Organizatorilor unei inițiative cetățenești înregistrate cu succes li se solicită, într-un termen adecvat, ulterior încheierii procedurii, să prezinte Comisiei un raport privind finanțarea inițiativei, care să includă sursele de finanțare (raport de transparență). Raportul este examinat de către Comisie și publicat împreună cu un aviz.

10. De regulă, Comisia ar trebui să înceapă să examineze conținutul unei inițiative cetățenești doar după prezentarea într-o formă corespunzătoare a unui raport de transparență.

EXPUNERE DE MOTIVE

Tratatul de la Lisabona prevede introducerea inițiativei cetățenești europene. Prin aceasta, Tratatul introduce o inovație semnificativă în dreptul constituțional european, elaborată inițial în cadrul Convenției Europene, în strânsă colaborare cu organizațiile neguvernamentale și care nu a fost introdusă în proiectul de Constituție al Convenției decât după eforturi îndelungate în acest sens. Inițiativa cetățenească europeană reprezintă un instrument complet nou pentru consolidarea democrației în Uniunea Europeană. Prin intermediul său se realizează un prim pas către dezvoltarea democrației directe supranaționale, iar transpunerea sa ar putea contribui, pe termen mai lung, la constituirea unei opinii publice europene.

Temeiurile juridice pentru inițiativa cetățenească europeană se găsesc în viitorul articol nr. 11, alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE în versiunea nouă - Tratatul UE v. n.) și în viitorul articol 24, alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Tratatul PFUE). Condițiile și procedurile valabile în cazul acestor inițiative cetățenești sunt stabilite prin regulament adoptat prin procedură legislativă obișnuită.

I.         Ce este inițiativa cetățenească europeană?

După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, toate actele legislative ale Uniunii Europene, fie regulamente, directive sau decizii, sunt în principiu adoptate împreună de Parlamentul European și Consiliu, și anume la propunerea Comisiei, conform articolului 289 din Tratatul PFUE. Prin urmare, adoptarea unui document legislativ european presupune existența unei propuneri a Comisiei, conform articolului 17 alineatul (2) din Tratatul UE (v. n.).

După ce statele membre au prevăzut încă de la constituirea Comunității Economice Europene, în anul 1957, dreptul Consiliului de a solicita Comisiei „să efectueze toate studiile pe care acesta le consideră oportune pentru realizarea obiectivelor comune și să îi prezinte orice propuneri corespunzătoare“ (conform articolului 152 din Tratatul CEE inițial, actualul articol 208 din Tratatul CE și viitorul articol 241 din Tratatul PFUE), 35 de ani mai târziu, prin Tratatul de la Maastricht și introducerea procedurii de codecizie, au instituit și pentru Parlamentul European posibilitatea de a solicita Comisiei să prezinte propuneri legislative (conform actualului articol 192 din Tratatul CE, viitorul articol 225 din Tratatul PFUE).

Se preconizează ca, în viitor, acest drept de solicitare, pe care ambele organe legislative îl au, să le fie conferit prin inițiativa cetățenească europeană și cetățenilor Uniunii. „La inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în domenii în care aceștia consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor”. Prin aceasta, resortisanții Uniunii sunt pentru prima oară implicați în mod nemijlocit în procesul european de reglementare. În virtutea acestui drept de solicitare, cetățenii europeni se vor afla pe același nivel cu ambele instituții legislative.

II.        Despre conținutul dreptului de participare la o inițiativă cetățenească europeană

În temeiul articolului 11 alineatul (4) din Tratatul UE (n. v.) resortisanții Uniunii pot întreprinde o inițiativă cetățenească. Fiind o consecință specială a dreptului de participare democratică conform articolului 10 alineatul (3) din Tratatul UE (n. v.), această dispoziție are drept scop fundamentarea dreptului individual al resortisanților Uniunii de a participa la o inițiativă cetățenească.

Resortisanții Uniunii pot participa la o inițiativă cetățenească în două modalități. Pe de o parte ca organizatori, iar pe de altă parte ca susținători ai unei inițiative cetățenești Organizarea unei inițiative cetățenești cuprinde înregistrarea și remiterea acesteia către Comisie, realizarea de campanii de publicitate și, după caz, în funcție de stabilirea procedurii în statele membre, colectarea de declarații de susținere, precum și depunerea solicitărilor inițiativei la Comisie. Susținerea inițiativei cetățenești europene reprezintă declarația formală a unei persoane de a împărtăși obiectul inițiativei cetățenești și de a sprijini solicitarea adresată Comisiei prin intermediul inițiativei. Prin urmare, dreptul de participare la o inițiativă cetățenească europeană cuprinde dreptul la organizare și dreptul de a susține o astfel de inițiativă cetățenească.

III.      Despre diferențierea inițiativei cetățenești europene de petiția adresată Parlamentului European

În temeiul articolului 24 alineatul (2) coroborat cu articolul 227 din Tratatul PFUE (în prezent articolul 21, alineatul (1) coroborat cu articolul 194 din Tratatul CE) și conform articolului 44 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, fiecare resortisant al Uniunii, orice persoană fizică cu reședința în Uniune, precum și orice persoană juridică cu sediul regulamentar în Uniune au dreptul de a adresa o petiție Parlamentului European. Prin urmare, dreptul de participare la o inițiativă cetățenească europeană în temeiul articolului 11 alineatul (4) din Tratatul UE (n. v.) se adaugă dreptului european de a adresa petiții, pe care îl completează; îl completează, fără însă a-l înlocui și fără a fi identic cu acesta.

Este adevărat că prin consecințele lor, instituția juridică a inițiativei cetățenești și aceea a petiției prezintă o anumită similitudine; astfel, în anumite împrejurări, prin demersul mai multor persoane, ambele pot rezulta în adoptarea unui act juridic al Uniunii Europene. Cu toate acestea, se deosebesc fundamental în privința funcției lor și implicit a entităților cărora se adresează și a premiselor de la care pornesc.

Diferența dintre entitățile cărora li se adresează este deja evidentă. În timp ce petiția se adresează Parlamentului European, inițiativa cetățenească se adresează Comisiei. Dreptul european de a adresa petiții exprimă capacitatea resortisanților Uniunii de a se adresa autorității supreme a Uniunii Europene, în calitate de persoane afectate direct sau indirect și le deschide posibilitatea de a se adresa în această calitate, direct Parlamentului European, pentru a-l informa cu privire la o anumită situație și a putea pretinde modificarea acesteia Spre deosebire de aceasta, inițiativa cetățenească le permite pentru prima oară resortisanților Uniunii să participe ei înșiși în mod direct la exercitarea autorității supreme în Uniunea Europeană, deschizându-le posibilitatea de a solicita Comisiei, precum Consiliul sau Parlamentul European, să prezinte o propunere legislativă.

În consecință, și premisele pe care se bazează cele două instituții juridice se deosebesc. Astfel, dreptul de a adresa petiții se limitează la împrejurări în care petentul sau petenta sunt direct afectați, în timp ce pentru participantele și participanții la o inițiativă europeană, o asemenea limitare nu este nici prevăzută și nici nu ar fi utilă. Contrar dreptului de petiție, la fel cu fiecare componentă a autorității europene, inițiativa cetățenească este angajată în reprezentarea interesului pentru binele general și în respectarea legislației europene. Exact acest ultim element nu reprezintă premisa pentru o petiție.

Este adevărat că, la formularea cerințelor și procedurilor aplicabile pentru inițiativa cetățenească europeană, se poate ține seama de asemănările cu procedura de adresare a unei petiții Parlamentului European. În niciun caz însă nu este permisă anularea diferenței dintre cele două proceduri, ce ține de însăși natura lor.

IV.      Numărul minim de state membre

Conform articolului 11, alineatul (4) din Tratatul UE (v. n.), resortisanții Uniunii care susțin o inițiativă cetățenească trebuie să reprezinte un număr semnificativ de state membre. Nu se precizează însă ce se înțelege prin „număr semnificativ”, aceasta trebuind a fi stabilit în conformitate cu articolul 24, alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE de către legiuitor, căruia îi revine o marjă largă de acțiune.

În orice caz, stabilirea acestui număr trebuie să aibă în vedere respectarea cerinței respective. Scopul acestei cerințe, ca susținătorii unei inițiative cetățenești să reprezinte mai multe state membre diferite, este acela de a garanta faptul că punctul de pornire al unui proces european de reglementare nu este guvernat de interesele unui singur stat membru, ci că este călăuzit în suficientă măsură de interesul european pentru binele general. În principiu, acesta este și motivul pentru care Comisia dispune de dreptul exclusiv de a face propuneri

Desigur că reglementările în domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție pot fi adoptate, conform articolului 76 din Tratatul privind funcționarea UE, și la inițiativa unei pătrimi din statele membre. Prin aceasta, Tratatul cuprinde el însuși o indicație cu privire la numărul semnificativ de state membre, cu presupunerea intrinsecă a faptului că se ține suficient seama de interesul european pentru binele general. În formularea inițiativei cetățenești europene, legiuitorul nu trebuie să intre în contradicție cu această evaluare.

Este adevărat însă că se poate considera că s-a ținut suficient seama de scopul cerinței ca susținătorii unei inițiative cetățenești să reprezinte un număr semnificativ de state membre numai atunci când aceasta este corelată cu cerința referitoare la un număr minim de susținători din fiecare dintre aceste state membre. O orientare utilă în acest sens o oferă chiar articolul 11 alineatul (4) din Tratatul UE, care, stabilind o cerință de 1 milion de resortisanți ai Uniunii, include și evaluarea conform căreia o proporție de 1/500 din populație poate fi considerată drept suficient de reprezentativă. De aceea această evaluare poate fi aplicată și pentru reprezentativitatea statelor membre individuale

V.       Cu privire la procedura inițiativei cetățenești europene

În afara numărului membre de state membre din care trebuie să provină resortisanții ce susțin o inițiativă, regulamentul trebuie să prevadă și procedura inițiativei cetățenești. Procedura are o funcție ce asigură conformitatea; aceasta trebuie să garanteze exercitarea cât mai eficient posibil a dreptului individual de participare la o inițiativă cetățenească și punerea integrală în aplicare a conținutului democratic al inițiativei cetățenești ca formă a exercitării nemijlocite a autorității publice. Orice element individual al procedurii trebuie să se conformeze acestei cerințe. Numai astfel se poate asigura importanța politică semnificativă a acestui nou instrument de participare a resortisanților europeni la construcția uniunii europene.

Procedura inițiativei cetățenești ar trebui să se desfășoare în patru faze, care ar trebui să decurgă nemijlocit din articolul 11 alineatul (4) din Tratatul UE (n. v.): înregistrare - colectare - remitere - prezentarea poziției. În prima fază („înregistrarea”) Comisia ia cunoștință despre conținutul inițiativei cetățenești și despre organizatorii acesteia. În cea de a doua fază („colectarea”) sunt colectate declarațiile individuale de susținere care justifică inițiativa cetățenească; întrucât Comisia nu dispune de capacități adecvate, această sarcină trebuie îndeplinită de statele membre. Ca urmare, în cea de a treia fază („remiterea”), Comisia ia act de rezultatele stabilite de statele membre, iar în cea de a patra fază („prezentarea poziției”) Comisia își prezintă poziția față de solicitarea exprimată prin inițiativa cetățenească.

Înainte de prezentarea poziției sale față de inițiativa cetățenească, Comisia trebuie să verifice dacă sunt respectate dispozițiile articolului 11 alineatul (4) din Tratatul UE (n. v.) cu privire la admisibilitatea și reprezentativitatea inițiativei. Din motive de transparență acest lucru ar trebui să nu survină simultan cu prezentarea poziției Comisiei față de solicitările inițiativei cetățenești, ci anterior acesteia, în vederea evitării oricărei impresii să aceasta este supusă unor considerente politice. Examinarea reprezentativității suficiente a inițiativei cetățenești (cel puțin un milion de susținători dintr-un număr semnificativ de state membre) poate avea loc, în mod logic, doar în cadrul celei de a treia faze, ca parte e deciziei privind remiterea cu succes a inițiativei cetățenești.

Examinarea admisibilității inițiativei cetățenești, respectiv a conformității conținutului acesteia cu cerințele juridice, ar trebui să survină cât mai devreme în cadrul procedurii, pentru a conferi certitudine juridică organizatorilor unei inițiative cetățenești, precum și statelor membre, responsabile colectarea declarațiilor de susținere. Această examinare ar trebui, ca atare, să aibă loc încă din prima fază, ca parte a deciziei privind înregistrarea cu succes a inițiativei cetățenești.

Fiecare fază a procedurii trebuie încheiată printr-o decizie formală, asupra căreia organizatorii au un drept de recurs. Acestuia i se supun, inclusiv în instanță, dacă este cazul, atât deciziile Comisiei privind înregistrarea sau remiterea cu succes, precum și confirmările statelor membre privind dovezile individuale de susținere.

AVIZ al Comisiei pentru petiții (20.1.2009)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la orientările pentru o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a inițiativei cetățenești

(2008/2169(INI))

Raportor pentru aviz: Carlos Carnero González

(Inițiativă – articolul 39 din regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât este important să se aibă în vedere prevederile Tratatului de la Lisabona referitoare la inițiativa cetățenească, acestea fiind menite să permită cetățenilor europeni să dețină un rol direct mai important în ceea ce privește influențarea actelor legislative europene necesare în scopul punerii în aplicare a Tratatelor;

B.  întrucât dreptul de a adresa petiții a fost introdus prin Tratatul de la Maastricht și întrucât Parlamentul a elaborat o serie de proceduri destinate să răspundă acestui important drept al tuturor cetățenilor și rezidenților europeni, în special în ceea ce privește chestiunile legate de aplicarea dreptului comunitar de către autoritățile naționale și locale, precum și de impactul dreptului comunitar asupra cetățenilor și comunităților lor locale,

1.  solicită ca regulamentul privind punerea în aplicare a inițiativei cetățenești, care stabilește condițiile de exercitare a dreptului cetățenilor în această privință, să fie clar, simplu și ușor de utilizat, incluzând elemente practice legate de definirea inițiativei cetățenești, astfel încât aceasta să nu fie confundată cu dreptul de a adresa petiții;

2.  își exprimă preocuparea față de faptul că propunerile vehiculate de cei care sprijină inițiativa cetățenească includ numeroase exemple practice care sunt de fapt petiții de tip campanie, unele dintre acestea fiind deja înregistrate ca petiții în Parlament, fără a avea vreo legătură directă cu inițiativa cetățenească, astfel cum este aceasta definită în tratat;

3.  atrage, prin urmare, atenția supra necesității de a se asigura că cetățenii sunt pe deplin conștienți de această distincție, având în vedere faptul că dreptul de a adresa petiții este legat de Parlamentul European, iar inițiativa cetățenească se adresează Comisiei;

4.  menționează, de asemenea, faptul că Parlamentul, în exercitarea dreptului său de inițiativă legislativă, poate decide lansarea acestei proceduri și luarea de măsuri în temeiul recomandărilor pe baza petițiilor primite de comisia parlamentară competentă;

5.  solicită ca monitorizarea punerii în aplicare a regulamentului privind inițiativa cetățenească să intre în atribuțiile Comisiei pentru petiții, astfel încât propunerile înaintate de cetățeni să poată fi examinate cu ocazia reuniunilor Comisiei pentru petiții la care sunt invitate să participe și alte comisii cu răspundere sectorială pentru domeniul politic vizat și în cadrul cărora Comisia Europeană ar trebui invitată să își exprime avizul;

6.  consideră că astfel de măsuri pot asigura mai bine compatibilitatea între propunerile adresate Comisiei, în primă instanță, de cetățeni și prioritățile și propunerile aprobate în mod democratic de Parlamentul European;

7.  consideră că Parlamentul ar trebui să se poată pronunța asupra caracterului adecvat al unei inițiative cetățenești, împreună cu orice sugestii sau recomandări existente, înainte ca Comisia să demareze procedurile de elaborare detaliată a textului legislativ pe baza inițiativei cetățenești;

8.  recunoaște că trebuie soluționate chestiunile referitoare la eligibilitate și, în acest context, consideră că ar trebui să se dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește semnificația exactă a formulării „mai multe state membre” din care se poate aduna numărul minim de un milion de semnături; de asemenea, consideră că, în conformitate cu practicile utilizate în cazul petițiilor, posibilitatea de a sprijini o inițiativă cetățenească ar trebui să fie la dispoziția tuturor cetățenilor UE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

19.1.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Sir Robert Atkins, Margrete Auken, Inés Ayala Sender, Victor Boștinaru, Simon Busuttil, Alexandra Dobolyi, Glyn Ford, Cristina Gutiérrez-Cortines, David Hammerstein, Marian Harkin, Carlos José Iturgaiz Angulo, Marcin Libicki, Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Mairead McGuinness, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Nicolae Vlad Popa, Kathy Sinnott

Membri supleanți prezenți la votul final

Carlos Carnero González, Marie-Hélène Descamps, Henrik Lax

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

22.1.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

15

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Richard Corbett, Jean-Luc Dehaene, Andrew Duff, Anneli Jäätteenmäki, Aurelio Juri, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Timothy Kirkhope, Jo Leinen, Íñigo Méndez de Vigo, Ashley Mote, József Szájer, Riccardo Ventre, Johannes Voggenhuber, Bernard Wojciechowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Costas Botopoulos, Klaus-Heiner Lehne, Gérard Onesta, Sirpa Pietikäinen, Mauro Zani