RAPORT conţinând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind parteneriatul strategic Uniunea Europeană-Brazilia
25.2.2009 - (2008/2288(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportoare: Maria Eleni Koppa
PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI
privind parteneriatul strategic Uniunea Europeană-Brazilia
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului, prezentată de Véronique De Keyser în numele grupului PSE, privind parteneriatul strategic Uniunea Europeană-Brazilia (B6-0449/2008),
– având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere acordul-cadru de cooperare dintre Comunitatea Europeană şi Republica Federativă a Braziliei[1],
– având în vedere acordul-cadru interregional de cooperare dintre Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte şi Mercosur şi statele sale membre, pe de altă parte[2],
– având în vedere rezoluţia sa din 15 noiembrie 2001 privind un parteneriat global şi o strategie comună pentru relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină[3],
– având în vedere rezoluţia sa din 27 aprilie 2006 privind un parteneriat consolidat între Uniunea Europeană şi America Latină[4],
– având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Către un parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi Brazilia” (COM(2007)0281),
– având în vedere declaraţia comună adoptată la prima reuniune la nivel înalt UE-Brazilia de la Lisabona, la 4 iulie 2007,
– având în vedere rezoluţia sa din 24 aprilie 2008 privind a cincea reuniune la nivel înalt UE-America Latină şi Caraibe, de la Lima[5],
– având în vedere Declaraţia de la Lima adoptată la 16 mai 2008, la a cincea reuniune la nivel înalt UE-America Latină şi Caraibe, de la Lima, Peru,
– având în vedere declaraţia comună adoptată la a doua reuniune la nivel înalt UE-Brazilia de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 2008,
– având în vedere articolul 114 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru dezvoltare (A6-0062/2009),
A. întrucât Brazilia a ajuns să fie un actor din ce în ce mai important, la nivel regional şi mondial, devenind unul dintre principalii interlocutori ai UE;
B. întrucât Brazilia şi Uniunea Europeană sunt parteneri care împărtăşesc aceeaşi viziune a lumii şi care pot promova schimbări şi soluţii la nivel mondial;
C. întrucât, pe baza strânselor legături istorice, culturale şi economice ale părţilor, la prima reuniune la nivel înalt UE-Brazilia a fost lansat parteneriatul strategic UE-Brazilia, iar a doua reuniune la nivel înalt UE-Brazilia a adoptat un plan comun de acţiune care constituie un cadru de acţiune în parteneriatul lor strategic pe o perioadă de trei ani;
D. întrucât partenerii împărtăşesc valori fundamentale şi principii ca democraţia, statul de drept, promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, economia de piaţă şi coeziunea socială care constituie condiţiile prealabile de bază pentru dezvoltarea parteneriatului strategic;
E. întrucât priorităţile de pe ordinea de zi a ambelor regiuni s-au schimbat datorită, printre altele, proceselor de integrare politică şi economică, ratei în creştere a globalizării economice şi importanţei dezbaterii cu privire la democraţie, drepturile omului şi mediu;
F. întrucât Brazilia a fost în avangarda integrării Americii de Sud prin înfiinţarea Uniunii Naţiunilor Sud-Americane (UNASUR);
G. întrucât parteneriatul strategic va da un puternic impuls înfiinţării, până în 2012, a zonei de parteneriat global interregional euro-latinoamerican, propusă de Parlament în rezoluţia sa din 27 aprilie 2006;
H. întrucât înfiinţarea Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EuroLat) a constituit un pas decisiv în direcţia consolidării legitimităţii democratice şi a dimensiunii politice a relaţiilor dintre UE şi America Latină şi întrucât integrarea viitoare a Parlamentului Mercosur în această adunare va consolida rolul de forum permanent de dialog politic între cele două regiuni al EuroLat,
1. adresează Consiliului recomandările următoare:
(a) parteneriatul strategic ar trebui să facă parte din abordarea biregională şi din perspectiva globală asupra relaţiilor dintre UE, America Latină şi Caraibe, care constituie fundamentul asocierii strategice biregionale, asupra căreia s-a căzut de acord la reuniunile la nivel înalt UE-America Latină şi Caraibe (ALC);
(b) mecanismele privilegiate de dialog politic generate de parteneriatul strategic ar trebui să impulsioneze relaţionarea cu şi dintre diferitele procese de integrare regională, în scopul salvgardării valorilor parteneriatului strategic şi al consolidării multilateralismului în cadrul relaţiilor internaţionale;
(c) parteneriatul strategic ar trebui să dea un nou avânt încheierii acordului de asociere UE - Mercosur, care reprezintă un obiectiv strategic al UE de adâncire a relaţiilor economice şi comerciale, precum şi de lărgire a cooperării şi dialogului politic dintre cele două regiuni;
(d) parteneriatul strategic ar trebui să confere mai multă valoare atât actualului acord-cadru de cooperare cu Brazilia, actualului acord-cadru de cooperare cu Mercosur, cât şi viitorului acord de asociere cu Mercosur;
(e) promovarea strategiilor mixte de abordare a provocărilor la nivel mondial, inter alia pacea şi securitatea, democraţia şi drepturile omului, schimbarea climei, criza financiară, diversitatea biologică, securitatea energetică, dezvoltarea durabilă, lupta împotriva pauperităţii şi a excluderii, ar trebui să se afle în centrul agendei politice a parteneriatului strategic;
(f) modalitatea cea mai eficientă de soluţionare a problematicii globale o constituie multilateralismul efectiv, concentrat asupra sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU); printr-o cooperare strânsă şi consultări sistematice, partenerii ar trebui să încerce să-şi alinieze poziţiile înainte de reuniunile ONU şi cele ale altor organisme (de exemplu, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)) şi foruri (de exemplu, G20) internaţionale;
(g) parteneriatul strategic ar trebui să sublinieze importanţa implementării procesului de reformă, în curs de desfăşurare, adoptat în cadrul reuniunii ONU la nivel înalt din 2005, care include reforma principalelor sale organisme;
(h) partenerii ar trebui să acţioneze în sensul consolidării capacităţilor de gestionare a crizelor şi prevenire a conflictelor la nivelul ONU, al organizaţiilor regionale şi la nivel bilateral şi să-şi coordoneze eforturile în cadrul operaţiilor de stabilizare şi menţinere a păcii ale ONU;
(i) parteneriatul strategic ar trebui să constituie un instrument de promovare a democraţiei şi a drepturilor omului, a statului de drept şi a bunei guvernanţe la nivel mondial; de asemenea, partenerii ar trebui să coopereze în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului şi al celei de a 3-a Comisii a Adunării Generale a ONU, pentru promovarea drepturilor omului la nivel mondial;
(j) partenerii trebuie să-şi continue activitatea în scopul consolidării sistemului comercial multilateral la nivelul OMC; în condiţiile actualei crize financiare mondiale, date fiind legăturile strânse dintre sistemul financiar şi cel comercial, se impune evitarea protecţionismului; partenerii ar trebui să coopereze, contribuind la finalizarea cu succes a negocierilor privind agenda de dezvoltare de la Doha;
(k) parteneriatul strategic ar trebui să fie utilizat la promovarea cooperării partenerilor în cadrul altor foruri internaţionale, ca Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi G20, în vederea găsirii soluţiilor pentru actuala criză financiară mondială, care demonstrează nevoia urgentă de reformare a arhitecturii financiare internaţionale;
(l) ar trebui sprijinit punctul de vedere exprimat în comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2008 intitulată „Multilingvismul: un avantaj pentru Europa şi un angajament comun” (COM(2008)0566), în care se subliniază valoarea strategică pentru UE a „dimensiunii externe a multilingvismului” în lumea globalizată de azi; ar trebui afirmat faptul că „unele limbi UE sunt vorbite deopotrivă în numeroase state care nu sunt membre ale UE, de pe diferite continente”, că „aceste limbi reprezintă o legătură importantă între popoare şi naţiuni” şi „un instrument valoros de comunicare pentru întreprinderi” mai ales „în cadrul unor pieţe emergente precum Brazilia” şi că ele constituie, de asemenea, un bun de preţ pentru cooperare şi dezvoltare;
(m) partenerii trebuie să acţioneze în comun pentru soluţionarea celor mai presante probleme la nivel mondial în domeniul păcii şi securităţii, inter alia dezarmarea, neproliferarea şi controlul armelor, în special în privinţa celor nucleare, chimice şi biologice şi a modurilor de furnizare a acestora, corupţia, crima organizată transnaţională şi în special traficul cu droguri, spălarea banilor, traficul cu arme mici, cu armament şi muniţie uşoare, traficul de persoane şi terorismul; partenerii ar trebui să-şi demonstreze angajamentul total în ceea ce priveşte mecanismul UE-ALC în materie de droguri;
(n) partenerii ar trebui să conlucreze îndeaproape în vederea promovării şi implementării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, pentru eliminarea pauperităţii şi a inegalităţilor economice şi sociale la nivel mondial; ei ar trebui să-şi intensifice cooperarea în domeniul ajutorului pentru dezvoltare, inclusiv cooperarea tripartită şi ar trebui, de asemenea, să coopereze în vederea combaterii terorismului, a traficului de stupefiante şi a criminalităţii internaţionale;
(o) eforturile Braziliei de a realiza Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) ar trebui salutate, iar aceasta ar trebui felicitată pentru rezultatele pozitive în domenii precum reducerea sărăciei, a malnutriţiei infantile şi educaţia de bază; ar trebui subliniat că Brazilia trebuie încă să depună eforturi considerabile pentru a realiza toate ODM-urile până în 2015, de exemplu să asigure o educaţie de bază cu un nivel de calitate suficient pentru toate fetele şi toţi băieţii şi să reducă în continuare mortalitatea în rândul copiilor sub cinci ani; ar trebui subliniat că promovarea egalităţii de gen constituie unul dintre drepturile fundamentale ale omului şi un instrument pentru realizarea ODM-urilor care trebuie să facă parte din parteneriatul strategic UE-Brazilia;
(p) ar trebui constatat că, în pofida dezvoltării economice şi acumulării de bogăţii, Brazilia are încă un număr mare de oameni săraci; ar trebui subliniată necesitatea de a sprijini guvernul brazilian în eforturile sale de a combate sărăcia în cele mai sărace regiuni şi în rândul celor mai sărace categorii ale populaţiei, ţinând seama de faptul că 65% dintre cei mai săraci brazilieni sunt negri sau de etnie mixtă, în timp ce 86% dintre cei din clasa cea mai privilegiată sunt albi;
(q) parteneriatul strategic ar trebui să includă un forum de dezbateri şi schimb de practici optime ale partenerilor în domeniul coeziunii sociale şi regionale; în acest sens, ar trebui recunoscut impactul deosebit de pozitiv al programului brazilian „Bolsa Familia” („Coşul familial”) în ceea ce priveşte reducerea pauperităţii din ţară şi creşterea indicatorilor de dezvoltare umană;
(r) se impune instituirea unui dialog pe scară largă privind migraţia, acordând prioritate aspectelor migraţiei legale şi ilegale, precum şi protecţiei drepturilor omului în cazul migranţilor şi facilitării transferului de bani;
(s) partenerii ar trebui să coopereze în sensul continuării cu succes a discuţiilor în cadrul forurilor internaţionale, pentru încheierea în 2009 a unui acord global, la nivel mondial, pe perioada de după 2012, privind schimbarea climei, bazat în special pe principiul răspunderii comune, dar diferenţiate;
(t) partenerii ar trebui, de asemenea, să conlucreze îndeaproape în vederea implementării Convenţiei privind Diversitatea Biologică şi realizării obiectivelor în materie de biodiversitate fixate pentru 2010;
(u) partenerii ar trebui să-şi consolideze cooperarea internaţională în materie de conservare şi administrare sustenabilă a tuturor tipurilor de pădure, inclusiv jungla amazoniană; ei ar trebui să procedeze la schimbul celor mai bune practici în materie de administrare sustenabilă a pădurilor şi de aplicare a legislaţiei forestiere;
(v) partenerii ar trebui să dezvolte tehnologii energetice cu emisii reduse de carbon şi să asigure producţia sustenabilă şi utilizarea energiilor regenerabile, inclusiv a biocarburanţilor sustenabili care nu afectează culturile alimentare şi biodiversitatea; ei ar trebui să majoreze ponderea energiilor regenerabile din mixul lor energetic global, să promoveze eficienţa energetică şi accesul la energie, precum şi să asigure o mai mare securitate a energiei;
(w) cooperarea în domeniul cercetării nucleare ar trebui consolidată astfel încât Brazilia să poată participa în proiectul ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor - Reactorul Termonuclear Experimental Internaţional) referitor la generarea de energie termonucleară;
(x) eforturile Braziliei de a combate SIDA cu medicamente ieftine ar trebui sprijinite, iar UE ar trebui să examineze mai mult posibilitatea de a acorda licenţe obligatorii pentru medicamentele destinate bolilor pandemice neglijate care afectează oamenii săraci;
(y) suma disponibilă în cadrul Instrumentului de Cooperare pentru Dezvoltare (ICD) pentru Brazilia trebuie să fie utilizată pentru măsurile de sprijinire a Braziliei în combaterea sărăciei şi pentru realizarea ODM-urilor, precum şi pentru alte măsuri care pot fi considerate drept o veritabilă asistenţă pentru dezvoltare, de exemplu în sectorul ecologic;
(z) este necesar să se consolideze dialogurile actuale şi să se lanseze noi dialoguri sectoriale, în materie de mediu şi dezvoltare durabilă, energie, transport, siguranţă alimentară, ştiinţă şi tehnologie, societate informaţională, ocupare a forţei de muncă şi probleme sociale, finanţe şi macro-economie, dezvoltare regională, cultură şi educaţie;
(aa) parteneriatul strategic ar trebui să încurajeze contactele dintre organizaţiile societăţii civile, forurile de afaceri şi cele ale partenerilor sociali şi să promoveze schimburile la nivel educaţional şi cultural;
(ab) acţiunile în favoarea parteneriatului politic UE-Brazilia, sensibilizarea şi înţelegerea reciprocă şi programele de schimb ar trebui să fie finanţate din alt instrument decât ICD;
(ac) parteneriatul strategic ar trebui să permită stabilirea unui dialog regulat, structurat între membrii Congresului Naţional din Brazilia şi cei ai Parlamentului European;
(ad) ar trebui luate măsuri pentru ca instituţiile UE şi guvernul Braziliei să informeze regulat şi detaliat Parlamentul European şi EuroLat despre stadiul în care se află parteneriatul strategic;
2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi preşedintelui şi Congresului Naţional al Republicii Federative a Braziliei.
EXPUNERE DE MOTIVE
1. Dialogul dintre Uniunea Europeană şi Brazilia s-a desfăşurat, în principal, în contextul Acordului-cadru de cooperare cu Brazilia, Acordului-cadru de cooperare cu Mercosur şi al negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Mercosur. Brazilia a fost ultimul dintre statele BRIC care a participat la un summit cu Uniunea Europeană.
2. În urma intensificării şi diversificării relaţiilor dintre ele şi ţinând cont de rolul economic şi politic tot mai important jucat de Brazilia la nivel regional şi global, în cadrul primului summit UE-Brazilia, organizat la Lisabona la 4 iulie 2007, părţile au stabilit de comun acord să-şi intensifice relaţiile bilaterale de lungă durată, prin lansarea unui parteneriat strategic extins.
Acest nou pas către o relaţie mai strânsă între Uniunea Europeană şi Brazilia se bazează pe legăturile istorice, culturale şi economice dintre acestea, precum şi pe valorile şi principiile lor comune, care includ, printre altele, democraţia, statul de drept, promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, economia de piaţă şi coeziunea socială, preocuparea pentru schimbările climatice şi urmărirea dezvoltării durabile şi a justiţiei sociale.
Parteneriatul strategic trebuie să vizeze o multitudine de domenii şi să fie orientat către viitor, oferind astfel o valoare adăugată reală, în raport cu actualul acord-cadru de cooperare cu Brazilia, cu actualul acord-cadru de cooperare cu Mercosur, precum şi cu viitorul acord de asociere cu această organizaţie.
Prin urmare, un asemenea parteneriat strategic implică un dialog politic extins, astfel încât să includă toate aspectele globale de interes comun, pentru a întări cooperarea bilaterală şi a contribui la integrarea regională, prin promovarea încheierii unui Acord de asociere între Uniunea Europeană şi Mercosur.
3. Parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să urmărească întărirea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Mercosur şi a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi ţările din America Latină şi Caraibe (ALC), în cadrul Asocierii strategice bi-regionale stabilită în cadrul summit-urilor UE-ALC.
Având în vedere rolul central jucat de Brazilia în cadrul proceselor de integrare din America Latină, precum şi interesul Uniunii Europene de a întări dialogul cu această regiune, Uniunea Europeană salută iniţiativele Braziliei privind promovarea integrării politice şi economice între statele Americii Latine. Rolul crucial jucat de Brazilia ca principal susţinător a recent-înfiinţatei Uniuni a Naţiunilor Sud-Americane merită recunoaştere deplină.
În acest context, parteneriatul strategic ar trebui să îmbunătăţească dialogul privind aspectele regionale, inclusiv dialogul privind sursele reale şi potenţiale de ameninţare la adresa păcii din regiunea ALC, şi ar putea avea un rol important în prevenirea şi soluţionarea conflictelor regionale. Trebuie menţionat faptul că Brazilia şi-a îndeplinit cu succes rolul de mediator în cadrul procesului de soluţionare a conflictelor regionale din America Latină şi Caraibe, pe baza respectării principiului suveranităţii naţionale, neamestecului şi neutralităţii, cu un efect pozitiv asupra stabilităţii politice din regiune.
Brazilia a jucat, de asemenea, un rol important în încheierea cu succes a negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Mercosur, având în vedere obiectivul strategic al UE de a încheia un acord de asociere extins cu cea mai de succes iniţiativă de integrare regională de până acum din America Latină. Parteneriatul strategic ar trebui să ofere un impuls nou în acest sens, reprezentând un instrument de aprofundare a relaţiilor economice şi de afaceri, inter-regionale şi intra-regionale, precum şi de dezvoltare a dialogului politic şi a iniţiativelor de cooperare.
Provocările la nivel global şi multilateralismul
4. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să orienteze agenda politică şi dialogul din cadrul parteneriatului în direcţia adoptării unor strategii comune, menite să răspundă celor mai urgente provocări la nivel global, de exemplu pacea şi securitatea, democraţia şi drepturile omului, criza financiară, schimbările climatice, biodiversitatea, securitatea energetică, dezvoltarea durabilă, lupta împotriva sărăciei şi a excluderii.
5. Uniunea Europeană şi Brazilia împărtăşesc convingerea că adoptarea unor acţiuni multilaterale eficiente, în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, reprezintă cea mai bună metodă de a face faţă acestor provocări. În acest sens, trebuie să se pună de acord şi să îşi coordoneze acţiunile privind adoptarea unor poziţii comune şi oferirea de ajutor reciproc, în situaţii de importanţă majoră, în cadrul unor consultări amănunţite, organizate înaintea întâlnirilor şi conferinţelor Naţiunilor Unite şi ale altor organizaţii internaţionale (OMC) şi foruri (G20).
6. La nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, participarea Braziliei la conducerea misiunii de menţinere a păcii MINUSTAH din Haiti, precum şi rolul său de coordonator al Comisiei ONU de instaurare a păcii în Guinea-Bissau, demonstrează disponibilitatea Braziliei de a participa în mod activ la iniţiativele ONU. Dată fiind implicarea puternică a Uniunii Europene în aceste ţări, există posibilitatea unei cooperări sporite şi a coordonării eforturilor Uniunii Europene şi a Braziliei, cu privire la iniţiativele privind pacea şi stabilitatea. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie, de asemenea, să depună eforturi pentru întărirea capacităţilor de prevenire a conflictelor şi de gestionare a crizelor, din cadrul ONU, în cadrul unor organizaţii regionale şi la nivel bilateral.
7. Uniunea Europeană şi Brazilia s-au angajat în mod ferm să promoveze şi să protejeze drepturile omului şi democraţia, statul de drept şi buna guvernare. Parteneriatul strategic ar trebui să fie folosit ca un instrument pentru promovarea şi protejarea acestor valori fundamentale la nivel internaţional. Partenerii trebuie să continue colaborarea atât în cadrul Consiliului ONU privind Drepturile Omului, cât şi în cadrul celui de-al treilea Comitet al Adunării Generale ONU, pentru a promova drepturile omului la nivel mondial.
8. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să sublinieze importanţa implementării procesului de reformă în curs de desfăşurare, adoptat în cadrul summitului ONU din 2005, inclusiv reforma principalelor sale organizaţii. O astfel de reformă ar revigora ONU, întărindu-i caracterul democratic şi reprezentativ, transparenţa, responsabilitatea şi eficienţa.
9. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să continue să colaboreze pentru a întări sistemul comercial multilateral la nivelul OMC. Dată fiind actuala criză financiară internaţională şi ţinând cont de strânsele legături dintre finanţe şi comerţ, protecţionismul ar trebui să fie evitat. Astfel, partenerii ar trebui să depună, mai mult ca niciodată, eforturi de cooperare pentru a susţine încheierea cu succes a negocierilor din cadrul Agendei de dezvoltare de la Doha.
10. Parteneriatul strategic trebuie să reprezinte un pas înainte, în vederea promovării cooperării între parteneri în cadrul altor foruri internaţionale, precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi G20. Ultimul, aflat sub preşedinţia Braziliei în 2008, este un for care poate juca un rol foarte important în ceea ce priveşte găsirea de soluţii privind criza financiară actuală, ceea ce indică necesitatea urgentă de a reforma arhitectura financiară internaţională. A venit timpul adoptării unor măsuri la nivel mondial, pentru a revizui rolul instituţiilor internaţionale în supravegherea şi reglementarea pieţelor financiare şi pentru a examina structurile de guvernare mondiale, astfel încât să se prevină orice criză viitoare.
11. Pacea şi securitatea globală sunt printre provocările globale cele mai presante şi necesită eforturi şi compromisuri din partea tuturor regiunilor lumii. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să conlucreze pentru dezarmare, neproliferarea şi controlul armamentului, în special în privinţa armelor nucleare, chimice şi biologice, precum şi a modalităţilor de vânzare a acestora. De asemenea, corupţia, crima organizată transfrontalieră, traficul de droguri, spălarea banilor, traficul de arme de calibru mic, arme şi muniţie uşoare, traficul de carne vie şi terorismul sunt teme ce trebuie discutate în cadrul parteneriatului strategic. Dialogul privind drogurile ilicite trebuie să se bazeze pe principiul răspunderii comune, având menirea de a spori capacitatea partenerilor de a soluţiona problema consumului de droguri, la nivel mondial. Ambii parteneri trebuie să-şi dovedească angajamentul deplin faţă de mecanismele de coordonare şi de cooperare privind drogurile ale Uniunii Europene şi ale ţărilor din America Latină şi Caraibe.
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, eradicarea sărăciei, coeziunea socială şi regională
12. Eradicarea sărăciei reprezintă o provocare globală majoră. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să coopereze mai strâns pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului până în 2015 şi pentru a implementa planul de acţiune al Conferinţei internaţionale privind finanţarea pentru dezvoltare de la Monterrey.
13. În timp ce Uniunea Europeană are o îndelungată experienţă în furnizarea de ajutor pentru dezvoltare ţărilor în curs de dezvoltare, Brazilia a fost extrem de activă în cadrul cooperării sud-sud, în special în ceea ce priveşte statele vecine, ţările vorbitoare de portugheză din Africa şi Timorul de Est. Brazilia s-a implicat, de asemenea, în lansarea unor iniţiative multilaterale, precum iniţiativa ONU „Acţiune globală împotriva foametei şi sărăciei”.
14. Parteneriatul strategic ar putea încuraja lansarea unor iniţiative comune în materie de cooperare pentru dezvoltare, incluzând cooperarea tripartită. Având în vedere strânsele lor legături culturale şi istorice cu Africa, Uniunea Europeană şi Brazilia ar putea lua în considerare posibilitatea unei cooperări cu terţe ţări, de exemplu cu ţările interesate în curs de dezvoltare, în care se vorbeşte limba portugheză, pe baza Memorandumului de înţelegere încheiat între Comisia Europeană şi comunitatea ţărilor în care se vorbeşte limba portugheză.
15. Parteneriatul strategic ar putea, de asemenea, pune în lumină angajamentul partenerilor pentru coeziune socială şi regională şi ar putea demonstra încă o dată că acest obiectiv nu este incompatibil cu o economie bazată pe piaţă, ci complementar. Parteneriatul strategic trebuie să reprezinte un for de dezbateri şi schimburi de păreri asupra celor mai bune practici cu privire la coeziunea socială şi regională, în beneficiul ambelor regiuni.
Migraţia, acordul privind eliminarea vizelor de scurt sejur
16. Migraţia este şi va rămâne un subiect major al dezbaterii politicilor intra-regionale, luând în considerare dezvoltările şi iniţiativele viitoare ale politicii comunitare privind imigraţia. Având în vedere Declaraţia de la Lima, parteneriatul strategic ar trebui să promoveze un dialog extins asupra fenomenului migraţiei, care să acopere aspecte privind migraţia legală şi ilegală, facilitarea transferului de bani şi, nu în ultimul rând, protejarea drepturilor migranţilor.
17. Parlamentul European salută lansarea negocierilor privind acordul pentru eliminarea vizelor de scurt sejur dintre Comunitatea Europeană şi Brazilia şi aşteaptă cu interes semnarea cât mai rapidă a acestuia. Un asemenea acord ar asigura un tratament egal pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene şi drepturi depline şi reciproce de călătorie fără viză pentru cetăţenii Uniunii Europene şi ai Braziliei. În conformitate cu Protocolul 4, anexă la Tratatul de la Amsterdam, Marea Britanie şi Irlanda nu sunt obligate să adere la acest acord privind eliminarea vizelor. Încheierea unui acord privind eliminarea vizelor pe termen scurt ar putea reprezenta un pas înainte în ceea ce priveşte facilitarea circulaţiei persoanelor, în vederea atingerii scopului final al încheierii Acordului de parteneriat mondial inter-regional, care va permite libera circulaţie a persoanelor.
Dezvoltare durabilă: mediu, schimbări climatice, biodiversitate şi energie
18. Parteneriatul strategic trebuie să intensifice cooperarea inter-regională privind protecţia mediului. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să depună eforturi comune pentru intensificarea acţiunilor internaţionale de combatere a schimbărilor climatice şi a despăduririi, precum şi de protejare a biodiversităţii.
În ceea ce priveşte schimbările climatice, partenerii trebuie să-şi unească eforturile pentru a încuraja progresul discuţiilor, în cadrul unor foruri internaţionale, în vederea încheierii, în 2009, a unui acord global şi extins, aplicabil începând cu 2012, bazat în special pe principiul unor responsabilităţi comune, dar distincte.
Partenerii trebuie, de asemenea, să colaboreze strâns pentru implementarea Convenţiei privind diversitatea biologică şi pentru atingerea obiectivului de biodiversitate stabilit pentru 2010. Mai mult, aceştia trebuie să încerce să răspundă altor probleme globale, precum protejarea pădurilor, în special din regiunea Amazonului, a resurselor de apă (luând în considerare, printre altele, Iniţiativa UE privind apa pentru America Latină), poluarea cu mercur şi metodele nedurabile de consum şi producţie.
19. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să colaboreze pentru asigurarea unei producţii durabile, folosirea surselor de energie regenerabilă, inclusiv a biocombustibililor durabili, şi dezvoltarea unor tehnologii cu emisii slabe de dioxid de carbon. Partenerii trebuie să îmbunătăţească atât eficienţa energetică, cât şi accesul la energie, şi să asigure o mai mare securitate a energiei. Ei ar trebui, de asemenea, să mărească ponderea energiilor regenerabile din totalul energiei globale consumate.
Relaţii comerciale şi economice
20. Părţile întreţin deja relaţii comerciale strânse, Brazilia fiind principala destinaţie a exporturilor europene către America Latină, iar Uniunea Europeană fiind cel mai important partener comercial al Braziliei. Cu toate acestea, având în vedere nivelul actual relativ ridicat de protecţie de pe pieţele braziliene de bunuri şi servicii, partenerii trebuie să dezvolte potenţialul pentru comerţ inter-regional oferit de Agenda de dezvoltare de la Doha şi de negocierile dintre Uniunea Europeană şi Mercosur.
21. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să ia măsuri pentru continuarea procesului de liberalizare a schimburilor comerciale şi facilitarea investiţiilor, ceea ce va aduce creştere economică şi prosperitate în zonă. Prin urmare, ar trebui să colaboreze activ pentru încheierea cu succes a Rundei de negocieri privind Agenda de dezvoltare de la Doha, din cadrul OMC, în vederea creşterii schimburilor comerciale între statele dezvoltate şi cu statele în curs de dezvoltare, precum şi pentru promovarea unor reglementări comerciale eficiente.
22. Partenerii sunt de părere că acordurile comerciale regionale reprezintă o completare importantă a Sistemului comercial multilateral. Prin urmare, pentru a intensifica comerţul şi fluxurile de investiţii la nivel inter-regional, Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să conlucreze pentru a încheia în scurt timp Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Mercosur, un obiectiv strategic care nu a fost realizat din cauza lipsei progreselor în ceea ce priveşte negocierea capitolului privind comerţul.
23. Dată fiind ponderea crescândă a Braziliei în economia mondială, rolul important pe care îl joacă în cadrul forurilor internaţionale, precum G20 şi grupul de lucru „relaţii externe” al G8, precum şi actuala criză financiară mondială, parteneriatul strategic ar trebui să ofere posibilitatea unui dialog privind aspectele financiare şi macroeconomice. Un asemenea dialog, pe lângă faptul că va răspunde unor chestiuni importante de ordin financiar şi economic, va permite organizarea unei dezbateri cu privire la reformele structurale menite să ajute la obţinerea unei creşteri durabile şi a coeziunii sociale.
24. Partenerii trebuie să încurajeze sprijinul acordat de Banca Europeană de Investiţii proiectelor braziliene de dezvoltare durabilă şi cooperarea cu Banca Naţională de Dezvoltare Economică şi Socială a Braziliei.
Cooperare şi dialog în domeniul politicilor sectoriale
25. Parteneriatul strategic trebuie să contribuie la intensificarea dialogurilor existente şi la lansarea unora noi, în ceea ce priveşte politicile sectoriale privind, între altele, mediul şi dezvoltarea durabilă, energia, transportul, siguranţa alimentelor, ştiinţa şi tehnologia, societatea informaţională, aspecte sociale şi cele legate de ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea regională, cultura şi educaţia.
26. În ceea ce priveşte ştiinţa şi tehnologia, este de remarcat impulsul pentru o cooperare extinsă, oferit de acordul relevant dintre Uniunea Europeană şi Brazilia, în vigoare din 2006. Uniunea Europeană intenţionează, de asemenea, să stabilească un parteneriat cu Brazilia în domeniul cercetării energiei nucleare. În acest sens, în iulie 2008, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu privire la un acord de cooperare între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Brazilia.
Implicarea asociaţiilor din cadrul societăţii civile, a partenerilor de afaceri şi sociali, a schimburilor educaţionale şi culturale
27. Sporirea gradului de conştientizare şi de înţelegere a ambelor culturi şi societăţi, în mod reciproc, reprezintă un aspect esenţial pentru întărirea relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Brazilia. Aceasta presupune încurajarea contactelor dintre asociaţiile societăţii civile, asociaţiile profesionale şi forurile partenerilor sociali (inclusiv sindicatele), precum şi promovarea schimburilor la nivel educaţional şi cultural. De exemplu, parteneriatul strategic ar trebui să sprijine extinderea cooperării dintre Uniunea Europeană şi Brazilia în domeniul învăţământului superior, prin intensificarea schimburilor de experienţă la nivel universitar, prin intensificarea programului Erasmus Mundus şi a altor programe bi-naţionale şi bi-regionale, precum Spaţiul Comun ALCUE în domeniul învăţământului superior. În plus, ar trebui să se promoveze cooperarea în cadrul Convenţiei UNESCO privind protejarea şi promovarea diversităţii de expresii culturale.
PROPUNERE DE RECOMANDARE ADRESATĂ CONSILIULUI (B6-0449/2008) (18.9.2008)
în conformitate cu articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul de procedură
de Véronique De Keyser
în numele Grupului PSE
privind parteneriatul strategic Uniunea Europeană-Brazilia
Parlamentul European,
– având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere acordul-cadru de cooperare dintre Comunitatea Europeană şi Republica Federativă a Braziliei[1],
– având în vedere acordul-cadru interregional de cooperare dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte şi Mercosur şi statele sale membre, pe de altă parte[2],
– având în vedere rezoluţia din 15 noiembrie 2001 privind un parteneriat global şi o strategie comună pentru relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină[3],
– având în vedere rezoluţia din 27 aprilie 2006 privind un parteneriat susţinut între Uniunea Europeană şi America Latină[4],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 30 mai (COM(2007)281 finală), „Către un parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi Brazilia”,
– având în vedere declaraţia comună adoptată la prima reuniune la nivel înalt UE-Brazilia de la Lisabona, la 4 iulie 2007,
– având în vedere rezoluţia din 24 aprilie 2008 privind a cincea reuniune la nivel înalt UE-America Latină şi Caraibe, de la Lima[5],
– având în vedere Declaraţia de la Lima adoptată la 16 mai 2008, la a cincea reuniune la nivel înalt UE-America Latină şi Caraibe, de la Lima, Peru,
– având în vedere articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât prima reuniune la nivel înalt UE-Brazilia a avut loc la Lisabona, la 4 iulie 2007, şi în cadrul acesteia s-a lansat parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană şi Brazilia, în contextul legăturilor istorice, culturale şi economice strânse ale acestora;
B. întrucât ambii partenerii împărtăşesc valorile fundamentale şi principiile democraţiei, ale statului de drept, ale promovării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi ale economiei de piaţă, care constituie condiţiile prealabile de bază pentru dezvoltarea parteneriatului strategic;
C. întrucât lansarea parteneriatului strategic dintre UE şi Brazilia va da un puternic impuls înfiinţării, până în 2012, a zonei de parteneriat global interregional UE-America Latină, propusă de Parlament în rezoluţia din 27 aprilie 2006;
D. întrucât înfiinţarea Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EuroLat) a constituit un pas decisiv în direcţia consolidării legitimităţii democratice şi a dimensiunii politice a relaţiilor UE-America Latină şi întrucât aderarea viitoare a acestei adunări la Parlamentul Mercosur va consolida rolul acestuia din urmă în calitatea sa de forum permanent pentru un dialog politic între cele două regiuni,
1. adresează Consiliului recomandările următoare:
a) parteneriatul strategic UE-Brazilia ar trebui să facă parte din abordarea biregională şi din perspectiva globală a relaţiilor dintre UE, America Latină şi Caraibe, care constituie fundamentul asocierii strategice biregionale, asupra căreia s-a căzut de acord la reuniunile la nivel înalt UE-ALC;
b) mecanismele speciale pentru dialogul politic rezultate ca urmare a Parteneriatului strategic UE-Brazilia ar trebui să dea un puternic impuls relaţiilor cu şi dintre diferitele procese de integrare regională, protejării valorilor şi preocupărilor asocierii strategice şi consolidării multilateralismului în sfera relaţiilor internaţionale;
c) parteneriatul strategic ar trebui să confere mai multă valoare atât prevederilor actualului acord-cadru de cooperare cu Brazilia, ale actualului acord-cadru de cooperare cu Mercosur, cât şi ale viitorului acord de asociere cu Mercosur;
d) parteneriatul economic ar trebui să devină operaţional cât mai curând posibil, prin adoptarea unui plan de acţiune comun la următoarea reuniune la nivel înalt UE-Brazilia, programată pentru luna decembrie 2008;
e) este necesar să se stabilească care vor fi chestiunile majore asupra cărora se vor concentra agenda politică şi dialogul din cadrul parteneriatului, acestea putând include promovarea strategiilor comune care vizează abordarea încercărilor pe plan mondial, în special în ceea ce priveşte pacea şi securitatea, democraţia şi drepturile omului, schimbările climatice, biodiversitatea, securitatea energetică şi dezvoltarea sustenabilă, precum şi combaterea sărăciei şi excluderii;
f) este necesar să se pună în evidenţă faptul că cea mai bună modalitate de abordare a problemelor la nivel mondial este multilateralismul concret, bazat pe sistemul ONU; ambii parteneri ar trebui să vizeze armonizarea poziţiilor respective ale acestora prin intermediul mai strânsei cooperări şi a consultărilor sistematice înaintea reuniunilor ONU şi a altor organisme internaţionale;
g) ambii parteneri trebuie să acţioneze în comun pentru soluţionarea celor mai presante probleme la nivel mondial în domeniul păcii şi securităţii, precum şi în chestiuni privind dezarmamentul, neproliferarea şi controlul armamentelor, crima organizată transnaţională şi în special traficul cu droguri, spălarea de bani, traficul cu arme mici, cu armament şi muniţie uşoară, traficul de persoane şi terorismul; partenerii trebuie să demonstreze angajamentul profund faţă de Mecanismul de coordonare şi cooperare în materie de droguri UE-ALC;
h) partenerii trebuie să-şi reafirme angajamentul vizând strânsa colaborare în promovarea şi implementarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, precum şi consolidarea cooperării în domeniul ajutoarelor pentru dezvoltare, inclusiv al cooperării tripartite; partenerii trebuie să combată sărăcia şi să avanseze în dezbaterile privind coeziunea socială din cadrul relaţiilor UE-ALC;
i) este necesar să se instituie un amplu dialog privind migraţia, în cadrul căruia să se acorde prioritate imigraţiei ilegale şi posibilităţilor de migraţie legală, în paralel cu protecţia drepturilor lucrătorilor migranţi;
j) este necesar să se consolideze dialogurile actuale şi să se lanseze noi dialoguri referitoare la politicile în domeniile mediului şi dezvoltării sustenabile, energiei, transportului, siguranţei alimentare, ştiinţei şi tehnologiei, societăţii informaţionale, ocupării forţei de muncă şi problemelor sociale, dezvoltării regionale, culturii şi educaţiei;
k) este necesar să se prevadă obligaţia instituţiilor Uniunii Europene şi ale guvernului Republicii Federative a Braziliei de a informa Parlamentul European şi Adunarea parlamentară UE-America Latină în mod regulat şi în detaliu cu privire la situaţia parteneriatului strategic şi a implementării activităţilor din cadrul acestuia;
2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei, precum şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene.
AVIZUL Comisiei pentru dezvoltare (22.1.2009)
destinat Comisiei pentru afaceri externe
referitor la o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind parteneriatul strategic UE-Brazilia
Raportor: Juan Fraile Cantón
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
1. salută rolul din ce în ce mai important al Braziliei pe scena internaţională, dezvoltarea sa economică şi relaţiile economice strânse dintre UE şi Brazilia;
2. consideră că prima reuniune la nivel înalt UE-Brazilia organizată la Lisabona la 4 iulie 2007, la care Brazilia şi UE au convenit să îşi extindă relaţia bilaterală de lungă durată şi să se angajeze într-un parteneriat strategic, constituie un pas politic de importanţă extremă;
3. sprijină punctul de vedere exprimat în comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2008 intitulată „Multilingvismul: un avantaj pentru Europa şi un angajament comun” (COM(2008)0566), în care se subliniază valoarea strategică pentru UE a „dimensiunii externe a multilingvismului” în lumea globalizată de azi; reafirmă faptul că „unele limbi UE sunt vorbite deopotrivă în numeroase state care nu sunt membre ale UE, de pe diferite continente”, că „aceste limbi reprezintă o legătură importantă între popoare şi naţiuni” şi „un instrument valoros de comunicare pentru întreprinderi” mai ales „în cadrul unor pieţe emergente precum Brazilia” şi că ele constituie, de asemenea, un bun de preţ pentru cooperare şi dezvoltare;
4. constată că, în pofida dezvoltării economice şi acumulării de bogăţii, Brazilia are încă un număr mare de oameni săraci; subliniază necesitatea de a sprijini guvernul brazilian în eforturile sale de a combate sărăcia în cele mai sărace regiuni şi în rândul celor mai sărace categorii ale populaţiei, ţinând seama de faptul că 65% dintre cei mai săraci brazilieni sunt negri sau de etnie mixtă, în timp ce 86% dintre cei din clasa cea mai privilegiată sunt albi;
5. salută eforturile Braziliei de a realiza obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) şi o felicită pentru rezultatele pozitive în domenii precum reducerea sărăciei, a malnutriţiei infantile şi educaţia de bază; subliniază că Brazilia trebuie încă să depună eforturi considerabile pentru a realiza toate ODM-urile până în 2015, de exemplu să asigure o educaţie de bază cu un nivel de calitate suficient pentru toate fetele şi toţi băieţii şi să reducă în continuare mortalitatea în rândul copiilor sub cinci ani; subliniază că promovarea egalităţii de gen constituie unul dintre drepturile fundamentale ale omului şi un instrument pentru realizarea ODM-urilor care trebuie să facă parte din parteneriatul strategic UE-Brazilia;
6. reaminteşte problemele nerezolvate legate de drepturile omului din Brazilia şi invită atât autorităţile braziliene, cât şi Uniunea Europeană să îşi intensifice şi să îşi coordoneze eforturile pentru a pune capăt condiţiilor ilegale de muncă, în special în producţia de trestie de zahăr, precum şi pentru a proteja pe cei care încearcă să stopeze exploatarea ilegală a lemnului şi alte pericole la adresa comunităţilor amazoniene;
7. sprijină eforturile Braziliei de a combate SIDA cu medicamente ieftine şi invită UE să examineze mai mult posibilitatea de a acorda licenţe obligatorii pentru medicamentele destinate bolilor pandemice neglijate de care suferă oamenii săraci;
8. evidenţiază faptul că despădurirea şi extinderea agriculturii la scară largă au condus la o pierdere a biodiversităţii în zone vaste; constată că schimbările climatice la nivel mondial şi despădurirea pot conduce la consecinţe care pot fi catastrofice pentru pădurile tropicale şi întreaga regiune şi, prin urmare, insistă asupra importanţei integrării schimbărilor climatice la nivel mondial în strategiile de cooperare, garantând în acelaşi timp drepturile şi participarea indigenilor şi a celorlalte populaţii dependente de pădure;
9. invită autorităţile braziliene să păstreze un echilibru între noile surse regenerabile de energie şi securitatea alimentară la nivel mondial; subliniază, prin urmare, că este esenţial ca ţara să se implice într-o strategie pe termen lung pentru dezvoltare durabilă şi producţia de agrocombustibili avansaţi pentru consumul local, evitând monoculturile cu efecte distructive pentru mediu;
10. insistă ca suma disponibilă în cadrul Instrumentului de Cooperare pentru Dezvoltare (ICD) pentru Brazilia să fie utilizată pentru măsurile de sprijinire a Braziliei în combaterea sărăciei şi pentru realizarea ODM-urilor, precum şi pentru alte măsuri care pot fi considerate drept o veritabilă asistenţă pentru dezvoltare, de exemplu în sectorul ecologic;
11. consideră că acţiunile în favoarea parteneriatului politic UE-Brazilia, sensibilizarea şi înţelegerea reciprocă şi programele de schimb ar trebui să fie finanţate din alt instrument decât ICD.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
21.1.2009 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
28 0 0 |
||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Margrete Auken, Thijs Berman, Josep Borrell Fontelles, Danutė Budreikaitė, Marie-Arlette Carlotti, Thierry Cornillet, Corina Creţu, Koenraad Dillen, Beniamino Donnici, Fernando Fernández Martín, Juan Fraile Cantón, Alain Hutchinson, Filip Kaczmarek, Maria Martens, Luisa Morgantini, José Ribeiro e Castro, Toomas Savi, Frithjof Schmidt, Jürgen Schröder, Feleknas Uca, Anna Záborská, Jan Zahradil, Mauro Zani |
|||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Maria Berger, Raymond Langendries, Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Anne Van Lancker |
|||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
11.2.2009 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
56 4 3 |
||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Sir Robert Atkins, Angelika Beer, Bastiaan Belder, André Brie, Colm Burke, Véronique De Keyser, Giorgos Dimitrakopoulos, Michael Gahler, Jas Gawronski, Georgios Georgiou, Alfred Gomolka, Richard Howitt, Jana Hybášková, Anna Ibrisagic, Ioannis Kasoulides, Metin Kazak, Maria Eleni Koppa, Helmut Kuhne, Joost Lagendijk, Willy Meyer Pleite, Francisco José Millán Mon, Pasqualina Napoletano, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Vural Öger, Janusz Onyszkiewicz, Ria Oomen-Ruijten, Ioan Mircea Paşcu, João de Deus Pinheiro, Hubert Pirker, Samuli Pohjamo, Pierre Pribetich, Raül Romeva i Rueda, Libor Rouček, Christian Rovsing, Flaviu Călin Rus, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Marek Siwiec, Hannes Swoboda, Konrad Szymański, Charles Tannock, Inese Vaidere, Kristian Vigenin, Andrzej Wielowieyski, Jan Marinus Wiersma, Zbigniew Zaleski |
|||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Alexandra Dobolyi, Árpád Duka-Zólyomi, Martí Grau i Segú, Milan Horáček, Aurelio Juri, Alexander Graf Lambsdorff, Marios Matsakis, Yiannakis Matsis, Nickolay Mladenov, Alexandru Nazare, Doris Pack, Athanasios Pafilis, Jean Spautz |
|||||
|
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
Emine Bozkurt, Ioannis Gklavakis, José Albino Silva Peneda, Antonios Trakatellis, Nikolaos Vakalis |
|||||