Procedură : 2008/2055(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0110/2009

Texte depuse :

A6-0110/2009

Dezbateri :

PV 24/03/2009 - 10
CRE 24/03/2009 - 10

Voturi :

PV 25/03/2009 - 3.8
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0174

RAPORT     
PDF 395kWORD 794k
26.2.2009
PE 418.451v03-00 A6-0110/2009

referitor la revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar 2007-2013

(2008/2055(INI))

Comisia pentru bugete

Raportor: Reimer Böge

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la revizuirea intermediară a cadrului financiar 2007-2013

(2008/2055(INI))

Raportor: Michael Gahler

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. sprijină abordarea în trei etape adoptată de Comisia pentru bugete în ceea ce privește revizuirea intermediară și subliniază că subfinanțarea cronică a rubricii 4 trebuie abordată cu prioritate în cadrul ajustărilor necesare ale cadrului financiar multianual (CFM) actual, inclusiv prin includerea unei finanțări adecvate pentru Serviciul european pentru acțiune externă;

2. reamintește angajamentul Comisiei de a prezenta, în cadrul revizuirii, o evaluare a situației rubricii 4 și invită Comisia să propună, pe baza acestei analize, soluții pe termen scurt în contextul actualului cadru financiar multianual, precum și opțiunile existente în ceea ce privește noul cadru, care ar consolida din punct de vedere financiar rubrica 4 și ar rezolva problema subfinanțării cronice a acesteia, permițând astfel Uniunii Europene să își îndeplinească obligațiile legate de acțiunile externe;

3. subliniază în special – dat fiind caracterul acțiunilor finanțate în cadrul rubricii 4 – necesitatea instituirii unui mecanism de flexibilitate de natură să permită UE să reacționeze în situații neprevăzute, fără a submina finanțarea celorlalte politici și programe în curs din domeniul afacerilor externe, respectând în același timp pe deplin drepturile autorității bugetare;

4. își subliniază intenția de a se concentra asupra necesității găsirii unor soluții pe termen scurt și lung pentru rubrica 4 în contextul numirii și aprobării noii Comisii;

5. aprobă aprofundarea suplimentară a politicii europene de vecinătate prin intermediul Parteneriatului estic și al Uniunii pentru Mediterana; semnalează însă nevoia urgentă de a pune la dispoziția Instrumentului european de vecinătate și parteneriat mijloace suficiente pentru ca aceste două cadre de lucru să fie viabile și credibile pentru partenerii participanți; reiterează că stabilitatea, securitatea și prosperitatea întregului continent european sunt în joc în acest context;

6. subliniază provocările cu care se confruntă UE în domeniul securității energetice și invită Comisia să prevadă mijloace adecvate care să permită Uniunii să își reducă vulnerabilitatea în acest sector;

7. atrage atenția asupra nevoii de a elimina discrepanța dintre tendința actuală de a concentra acțiunea Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) pe asistența pentru dezvoltare și pe obiectivele de dezvoltare ale mileniului, pe de o parte, și nevoia de a sprijini cooperarea cu țările terțe în afara cadrului de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD), pe de altă parte; invită, așadar, Comisia să propună modificări pertinente ale legislației actuale și să prevadă, în contextul următorului CFM, resurse care să permită finanțarea permanentă și adecvată a acțiunilor de cooperare desfășurate în afara cadrului AOD cu țările în curs de dezvoltare;

8. subliniază, în vederea pregătirii noului CFM, că orice revizuire durabilă a cheltuielilor trebuie să fie strâns legată de reforma veniturilor, astfel încât Uniunea Europeană să dispună de mijloacele necesare pentru a-și îndeplini rolul și a face față provocărilor viitoare; consideră că următorul cadru financiar ar trebui să acopere aceeași perioadă ca și mandatele Comisiei și Parlamentului, pentru a consolida legitimitatea democratică a acestuia; subliniază de asemenea că, în opinia sa, toate resursele financiare pentru acțiunea externă ar trebui să fie integrate în bugetul UE, în special Fondul european de dezvoltare și mecanismul ATHENA.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.2.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Klaus Hänsch, Francisco José Millán Mon, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Ioan Mircea Pașcu, João de Deus Pinheiro, Pierre Pribetich, Flaviu Călin Rus, Jacek Saryusz-Wolski, Marek Siwiec, Geoffrey Van Orden, Andrzej Wielowieyski, Zbigniew Zaleski

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrew Duff, Glyn Ford, Christoph Konrad, Jean Spautz


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (18.2.2009)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013

(2008/2055(INI))

Raportor pentru aviz: Thijs Berman

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că schemele de cheltuieli din cadrul perspectivelor financiare actuale indică variații considerabile ale nivelurilor de execuție între rubricile cadrului financiar multianual (CFM), cu un cuantum semnificativ de credite subutilizate la anumite rubrici (de exemplu la rubrica 2), în timp ce la alte rubrici marjele sunt complet epuizate (de exemplu la rubrica 4); consideră că această situație evidențiază necesitatea unei flexibilități sporite în ceea ce privește transferul de credite între rubrici;

2.  atrage atenția în mod deosebit asupra problemei finanțării precare de la rubrica 4 rezultată ca urmare a unor necesități nou-apărute care nu puteau fi prevăzute în momentul stabilirii CFM, cum ar fi situațiile din Palestina, Kosovo și Georgia; consideră că această problemă nu poate fi soluționată decât printr-o revizuire cuprinzătoare a CFM, care să conducă, la rubrica 4, la majorarea plafonului pentru perioada 2010-2013;

3.  constată că, deși noile necesități apărute ca urmare a creșterii prețurilor produselor alimentare în țările în curs de dezvoltare au fost abordate în cadrul perspectivelor financiare actuale, procesul a fost unul complicat și dificil, care nu ar trebui să se repete; constată, de asemenea, că în țările în curs de dezvoltare vor apărea probabil necesități noi, neprevăzute și acute, inclusiv ca urmare a crizei de pe piețele financiare mondiale, precum și situații umanitare de urgență provocate de schimbările climatice de la nivel mondial, care au impactul cel mai puternic în țările cu un venit scăzut;

4.  subliniază că procesul de control democratic a demonstrat necesitatea unui nou instrument de finanțare sau a modificării unui instrument existent prin adăugarea de resurse financiare, pentru a acoperi alte acțiuni decât cele din cadrul asistenței oficiale pentru dezvoltare în țările vizate de instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), iar acest lucru poate fi realizat în mod corespunzător doar printr-o majorare a plafonului de la rubrica 4.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.2.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Alessandro Battilocchio, Thijs Berman, Thierry Cornillet, Corina Crețu, Alexandra Dobolyi, Fernando Fernández Martín, Alain Hutchinson, Romana Jordan Cizelj, Filip Kaczmarek, Glenys Kinnock, Maria Martens, Gay Mitchell, Luisa Morgantini, José Javier Pomés Ruiz, José Ribeiro e Castro, Toomas Savi, Frithjof Schmidt, Jürgen Schröder, Feleknas Uca

Membri supleanți prezenți la votul final

Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Renate Weber, Gabriele Zimmer

Membri supleanți [(articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

Emilio Menéndez del Valle


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (18.2.2009)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013

(2008/2055(INI))

Raportor: Herbert Bösch

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește faptul că, în calitatea sa de autoritate executivă a Uniunii Europene, Comisia trebuie să prezinte situația realizărilor sale; invită, prin urmare, Comisia să stabilească un echilibru adecvat între auditurile sale financiare (legalitate și regularitate) și auditurile performanței (auditurile raportului calitate-preț);

2.  constată că „gestionarea partajată” este o consecință directă a articolului 5 din Tratatul CE și rezultatul lipsei unei veritabile „administrații UE”; reamintește faptul că, în condițiile actuale, există un risc foarte ridicat ca considerentele de ordin pur național să prevaleze în fața intereselor comune ale UE; consideră că este necesar să se instituie o acreditare de către UE a organismelor naționale care îndeplinesc sarcini în cadrul gestionării partajate;

3.  atrage atenția asupra solicitărilor sale repetate în ceea ce privește declarațiile naționale de gestiune ca mijloc de consolidare a responsabilității naționale; regretă absența unor eforturi adecvate din partea Comisiei de a crea condiții favorabile pentru introducerea unui astfel de instrument; consideră că incapacitatea Comisiei de a acționa în această privință este în contradicție cu obiectivul privind gestionarea bugetului la cele mai înalte standarde, obiectiv enunțat în Comunicarea din 12 septembrie 2007 intitulată „Reforma bugetului pentru o Europă în schimbare” (SEC(2007)1188, pagina 5);

4.  consideră că, în cazul în care nu se poate stabili responsabilitatea pentru o anumită politică, atunci politica respectivă trebuie modificată sau eventual desființată; este convins că o acceptare integrală de către organismul competent a responsabilității pentru punerea în aplicare ar trebui, de asemenea, să constituie o parte indispensabilă a deciziei politice, alături de concepere, obiective, nivelul de investiții și instrumentul juridic specific;

5.  salută introducerea de către Curtea de Conturi Europeană (CCE) a noțiunii de „risc de eroare tolerabil ” în Avizul său nr. 2/2004(1); invită Comisia să prezinte autorităților bugetare diferite opțiuni în care să se detalieze costul controalelor pentru diferite niveluri ale ratei de eroare; consideră că „un risc de eroare tolerabil” va trebui să fie diferențiat în funcție de natura, complexitatea și metodele de gestionare ale programelor;

6.  consideră că CCE ar trebui să evalueze calitatea calculului costurilor efectuat de Comisie.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.2.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

9

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Herbert Bösch, Paulo Casaca, Antonio De Blasio, Szabolcs Fazakas, Ingeborg Gräßle, Nils Lundgren, Ashley Mote, Jan Mulder

Membri supleanți prezenți la votul final

Valdis Dombrovskis

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Roselyne Lefrançois

(1)

JO C 107, 30.4.2004, p. 1.


AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE (9.10.2008)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013

(2008/2055(INI))

Raportor pentru aviz: Paul Rübig

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   salută călduros evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013 și consultarea publică a Comisiei cu privire la reforma bugetului; consideră că bugetul trebuie să fie un instrument principal, care să asigure realizarea eficientă a obiectivelor politice comunitare;

2.    consideră că o orientare eficientă a politicii de coeziune a UE către aceste obiective va constitui mijlocul de a oferi o convergență durabilă în regiuni, subliniind necesitatea de a încuraja rate mult mai rapide de absorbție a fondurilor comunitare alocate;

3.   deoarece prioritățile politice ale Uniunii evoluează continuu ca rezultat al globalizării, schimbărilor demografice, dezvoltării tehnologice, necesității de securizare și diversificare a surselor de aprovizionare cu energie și schimbărilor climatice, consideră că este esențială reevaluarea și optimizarea cheltuielilor UE pentru a obține o valoare adăugată și o eficiență cât mai ridicate ale acțiunii la nivelul UE;

4.   consideră că această evaluare intermediară este extrem de importantă pentru ca bugetul UE să reflecte într-o mai mare măsură prioritățile cetățenilor, în contextul aspirațiilor UE de a deveni o economie competitivă, bazată pe cunoaștere și eficientă; consideră că aceasta presupune o creștere semnificativă, pe viitor, a resurselor dedicate cercetării și inovării, politicii climatice și celei energetice, adaptabilității, infrastructurii, educației și formării;

5.  subliniază că provocările principale în domeniul energetic cu care se confruntă UE, precum și obiectivul ferm de a reduce emisiile la nivel mondial, necesită dezvoltarea de tehnologii accesibile, cu emisii reduse de carbon și bazate pe energia regenerabilă; în acest context, consideră că bugetul ar trebui să aloce fonduri suficiente pentru atingerea obiectivelor menționate în Planul strategic european privind tehnologia energetică; observă că acesta nu ar trebui finanțat prin realocarea de fonduri destinate programelor comunitare în materie de cercetare și inovare;

6.   invită Comisia să studieze modul în care se pot utiliza noile posibilități de finanțare, pentru a accelera punerea în practică a proiectelor de interes european axate pe exploatarea energiilor regenerabile, în special:

(i)   realizarea infrastructurii de rețea necesare pentru exploatarea potențialului pentru energie eoliană și marină;

(ii)  crearea de interconectări cu țările mediteraneene, astfel încât să se profite la maximum de imensul potențial al țărilor din sudul Uniunii și al țărilor învecinate în materie de producție de energie electrică pe baza energiei eoliene și solare termice;

(iii)  difuzarea unor rețele de încălzire și răcire urbană pe bază de biomasă, alături de un program major de modernizare a parcului imobiliar;

7.   subliniază că eficiența energetică reprezintă un mijloc esențial de combatere a penuriei energetice și modalitatea cea mai rentabilă de a obține rezultate rapide în lupta împotriva schimbărilor climatice și are potențialul cel mai rentabil de a reduce emisiile pe termen mediu; invită Comisia să studieze cum poate fi utilizat cel mai bine bugetul comunitar pentru a completa în mod adecvat acțiunile statelor membre și celelalte instrumente politice în materie de eficiență energetică și solicită alocarea de resurse suplimentare pentru inițiativele în materie de eficiență energetică, ce țin atât de latura de producție, cât și de cea de consum; este convins de necesitatea specifică de sporire a investițiilor în favoarea eficienței energetice în sectorul construcțiilor;

8.   subliniază cu fermitate că cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru a se ajunge la o economie comunitară dinamică și bazată pe cunoaștere, impulsionată de creștere și de crearea de locuri de muncă; subliniază că sporirea fondurilor disponibile reprezintă o condiție fundamentală pentru o politică încununată de succes în materie de cercetare și de inovare; consideră că domeniile în care este nevoie de finanțare s-au schimbat odată cu schimbările produse în lume; îndeamnă, prin urmare, la o orientare a finanțării în domeniul cercetării și dezvoltării către viitoarele oportunități de piață și noile provocări globale, cum ar fi tehnologiile de mediu și energia;

9.    consideră că cercetarea de cea mai înaltă calitate științifică necesită investiții sporite în infrastructurile de cercetare; este de părere că bugetul pe care cel de-al șaptelea program-cadru îl afectează infrastructurilor de cercetare în cursul perioadei 2007-2013 nu corespunde nici nevoilor, nici potențialului cercetării europene; consideră că acest sector trebuie să devină o prioritate importantă înaintea evaluării intermediare a cadrului financiar;

10. reamintește că IMM-urile generează mai mult de jumătate din PIB-ul UE, reprezintă 99% din ansamblul întreprinderilor din UE și asigură 2/3 din totalul locurilor de muncă în UE, constituind astfel cel mai mare sector al economiei UE; subliniază că obiectivele de la Lisabona pot fi atinse doar printr-o politică privind IMM-urile precisă și cu suficiente resurse financiare, care abordează finanțarea, reglementarea și sprijinirea unui spirit antreprenorial și a unei participări crescute a IMM-urilor în domeniul cercetării, inovării, tehnologiilor și achizițiilor publice; consideră că viitoarea lege privind întreprinderile mici constituie un instrument extrem de important de sprijinire a IMM-urilor și este de părere că acest lucru va necesita o sporire adecvată a resurselor;

11. invită Comisia să evalueze eficiența și valoarea adăugată ale Programului-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) și ale altor măsuri în sprijinul spiritului antreprenorial și al inovării; consideră că este nevoie de un sprijin și de resurse continue și sporite, precum și de o mai bună integrare a programelor de acest tip, care asigură instrumente financiare esențiale pentru dezvoltarea IMM-urilor în UE; subliniază că, în termeni de inovare, IMM-urile ar trebui încurajate să-și coordoneze eforturile cu universitățile și instituțiile de cercetare pentru a stimula transferul de tehnologie și pentru a comercializa rapid rezultatele cercetărilor;

12. subliniază că eficiența energetică și schimbările climatice sunt considerate priorități esențiale pentru UE, dar că acestea nu sunt reflectate în mod suficient și coerent în bugetul UE; consideră că crearea unei linii bugetare sau a unor subcapitole specifice, consacrate investițiilor în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea, ar reprezenta o posibilă îmbunătățire, pe lângă integrarea obiectivelor legate de schimbările climatice în programele existente;

13.  subliniază importanța programului CIP și a inițiativei JEREMIE pentru eliminarea lacunelor de pe piață la nivelul finanțării IMM-urilor și solicită orientarea resurselor disponibile către nevoile reale ale IMM-urilor, și anume pentru a promova noi instrumente de tip mezanin; constată că IMM-urile, în special, sunt grav afectate de întârzierea efectuării plăților și, prin urmare, trebuie să se evite întârzierile prin crearea unui sistem de monitorizare eficient și transparent pentru a asigura faptul că plățile sunt efectuate în limitele unei perioade determinate;

14.  constată că ar trebui să se acorde o prioritate deosebită gestionării eficiente a cheltuielilor UE; în plus, constată că este extrem de important ca alocările de fonduri să se bazeze pe criterii obiective și pe o evaluare permanentă a randamentului lor; consideră că ar trebui încurajate, în acest sens, parteneriate public-private solide și eficiente;

15. subliniază că sprijinul financiar este necesar pentru dezvoltarea rețelelor energetice transeuropene disociate care joacă un rol important în politica energetică strategică și pentru dezvoltarea serviciilor electronice transeuropene, în special în privința securității datelor; în conformitate cu obiectivele UE privind schimbările climatice, consideră că finanțarea rețelelor energetice transeuropene ar trebui să se concentreze pe o infrastructură bazată pe emisii reduse de carbon, cum ar fi rețelele inteligente de energie, pentru a crește eficiența, flexibilitatea, siguranța, fiabilitatea și calitatea sistemelor de gaze și energie electrică din UE;

16. subliniază necesitatea alocării de resurse financiare unei autorități comunitare de reglementare care să fie însărcinată cu securitatea și siguranța nucleară, să instituie și să monitorizeze norme, procese și standarde unitare în materie de manipulare a materialelor nucleare și de abordare a accidentelor aferente;

17.  constată că sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS) va fi revizuit în mod substanțial; subliniază că întreprinderile afectate de scoaterea la licitație a cotelor de emisii ar trebui implicate în decizia privind modul de utilizare a veniturilor din licitații;

18. constată că, în special în domeniul sprijinului acordat cercetării și dezvoltării, precum și IMM-urilor, cele mai eficiente forme de sprijin pot fi cele bazate pe împrumuturi combinate cu prime; consideră că revizuirea bugetului ar trebui să țină seama de metodele de finanțare inovatoare pentru sprijinirea dezvoltării;

19. subliniază importanța unei coordonări îmbunătățite între UE și țările terțe, în special din perspectiva creării unui sistem mondial de parteneriate și a stimulării transferului de cunoștințe cu țări de importanță strategică, în scopul îmbunătățirii securității aprovizionării cu energie a UE; consideră că acest obiectiv ar trebui să se reflecte în buget.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

7.10.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Březina, Jerzy Buzek, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Dragoș Florin David, Pilar del Castillo Vera, Den Dover, Nicole Fontaine, Norbert Glante, András Gyürk, David Hammerstein, Mary Honeyball, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Werner Langen, Pia Elda Locatelli, Eluned Morgan, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Atanas Paparizov, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Paul Rübig, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Claude Turmes, Nikolaos Vakalis, Adina-Ioana Vălean

Membri supleanți prezenți la votul final

Manuel António dos Santos, Juan Fraile Cantón, Neena Gill, Pierre Pribetich, Silvia-Adriana Țicău, Vladimir Urutchev

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

José Javier Pomés Ruiz


AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (27.1.2009)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013

(2008/2055(INI))

Raportoare pentru aviz: Rumiana Jeleva

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât politica de coeziune a UE rămâne un pilon esențial în procesul de integrare europeană și joacă un rol activ în reducerea inegalităților și a deficitelor de dezvoltare,

1.  consideră că politica regională a UE demonstrează de mult timp publicului european valoarea sa adăugată unică la nivel european, promovând în mod eficient coeziunea economică și socială în UE și contribuind, în același timp, la atingerea obiectivelor strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și a obiectivelor de la Göteborg privind dezvoltarea sustenabilă; respinge, așadar, orice tentativă de renaționalizare a acestei politici comunitare; își reiterează poziția deja consacrată conform căreia politica de coeziune ar trebui să vizeze totalitatea teritoriului UE și partea cea mai semnificativă a resurselor financiare disponibile ar trebui să se concentreze asupra nevoilor regiunilor mai puțin dezvoltate;

2.  consideră că este indispensabil să se garanteze finanțarea adecvată în noul cadru financiar multianual de după 2013, astfel încât să se permită nu numai continuarea cu succes a sarcinilor ce țin în mod tradițional de politica de coeziune, ci și soluționarea unei serii de noi provocări globale cu efecte semnificative asupra teritoriului, cum ar fi schimbările climatice și demografice, depopularea, adaptarea la globalizare, reabilitarea zonelor rurale, eficiența energetică și concentrarea urbană, chestiuni detaliate în cel de-al patrulea raport al Comisiei privind coeziunea economică și socială (COM(2007)0273); prin urmare, consideră că alocarea unui procent mai mic de 0,35% din PIB-ul UE nu va fi nici pe departe suficientă pentru finanțarea acestei politici;

3.   consideră că trebuie alocate resurse suficiente politicii de coeziune a Uniunii pentru a permite Comunității să ajungă la o convergență reală și să abordeze problema disparităților regionale și intraregionale și inegalitățile persistente în domenii precum ocuparea forței de muncă, infrastructura din transporturi, accesibilitatea, capacitatea de inovare, precum și diferențele tehnologice dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin favorizate; subliniază, în special, rolul politicii de coeziune în sprijinirea regiunilor, de exemplu regiunile muntoase, insulele, regiunile slab populate și regiunile de frontieră, pentru a compensa handicapurile lor permanente geografice și structurale; consideră, de asemenea, că o politică de coeziune finanțată solid și în mod corespunzător reprezintă o condiție esențială pentru asimilarea cu succes a extinderilor viitoare;

4.  subliniază necesitatea simplificării procedurilor de implementare a fondurilor structurale, în special a sistemelor de gestionare și control, luându-se, în același timp, măsuri împotriva fraudelor și a neregulilor și asigurând caracterul adecvat al mecanismelor de control financiar; ia notă de faptul că absorbția insuficientă a resurselor disponibile de către statele membre se datorează într-o oarecare măsură complexității sistemului; salută propunerile recente ale Comisiei privind revizuirea politicii de coeziune a Uniunii în contextul crizei financiare, care să includă propuneri concrete de simplificare a procedurilor relevante, și așteaptă cu nerăbdare ultimul pachet de propuneri ale Comisiei privind măsurile de simplificare, prevăzute pentru începutul anului 2009; consideră că aceste măsuri ar trebui puse în aplicare imediat și că ar trebui să garanteze o împărțire clară a responsabilităților și competențelor între UE, statele membre și autoritățile regionale și locale;

5.  ia act de faptul că Comisia s-a implicat pentru prima dată în realizarea unei evaluări sistematice a eficacității programelor operaționale din perioada 2000-2006; așteaptă cu mare interes rezultatele acestei evaluări, care reprezintă un efort semnificativ de măsurare a eficacității acțiunilor politicii de coeziune; observă totuși că este extrem de dificil, în această etapă, să se realizeze o estimare atotcuprinzătoare a efectelor pozitive pe care politica de coeziune le-a avut în realitate, deoarece impactul integral al măsurilor adoptate nu va putea fi observat decât mai târziu și nu poate fi măsurat în termeni pur economici;

6.  subliniază faptul că politica de coeziune nu trebuie să fie considerată un simplu instrument pentru atingerea obiectivelor altor politici sectoriale, deoarece este o politică comunitară în sine, care oferă o valoare adăugată substanțială;

7. admite că actuala criză financiară a schimbat radical situația economică și financiară din multe state membre; ia act de faptul că prioritățile naționale în materie de investiții se pot schimba în urma acestei crize și că mai multe programe operaționale pot necesita adaptări din acest motiv; subliniază faptul că statele membre pot, de asemenea, întâmpina probleme de lichiditate care să le împiedice să asigure plata contribuțiilor naționale la implementarea acțiunilor și programelor structurale; îndeamnă Comisia să colaboreze strâns cu statele membre într-un efort comun de relansare a economiei europene;

8. salută, în acest context, propunerile Comisiei de modificare a cadrului legislativ în vigoare privind fondurile structurale 2007-2013, în vederea simplificării sistemului, precum și în vederea accelerării și facilitării plăților efectuate către statele membre; consideră că propunerile reprezintă o primă etapă importantă în procesul de sprijinire a eforturilor statelor membre de a combate efectele negative ale actualei crize economice; salută, în consecință, decizia Comisia de a prelungi termenul limită pentru închiderea conturilor pentru programele operaționale din perioada 2000-2006;

9. subliniază faptul că scopul final al finanțării UE este acela de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor Uniunii și, prin urmare, solicită statelor membre să asigure gestionarea optimă a fondurilor UE; având în vedere acest aspect, reamintește necesitatea unei bune guvernări și importanța combaterii fraudei, a corupției și a crimei organizate, care încalcă direct principiile care stau la baza bugetului Uniunii Europene; prin urmare, salută eforturile depuse de OLAF în acest sens;

10. în contextul coeziunii teritoriale, recomandă consolidarea în mod semnificativ a obiectivului de cooperare teritorială europeană atât din punct de vedere politic, cât și financiar și propune asigurarea unor fonduri suplimentare pentru următoarea perioadă de programare; salută eforturile recente ale Comisiei de consolidare a cooperării teritoriale prin crearea unor structuri de cooperare transnațională pentru țările care se confruntă cu probleme similare; ia act cu un deosebit interes de strategia Mării Baltice, care arată că, în viitor, ar putea fi avute în vedere strategii similare pentru alte regiuni, cum ar fi strategia Mării Negre sau alte tipuri de teritorii;

11. îndeamnă Comisia să propună un sistem cuprinzător de asistență tranzitorie pentru perioada de după 2013 pentru regiunile care vor depăși pragul de 75% din PIB; consideră că este de maximă importanță acordarea unui tratament separat acestor „regiuni de tranziție”, deoarece acestea vor fi în continuare într-o fază de tranziție a dezvoltării lor și trebuie, prin urmare, să aibă dreptul de a beneficia de un statut mai clar definit, de reguli transparente și de o mai mare siguranță în ceea ce privește sprijinul tranzitoriu primit din fondurile structurale în decursul următoarei perioade de programare; consideră că ar trebui să se prevadă dispoziții tranzitorii și pentru statele membre care nu mai sunt beneficiare ale Fondului de coeziune, pentru a consolida convergența nivelurilor atinse;

12. constată cu interes dezbaterea cu privire la planificarea următorului cadru financiar, pe o perioadă de cinci ani, în loc de perioada curentă de șapte ani, astfel încât să coincidă cu mandatele Comisiei Europene și Parlamentului European; este totuși conștient de dificultățile mari de implementare a programelor multianuale de fonduri structurale într-o perioadă de programare atât de scurtă; propune ca politica de coeziune să fie planificată pe o perioadă de zece ani, cu o revizuire semnificativă a cadrului legislativ și operațional după primii cinci ani;

13. subliniază efectele pozitive ale noilor inițiative Jessica, Jaspers și Jeremie, care sunt finanțate de către Banca Europeană de Investiții și de către alte instituții, și solicită extinderea acestor inițiative în următorul cadru financiar;

14. reamintește că, în cursul negocierilor privind regulamentul referitor la fondurile structurale 2007-2013, în contextul unui trialog informal, Parlamentul a propus realocarea resurselor necheltuite, care se pierd din cauza regulii N+2/N+3, către rubrica 1b privind coeziunea din bugetul comunitar și către alte programe operaționale cu o rată de absorbție mai ridicată prin crearea unei rezerve a Comunității pentru performanță, care ar reprezenta un mecanism menit să recompenseze progresul; regretă profund că această propunere nu a fost acceptată de Consiliu la momentul respectiv; invită Comisia, cu ocazia următoarei evaluări intermediare, să dea curs propunerii Parlamentului și îi recomandă să înceapă printr-o analiză a impactului punerii în practică a acestui instrument.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

20.1.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Emmanouil Angelakas, Stavros Arnaoutakis, Elspeth Attwooll, Jean Marie Beaupuy, Rolf Berend, Jana Bobošíková, Victor Boștinaru, Wolfgang Bulfon, Giorgio Carollo, Antonio De Blasio, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Monica Giuntini, Ambroise Guellec, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Mieczysław Edmund Janowski, Rumiana Jeleva, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Miloš Koterec, Constanze Angela Krehl, Florencio Luque Aguilar, Jamila Madeira, Sérgio Marques, Yiannakis Matsis, Miroslav Mikolášik, James Nicholson, Jan Olbrycht, Maria Petre, Markus Pieper, Pierre Pribetich, Giovanni Robusti, Wojciech Roszkowski, Grażyna Staniszewska, Andrzej Jan Szejna, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák, Vladimír Železný

Membri supleanți prezenți la votul final

Domenico Antonio Basile, Madeleine Jouye de Grandmaison, Zita Pleštinská, Samuli Pohjamo, Richard Seeber


AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (21.1.2009)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013

(2008/2055(INI))

Raportoare pentru aviz: Esther de Lange

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că politica agricolă este cea mai comunitarizată politică a Uniunii Europene, drept pentru care cheltuielile din acest domeniu reprezintă un procent semnificativ din bugetul total al UE, chiar dacă în termeni relativi cheltuielile pentru agricultură au scăzut;

2.  regretă că Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European a fost invitată să își exprime opinia cu privire la evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013 fără să fi primit o comunicare din partea Comisiei pentru realizarea unei prezentări exacte a situației financiare actuale și a primelor prognoze;

3.  subliniază dificultatea realizării unor prognoze financiare privind agricultura și dezvoltarea rurală în Uniune, în special în ceea ce privește măsurile de gestionare a pieței, în contextul unei crize economice și financiare mondiale și al unor tensiuni care acționează asupra pieței, dar și prețul materiilor prime, inclusiv cele agricole, care ajung tot mai des obiectul unor speculații la nivel internațional;

4.  subliniază că opinia publică este indusă în eroare de cei care atrag atenția asupra ponderii relativ ridicate a cheltuielilor agricole în bugetul Uniunii, deoarece subvențiile pentru agricultură reprezintă doar o sumă infimă raportat la PIB-ul total al statelor membre;

5.  reamintește faptul că plafoanele pentru politica agricolă comună (PAC) sunt stabilite pentru perioada de până în 2013 și că fiabilitatea bugetului pentru agricultură până în 2013 a fost o cerință fundamentală pentru acceptarea amplei reforme a PAC din 2003 și a ulteriorului bilanț de sănătate din 2008 de către majoritatea statelor membre, întrucât planificarea pe termen lung și siguranța investițiilor sunt esențiale pentru sectorul agricol;

6.  subliniază că prețurile produselor agricole au fluctuat semnificativ în ultima perioadă și constată că s-au înșelat cei care au considerat că, în contextul creșterii rapide a prețurilor produselor alimentare în ultimii ani, nu mai este nevoie de sprijinirea sectorului agricol, iar vânzarea produselor poate garanta în sine un venit stabil și previzibil agricultorilor;

7.  constată că, prin urmare, noi priorități în cadrul financiar actual pot fi finanțate exclusiv pe baza unor fonduri noi sau prin reconsiderarea priorităților în cadrul programelor și în limitele nivelurilor de cheltuieli existente; subliniază așadar necesitatea și mai pronunțată de a asigura marje suficiente în cadrul diferitelor categorii de valori bugetare inițiale, pentru a lăsa loc priorităților Parlamentului; regretă că în cadrul negocierilor bugetare din 2005 a fost stabilită o sumă prea mică pentru măsurile aferente celui de-al doilea pilon;

8.  regretă procentajele ridicate de modulare convenite de statele membre în cadrul „bilanțului de sănătate al PAC” și solicită ca, în perspectiva revizuirii cadrului financiar, Comisia să prevadă resurse suplimentare în domeniul dezvoltării rurale, astfel încât să se poată acoperi necesitățile acestui al doilea pilon al PAC;

9.  atrage atenția, cu toate acestea, asupra faptului că marja actuală din cadrul bugetului pentru agricultură este un fenomen temporar, întrucât integrarea treptată a noilor state membre, volatilitatea piețelor agricole, riscurile veterinare și fitosanitare, ultimele reforme sectoriale și orizontale și alte măsuri adoptate în cadrul PAC pentru sprijinirea anumitor grupuri ale populației vor exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra bugetului și, drept urmare, este de așteptat ca această marjă să dispară către finalul perioadei de planificare în cauză; subliniază, prin urmare, faptul că marjei actuale nu ar trebui să i se poată da o utilizare structurală;

10.  invită Comisia să informeze Parlamentul în cel mai scurt timp posibil cu privire la finanțarea suplimentară care consideră că va fi necesară în domeniul agriculturii în cazul în care Croația sau alte țări devin membre UE înainte de 2013, respectiv dacă au fost prevăzute noi cheltuieli în cadrul orientărilor agricole;

11.  subliniază faptul că obiectivele PAC rămân neschimbate în temeiul Tratatului de la Lisabona: creșterea productivității agricole, asigurarea unui nivel de viață decent pentru comunitatea agricolă, stabilizarea piețelor, garantarea siguranței aprovizionării și a unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori; semnalează, însă, că reformele succesive ale PAC sau ale altor politici comunitare conferă noi atribuții agriculturii în ceea ce privește calitatea produselor, protecția mediului, lupta împotriva schimbărilor climatice, sănătatea consumatorilor sau amenajarea teritoriului, acestea având drept consecință modificarea metodelor de producție și scăderea productivității; subliniază că obiectivele stabilite în cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene trebuie luate în considerare și în cadrul politicii agricole a UE;

12.  subliniază că protecția mediilor de viață naturale reprezentate de sol, apă, aer, climă și biodiversitate în sensul stabilit de Consiliul European de la Göteborg (15 și 16 iunie 2001) rămâne în continuare un obiectiv;

13.  atrage atenția asupra faptului că alți actori importanți ai comerțului agricol mondial și-au consolidat politica agricolă anterioară în perioada recentă (ex. SUA prin legea privind agricultura);

14.  consideră că o politică agricolă comună puternică în UE, atât din punctul de vedere al conținutului, cât și din cel al finanțării, este esențială pentru atingerea acestor obiective, garantând în același timp condiții de concurență echitabile și transparența lanțurilor alimentare pe piața internă comună, precum și zone rurale viabile; consideră, de asemenea, că o consolidare a zonelor rurale și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale ar trebui să aibă o prioritate ridicată pentru a preveni migrarea populației către aglomerări urbane și extinderea urbanizării;

15.  subliniază că producția agricolă are o utilitate suplimentară enormă, deoarece furnizează materii prime pentru sectorul de procesare, contribuind astfel la coeziunea economică și socială a zonei, precum și la dezvoltarea echilibrată a UE; subliniază că, din acest motiv, ajutoarele primite de agricultori trebuie menținute și eventual crescute, dat fiind faptul că acestea reprezintă un stimulent pentru creșterea producției agricole;

16.  consideră că, în ceea ce privește cadrul pentru perioada de după 2013, pentru dezvoltarea în continuare a PAC trebuie mai întâi definite măsurile politice și obiectivele concrete ale acestora și abia apoi pot fi alocate mijloacele bugetare necesare;

17.  se opune ferm, cu toate acestea, oricărei renaționalizări a politicilor agricole; consideră, însă, că trebuie garantată o marjă pentru modelarea politicii agricole regionale de către statele membre și regiuni în conformitate cu principiul subsidiarității, iar statele membre și regiunile ar trebui să aibă posibilitatea de a aborda situațiile specifice prin activități proprii; subliniază faptul că prin caracterul comun al politicii agricole se evită denaturarea concurenței pe piața internă și se generează economii pentru contribuabilii europeni;

18. avertizează cu privire la amenințarea pe care ar reprezenta-o posibila introducere a cofinanțării pentru primul pilon, întrucât este foarte probabil să nu se poată garanta caracterul obligatoriu al acesteia dacă vreunul dintre parlamentele naționale nu este dispus să autorizeze fondurile pentru cofinanțarea națională, ceea ce ar duce la denaturări semnificative ale concurenței și la desființarea efectivă a PAC, așa cum s-a menționat în scrisoarea Comisiei Europene din 9 iunie 2008;

19. subliniază că succesul și acceptarea politicii agricole comune a UE depind și de eliminarea birocrației și de limitarea la un nivel acceptabil a dispozițiilor administrative de reglementare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

20.1.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Luis Manuel Capoulas Santos, Giovanna Corda, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Gintaras Didžiokas, Konstantinos Droutsas, Constantin Dumitriu, Ioannis Gklavakis, Lutz Goepel, Friedrich-Wilhelm Graefe zu Baringdorf, Esther Herranz García, Lily Jacobs, Elisabeth Jeggle, Heinz Kindermann, Vincenzo Lavarra, Stéphane Le Foll, Mairead McGuinness, Rosa Miguélez Ramos, James Nicholson, Neil Parish, María Isabel Salinas García, Sebastiano Sanzarello, Agnes Schierhuber, Czesław Adam Siekierski, Alyn Smith, Petya Stavreva, Witold Tomczak, Andrzej Tomasz Zapałowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Esther De Lange, Ilda Figueiredo, Christa Klaß, Roselyne Lefrançois, Jan Mulder, Maria Petre, Brian Simpson, Kyösti Virrankoski


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.2.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

 

1

Membri titulari prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Richard James Ashworth, Glenn Bedingfield, Reimer Böge, Costas Botopoulos, Daniel Dăianu, Vasilica Viorica Dăncilă, Valdis Dombrovskis, James Elles, Göran Färm, Szabolcs Fazakas, Vicente Miguel Garcés Ramón, Salvador Garriga Polledo, Catherine Guy-Quint, Jutta Haug, Anne E. Jensen, Wiesław Stefan Kuc, Zbigniew Krzysztof Kuźmiuk, Janusz Lewandowski, Vladimír Maňka, Mario Mauro, Alexandru Nazare, Gérard Onesta, Esko Seppänen, Nina Škottová, Theodor Dumitru Stolojan, László Surján, Kyösti Virrankoski, Ralf Walter

Membri supleanți prezenți la votul final

Juan Fraile Cantón, Vytautas Landsbergis, Esther De Lange, Manolis Mavrommatis, Juan Andrés Naranjo Escobar, Paul Rübig, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Margarita Starkevičiūtė, Peter Šťastný, Janusz Wojciechowski, Zbigniew Zaleski

Aviz juridic - Politica de confidențialitate