RAPORT referitor la protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte utilizarea jocurilor video

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

AVIZUL Comisiei pentru cultură Şi educaŢie (9.12.2008)

AVIZUL Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (21.1.2009)

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

16.2.2009 - (2008/2173(INI))

Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor
Raportor: Toine Manders

Procedură : 2008/2173(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A6-0051/2009

Texte depuse :

A6-0051/2009

Dezbateri :

Voturi :

PV 12/03/2009 - 7.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0126

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZUL Comisiei pentru cultură Şi educaŢie
AVIZUL Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

referitoare la protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte utilizarea jocurilor video

(2008/2173(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 aprilie 2008 privind protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte utilizarea jocurilor video (COM(2008)0207),

– având în vedere Rezoluţia Consiliului din 1 martie 2002 referitoare la protecţia consumatorilor, în special a tinerilor, prin etichetarea anumitor jocuri video şi pe calculator în funcţie de categoria de vârstă[1],

– având în vedere Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecţia minorilor şi a demnităţii umane, precum şi dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii de informare audiovizuale şi on-line[2],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2007 privind o abordare europeană a competenţei mediatice în mediul digital (COM(2007)0833),

– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor şi avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, precum şi cel al Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0051/2009),

A. întrucât jocurile video sunt larg răspândite şi din ce în ce mai populare în Europa şi că piaţa jocurilor video cunoaşte o expansiune rapidă;

B. întrucât jocurile video sunt preponderent nonviolente şi oferă utilizatorilor o formă de divertisment care contribuie adesea la dezvoltarea unor competenţe şi cunoştinţe variate;

C. întrucât, în trecut, jocurile video vizau în principal minorii, însă, în prezent, mai multe jocuri video sunt concepute special pentru adulţi;

D. întrucât piaţa jocurilor video este o piaţă de dimensiune mondială;

E. întrucât decizia asupra unor măsuri de restricţionare a vânzării de jocuri video sau de interzicere a acestora ţine de competenţa statelor membre;

F. întrucât protecţia sănătăţii mintale a copiilor implică principiul „toleranţei zero” şi acţiuni ferme împotriva încălcării normelor privind protecţia copiilor în legătură cu jocurile video;

1. salută Comunicarea Comisiei, menţionată mai sus, privind protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte utilizarea jocurilor video;

2. subliniază contribuţia sectorului jocurilor la îndeplinirea obiectivelor fixate de agenda de la Lisabona şi pune accentul pe aspectele multiculturale existente în numeroase jocuri;

3. subliniază că jocurile video reprezintă un stimulent important, care poate fi utilizat nu numai pentru divertisment, ci şi în scopuri educative; consideră că şcolile ar trebui să acorde o atenţie deosebită jocurilor video şi informării copiilor şi părinţilor cu privire la avantajele şi dezavantajele pe care le pot prezenta acestea;

4. subliniază că jocurile video reprezintă una dintre activităţile de recreere preferate ale cetăţenilor de orice vârstă şi provenienţă socială; recunoaşte valoarea educativă a jocurilor video, chiar şi în facilitarea familiarizării minorilor cu noile tehnologii; împărtăşeşte totuşi preocuparea exprimată de Comisie cu privire la pericolele potenţiale legate de o folosire incorectă a jocurilor video de către minori;

5. consideră că jocurile video pot stimula învăţarea şi abilităţi precum gândirea strategică, creativitatea, cooperarea şi gândirea inovatoare, care sunt competenţe importante într-o societate informaţională;

6. subliniază avantajele jocurilor pe calculator în medicină şi, în special, faptul că aşa-numita „terapie prin jocuri video” s-a dovedit a fi eficientă pentru recuperarea pacienţilor care au suferit accidente vasculare cerebrale, a persoanelor cu leziuni cerebrale traumatice, a persoanelor cu probleme musculare şi a copiilor autişti;

7. consideră că o serie de norme armonizate privind etichetarea jocurilor video garantează o mai bună cunoaştere a sistemelor de etichetare şi că, în acelaşi timp, facilitează funcţionarea eficientă a pieţei interne; prin urmare, salută activitatea desfăşurată de Consiliu şi Comisie pentru promovarea adoptării unor norme de etichetare comunitare cu privire la jocurile video şi instituirea unui cod de conduită voluntar pentru jocurile interactive destinate copiilor;

8. observă schimbarea semnificativă a condiţiilor de piaţă, care au evoluat de la o situaţie în care jocurile video erau cumpărate cu precădere în magazine şi se jucau pe calculator sau pe o consolă, la situaţia actuală, în care jocurile pot fi cumpărate şi descărcate de pe internet;

9. observă că jocurile video pot fi jucate pe platforme diferite, ca, de exemplu, console de jocuri şi calculatoare personale, însă, din ce în ce mai des, şi pe dispozitive mobile cum ar fi telefonul mobil;

10. reaminteşte că jocurile video devin mai interactive sau chiar au un conţinut dinamic care le permite utilizatorilor să dezvolte ei înşişi anumite părţi ale jocului; observă că, din ce în ce mai des, utilizatorii pot lua parte la discuţii pe forumuri, în scris sau prin chat audio, precum şi la comunităţi care sunt integrate în anumite jocuri video; reaminteşte diferenţierea care are loc în cadrul pieţei, dat fiind că tot mai multe jocuri sunt concepute special pentru adulţi;

11. consideră că tendinţele recente accentuează importanţa garantării protecţiei adecvate a minorilor, printre altele, prin împiedicarea accesului eventual al acestora la un conţinut dăunător;

12. reaminteşte că este tot mai dificil de realizat controlul parental, dat fiind că jocurile video online nu sunt distribuite într-un ambalaj concret, cu o etichetă clară şi lizibilă şi ca urmare a faptului că, fără cunoştinţa sau acordul părinţilor, copiii pot descărca jocuri video care nu sunt adecvate vârstei lor;

13. constată că, deşi violenţa din jocurile video nu conduce în mod automat la un comportament violent, anumiţi specialişti sunt totuşi de părere că expunerea pe termen lung la scenele de violenţă din jocurile video pot avea un impact negativ asupra persoanelor care practică aceste jocuri, conducând eventual la un comportament violent; de aceea, consideră că ar trebui să se adopte o strategie precaută atunci când se analizează impactul jocurilor asupra comportamentului, în special asupra comportamentului copiilor;

14. subliniază că dependenţa constituie o problemă pentru unii jucători; solicită producătorilor, comercianţilor cu amănuntul, părinţilor şi altor părţi vizate să ia măsurile necesare pentru evitarea consecinţelor negative;

15. subliniază că dezvoltarea actuală intensifică necesitatea dezvoltării unor sisteme eficiente de verificare a vârstei pentru jocuri, mai ales în cazul jocurilor online;

16. consideră că ar trebui examinate diverse strategii de intensificare a controlului asupra jocurilor video, ţinând în acelaşi timp seama de faptul că niciunul dintre aceste sisteme nu poate oferi o garanţie absolută că jocurile video neadecvate nu vor fi accesate de către copii;

17. solicită Comisiei şi statelor membre să examineze, în cooperare cu industria, pertinenţa ideii de a dezvolta un „buton roşu” cu care să fie echipate consolele (mobile) sau dispozitivele de jocuri şi calculatoarele şi care să dezactiveze un anumit joc sau care să poată controla accesul la un joc la anumite ore sau pe durata anumitor părţi de joc;

18. solicită depunerea unor eforturi suplimentare în acest sens, inclusiv posibilitatea integrării unui dispozitiv de avertizare sonoră în Sistemul paneuropean de clasificare a jocurilor pe categorii de vârstă (PEGI) şi se bazează pe faptul că sectorul profesional al jocurilor va introduce sistematic modele de acces pentru jocurile online pentru a se asigura că minorii nu sunt expuşi la un conţinut online dăunător;

19. subliniază importanţa unor măsuri adecvate de control pentru achiziţionarea de jocuri video online, inclusiv pentru achiziţiile realizate cu cărţi de credit sau bonuri;

20. consideră că evoluţia jocurilor video, mai ales a celor online, impune o mai mare sensibilizare a publicului cu privire la conţinutul jocurilor video, controlul parental şi instrumente precum sistemul PEGI; salută activitatea desfăşurată de industrie în vederea implementării unei autoreglementări;

21. salută sistemul PEGI Online, care reprezintă evoluţia logică a sistemului PEGI şi care se referă la jocurile disponibile pe internet, cum ar fi jocurile descărcate şi jocurile online; sprijină continuarea cofinanţării acestuia de către Comisie în cadrul programului Safer Internet, al cărui scop este abordarea chestiunilor privind utilizarea sigură a internetului şi a noilor tehnologii online de către copii; solicită Comisiei ca, în cadrul programului Safer Internet, să promoveze o analiză sistematică a efectelor jocurilor video asupra minorilor;

22. salută eforturile depuse de Consiliul Europei pentru instituirea unor orientări privind jocurile video şi promovarea, în rândul copiilor, a cunoştinţelor cu privire la siguranţa pe internet în general;

23. consideră că ar trebui organizate campanii naţionale de informare şi de sensibilizare destinate consumatorilor, în special părinţilor, pentru a-i ajuta să aleagă jocurile video adaptate cerinţelor privind vârsta şi cunoştinţele copiilor lor şi pentru a evita produsele care nu sunt etichetate în mod adecvat; încurajează statele membre să facă schimb de cele mai bune practici în acest domeniu;

24. consideră că sistemul PEGI pentru clasificarea jocurilor este un instrument important, care a îmbunătăţit transparenţa în rândul consumatorilor, în special al părinţilor, prin faptul că, la achiziţionarea unui joc, le permite acestora să decidă în cunoştinţă de cauză dacă jocul respectiv este potrivit pentru copiii lor; regretă însă că mulţi consumatori, şi mai ales părinţii, nu par să deţină cunoştinţe suficiente despre jocurile video şi posibilele lor consecinţe asupra copiilor;

25. invită Comisia să propună măsuri care să contribuie la un mediu mai sigur de jucare a jocurilor video online, inclusiv metode inovatoare prin care să fie împiedicat accesul minorilor la jocuri video online al căror conţinut nu este adecvat pentru ei;

26. solicită statelor membre să continue să colaboreze îndeaproape pentru promovarea protecţiei minorilor; invită industria jocurilor video şi a consolelor de joc să amelioreze în continuare sistemele PEGI şi PEGI Online şi, în special, să actualizeze periodic criteriile de etichetare şi de clasificare pe categorie de vârstă, să mediatizeze mai activ sistemul PEGI şi să extindă lista de semnatari; îndeamnă statele membre să garanteze faptul că niciun sistem naţional de clasificare nu va fi dezvoltat într-o manieră care să conducă la fragmentarea pieţei;

27. solicită Comisiei şi statelor membre să colaboreze cu organizaţiile consumatorilor şi cu alte părţi vizate pentru a mări, prin campanii de informare, gradul de conştientizare în rândul consumatorilor, în special al tinerilor şi al părinţilor lor, cu privire la sistemele de clasificare existente şi mai ales sistemul PEGI; subliniază importanţa furnizării acestor informaţii în şcoli;

28. solicită statelor membre să desfăşoare campanii de informare a părinţilor şi a personalului didactic cu scopul de a acoperi decalajul tehnologic dintre generaţii şi de a promova sistemele PEGI şi PEGI Online şi de a promova o utilizare mai sigură, mai conştientă a noilor tehnologii, inclusiv a jocurilor video;

29. solicită Comisiei să faciliteze pe termen scurt schimbul de cele mai bune practici între autorităţile naţionale competente din domeniul educaţiei pentru a integra educaţia privind jocurile în obiectivele educaţionale prevăzute pentru şcolile primare şi gimnaziale; solicită schimburi periodice de experienţă şi de informaţii între toate părţile implicate în vederea dezvoltării celor mai bune practici privind jocurile video;

30. subliniază că, în prezent, nu toate statele membre dispun de norme care să garanteze că comercianţii cu amănuntul restricţionează vânzarea de jocuri violente către adulţi şi solicită proprietarilor de cafenele internet să împiedice copii să joace în cafenelele lor jocuri care sunt destinate unei categorii de vârstă superioare; face trimitere la sondajul Eurobarometru „Către o utilizare mai sigură a internetului pentru copiii din UE - perspectiva părinţilor”[3], publicat la 9 decembrie 2008, în urma căruia s-a constatat că 3,2% din copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani accesează internetul în cafenele internet fără supravegherea adulţilor; consideră că o abordare comună cu privire la sancţiunile impuse comercianţilor cu amănuntul şi proprietarilor de cafenele internet este necesară; prin urmare, solicită statelor membre să adopte măsuri adecvate care să prevină achiziţionarea şi jucarea de către copii a unor jocuri care sunt destinate unei categorii de vârstă superioare, ca de exemplu, printr-o verificare a identităţii; sprijină propunerea Comisiei de a introduce un cod de conduită paneuropean pentru producătorii şi comercianţii cu amănuntul de jocuri video pentru a împiedica vânzarea către minori a jocurilor video periculoase şi violente;

31. invită statele membre să adopte, în materie civilă şi penală, o legislaţie specializată privind vânzarea cu amănuntul a jocurilor TV, video şi pe calculator violente; consideră că ar trebui să se acorde o atenţie deosebită jocurilor online destinate în principal copiilor şi adolescenţilor şi care au ca scop obţinerea de profit;

32. solicită Comisiei să descurajeze, prin intermediul unor măsuri legislative specifice, utilizarea nepotrivită a jocurilor online în scopul unor activităţi comerciale incorecte, cum ar fi cele care conving în mod incorect utilizatorii minori să îşi asume angajamente juridice (de exemplu, prin abonamente automate sau programe nocive de tip „dialler” care apelează linii cu tarif special) şi care trimit mesaje promoţionale anticoncurenţiale (cum ar fi, de exemplu, plasarea de produse sau alte tehnici înşelătoare de marketing);

33. invită Comisia şi statele membre să coopereze cu autorităţi din alte părţi ale lumii pentru a încuraja adoptarea unor orientări internaţionale, sisteme de etichetare şi coduri de conduită care să promoveze sistemele de clasificare globale pentru jocurile video şi online;

34. susţine ideea că industria trebuie încurajată să dezvolte şi să îmbunătăţească în continuare sistemele de autoreglementare şi că, în momentul de faţă, nu este necesară o legislaţie la nivelul Uniunii Europene în acest domeniu;

35. reaminteşte importanţa mass-mediei în promovarea responsabilităţii în rândul părinţilor şi difuzarea TV a publicităţii privind jocurile video pentru adulţi doar în intervalele mai puţin urmărite de copii;

36. consideră că autorităţile publice responsabile cu interzicerea jocurilor video ar trebui să îşi informeze omologii din celelalte state membre şi să publice interdicţia în sistemul PEGI prin trimiterea unui mesaj automat de avertizare;

37. solicită Comisiei să sprijine, în cadrul programului MEDIA şi al mecanismelor naţionale de scutire de taxe, noile evoluţii din acest sector al economiei creative a UE, bazate pe cunoaştere, aflat în rapidă expansiune, în special prin promovarea elementelor educative, multimedia şi culturale din jocurile video, şi prin crearea unor filiere de formare şi a unor programe şcolare în acest domeniu.

38. solicită Comisiei să elaboreze orientări pentru a preveni posibilele conflicte de interese în cadrul instituţiilor de clasificare şi pentru a proteja independenţa acestor organizaţii faţă de grupurile de interese din această industrie;

39. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

[1] JO C 65, 14.3.2002, p. 2.
[2] JO L 378, 27.12.2006, p. 72.
[3] ¹http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_248_en.pdf.

Scopul acestui raport din proprie iniţiativă este de a prezenta poziţia Parlamentului European cu privire la comunicarea Comisiei privind protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte utilizarea jocurilor video.

Jocurile video sunt tot mai populare în rândul diferitelor grupe de vârstă din Europa. Mai mult, se estimează că veniturile totale în industria jocurilor video vor depăşi 7,3 miliarde de euro în 2008. În acelaşi timp, evoluţiile tehnologice şi faptul că mai multe jocuri sunt dezvoltate special pentru adulţi, fac din discuţia politică privind cadrul de reglementare pentru astfel de jocuri o necesitate.

Raportorul dvs. consideră că jocurile video sunt în majoritatea lor inofensive şi nonviolente. În plus, jocurile video pot fi folosite în scopuri educaţionale şi pot contribui la dezvoltarea cunoştinţelor şi a diferitelor competenţe absolut necesare în secolul 21. În acelaşi timp, sunt dezvoltate tot mai multe jocuri video pentru adulţi conţinând elemente violente care pot fi periculoase pentru copii. Prin urmare, ar trebui să se acorde atenţie protecţiei consumatorilor şi, în special, a copiilor. Această protecţie ar trebui să asigure accesul consumatorilor la o informare corectă cu privire la produsul pe care îl achiziţionează şi să asigure faptul că jocurile care nu sunt potrivite vârstei lor nu pot fi cumpărate de copii.

Progresele tehnologice şi schimbarea condiţiilor pieţei creează noi provocări. Dacă, în trecut, jocurile video se achiziţionau în magazine şi se jucau într-un loc fix pe calculator sau cu o consolă de joc, jocurile pot fi accesate în prezent pe dispozitive mobile, cum ar fi telefoanele mobile. În acelaşi timp, jocurile video devin mai interactive şi mai dinamice. Aceasta le permite utilizatorilor să dezvolte ei înşişi anumite părţi ale jocului sau să participe la discuţii pe forum sau să facă parte din comunităţi integrate în anumite jocuri video.

Aceste schimbări accentuează importanţa asigurării unei protecţii adecvate a copiilor, printre altele, prin împiedicarea acestora să aibă acces la un conţinut care poate fi periculos şi care este destinat unui alt segment de vârstă. În acelaşi timp, controlul parental este tot mai dificil, dat fiind că jocurile video nu mai sunt distribuite într-o formă materială, cu o etichetă clară şi uşor lizibilă, ci pot fi achiziţionate şi descărcate de pe internet şi dat fiind că, fără ca părinţii lor să ştie sau să îşi exprime acordul, copiii pot descărca jocuri video care nu sunt potrivite vârstei lor sau pot participa la jocuri interactive şi dinamice.

Dacă majoritatea jocurilor video sunt inofensive, anumite jocuri violente sunt disponibile şi unele state membre au hotărât în trecut să le interzică. Deoarece nu s-a demonstrat niciodată o legătură exactă între utilizarea şi expunerea la jocuri video violente şi comportamentul violent, este important ca producătorii, comercianţii cu amănuntul şi părinţii să ia măsuri pentru a împiedica orice consecinţe negative.

Raportorul dvs. ar dori să sublinieze importanţa realizării unor opţiuni politice paralele în acest context. Este esenţial să dezvoltăm în viitor sisteme funcţionale de verificare a vârstei pentru jocurile online. Mai mult, Comisia şi statele membre, în cooperare cu industria, ar trebui să exploateze ideea dezvoltării unui „buton roşu” care ar putea fi montat pe console (mobile) sau pe dispozitivele de jocuri şi pe calculatoare şi care să dezactiveze un anumit joc sau care să poată restricţiona accesul la anumite părţi ale jocului pentru anumite ore. De asemenea, este important să se asigure măsuri adecvate de control pentru achiziţiile online ale jocurilor video, incluzând aici achiziţiile cu carte de credit sau bonuri.

O serie de norme armonizate pentru etichetarea jocurilor video ar putea asigura o mai bună cunoaştere a sistemelor de etichetare şi, în acelaşi timp, ar facilita funcţionarea eficientă a pieţei interne. Raportorul dvs. salută activitatea desfăşurată de industrie pentru a pune în aplicare o autoreglementare şi sprijină, de asemenea, iniţiativele Comisiei Europene şi ale Consiliului pentru a promova adoptarea unor norme de etichetare comunitare cu privire la jocurile video şi de a crea un cod de conduită voluntar pentru jocurile interactive destinate copiilor. Salută, de altfel, activitatea desfăşurată de Consiliul Europei de a stabili linii directoare privind jocurile video şi de a promova în rândul copiilor cunoaşterea siguranţei pe internet în general.

Introducerea sistemului paneuropean de clasificare a jocurilor pe categorii de vârstă (PEGI) este un instrument important care a îmbunătăţit transparenţa pentru părinţi şi alţi consumatori în momentul achiziţionării de jocuri pentru copii. Cu toate acestea, cumpărătorii nu par a avea cunoştinţe suficiente despre jocurile video şi posibilele lor efecte asupra copiilor. Comisia şi statele membre ar trebui să colaboreze de asemenea cu organizaţiile consumatorilor, cu şcolile şi cu alte părţi vizate pentru a mări gradul de conştientizare în rândul consumatorilor şi al tinerilor în special, cu privire la sistemele de clasificare existente şi mai ales sistemul PEGI.

În plus, este important ca statele membre să continue să colaboreze îndeaproape pentru promovarea protecţiei minorilor şi sprijinirea industriei în vederea dezvoltării de sisteme care să contribuie la realizarea acestui scop. Statele membre sunt încurajate să integreze sistemul PEGI în legislaţia naţională şi să garanteze faptul că sistemele naţionale de clasificare nu vor fi dezvoltate într-o manieră care să submineze sistemul PEGI sau să conducă la fragmentarea pieţei.

În acelaşi timp, raportorul observă că nu toate statele membre dispun de normei care să garanteze că comercianţii cu amănuntul vor restricţiona vânzarea de jocuri violente către adulţi. Consideră că o abordare comună cu privire la sancţiunile impuse comercianţilor cu amănuntul ar fi benefică. Prin urmare, solicită statelor membre să adopte măsuri adecvate care să prevină cumpărarea de către copii a unor jocuri video care sunt destinate unei categorii de vârstă superioare.

În opinia raportorului, industria ar trebui încurajată să dezvolte şi să îmbunătăţească în continuare sistemele de autoreglementare, în momentul de faţă nefiind necesară o legislaţie la nivelul Uniunii Europene în acest domeniu.

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la protecția consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce privește utilizarea jocurilor video

(2008/2173(INI))

Raportor: Ivo Belet

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

- având în vedere rezoluția sa referitoare la educarea privind mijloacele de informare din mediul digital,

A. întrucât pentru a proteja sănătatea mintală a copiilor sunt necesare principiul „toleranței zero” și acțiuni ferme împotriva încălcării normelor privind protecția copiilor legate de jocurile video;

1. subliniază că folosirea jocurilor video de către copii din categorii de vârstă din ce în ce mai variate poate prezenta avantaje educaționale substanțiale și poate fi benefică pentru dezvoltarea competențelor lingvistice, creative și strategice și a capacităților intelectuale;

2. subliniază contribuția sectorului jocurilor la îndeplinirea obiectivelor fixate de agenda de la Lisabona și pune accentul pe aspectele culturale sau multiculturale existente în numeroase jocuri;

3. totuși, atrage atenția asupra riscurilor potențiale care derivă din folosirea neadecvată a jocurilor video, în special în cazul minorilor;

4. recunoaște importanța unui sistem simplu și clar de clasificare în funcție de vârstă și de conținut, care să ofere informații și să sensibilizeze în special părinții și profesorii cu privire la potențialele efecte dăunătoare ale anumitor conținuturi asupra minorilor;

5. invită Comisia să continue promovarea și extinderea unui sistem comun, autoreglementat, de criterii de clasificare, la nivelul Uniunii Europene, mai precis, sistemul paneuropean de etichetare a jocurilor (PEGI), care oferă informații cu privire la conținutul potențial dăunător pentru minori, și să asigure coordonarea dintre statele membre pentru a stabili un sistem de etichetare bazat exclusiv pe PEGI pentru comercializarea jocurilor;

6. salută sistemul PEGI Online, care reprezintă evoluția logică a sistemului PEGI și care se referă la jocurile disponibile pe internet, cum ar fi jocurile descărcate și jocurile online; sprijină continuarea cofinanțării acestuia de către Comisie, în cadrul programului Safer Internet, al cărui scop este abordarea chestiunilor privind utilizarea sigură a internetului și a noilor tehnologii online de către copii;

7. solicită eforturi suplimentare în acest sens, inclusiv posibilitatea integrării unui dispozitiv de avertizare sonoră în sistemul PEGI, și se bazează pe faptul că profesioniștii din sectorul jocurilor vor introduce sistematic modele de acces pentru jocurile online pentru a se asigura că minorii nu sunt expuși la un conținut online dăunător;

8. solicită Comisiei, în cadrul programului Safer Internet, să promoveze studiul sistematic al efectelor jocurilor video asupra minorilor și să propună măsuri care să contribuie la un mediu mai sigur de jucare a jocurilor video online, inclusiv metode inovatoare prin care să fie împiedicat accesul minorilor la jocuri video online al căror conținut nu este adecvat pentru ei;

9. solicită producătorilor de software să continue investițiile în filtre și sisteme de control parental care permit părinților să protejeze copiii de conținuturile necorespunzătoare;

10. sprijină propunerea Comisiei de a introduce un cod de conduită paneuropean pentru comercianții cu amănuntul de jocuri video pentru a împiedica vânzarea către minori a jocurilor video periculoase; subliniază că producătorii ar trebui, de asemenea, implicați în acest proces;

11. consideră că ar trebui organizate campanii naționale de informare și de sensibilizare, destinate consumatorilor, în special părinților, pentru a-i ajuta să aleagă jocurile video adaptate cerințelor privind vârsta și cunoștințele copiilor lor și pentru a evita produsele care nu sunt etichetate în mod adecvat; încurajează statele membre să facă schimb de cele mai bune practici în acest domeniu;

12. subliniază importanța educării privind mijloacele de informare și rolul esențial al părinților și al profesorilor pentru dezvoltarea atitudinii minorilor față de jocurile video și solicită Comisiei să elaboreze și să difuzeze, în colaborare cu sectorul jocurilor video, informații destinate părinților și profesorilor, referitoare la toate aspectele jocurilor video;

13. solicită creșterea nivelului de educare privind mijloacele de informare în rândul tinerilor, prin educarea în grădinițe, instituții educative, școli și programe de îngrijire pentru tineri, pentru a ajuta în special tinerii să devină consumatori de mijloace de informare liberi, cu simț critic și analitic și pentru a îi învăța să folosească jocurile video în mod constructiv;

14. solicită Comisiei să faciliteze pe termen scurt schimbul de cele mai bune practici între autoritățile naționale competente din domeniul educației, pentru a integra educarea privind jocurile în obiectivele educaționale prevăzute pentru școlile primare și licee;

15. solicită Comisiei să sprijine, în cadrul programului MEDIA și al mecanismelor naționale de exonerare de taxe, noile evoluții din acest sector al economiei creative a UE, bazate pe cunoaștere, aflat în rapidă expansiune, în special prin promovarea elementelor educative, multimedia și culturale din jocurile video, și prin crearea unor filiere de formare și a unor programe școlare în acest domeniu.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor

referitor la protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte utilizarea jocurilor video

(2008/2173(INI))

Raportoare pentru aviz: Roberta Angelilli

SUGESTII

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne recomandă Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază că jocurile video reprezintă una dintre activităţile de recreere preferate ale cetăţenilor de orice vârstă şi provenienţă socială; recunoaşte valoarea educativă a jocurilor video chiar şi în facilitarea familiarizării minorilor cu noile tehnologii; împărtăşeşte totodată preocuparea Comisiei privind potenţialele pericole legate de o folosire incorectă a jocurilor video de către minori;

2. îndeamnă toate statele membre şi factorii interesaţi să promoveze distribuţia şi utilizarea sistemul opţional european de informaţii cu privire la jocuri (PEGI - Pan-European Game Information) şi sistemele PEGI online, deja aplicate de majoritatea statelor membre, care clasifică jocurile în funcţie de vârstă şi site-urile cu jocuri online în funcţie de calitate, pentru a evita expunerea minorilor la jocuri nepotrivite pentru aceştia;

3. invită toate statele membre să se asigure că sistemele de clasificare naţionale nu sunt realizate prin metode care ar putea slăbi sistemul PEGI;

4. invită statele membre să încurajeze simplificarea simbolurilor folosite în sistemele PEGI şi PEGI Online, pentru a le face mai clare şi mai uşor de înţeles, în special pentru părinţi, în ceea ce priveşte atât vârsta, cât şi conţinutul;

5. invită statele membre să promoveze difuzarea acestui sistem şi a sistemelor PEGI online în rândul producătorilor şi al distribuitorilor de console de jocuri şi să desfăşoare acţiuni de informare cu privire la utilizarea sa destinate familiilor şi personalului didactic;

6. invită statele membre să adopte, în materie civilă şi penală, o legislaţie specializată privind vânzarea cu amănuntul a jocurilor TV, video şi online; consideră că ar trebui să se acorde atenţie deosebită jocurilor online care au ca prim public ţintă copii şi adolescenţii şi care au scopul de a aduce profit.

7. încurajează statele membre să îmbunătăţească sistemele de filtraj de care pot dispune familiile în ceea ce priveşte jocurile video online şi să promoveze sistemele PEGI online, acordând o atenţie specială riscurilor legate de utilizarea internetului şi a camerelor virtuale de discuţii („chat rooms”) pentru acest tip de jocuri;

8. solicită statelor membre să colaboreze cu partenerii interesaţi pentru a crea un sistem paneuropean eficient de clasificare pe categorii de vârstă (prin autoreglementare sau prin coreglementare), care să se aplice tuturor platformelor, ţinând seama de specificitatea fiecărui mijloc de comunicare care este dificil de catalogat, precum internetul;

9. invită statele membre să coopereze cu reprezentanţii acestei industrii, cu organismele de clasificare şi alte părţi interesate în găsirea unor soluţii inovatoare şi eficiente pentru verificarea vârstei;

10. solicită statelor membre să adopte un cod european de conduită privind vânzarea cu amănuntul a jocurilor TV, video şi pe calculator minorilor, în special copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani, în privinţa căruia să existe un acord între toţi factorii interesaţi, pentru a responsabiliza şi comercianţii;

11. solicită Comisiei să elaboreze orientări pentru a preveni posibilele conflicte de interese în cadrul instituţiilor de clasificare şi pentru a proteja independenţa acestor organizaţii faţă de grupurile de interese din această industrie;

12. solicită statelor membre să desfăşoare acţiuni de informare a părinţilor şi a personalului didactic cu scopul de a acoperi decalajul digital dintre generaţii şi de a promova PEGI şi sistemele PEGI online şi de a promova o utilizare mai sigură, mai conştientă a noilor tehnologii, inclusiv a jocurilor video;

13. Invită Comisia şi statele membre să promoveze, împreună cu toate asociaţiile pentru drepturile minorilor, familiei şi consumatorilor, împreună cu părinţii, cadrele didactice precum şi cu furnizorii de servicii internet şi producătorii şi vânzătorii de jocuri video, măsuri şi campanii de informare şi sensibilizare cu scopul de a populariza în rândul cetăţenilor, modul de utilizare al PEGI şi al sistemelor PEGI online;

14. invită statele membre să implice minorii în lupta contra răspândirii jocurilor video cu conţinut violent şi nociv şi, în mod special, consideră că minorii ar trebui să fie implicaţi in iniţiative de informare şi responsabilizare care le pot asigura instrumentele de bază pentru a putea recunoaşte şi pentru a se putea proteja de conţinuturile violente si nocive;

15. solicită Comisiei să descurajeze, prin intermediul unor măsuri legislative specifice, utilizarea nepotrivită a jocurilor online în scopul unor activităţi comerciale incorecte, cum ar fi cele care conving în mod incorect utilizatorii minori să îşi asume angajamente juridice (de exemplu, prin abonamente automate sau programe nocive de tip „dialler” care apelează linii cu tarif special) şi care trimit mesaje promoţionale anticoncurenţiale (cum ar fi de exemplu plasare de produse sau alte tehnici înşelătoare de marketing).

16. invită Comisia şi statele membre să includă jocurile video, TV şi pe calculator în programul „Safer Internet” („Un internet mai sigur");

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Guy Bono, Marie-Hélène Descamps, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Vasco Graça Moura, Christopher Heaton-Harris, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Manolis Mavrommatis, Doris Pack, Zdzisław Zbigniew Podkański, Christa Prets, Helga Trüpel, Thomas Wise

Membri supleanți prezenți la votul final

Nina Škottová, László Tőkés, Ewa Tomaszewska, Cornelis Visser

Aviz juridic - Politica de confidențialitate