Procedură : 2008/2328(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0125/2009

Texte depuse :

A6-0125/2009

Dezbateri :

PV 01/04/2009 - 21
CRE 01/04/2009 - 21

Voturi :

PV 02/04/2009 - 9.7
CRE 02/04/2009 - 9.7
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0202

RAPORT     
PDF 132kWORD 95k
9.3.2009
PE 419.851v02-00 A6-0125/2009

referitor la educația copiilor migranților

(2008/2328(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportor: Hannu Takkula

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la educația copiilor migranților

(2008/2328(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 149 și 150 din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei din 3 iulie 2008 intitulată „Migrație și mobilitate: provocările și oportunitățile sistemelor educaționale din UE” (COM(2008)0423),

–   având în vedere Directiva 77/486/CEE a Consiliului din 25 iulie 1977 privind educația copiilor lucrătorilor migranți(1),

–   având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică(2),

–   având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Lisabona din 23 și 24 martie 2000,

–   având în vedere concluziile Președinției Consiliului European din 13-14 martie 2008,

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 octombrie 2005 privind integrarea imigranților în Europa prin intermediul școlilor și al educației multilingve(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2007 privind eficiența și echitatea în sistemele europene de educație și de formare(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2008 privind formarea adulților: Niciodată nu este prea târziu să înveți(5),

–   având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 privind îmbunătățirea calității pregătirii profesorilor(6),

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 decembrie 2008 privind Cartea verde a Comisiei intitulată „Migrație și mobilitate: provocările și oportunitățile sistemelor educaționale din UE”,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A6‑0125/2009),

A. întrucât Consiliul European din 13-14 martie 2008 a invitat statele membre să îmbunătățească nivelul educațional al elevilor și studenților proveniți din familii de migranți;

B.  întrucât 2008, Anul european al dialogului intercultural, a oferit cea mai bună ocazie pentru lansarea dezbaterii privind provocările și oportunitățile sistemelor educaționale din UE;

C. întrucât migrația internă în cadrul Uniunii și imigrația în Uniune a sporit în decursul ultimelor decenii, schimbând, în multe locuri, ponderea elevilor și studenților provenind din țări diferite;

D. întrucât diferențele culturale împiedică în mod frecvent înțelegerea și dialogul dintre elevi și dintre elevi și profesori;

E.  întrucât există dovezi clare că nivelul de educație al copiilor proveniți din familii de migranți este considerabil mai redus decât al celor care nu provin din familii de migranți; și întrucât un mare număr de copii provenind din familii de migranți se găsesc într-o situație socială și economică precară;

F.  întrucât faptul că talentele elevilor și studenților provenind din familii de migranți deseori nu sunt descoperite și rămân neutilizate atrage după sine dezavantaje sociale, culturale și economice pentru întreaga societate;

G. întrucât educația școlară până la o anumită vârstă este un drept fundamental, precum și o obligație pentru copii indiferent de originea acestora, astfel cum este prevăzut la articolul 14 din Carta drepturilor fundamentale, care dictează respectarea legislației naționale în materie de educație;

H. întrucât conținutul și organizarea educației și formării sunt competențe naționale și întrucât strategiile trebuie definite și implementate la nivel național sau regional;

I.   întrucât migrația poate îmbogăți mediul școlar, din punct de vedere cultural și educațional, dar poate duce la serioase divergențe, în absența unor măsuri de însoțire corespunzătoare;

J.   întrucât statele membre trebuie să-și reformeze sistemele naționale de educație și formare; întrucât acestea trebuie să colaboreze pentru a elabora instrumentele de politici necesare gestionării consecințelor migrației;

K. întrucât diversitatea crescândă a populației școlare, care este urmarea unui nivel mai mare al migrației, pune la încercare cadrele didactice, care nu beneficiază de formare în ceea ce privește modalitatea de a face față, în mod adecvat, acestei forme noi de diversitate în rândul elevilor;

1.  salută Cartea verde intitulată „Migrație și mobilitate: provocările și oportunitățile sistemelor educaționale din UE”;

2.  consideră corectă opțiunea Comisiei de a se ocupa de consecințele migrației interne în cadrul UE, cât și ale imigrației în UE, asupra sistemelor educaționale din statele membre;

3.  subliniază faptul că lucrătorii din Uniune ar putea fi mai puțin dispuși să lucreze în străinătate dacă există riscul ca copiii acestora să aibă de suferit din punct de vedere educațional, precum și faptul că există o corelație între un nivel de studii satisfăcător pentru copiii proveniți din familii de migranți și libertatea de circulație a lucrătorilor;

4.  consideră că sunt necesare eforturi susținute la nivelul UE, având în vedere că toate statele membre sunt confruntate cu probleme similare în această privință; reamintește faptul că este probabil ca, în viitor, procentajul de elevi și studenți proveniți din familii de migranți să crească;

5.  reamintește faptul că înființarea de centre integrate de asistență pentru imigranții cu forme legale este un lucru foarte important, deoarece astfel de centre permit acestora să abordeze, în mod eficient, toate obstacolele pe care aceștia le întâmpină în procesul de integrare (chestiuni legate de muncă, educație, sănătate etc), asistați de personal calificat;

6.  încurajează elaborarea, de către statele membre, a unui model de parteneriat între școli și comunități care să permită copiilor ai căror părinți lucrează în străinătate să beneficieze de programe de asistență, sprijin și consiliere din partea comunității;

7.  insistă asupra faptului că copiii, precum și adulții proveniți din familii de migranți trebuie să aibă și să fie dispuși de a profita de posibilitatea de a învăța limba țării gazdă dacă se dorește deplina integrare a acestora;

8.  invită guvernele statelor membre să asigure educația gratuită copiilor de migranți cu forme legale, inclusiv predarea limbilor oficiale ale țării gazdă și promovarea limbii materne și culturii de origine a acestora;

9.  consideră că este foarte important ca părinții, în special mamele copiilor proveniți din familii de migranți, să fie implicați în programe de predare a limbilor oficiale ale țării gazdă, pentru a asigura contactul copiilor cu restul societății și integrarea la școală;

10. consideră că menținerea și promovarea multilingvismului trebuie să facă parte din programa școlară a fiecărei instituții de învățământ; insistă asupra faptului că, în scopul promovării includerii migranților, învățarea limbilor străine ar trebui încurajată de la vârsta preșcolară; consideră, cu toate acestea, că locul rezervat în programă predării în limba maternă, precum și organizarea acesteia, trebuie să fie lăsate, în mod specific, în grija statelor membre;

11. recomandă ca copiii care-și urmează părinții angajați într-un alt stat membru să nu fie confruntați cu dificultăți în înscrierea la școală la un nivel echivalent cu cel la care învățau în statul membru de origine;

12. insistă asupra importanței, pentru familii și pentru alți membri ai comunităților locale, de a fi implicat în mod direct, ținând seama de faptul că integrarea socială este responsabilitatea întregii societății, nu numai a școlilor; subliniază faptul că organismele care acordă imigranților consiliere în domeniul social trebuie să fie încurajate să acorde acestora informații mai bune privind educația și formarea profesională, în contextul pieței de muncă a țării gazdă;

13. recunoaște faptul că societatea civilă joacă un rol important în sprijinirea migranților și că, în paralel cu sistemul oficial de educație, aceasta aduce o contribuție esențială în domenii precum predarea limbii țării gazdă;

14. subliniază necesitatea integrării în societate a migranților și categoriilor sociale precum rromii; evidențiază faptul că integrarea trebuie să se bazeze pe principiile egalității de șanse în educație, prin asigurarea unui acces egal al tuturor la o educație de calitate; respinge orice soluții, temporare sau permanente, bazate pe segregare și o educație de slabă calitate, sau care conduc în această direcție;

15. subliniază importanța deprinderii de către copii, atât cei proveniți din familii de migranți, cât și cei din țara gazdă, de abilități de comunicare interculturală și consideră că abilitatea de a comunica despre propria cultură și de a înțelege cultura și valorile celorlalți constituie un element central al competenței fundamentale: ,,conștiință și expresie culturală”;

16. sugerează faptul că migranții cu forme legale ar trebui asistați în mod suplimentar, din punct de vedere financiar și administrativ, de personal calificat care înțelege, de asemenea, limba maternă a migranților;

17. insistă asupra importanței pe care o are învățarea limbii materne și a limbii țării de reședință de către copiii provenind din familii de migranți, precum și a dobândirii, de la vârsta preșcolară, a competențelor de lectură și scriere;

18. recunoaște importanța introducerii în programele școlare a unor cursuri în limba maternă a migranților, pentru a se asigura păstrarea moștenirii culturale a acestora;

19. subliniază importanța sportului în educație și formare și rolul important pe care acesta îl joacă în procesul de integrare și includere socială a celor proveniți din medii defavorizate; recomandă ca politica socială a statelor membre să țină seama pe deplin de rolul important pe care îl joacă sportul în integrarea populațiilor migrante;

20. subliniază necesitatea implicării tinerilor migranți într-o gamă largă de activități extrașcolare, ținând seama de faptul că acestea reprezintă un excelent mod de integrare în viața școlară;

21. evidențiază faptul că, cu cât copiii și tinerii proveniți din familii de migranți se integrează mai de timpuriu și cu mai mult succes în sistemul educațional, cu atât vor avea rezultate mai bune în sistemul școlar primar, secundar și superior, precum și pe piața muncii; este ferm convins de faptul că educația preșcolară timpurie întărește în mod considerabil perspectivele de acest gen și invită, prin urmare, statele membre să intensifice participarea migranților la educația preșcolară;

22. recomandă statelor membre să evite crearea de școli tip ghetou sau de clase speciale pentru copiii de migranți și să promoveze o politică educațională axată pe integrare, în cadrul căreia copiii să fie împărțiți în clase pe baza nivelului educațional și a necesităților individuale;

23. consideră că în școlile frecventate de copiii de migranți programa trebuie să acorde mai multă atenție necesităților acestora și că profesorii trebuie să fie formați în domeniul competențelor interculturale pentru a le permite acestora să facă față în mod cât mai eficace cu putință diversității existente în școală;

24. insistă asupra faptului că programele educaționale destinate migranților adulți pot promova integrarea atât a acestora, cât și a copiilor acestora și subliniază, prin urmare, necesitatea de a dezvolta în mod intens educația pe tot parcursul vieții pentru părinții migranți;

25. este preocupat de gradul ridicat de abandon timpuriu al studiilor școlare de către copiii de migranți și consideră că trebuie depuse eforturi pentru a asigura că aceștia își termină studiile;

26. subliniază faptul că un sistem educațional de înaltă calitate trebuie să fie deschis tuturor;

27. este convins de faptul că măsurile care vizează ameliorarea nivelului educațional al elevilor și studenților proveniți din familii de migranți are un efect benefic asupra întregii societăți;

28. consideră că formarea cadrelor didactice ar trebui să aibă un caracter interdisciplinar și să le înzestreze pe acestea pentru abordări ale educației care să țină seama de diversitate, de multiculturalism și bilingvism;

29. este favorabil planurilor de mobilitate prin intermediul cărora se recrutează cadre didactice din țara de origine, astfel încât să se faciliteze copiilor de migranți contactul cu cultura și civilizația țării de origine a acestora;

30. subliniază faptul că misiunea cadrelor didactice trebuie să se concentreze pe calitatea formării acestora;

31. subliniază în acest context specific importanța mobilității profesorilor ca parte integrantă a programelor de formare a acestora; consideră că cadrele didactice ar trebui să aibă posibilitatea de a petrece unul sau două semestre la universități din străinătate;

32. consideră că sistemul școlar are nevoie de cadre didactice provenite din imigrație, care oferă o importantă experiență colegilor, reprezintă succesul integrării sociale și ar putea constitui un model pentru copiii care întâmpină dificultăți;

33. subliniază importanța unei formări speciale a cadrelor didactice, care să abordeze, în mod explicit, situațiile speciale ale elevilor și studenților proveniți din familii de migranți, necesitatea integrării cu succes a acestora în sistemul general de învățământ, precum și necesitatea de a ameliora nivelul de educație al acestora;

34. evidențiază necesitatea de a oferi servicii de consiliere pentru a-i ajuta pe copiii și tinerii migranți să facă față șocului cultural și să se adapeze societății gazdă;

35. propune ca fiecare stat membru să elaboreze programe educaționale care vizează intensificarea sensibilizării privitoare la chestiunile legate de drepturile omului, punând accentul pe egalitate, includere și libertate personală, pentru a evita xenofobia și segregarea migranților, care ar putea părea inevitabile și care se pot răspândi într-un mod alarmant de rapid;

36. insistă asupra faptului că tuturor migranților precum și tuturor celor care nu sunt migranți trebuie să li se aplice același tratament; consideră că instituțiile de învățământ și cadrele didactice ar trebui să abordeze diversitatea ca pe un fapt normal, să trateze fiecare persoană cu respect și să acorde migranților sprijinul de care aceștia au nevoie;

37. apreciază contribuția educației informale la înzestrarea tinerilor migranți cu abilități de valoare, complementare celor dobândite în cadrul școlii și invită instituțiile de învățământ să coopereze mai intens cu organismele care oferă servicii educaționale informale, precum organizațiile de tineret;

38. reiterează faptul că discriminarea în domeniul educației pe motive de rasă și etnicitate este interzisă de Directiva 43/2000/CE și solicită scoaterea în afara legii a discriminării din orice motive, în acest domeniu, inclusiv pe motive legate de naționalitate și statut de rezidență;

39. recunoaște faptul că actualele prevederi ale Directivei 77/486/CEE nu corespund noilor realități sociale din UE; sprijină în mod ferm procesul de consultare lansat de Comisia Europeană;

40. subliniază faptul că trebuie promovată diversitatea în școli și că trebuie acordată o atenție și un sprijin special grupurilor de migranți cele mai vulnerabile, inclusiv fetelor de migranți;

41. consideră că Directiva 77/486/CEE trebuie să fie modificată și că aceasta ar trebui să includă și educația copiilor care sunt resortisanți ai țărilor terțe sau a copiilor ai căror părinți nu sunt resortisanți ai statelor membre UE;

42. subliniază importanța legislației comunitare existente, precum Directivele 38/2004/CE și 109/2003/CE, care garantează drepturile la educație ale studenților din țările terțe; invită Comisia să înceapă monitorizarea permanentă a tuturor măsurilor luate în statele membre care tind să limiteze sau să suprime drepturile dobândite;

43. solicită alocarea de personal necesar și de facilități care să permită instituțiilor de învățământ care au o proporție mare de elevi și studenți proveniți din familii de imigranți să facă față încercării pe care o reprezintă diversitatea claselor și să permită acestora predarea unor cursuri de calitate; solicită Comisiei și Consiliului să lanseze un dialog în statele membre, în cadrul metodei deschise de coordonare, pentru a face schimburi de bune practici și a elabora o agendă comună în vederea remedierii lacunelor din educația imigranților;

44. invită Comisia să prezinte rapoarte în mod regulat asupra progreselor înregistrate în integrarea copiilor proveniți din familii de migranți în sistemele educaționale din statele membre;

45. consideră că localităților și orașelor mari trebuie să li se acorde, iar acestea trebuie să profite de libertatea de a coordona politicile având ca obiectiv promovarea integrării copiilor de migranți cu politicile și strategiile privind locuințele, îngrijirea copilului, piața forței de muncă, sănătatea și protecția socială, domenii cu un impact demonstrat asupra rezultatelor școlare ale copiilor de migranți și a integrării cu succes a acestora în societate;

46. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, Comitetului Economic și Social European, precum și Comitetului Regiunilor.

(1)

JO L 199, 6.8.1977, p. 32.

(2)

JO L 180, 19.7.2000, p.22.

(3)

JO C 233 E, 28.9.2006, p. 121.

(4)

JO C 219 E, 28.8.2008, p. 300.

(5)

JO C 41 E, 19.2.2009, p. 46.

(6)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0422.


EXPUNERE DE MOTIVE

Comunicarea Comisiei

În iulie 2008, Comisia Europeană a adoptat o Carte verde care a lansat dezbaterea asupra modului în care politicile din domeniul educației pot aborda mai bine problemele generate de imigrație și de fluxurile de mobilitate în interiorul UE;

Aceasta ridică semne de întrebare privind modul în care se poate preveni crearea de medii educaționale segregate, în scopul ameliorării echității în sistemul de educație; privind modul în care se poate se poate integra diversitatea crescândă a limbilor materne și a perspectivelor culturale și se pot dezvolta competențe interculturale în UE; precum și privind modul în care se pot adapta competențele de predare și se pot crea legături cu familiile și comunitățile de migranți.

Părțile interesate au fost invitate să-și prezinte punctele de vedere până la 31 decembrie 2008, în special în legătură cu:

-          provocările din punctul de vedere al politicilor;

-          soluțiile pe care le pot prezenta politicile;

-         rolul posibil al Uniunii Europene în sprijinirea statele membre, astfel încât acestea să facă față acestor încercări; precum și

-          viitorul Directivei 77/486/CEE.

Comisia Europeană va analiza rezultatele acestei consultări și va publica concluziile sale la începutul anului 2009.

Raportorul

Raportorul salută inițiativa Comisiei Europene de a lansa o consultare asupra gestionării migrației economice.

Raportorul consideră că familiile trebuie să fie implicate în procesul educațional. În sânul familiilor pot apărea conflicte, deoarece părinții doresc ca copii lor să obțină rezultate bune, însă nu sunt în stare să le acorde sprijinul necesar, ori din cauza dificultăților lingvistice sau chiar din cauza diversității culturale. Părinții ar trebui să participe la conducerea școlii, la evenimentele culturale etc.

Acordarea unui sprijin mai puternic pentru cursurile de limbi străine este de o importanță fundamentală pentru integrarea imigranților; integrarea este un proces cu două direcții,care îi include atât pe imigranți, cât și pe țara gazdă. Dorința migranților de a învăța limba țării gazdă și de a-și organiza viața nu implică renunțarea la limba și cultura de origine a acestora.

Din punctul de vedere al raportorului, învățarea limbilor (limba maternă și limba țării de reședință) trebuie să fie încurajate la un stadiu foarte timpuriu, precum învățământul preșcolar, în special pentru a promova integrarea în societățile europene a migranților și a minorităților etnice, precum rromii.

Învățarea pe tot parcursul vieții are un rol important pentru migranți, pentru minoritățile etnice și pentru grupurile defavorizate din punct de vedere socio-economic, deoarece reprezintă un proces de integrare, iar participarea la programele de formare și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă o șansă pentru imigranții noi sosiți.

Trebuie să se acorde o atenție deosebită rezultatelor în general mai scăzute ale migranților, minorităților etnice și grupurilor defavorizate din punct de vedere socio-economic, deoarece cu cât aceștia sunt integrați mai bine și mai rapid în sistemul educațional, cu atât vor obține rezultate mai bune în învățământul primar, secundar, superior și, mai târziu, pe piața muncii.

Calitatea educării și formării cadrelor didactice nu trebuie nici ea trecută cu vederea, ținând seama de faptul că acestea sunt puse la încercare de situația claselor cu elevi din mai multe țări de origine, care sunt rezultatul migrației. Cadrele didactice ar trebui să urmeze programe de formare, inclusiv de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare personală.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.3.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Marie-Hélène Descamps, Daniel Petru Funeriu, Milan Gaľa, Vasco Graça Moura, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Adrian Manole, Manolis Mavrommatis, Zdzisław Zbigniew Podkański, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Henri Weber, Tomáš Zatloukal

Membri supleanți prezenți la votul final

Iosif Matula, Christel Schaldemose, Cornelis Visser

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Wolfgang Bulfon, Andres Tarand

Aviz juridic - Politica de confidențialitate