Procedură : 2008/2329(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0124/2009

Texte depuse :

A6-0124/2009

Dezbateri :

Voturi :

PV 02/04/2009 - 9.25
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0217

RAPORT     
PDF 162kWORD 130k
9.3.2009
PE 418.269v01-00 A6-0124/2009

referitor la școli mai bune: un program de cooperare europeană

(2008/2329(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportor: Pál Schmitt

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la școli mai bune: un program de cooperare europeană

(2008/2329(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere articolele 149 și 150 din Tratatul CE privind educația, formarea profesională și tineretul,

–    având în vedere articolul 14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la educație,

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 iulie 2008 intitulată „Îmbunătățirea competențelor pentru secolul XXI: un program de cooperare europeană pe plan școlar” (COM(2008)0425),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale” (COM(2008)0865),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2007 intitulată „Învățarea continuă în serviciul cunoștințelor, creativității și inovației. Proiect de raport comun pentru 2008 privind progresul, al Consiliului și al Comisiei, referitor la punerea în aplicare a programului de lucru Educație și formare profesională 2010 (COM(2007)0703),

–    având în vedere programul de lucru(1) pe zece ani „Educație și formare profesională 2010” și rapoartele comune intermediare ulterioare privind progresele în ceea ce privește aplicarea acestuia,

–    având în vedere Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune în domeniul învățării continue(2),

–    având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele cheie pentru învățarea continuă(3),

–    având în vedere Concluziile Președinției Consiliului European din 13-14 martie 2008, în special partea privind investițiile în oameni și modernizarea piețelor muncii,

–    având în vedere Rezoluția Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind educația și formarea ca factori esențiali ai Strategiei de la Lisabona(4),

–    având în vedere raportul Comisiei internaționale pentru educație în secolul XXI adresat UNESCO,

–    având în vedere concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 21 noiembrie 2008, privind pregătirea tineretului pentru secolul XXI; un program de cooperare europeană pe plan școlar(5)”,

–    având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2004 privind rolul școlilor și al educației școlare în maximizarea accesului public la cultură(6),

–    având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2005 privind eficiența și echitatea în sistemele europene de educație și de formare(7),

–    având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2007 privind eficiența și echitatea în sistemele europene de educație și de formare(8),

–    având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație(9),

–    având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 privind îmbunătățirea calității formării profesorilor(10),

–    având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 referitoare la învățarea continuă în serviciul cunoașterii, creativității și inovației - implementarea programului de lucru „Educație și formare profesională 2010”(11),

–    având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A6-0124/2009),

A.  întrucât statele membre sunt responsabile pentru organizarea, conținutul și reforma învățământului școlar; întrucât schimbul de informații și bune practici, precum și cooperarea privind provocările comune constituie instrumente excelente de susținere a reformelor; întrucât Comisia Europeană joacă un rol important în facilitarea acestei cooperări;

B.   întrucât schimbările economice și sociale din Uniunea Europeană, factorii care condiționează piața unică și noile oportunități și cereri ale unei economii globalizate generează o serie de provocări comune pentru toate sistemele naționale de educație, făcând cooperarea la nivel european în domeniul educației și al formării cu atât mai necesară;

C.   întrucât disparitățile considerabile care există între performanțele respective ale sistemelor educaționale la nivelul UE ar putea spori discrepanțele în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială dintre statele membre și ar putea pune în pericol îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona;

D.  întrucât sunt necesare măsuri sistematice pentru consolidarea rolului educației în „triunghiul cunoașterii” (cercetare, inovație și educație), context în care Uniunea Europeană sprijină strategia pe termen lung pentru dezvoltarea, competitivitatea și coeziunea socială viitoare și pentru includerea educației printre prioritățile viitoarei runde de discuții din cadrul Procesului de la Lisabona;

E.   întrucât criteriile de referință sunt instrumente utile pentru impulsionarea reformelor viitoare, deoarece permit evaluarea progreselor înregistrate în atingerea unor scopuri comune bine definite;

F.   întrucât Consiliul a adoptat trei criterii de referință pentru 2010 legate de învățământul școlar, referitoare la abandonul școlar timpuriu, la alfabetizare și la absolvirea învățământului secundar superior; întrucât progresele legate de aceste criterii sunt în continuare insuficiente;

G.  întrucât dobândirea unor deprinderi de bază și a unor competențe cheie de către toți tinerii și îmbunătățirea nivelurilor de performanță educațională sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei de la Lisabona;

H.  întrucât rezultatele educaționale ale tinerilor au un efect direct asupra perspectivelor de angajare, participării sociale, educației sau formării ulterioare, precum și asupra veniturilor lor;

I.    întrucât educația femeilor are o influență specială asupra performanței educaționale a comunităților; întrucât educația incompletă sau nesatisfăcătoare a fetelor le afectează nu numai pe acestea, dar poate transmite, de asemenea, dezavantaje generației viitoare;

J.    întrucât inegalitățile și abandonul școlar timpuriu generează costuri sociale și economice ridicate și au un efect negativ asupra coeziunii sociale și întrucât toate formele de segregare școlară scad nivelul sistemelor naționale de educație în ansamblu;

K.  întrucât se constată în prezent creșterea îngrijorătoare a violenței în școli, însoțită de manifestări rasiste și xenofobe în mediul școlar, ca urmare a două curente de bază în cadrul instituțiilor educaționale - multiculturalismul și adâncirea diferențelor dintre clase – care sunt agravate de lipsa oricărei măsuri adecvate de intervenție sau de sprijin acordat elevilor și a unor mecanisme de contact în cadrul sistemelor educaționale;

L.   întrucât modelele educaționale bazate pe incluziune promovează integrarea grupurilor dezavantajate de elevi și studenți cu nevoi educaționale speciale și sporesc solidaritatea între elevi proveniți din medii diferite;

M.  întrucât un învățământ preșcolar bine dezvoltat contribuie în mod semnificativ la integrarea grupurilor dezavantajate (precum copiii care provin din familii cu un venit scăzut sau din rândul minorităților), poate contribui la ridicarea nivelurilor deprinderilor generale, diminuează diferențele în materie de educație și este esențial pentru creșterea echității și scăderea ratelor abandonului școlar;

N.  întrucât școlile joacă un rol esențial în viața socială și educațională a copiilor și în dezvoltarea personală a acestora, precum și în ceea ce privește transmiterea cunoștințelor, a competențelor și a valorilor care le sunt necesare pentru participarea la o societate democratică și pentru a fi cetățeni activi;

O.  întrucât, în contextul crizei financiare și economice mondiale actuale, educația și formarea dețin un rol-cheie în dezvoltarea competențelor și a know-how-ului și în asigurarea liberei circulații a cunoștințelor, ca instrument ideal pentru redresarea economică și consolidarea pieței muncii; ținând seama totuși de faptul că obiectivul primordial al politicii din domeniul educației și al formării nu este satisfacerea nevoilor pieței și îndeplinirea criteriilor de angajare, ci garantarea atingerii de către elevi a unui nivel general de cunoștințe, care să îndeplinească criterii uniforme în materie de educație și care să contribuie la formarea unor personalități pe deplin conturate;

P.   întrucât programele școlare și metodele de predare și evaluare trebuie să permită fiecărui student să dobândească competențe cheie și să-și dezvolte pe deplin potențialul; întrucât bunăstarea fizică și mentală a copiilor și existența unui mediu de învățare agreabil sunt esențiale pentru obținerea unor rezultate educaționale pozitive;

Q.  întrucât o educație largă, care să includă materii precum artele și muzica, ar putea contribui la încurajarea dezvoltării personale, a încrederii în sine și la dezvoltarea creativității și a gândirii inovatoare;

R.   întrucât cheltuielile cu educația trebuie dirijate în mod deosebit către domeniile care aduc cele mai importante îmbunătățiri în performanța și dezvoltarea studenților,

S.   întrucât calitatea predării este recunoscută a fi factorul cel mai important din mediul școlar care afectează nivelul de absolvire atins de elevi;

T.   întrucât mobilitatea și schimburile pot favoriza competențele interculturale, lingvistice, sociale și cele legate de obiectul de studiu, pot crește motivația atât a profesorilor, cât și a elevilor și pot contribui la îmbunătățirea aptitudinilor pedagogice ale profesorilor,

U.  întrucât școlile constituie doar o parte a grupului de actori care poartă responsabilitatea comună privind educația tinerilor;

V.  întrucât este necesară crearea unei culturi a evaluării în sistemele de învățământ și de formare pentru a asigura o monitorizare eficientă și pe termen lung a evoluției acestora;

W. întrucât în Rezoluția sa citată mai sus din 8 septembrie 2005, Parlamentul European a subliniat necesitatea de a reforma sistemul de guvernare a școlilor europene pentru a răspunde provocărilor actuale, legate în special de extindere și de consecințele acesteia,

1.   salută Comunicarea Comisiei menționată mai sus din 4 iulie 2008 și domeniile în care aceasta propune să se concentreze cooperarea viitoare;

2.   salută Comunicarea Comisiei menționată mai sus din 16 decembrie 2008 și măsurile pe care le sugerează;

3.   consideră că educația școlară trebuie să reprezinte o prioritate-cheie a următorului ciclu al Strategiei de la Lisabona;

4.   salută acordul statelor membre de a coopera în unele domenii cheie ale educației școlare; îndeamnă statele membre să se folosească din plin de această ocazie pentru a învăța unul de la celălalt;

Îmbunătățirea competențelor tuturor elevilor

5.   îndeamnă statele membre să facă tot ce le stă în putere pentru a asigura tuturor tinerilor deprinderile de bază care sunt fundamentale pentru continuarea studiilor, să depună în continuare eforturi pentru implementarea Recomandării amintite anterior din 18 decembrie 2008, precum și eforturi în vederea îndeplinirii criteriilor stabilite anterior;

6.   își exprimă îngrijorarea cu privire la actuala tendință de scădere a nivelului de alfabetizare și al competențelor aritmetice de bază în rândul elevilor și îndeamnă statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a combate acest fenomen;

7.   recomandă statelor membre să analizeze noi strategii de reducere a inegalităților de gen în cadrul deprinderilor de bază;

8.   îndeamnă statele membre să continue eforturile de reducere a numărului de abandonuri școlare timpurii; subliniază că este necesar să se identifice cât mai repede posibil elevii aflați în situații de risc și să li se ofere sprijin suplimentar și activități de învățare în afara orelor de școală, precum și sprijin în tranziția de la un nivel școlar la altul și să se pună la dispoziție metode de învățare personalizate celor aflați în dificultate;

9.   ia act de faptul că tinerii din Uniunea Europeană prezintă un nivel foarte scăzut al capacității de concentrare; invită, prin urmare, Comisia să efectueze un studiu pentru a investiga principalele cauze ale acestei lipse de concentrare în rândul elevilor;

10. consideră că școlile trebuie să asigure o educație de înaltă calitate pentru toții copiii și trebuie să stabilească obiective ambițioase pentru toți elevii, oferind în același timp o gamă de opțiuni de studiu și sprijin suplimentar pentru a ține seama de nevoile individuale ale elevilor;

11. invită, prin urmare, statele membre să se asigure că, în cadrul politicilor lor educaționale, se ajunge la un echilibru între calitate și cantitate, punând accentul pe măsuri sociale de facilitare pentru elevii și studenții care provin din medii dezavantajate și adaptând procesul de învățare în funcție de nevoile lor individuale, oferind astfel oportunități egale în ceea ce privește accesul la educație;

12. în plus, îndeamnă statele membre să crească accesul grupurilor dezavantajate la formarea profesională și la studiile universitare pe baza celor mai înalte standarde, printre altele prin elaborarea și diseminarea unor scheme adecvate de acordare a burselor;

13. pledează pentru utilizarea modelelor educaționale bazate pe incluziune acolo unde comunitățile școlare reflectă societatea în materie de diversitate, evitând orice formă de segregare;

14. îndeamnă, prin urmare, statele membre să vizeze desegregarea completă a romilor în clasele/instituțiile de învățământ primare, precum și monitorizarea și abolirea practicii ilegale de plasare a copiilor romi în clase destinate copiilor cu deficiențe mentale;

15. consideră important ca tinerii să fie pregătiți de-a lungul studiilor primare, liceale și universitare pentru flexibilitate pe piața muncii, având în vedere mutabilitatea acesteia, ceea ce se traduce prin posibilitatea ca cerințele angajatorilor să se schimbe rapid;

16. solicită modernizarea și îmbunătățirea programelor școlare, astfel încât acestea să reflecte realitățile sociale, economice, culturale și tehnice actuale și să fie strâns legate de industrie, lumea afacerilor și piața muncii;

17. consideră totuși că reforma sistemului educațional ar trebui orientată în principal către dezvoltarea deplină și multilaterală a individului, cultivând respectarea drepturilor omului și a justiției sociale, a învățării pe tot parcursul vieții în scopul dezvoltării personale și a evoluției profesionale, a protecției mediului și a bunăstării personale și colective; consideră, în acest context, că corelarea cunoștințelor astfel dobândite cu cerințele pieței este, fără îndoială, o prioritate pentru sistemele educaționale, însă că acesta nu este obiectivul lor primordial și fundamental;

18. consideră că școala trebuie nu numai să urmărească îmbunătățirea capacității de angajare, ci și să le ofere tinerilor șansa de a-și realiza pe deplin potențialul, în conformitate cu aptitudinile lor personale; subliniază importanța creării unui mediu educațional în care tinerii să poată dobândi competențe democratice de bază, care să le permită să participe în mod activ la societatea civilă;

19. consideră că tuturor copiilor trebuie să li se ofere șansa, începând de la cele mai fragede vârste, de a dobândi competențe muzicale, artistice, manuale, fizice, sociale și civice; în consecință, crede cu tărie că educația muzicală, artistică și fizică trebuie să reprezinte componente obligatorii ale programei școlare;

20. este convins că, în conformitate cu concluziile Consiliului European de la Barcelona din 2002, copiii trebuie să învețe limbi străine de la o vârstă fragedă; salută propunerea unui nou criteriu de referință conform căruia cel puțin 80% din elevii din învățământul secundar să învețe cel puțin două limbi străine în școală; subliniază importanța predării în continuare a limbilor străine în învățământul liceal pentru a se asigura că tinerii dobândesc competențe lingvistice de înalt nivel; invită statele membre să reflecteze asupra posibilității angajării mai multor vorbitori nativi pentru predarea limbilor străine;

21. consideră că statele membre ar trebui să adopte măsuri pentru a asigura predarea limbii materne pentru copiii imigranților legali și invită Comisia să identifice și să disemineze cele mai bune practici în acest sens;

22.  subliniază importanța educației în materie de TIC și mass-media; consideră că este important ca elevii să fie instruiți în ceea ce privește utilizarea și aplicațiile noilor tehnologii digitale și din domeniul comunicațiilor;

23. recunoaște că educația informală contribuie la formarea tinerilor, oferindu-le aptitudini valoroase, complementare celor dobândite în școli, și invită școlile să coopereze mai intens cu furnizorii de educație informală, ca de exemplu organizațiile de tineret;

Școli și profesori de înaltă calitate

24. consideră că fiecare copil are dreptul la o educație de calitate și că primul pas important spre garantarea acesteia ar consta în adoptarea unei carte europene a drepturilor elevilor;

25. invită statele membre și guvernele regionale competente să investească în educația preșcolară, să garanteze instituții preșcolare și de îngrijire de înaltă calitate a copilului, cu profesori și asistenți cu o pregătire adecvată și să garanteze accesibilitatea acestora; susține propunerea referitoare la un nou criteriu de referință privind rata înscrierii la educația preșcolară;

26. consideră că educația publică ar trebui să rămână un domeniu finanțat în principal din fonduri de stat, care să contribuie la echitatea și incluziunea socială; salută totuși inițiativele care au ca scop dezvoltarea unei cooperări fructuoase cu sectorul privat și explorarea unor posibile noi modalități de obținere a unor finanțări complementare;

27. recomandă să se acorde un sprijin financiar tuturor școlilor, în funcție de mărimea lor și indiferent de filosofia lor educațională; subliniază, în acest sens, rolul important al școlilor religioase care oferă o educație de înalt nivel și inculcă valori morale solide;

28. consideră că instituțiile educaționale publice care se află într-o situație financiară dezavantajoasă, în special cele din regiunile mai sărace ale UE; ar trebui să beneficieze de un sprijin suplimentar;

29. consideră că un mediu educațional de calitate, care să ofere o infrastructură modernă, materiale și tehnologie, reprezintă o premisă pentru atingerea unui nivel înalt de educație în școli;

30. consideră că calitatea educației și nivelul performanțelor acesteia necesită programe de studiu exigente și riguroase și o evaluare periodică a elevilor, aceasta implicând responsabilitatea elevilor pentru progresele pe care le realizează;

31. invită statele membre să acorde școlilor autonomia necesară pentru a identifica soluții la provocările specifice întâlnite în contextul local, precum și o flexibilitate adecvată programelor școlare, metodelor de predare și sistemelor de evaluare, deși recunoaște necesitatea asigurării comparabilității sistemelor de calificare din Europa;

32. consideră că evaluarea este un instrument util pentru îmbunătățirea calității sistemelor educaționale; subliniază, cu toate acestea, că orice sistem de evaluare și verificare nu ar trebui să se concentreze doar asupra rezultatelor cantitative și a performanțelor elevilor, întrucât în acest mod s-ar crea o ierarhie socială a unităților de învățământ, însoțită de sistemele educative „cu viteze multiple", ci și asupra sistemelor ca atare și a metodelor utilizate de acesta, luând în considerare circumstanțele socio-economice particulare în care funcționează fiecare școală în parte;

33. consideră că calitatea educației și nivelul rezultatelor acesteia depind în mare măsură de respectarea autorității profesorului în clasă;

34. consideră că alcătuirea personalului de predare trebuie să reflecte, pe cât posibil, diversitatea crescândă a societăților europene, pentru a oferi mai multe modele demne de urmat pentru toți elevii; în acest sens, încurajează reflectarea asupra necesității atragerii unui număr mai mare de bărbați în învățământ, mai ales la nivelul primar;

35. este convins că este necesar să se asigure atât o educație inițială de înaltă calitate a profesorului, bazată pe teorie și practică, cât și un proces coerent de dezvoltare profesională continuă și sprijin pentru ca profesorii să fie în permanență la curent de-a lungul carierei cu privire la aptitudinile necesare într-o societate bazată pe cunoaștere; consideră că politicile de formare și recrutare a profesorilor trebuie elaborate în așa fel încât atragă persoanele cele mai capabile și că profesorilor trebuie să li se ofere niveluri de recunoaștere socială, statut și remunerație corespunzătoare importanței sarcinilor care le revin;

36. recomandă cu tărie să se ofere unui număr cât mai mare posibil de elevi și studenți ocazia de participa la proiecte de mobilitate și de parteneriat școlar; subliniază importanța în acest sens a programului Comenius; subliniază necesitatea continuării reducerii sarcinii administrative pentru școlile solicitante; salută crearea programului Comenius Regio; sprijină propunerea de creare a unui nou criteriu de referință referitor la mobilitate;

37. recomandă ca profesorii, inclusiv profesorii de arte, să fie încurajați să utilizeze pe deplin programele de mobilitate europene și naționale, și ca mobilitatea să devină parte integrantă din formarea și cariera acestora;

38. recomandă implicarea părinților în viața școlară, precum și sensibilizarea cu privire la posibilul impact al condițiilor de trai și al activităților extrașcolare asupra dobândirii unor deprinderi și competențe în cadrul școlii, recunoscând că încercarea de a elimina inegalitățile educaționale exclusiv prin politici educaționale s-a dovedit fără succes;

39. recomandă cu tărie crearea de parteneriate între școli/comunități în vederea combaterii violenței în școli, care amenință să se extindă la nivelul întregii societăți;

40. consideră că toate școlile ar trebui să favorizeze dobândirea de competențe democratice sprijinind consiliile de elevi și acordându-le elevilor posibilitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru școală, alături de părinți, profesori și consiliile școlare;

41. solicită statelor membre și Comisiei să coopereze îndeaproape pentru promovarea transpunerii sistemului educațional European în fiecare din sistemele educaționale ale statelor membre; invită, prin urmare, Comisia să analizeze posibilitatea includerii școlilor europene în activitatea rețelei Eurydice;

42. solicită Comisiei să prezinte cu regularitate rapoarte cu privire la progresele înregistrate ca urmare a celor două comunicări, astfel încât să se poată evalua randamentul sistemelor de educație și formare din UE, acordându-se o atenție deosebită dobândirii de aptitudini-cheie de către elevi;

* *

*

43. încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO C 142 E, 14.6.2002, p. 1.

(2)

JO L 327, 24.11.2006, p. 45.

(3)

JO L 394, 30.12.2006, p. 10.

(4)

JO C 300, 12.12.2007, p. 1.

(5)

JO C 319, 13.12.2008, p. 20

(6)

JO C 98 E, 23.4.2004, p. 179.

(7)

JO C 193 E, 17.8.2006, p. 333.

(8)

JO C 219 E, 28.8.2008, p. 300

(9)

JO C 282 E, 6.11.2008, p. 131

(10)

Texte Adoptate, P6_TA(2008)0422.

(11)

Texte Adoptate, P6_TA(2008)0625


EXPUNERE DE MOTIVE

Informații de bază pentru membri

În conformitate cu Tratatul CE, responsabilitatea organizării sistemului educațional și a conținutului educației și al formării le revine statelor membre. Uniunea joacă un rol de susținere, facilitând, de exemplu, schimbul de informații și bune practici.

Cooperarea la nivelul UE în domeniul educației și formării s-a intensificat de-a lungul anilor, iar statele membre ale UE și Comisia Europeană au colaborat în chestiuni legate de educație și formare în cadrul programului de lucru Educație și formare profesională 2010. Acest program de lucru a fost creat în 2002, în cadrul Strategiei de la Lisabona, principalele sale obiective fiind îmbunătățirea calității și eficacității sistemelor de educație și formare și facilitarea accesului la acestea.

În acest context, statele membre și Comisia au colaborat, de asemenea, în domeniul educației școlare. Au fost abordate provocări comune, precum competențele cheie, calitatea, eficiența și echitatea sistemelor de învățământ, precum și calitatea educației profesorilor. În plus, programul de lucru definește cinci criterii de referință. Trei dintre acestea sunt legate de educația școlară: acestea se referă la rata abandonurilor școlare timpurii, rata studenților în vârstă de 22 de ani care au încheiat o formă de învățământ secundar superior și rata scăzută a alfabetizării în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani.

Evaluările recente arată că progresele înregistrate în ceea ce privește criteriile de referință stabilite de comun acord sunt insuficiente și că obiectivele legate de școală stabilite pentru 2010 nu vor fi îndeplinite. Progresele privind abandonul școlar timpuriu și absolvirea unei forme de învățământ secundar superior sunt insuficiente, iar numărul persoanelor analfabete chiar a crescut. La nivel internațional, alte țări membre ale OCDE înregistrează rezultate mai bune decât multe dintre statele membre ale UE. Consiliul European de primăvară din 2008 a îndemnat, prin urmare, statele membre să ia măsuri concrete în privința analfabetismului, a abandonului școlar timpuriu și a formelor de învățământ absolvite de elevii proveniți din rândul imigranților.

În acest context, Comisia a prezentat, în iulie 2008, o Comunicare intitulată „Îmbunătățirea competențelor pentru secolul XXI: un program de cooperare europeană pe plan școlar”(1). Considerând că educația școlară trebuie să reprezinte o prioritate cheie pentru următorul ciclu al Strategiei de la Lisabona, Comisia propune un program de consolidare a cooperării europene pe plan școlar(2).

Mai exact, Comisia propune consolidarea cooperării în trei domenii: competențele cheie, învățământul de înaltă calitate pentru fiecare elev și pentru profesori și personalul din școală. În fiecare dintre aceste trei domenii, Comisia identifică teme majore asupra cărora trebuie să se concentreze cooperarea viitoare, precum alfabetizarea și cunoștințele de aritmetică, învățarea personalizată, tehnicile de evaluare, echitatea sistemelor de educație școlară, abandonul școlar timpuriu și formarea și recrutarea profesorilor.

În noiembrie 2008, Consiliul a analizat comunicarea menționată mai sus și a convenit asupra următoarelor priorități ale cooperării europene pe plan școlar: garantarea și îmbunătățirea dobândirii competențelor cheie, în special alfabetizarea și cunoștințele de aritmetică, creșterea rolului esențial pe care îl dețin școlile în promovarea societăților bazate pe incluziune și în consolidarea coeziunii sociale, asigurând o educație de înaltă calitate pentru toți elevii în conformitate cu principiul echității, promovarea predării ca profesie și îmbunătățirea formării inițiale și în cursul exercitării profesiei pentru personalul profesoral și directorii de școli.

În decembrie 2008, Comisia a prezentat o altă Comunicare în care propune „Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale”(3). Pe baza evaluării recente a progreselor înregistrate în cadrul programului de lucru Educație și formare profesională 2010, acest document identifică provocările strategice pe termen lung și prioritățile imediate ale învățării continue. O parte importantă a acestuia tratează chestiuni legate de educația școlară. Comisia propune îmbunătățirea implementării în domeniile limbilor, al formării profesorilor și al abandonului școlar timpuriu și consolidarea cooperării politice în chestiuni precum deprinderile de bază, educația preșcolară, migranții, elevii cu nevoi speciale, precum și competențele-cheie transversale. Comisia propune, de asemenea, revizuirea și, acolo unde este necesar, actualizarea criteriilor de referință existente, precum și integrarea a noi criterii de referință în cadrul existent. Mai concret, în domeniul educației școlare, documentul propune extinderea criteriului referitor la persoanele cu rezultate slabe în ceea ce privește deprinderile de citire pentru a include, de asemenea, matematica și știința, precum și elaborarea unor criterii noi referitoare la învățarea limbilor străine, mobilitate și rata frecventării unei forme de învățământ preșcolar.

Declarația raportorului

În timp ce tratatele subliniază că fiecare stat membru își păstrează competența exclusivă pentru conținutul predării și organizarea sistemului său de învățământ, Uniunea Europeană și-a intensificat inițiativele în acest domeniu, de la adoptarea Tratatului de la Maastricht, promovând cooperarea între statele membre și sprijinind și completând acțiunile acestora. Adoptarea recomandării privind competențele cheie, a Cadrului european al calificărilor sau a sistemul ECVET fac dovada acestei cooperări.

Școlile secolului XXI se confruntă cu o dublă provocare: pe de o parte, ele trebuie să urmeze orientările de politică educațională stabilite de guvernele naționale și, pe de altă parte, se dorește ca ele să contribuie la îndeplinirea scopurilor stabilite în documentul de strategie esențial ale UE, Strategia de la Lisabona, menit să sporească competitivitatea Europei.

Am convingerea că în centrul sistemului școlar trebuie să se afle copiii și că politica educațională nu trebuie să se subordoneze în mod exclusiv considerentelor de ordin economic și nu trebuie considerată a fi un simplu mijloc de creștere economică. Educația este un instrument de dezvoltare individuală și socială, iar școala constituie prima experiență a învățării formalizate. Prin urmare, ea are un impact deosebit asupra viziunii elevilor cu privire la învățare în general.

Școlile reprezintă, de asemenea, o etapă a socializării, în care copiii stabilesc contacte cu cei de vârsta lor și cu adulții prin comunicare. În consecință, mediul școlar trebuie să se caracterizeze printr-un climat social bun, prin prezența unei game largi de metode pedagogice, printr-un mediu de învățare care oferă susținere, prin deschidere și prin flexibilitate, toate acestea contribuind la adoptarea unei culturi a învățării continue.

Școlile trebuie să acorde o atenție deosebită egalității de șanse, dreptății sociale și diversității culturale. Comunitățile școlare trebuie să reflecte societatea înconjurătoare și nu trebuie să dea niciun exemplu de discriminare și segregare, pentru a dezvolta copiilor sentimentul solidarității și al toleranței față de semenii lor dezavantajați. Educația deschisă poate contribui, de asemenea, la integrarea socială a elevilor migranți sau handicapați, la creșterea motivației și a coeziunii comunității. Nevoile financiare și personale suplimentare ale educației deschise trebuie subvenționate de către autorități.

Școlile trebuie să mențină o relație excelentă cu celelalte instituții publice precum autoritățile regionale și locale, instituțiile de bunăstare socială și a copiilor, precum și cu asociațiile de părinți și lumea muncii. Accesibilitatea și proximitatea școlilor reprezintă factori cheie pentru incluziune și dreptate socială și un mijloc eficient de combatere a abandonului școlar timpuriu.

Sistemele școlare naționale trebuie să fie pregătite să ofere educație în limba maternă a minorităților naționale native la toate nivelurile, în vreme ce copiii migranți trebuie să beneficieze de lecții cu predare în limbile lor materne. Uniunea Europeană joacă un rol deosebit în colectarea și diseminarea bunelor practici din acest domeniu.

Trebuie asigurată o finanțare adecvată și echitabilă pentru toate școlile și, în același timp, trebuie respectate diversitatea metodelor pedagogice, dimensiunea și independența instituțiilor. Trebuie alocate fonduri și sprijin suplimentar școlilor situate în regiuni dezavantajate și îndepărtate. Aceste instituții sunt deseori incapabile să aplice pentru proiecte UE în mod exclusiv prin propriile lor resurse.

Calitatea predării constituie un factor decisiv pentru performanța elevilor și, prin urmare, eforturile de îmbunătățire a inducției prealabile, a formării în cursul exercitării profesiei și a perspectivelor de mobilitate în ceea ce privește profesorii trebuie dublate, la fel ca și eforturile de creare a unui sistem permanent de sprijin și orientare cu privire la noile metode pedagogice. Atractivitatea și statutul social al meseriei de profesor trebuie reinstaurate, oferind condiții de lucru adecvate și sisteme de remunerare și recompensare echitabile.

În concluzie, întrebarea referitoare la modul în care școlile pot răspunde mai bine la provocările secolului XXI trebuie formulată invers: ce ar trebui făcut pentru școli pentru ca acestea să poată servi mai bine societăților noastre și generațiilor viitoare? Cooperarea europeană oferă statelor membre și instituțiilor de învățământ o șansă unică de a face schimb de experiență și de a adopta metodele care corespund cel mai bine nevoilor și așteptărilor lor.

(1)

COM (2008) 425 Comunicarea se bazează pe o consultare publică ale cărei rezultate pot fi consultate la adresa: http://ec.europa.eu/education/school21/results_en.html

(2)

În textul Comisiei, „domeniul școlar” se referă la instituțiile pre-școlare, primare, secundare inferioare și superioare, precum și la instituțiile de formare profesională și la cele preșcolare.

(3)

COM (2008) 865


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.3.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Marie-Hélène Descamps, Daniel Petru Funeriu, Milan Gaľa, Claire Gibault, Vasco Graça Moura, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Adrian Manole, Manolis Mavrommatis, Zdzisław Zbigniew Podkański, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Henri Weber, Tomáš Zatloukal

Membri supleanți prezenți la votul final

Iosif Matula, Ewa Tomaszewska, Cornelis Visser

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Wolfgang Bulfon, Andres Tarand

Aviz juridic - Politica de confidențialitate