RAPORT referitor la acordul de liber schimb UE-India
12.3.2009 - (2008/2135(INI))
Comisia pentru comerţ internaţional
Raportor: Sajjad Karim
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la acordul de liber schimb UE-India
Parlamentul European,
– având în vedere Planul comun de acţiune pentru un parteneriat strategic UE-India din 7 septembrie 2005, în special capitolul privind dezvoltarea comerţului şi a investiţiilor, şi versiunea sa revizuită,
– având în vedere declaraţia comună prezentată cu ocazia celei de-a patra reuniuni de afaceri India-UE din 28 noiembrie 2003 şi, în special, Iniţiativa comună UE-India pentru intensificarea comerţului şi investiţiilor,
– având în vedere concluziile celei de-a noua reuniuni a mesei rotunde India-UE de la Hyderabad din 18-20 septembrie 2005,
– având în vedere raportul Grupului la nivel înalt UE-India prezentat cu ocazia celui de al şaptelea summit UE-India de la Helsinki din 13 octombrie 2006,
– având în vedere declaraţia comună prezentată cu ocazia celei de-a noua reuniuni la nivel înalt EU-India de la Marsilia, din 29 septembrie 2008,
– având în vedere declaraţia comună prezentată cu ocazia celei de-a noua reuniuni la nivel înalt UE-India de la Paris, din 30 septembrie 2008,
– având în vedere decizia Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) referitoare la Acordul privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) şi la sănătatea publică, adoptată la 29 noiembrie 2005,
– având în vedere poziţia sa exprimată la 1 decembrie 2005 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind acordarea de licenţe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în ţări cu probleme de sănătate publică[1],
– având în vedere Memorandumul de înţelegere privind cooperarea bilaterală dintre Biroul Controlorului General pentru brevete, desene şi mărci şi Oficiul European pentru Brevete, semnat la 29 noiembrie 2006,
– având în vedere Orientările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind întreprinderile multinaţionale şi Declaraţia tripartită de principii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind întreprinderile multinaţionale şi politica socială,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 martie 2006 intitulată „Punerea în aplicare a parteneriatului pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă: să facem din Europa un pol de excelenţă în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor (COM(2006)0136),
– având în vedere statisticile privind ocuparea forţei de muncă pentru 2007/2008 întocmite de OCDE,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 februarie 2008 intitulată „Copiii ocupă un loc special în acţiunile externe ale Uniunii Europene” (COM(2008)0055),
– având în vedere acordul SUA-India din 2004: „Un pas înainte spre un parteneriat strategic” Acordul Nuclear Civil negociat pe parcursul vizitei de stat a Preşedintelui George W. Bush la 2 martie 2006,
– având în vedere Rezoluţia sa din 4 aprilie 2006 privind evaluarea Rundei Doha, în urma Conferinţei Ministeriale a OMC din Hong Kong[2],
– având în vedere Declaraţia ministerială a celei de-a patra conferinţe ministeriale a OMC, adoptată la 14 noiembrie 2001 la Doha şi în special punctul 44 al acesteia privind tratamentul special şi diferenţiat (TSD),
– având în vedere reuniunea la nivel înalt pe teme legate de energie UE-India, care a avut loc la New Delhi la 6 aprilie 2006,
– având în vedere cea de-a treia reuniune a Grupului specializat în materie de energie UE-India, care a avut loc la 20 iunie 2007,
– având în vedere Rezoluţia sa din 29 septembrie 2005 privind relaţiile dintre UE şi India: Un parteneriat strategic[3],
– având în vedere Studiul privind drepturile omului şi clauzele democratice din acordurile internaţionale ale UE, solicitat de Subcomisia pentru drepturile omului din cadrul Parlamentului European[4],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2006 intitulată „Europa în contextul globalizării: concurenţa în lume. O contribuţie la strategia UE de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă” (COM(2006)0567),
– având în vedere raportul Comisiei privind confiscările vamale din 2007 de bunuri contrafăcute la graniţele externe ale UE publicat la 19 mai 2008,
– având în vedere analiza calitativă a unui eventual acord de liber schimb (ALS) între UE şi India, realizată de Centrul pentru analiza integrării regionale din Sussex,
– având în vedere studiul privind impactul economic al unui potenţial acord de liber schimb între Uniunea Europeană şi India, realizat de Centre d'études prospectives et d'informations internationales (CEPII) şi de Centre d'initiatives et de recherches européennes en Méditerrannée (CIREM), din 15 martie 2007,
– având în vedere Raportul de analiză globală şi Raportul interimar privind evaluarea privind impactul acordului comercial de liber schimb între Uniunea Europeană şi India, realizat de ECORYS,
– având în vedere Rezoluţia sa din 28 septembrie 2006 referitoare la relaţiile economice şi comerciale ale Uniunii Europene cu India[5],
– având în vedere Rezoluţia sa din 12 iulie 2007 privind Acordul TRIPS şi accesul la medicamente[6],
– având în vedere Rezoluţia sa din 14 februarie 2006 privind clauza referitoare la drepturile omului şi democraţia în acordurile Uniunii Europene[7],
– având în vedere Rezoluţia sa din 1 februarie 2007 referitoare la situaţia drepturilor omului în cazul castei Dalit în India[8];
– având în vedere Rezoluţia sa din 22 mai 2007 referitoare la „Europa globală – aspecte externe ale competitivităţii[9]”
– având în vedere Rezoluţia sa din 4 septembrie 2008 referitoare la comerţul cu servicii[10],
– având în vedere Rezoluţia sa din 10 iulie 2008 referitoare la afirmaţia privind prezenţa unor gropi comune în partea Kashmirului administrată de India[11],
– având în vedere Rezoluţia sa din 23 septembrie privind pregătirea reuniunii la nivel înalt UE-India (Marsilia, 29 septembrie 2008)[12],
– având în vedere documentul de strategie de ţară pentru India (2007-2013),
– având în vedere vizita delegaţiei Parlamentului European de la New Delhi din noiembrie 2008,
– având în vedere progresele extrem de lente înregistrate în negocierile cu autorităţile indiene, spre deosebire de cele cu Republica Coreea şi chiar cu ţările din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN);
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerţ internaţional şi avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum şi cel al Comisiei pentru dezvoltare (A6-0131/2009),
A. întrucât Uniunea Europeană ar trebui să acorde în continuare prioritate sistemului comercial multilateral bazat pe reguli, stabilit de OMC, care creează cele mai favorabile perspective pentru un comerţ internaţional corect şi echitabil, prin stabilirea unor norme adecvate şi prin asigurarea respectării acestora;
B. întrucât Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD) este de o importanţă deosebită, atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru India;
C. întrucât relaţiile politice cu India au la bază Parteneriatul strategic din 2004, Planul comun de acţiune din 2005 adoptat în cadrul întâlnirii la nivel înalt UE-India din septembrie 2005 şi revizuit în cadrul celei de-a 9-a întâlniri la nivel înalt de la Marsilia şi Acordul de cooperare din 1994; întrucât ALS ar trebui să se întemeieze pe şi să lărgească cooperarea prevăzută deja la articolul 24 din Acordul de cooperare;
D. întrucât Uniunea Europeană reprezintă cea mai mare sursă de investiţii străine directe a Indiei, cu investiţii de 10,9 miliarde de euro în 2007; întrucât investiţiile Uniunii Europene în India în 2007 au reprezentat 65% din totalul investiţiilor străine directe din această ţară; întrucât investiţiile străine directe ale Indiei în Uniunea Europeană au crescut de la 500 milioane de euro în 2006 la 9,5 miliarde de euro în 2007;
E. întrucât India a fost al 17-lea cel mai important partener comercial al Uniunii Europene în 2000 şi al 9-lea partener comercial în 2007; întrucât comerţul cu mărfuri al UE cu India a crescut cu aproximativ 80% între 2000 şi 2006;
F. întrucât în 2008 Banca Mondială a situat India pe locul 122 (din 178 de economii) în ceea ce priveşte „climatul favorabil de afaceri”;
G. întrucât, după cum se menţionează în Raportul 2007/2008 al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare privind dezvoltarea umană, India se situează pe locul 128 în ceea ce priveşte indicele de dezvoltare umană (din 177 de ţări), 35% din populaţia Indiei trăind cu mai puţin de 1 dolar pe zi şi 80% cu mai puţin de 2 dolari pe zi; întrucât, în ceea ce priveşte indicele de sărăcie, India se situează pe locul 62 din 108 ţări în curs de dezvoltare pentru care s-a calculat valoarea acestuia; întrucât în India numărul cazurilor de muncă a copiilor este unul dintre cele mai crescute;
H. întrucât dezechilibrele economice dintre statele indiene şi, prin urmare, distribuţia inegală a bogăţiei şi a venitului naţional necesită adoptarea unor politici economice complementare solide, inclusiv armonizarea fiscală şi concentrarea eforturilor de consolidare a capacităţilor asupra statelor sărace care să le permită acestora utilizarea fondurilor;
I. întrucât India este cel mai mare beneficiar al Sistemului de preferinţe generalizate (SPG); întrucât importurile preferenţiale ale Uniunii Europene din India au atins un nivel de 11,3 miliarde euro în 2007, faţă de 9,7 miliarde euro în 2006;
J. întrucât ambele părţi îşi reafirmă angajamentul pentru reducerile tarifare, continuarea liberalizării stabilirii întreprinderilor şi a comerţului cu servicii; întrucât investiţiile trebuie efectuate cu atenţie şi cu mare grijă, fiind necesară şi o evaluare atentă a acestora;
K. întrucât accesul la piaţă trebuie să fie însoţit de reguli şi standarde transparente şi adecvate pentru a se asigura că liberalizarea comerţului este benefică;
L. întrucât ar trebui să se ţină şi mai mult seama de elementele privind recunoaşterea, de protecţia adecvată şi eficientă, precum şi punerea în aplicare şi controlul aplicării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), inclusiv a brevetelor, a mărcilor privind bunuri sau servicii, a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, a indicaţiilor geografice (inclusiv a denumirilor de origine), a desenelor industriale şi a topografiilor circuitelor integrate;
M. întrucât India este una dintre cele mai mari producătoare de medicamente contrafăcute confiscate de serviciile vamale ale statelor membre (cu o pondere de 30% din total); întrucât medicamentele care nu corespund standardelor şi cele contrafăcute cauzează rezistenţa la medicamente şi conduc la creşterea morbidităţii şi a mortalităţii;
N. întrucât articolul 1 alineatul (1) din acordul de cooperare stipulează respectarea drepturilor omului şi a principiilor democratice; întrucât acesta reprezintă un element esenţial al acordului;
O. întrucât, conform indicelui global al foametei din 2008, India este pe locul 66 din 88 de ţări (ţări în curs de dezvoltare şi ţări în tranziţie), întrucât, conform indicelui foametei în India, niciunul dintre statele Indiei nu intră în categoriile „nivel redus de foamete” sau „nivel moderat de foamete”; douăsprezece state intră în categoria „nivel îngrijorător”; iar în patru state, Punjab, Kerala, Haryana şi Assam nivelul este catalogat drept „grav”;
P. întrucât ALS ar trebui să includă angajamente obligatorii şi aplicabile din punct de vedere juridic în ceea ce priveşte standardele sociale şi de mediu, precum şi dezvoltarea durabilă şi punerea în aplicare eficientă a standardelor convenite la nivel internaţional în domeniul social şi al mediului, fiind necesar ca acestea să reprezinte o condiţie obligatorie de promovare a muncii decente prin punerea efectivă în aplicare la nivel naţional a principalelor standarde de muncă ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM);
Q. întrucât India nu a semnat Acordul de neproliferare; întrucât Grupul furnizorilor nucleari a ridicat embargoul asupra comerţului nuclear al Indiei şi acordul de cooperare nucleară SUA-India a fost aprobat de congresul SUA;
R. întrucât, în cadrul celei de-a noua reuniuni la nivel înalt UE-India de la Marsilia s-a semnat un acord orizontal privind aviaţia şi întrucât India este a 11-a ţară în clasamentul traficului de pasageri dintre ţările UE şi cele din afara UE; întrucât Uniunea Europeană şi India au adoptat un plan comun de acţiune revizuit prin care în parteneriatul strategic din 2005 au fost incluse domenii noi, şi întrucât în India a fost înfiinţat Centrul tehnologic şi de afaceri european,
Aspecte generale
1. consideră că ALS ar trebui să fie echilibrat şi compatibil cu normele şi obligaţiile OMC; consideră că succesul ADD rămâne o prioritate comercială pentru Uniunea Europeană şi că negocierile cu India privind ALS trebuie să fie, prin urmare, complementare normelor multilaterale;
2. reaminteşte că parteneriatul strategic UE-India se bazează pe principii şi valori comune, astfel cum reiese din acordul de cooperare dintre CE şi India din 1994 şi din planul comun de acţiune din 2005; noul ALS orientat către competitivitate ar trebui să fie complementar acordului de cooperare din 1994 şi ar trebui să decurgă din acesta atât din punct de vedere legal, cât şi instituţional;
3. salută rezultatul celei de-a 9-a reuniuni la nivel înalt UE-India şi planul comun de acţiune revizuit; reaminteşte angajamentul Uniunii Europene şi al Indiei de a accelera negocierile privind ALS; încurajează părţile angajate în negocieri să se asigure că se acordă suficient timp unor consultări mai ample cu părţile cheie implicate, inclusiv cu deputaţii din India şi cu cei din Uniunea Europeană, astfel încât acordul final să fie echilibrat şi să ţină seama de interesele şi perspectivele tuturor părţilor implicate;
4. încurajează guvernele federale şi federate ale Indiei să armonizeze politicile şi procedurile, astfel încât să permită maximizarea eventualelor câştiguri;
5. în baza elementelor complementare din cadrul celor două economii, subliniază potenţialul viitor pentru sporirea investiţiilor şi a comerţului şi oportunităţile de afaceri care decurg din ALS; consideră ALS UE - India ca fiind, în ansamblu, un acord în urma căruia ambele părţi au de câştigat, dar recomandă efectuarea unei evaluări a caracteristicilor specifice existente în anumite sectoare; de asemenea, subliniază că ALS ar trebui să asigure caracterul benefic al comerţului bilateral în creştere pentru cât mai multe persoane şi că acesta contribuie la realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului de către India, inclusiv preîntâmpinarea degradării mediului;
6. încurajează părţile implicate să abordeze posibilele dezavantaje ale ALS şi posibilităţile ca dezvoltarea umană şi egalitatea de gen să fie afectate în mod negativ de deschiderea rapidă a pieţelor; recunoaşte dreptul guvernelor de a menţine spaţiul necesar de politică şi capacităţile de reglementare pentru a elabora politici economice şi sociale care să servească interesele persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv măsuri comerciale pentru a proteja actorii economici slabi;
7. subliniază că acordul ar trebui să includă un sistem cuprinzător de monitorizare constantă şi de revizuire pentru a aprecia impactul socio-economic al acordului; solicită armonizarea dispoziţiilor acordului cu concluziile revizuirii;
8. solicită Comisiei să includă un capitol ambiţios privind dezvoltarea durabilă ca parte esenţială a acordului, care să facă obiectul mecanismului obligatoriu de soluţionare a litigiilor;
Comerţul cu bunuri
9. salută rezultatele multora dintre simulările de liber schimb care demonstrează că ALS ar contribui la sporirea totalului exporturilor şi importurilor, atât în cazul Indiei, cât şi al UE; subliniază că se estimează că, în ritmul de creştere mediu actual, schimburile bilaterale vor depăşi 70,7 miliarde de euro până în 2010 şi 160,6 miliarde de euro până în 2015;
10. ia act de scăderea mediei impozitelor aplicate de India la un nivel comparabil cu cel al altor ţări din Asia, şi în special rata medie a impozitului în India, care reprezintă în prezent 14,5%, spre deosebire de cea din UE, care este de 4,1%
11. consideră că este important ca ALS să confirme dispoziţiile Acordului privind obstacolele tehnice în calea comerţului şi ale Acordului privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare; invită Comisia, în acest sens, să abordeze aspecte nerezolvate cum ar fi bunăstarea animalelor;
12. observă că India este preocupată de lipsa armonizării standardelor microbiologice în UE, de implicaţiile programului REACH, de preţurile ridicate ale certificatelor pentru exportarea fructelor în UE şi de procedurile costisitoare de conformitate pentru obţinerea marcajului CE şi subliniază că ALS trebuie să soluţioneze aceste probleme; solicită ambelor părţi să se asigure că reglementarea şi obstacolele netarifare în calea comerţului (NTB) sunt administrate în aşa fel încât să nu îngreuneze comerţul în ansamblu; solicită atât Uniunii Europene, cât şi Indiei să coopereze mai strâns în cadrul grupurilor lor de lucru în vederea obţinerii unui cadru mai transparent pentru reglementările şi standardele tehnice; solicită, de asemenea, Comisiei să ofere asistenţă tehnică pentru a sprijini eforturile producătorilor indieni de a atinge standarde UE, în special în ceea ce priveşte sănătatea, mediul şi dimensiunea socială a producţiei, generând astfel câştiguri de ambele părţi;
13. recunoaşte că sistemul de standarde al Indiei evoluează în momentul de faţă; solicită Biroului de standardizare indian şi Organizaţiei centrale pentru controlul standardelor medicamentelor să adapteze standardele în conformitate cu standardele internaţionale şi să crească transparenţa în formularea standardelor prin îmbunătăţirea procedurilor sale de testare şi certificare; îşi exprimă îngrijorarea faţă de punerea în aplicare a măsurilor şi standardelor sanitare şi fitosanitare; solicită Comisiei să ofere sprijinul corespunzător pentru a consolida capacităţile şi resursele umane calificate din cadrul organelor de reglementare indiene;
14. subliniază că ALS include un mecanism obligatoriu de reglare a diferendelor dintre state, dispoziţii privind medierea obstacolelor tehnice în calea comerţului, măsurile anti-dumping şi compensatorii şi o clauză privind excepţiile generale pe baza articolelor XXX şi XXI din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT);
15. solicită să se acorde prioritate reducerilor tarifare în cazul produselor durabile provenite din comerţul echitabil prin modificarea corespunzătoare a codurilor vamale din UE;
16. ca urmare a creşterii numărului de produse contrafăcute care intră pe teritoriul său, Uniunea Europeană solicită autorităţilor indiene să le permită inspectorilor vamali ai UE să supravegheze şi să monitorizeze navele care acostează în porturile indiene şi au ca destinaţie Uniunea Europeană;
Comerţul cu servicii, libertatea de stabilire
17. recunoaşte că serviciile reprezintă sectorul economiei indiene care se dezvoltă cel mai rapid; observă că India are interese ofensive în privinţa liberalizării Modului 1 şi Modului 4 din Acordul General pentru Comerţ cu Servicii (GATS); Uniunea Europeană ar dori să încheie liberalizarea accesului la piaţă şi prelucrarea naţională în modul 3 în cazul majorităţii serviciilor;
18. subliniază că liberalizarea serviciilor nu trebuie să obstrucţioneze în niciun fel dreptul de reglementare a serviciilor şi, în special, dreptul de a menţine şi de a dezvolta servicii publice solide, care reprezintă un element esenţial al dezvoltării, justiţiei sociale şi democraţiei;
19. observă că Federaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie din India estimează că schimburile bilaterale de servicii vor depăşi 246 800 milioane de euro până în 2015, până la implementarea ALS în domeniul serviciilor;
20. ia act de faptul că comerţul cu servicii între Uniunea Europeană şi India este relativ dezechilibrat; UE exportă în India 1,5% din totalul de servicii, în timp ce exporturile Indiei în Uniunea Europeană se ridică la 9,2% din totalul exporturilor sale de servicii;
21. încurajează India să elaboreze o legislaţie privind protecţia datelor care i-ar permite Indiei să obţină statutul de ţară cu un nivel corespunzător de protecţie, permiţând sau efectuând transferuri de date personale din Uniunea Europeană în temeiul legislaţiei europene şi cu respectarea acesteia;
22. ia act de faptul că India se situează pe locul cinci în rândul celor mai mari pieţe de servicii de telecomunicaţii din lume şi că piaţa telecomunicaţiilor a crescut anual cu 25% în ultimii 5 ani; salută reducerea restricţiilor în ceea ce priveşte întreprinderile cu capital străin în domeniul telecomunicaţiilor, dar regretă menţinerea constrângerilor de politică internă; prin urmare, solicită relaxarea restricţiilor privind acordarea licenţelor pentru furnizorii de servicii; solicită înlăturarea incertitudinii juridice în ceea ce priveşte sistemele tarifare şi de interconectare şi subliniază necesitatea de a înlocui legile vechi din acest sector cu o legislaţie avansată care să includă legile privind spaţiul virtual şi procedura de acordare a licenţelor;
23. în ceea ce priveşte sectorul sateliţilor, solicită Indiei să întreţină dialoguri cu întreprinderile din UE şi să le permită acestora accesul pe piaţă pentru:
(a) a susţine mai activ obiectivele de dezvoltare naţionale şi a răspunde numărului din ce în ce mai mare de solicitări de televiziune DTH şi de servicii de bandă largă şi
(b) a depăşi preocupările de securitate în ceea ce priveşte serviciile mobile prin satelit cu ajutorul unor soluţii tehnice noi care să le ofere autorităţilor naţionale posibilitatea de a controla în mod corespunzător comunicaţiile mobile prin satelit;
24. ia act de angajamentul Indiei de a permite birourilor străine de avocatură să opereze în India; solicită Comisiei să evalueze împreună cu autorităţile indiene oportunitatea şi sfera de aplicare a liberalizării serviciilor juridice în cadrul ALS;
25. ia act de faptul că nu se pot realiza toate obiectivele ALS, dacă nu sunt însoţite de angajamente în Modul 4; subliniază că acreditarea la nivel naţional şi la nivelul UE a calificărilor profesionale şi acordurile privind recunoaşterea reciprocă şi cerinţele în materie de licenţiere în cadrul serviciilor profesionale din India şi UE ar aduce beneficii majore şi ar putea fi incluse cu uşurinţă în ALS; cu toate acestea, solicită o analiză detaliată pentru fiecare stat membru al UE;
26. solicită Indiei să adopte o abordare mai deschisă în ceea ce priveşte acordarea vizelor cu intrări multiple şi cu o durată minimă de un an pentru cetăţeni, oameni de afaceri şi politicieni din statele UE;
Investiţii
27. solicită Comisiei să includă în ALS un capitol privind investiţiile care să prevadă un sistem cu puncte unice de informare pentru investitori;
28. salută înfiinţarea Centrul tehnologic şi de afaceri european la New Delhi, care are ca scop îmbunătăţirea cooperării dintre întreprinderile şi tehnologiile din India şi din statele membre;
29. reaminteşte că este necesar ca investiţiile să fie însoţite de norme şi reglementări solide şi bine concepute; reafirmă, în acest context, Rezoluţia sa din 13 martie 2007 privind responsabilitatea socială a întreprinderilor: un nou parteneriat[13] şi solicită Comisiei să se asigure că întreprinderile transnaţionale cu sediul în UE şi care deţin puncte de producţie în India, respectă normele fundamentale ale OIM, convenţiile sociale şi de mediu şi acordurile internaţionale, pentru a realiza un echilibru mondial între creşterea economică şi consolidarea normelor sociale şi de mediu;
30. recunoaşte, în ceea ce priveşte capitolele din cadrul ALS privind investiţiile, ca acestea sunt adesea însoţite de angajamente privind liberalizarea circulaţiei capitalului şi renunţarea la controlul asupra capitalului; solicită Comisiei să nu includă aceste clauze, ţinând seama de importanţa controlului asupra capitalului, în special în cazul ţărilor în curs de dezvoltare, pentru a atenua impactul crizei financiare;
Achiziţii publice
31. ia act de faptul că India nu doreşte includerea achiziţiilor publice în ALS;
Politica privind drepturile de proprietate intelectuală, politica industrială şi comercială
32. salută angajamentul Indiei pentru un sistem solid al DPI şi pentru utilizarea flexibilităţii oferite de acordurile TRIPS pentru a-şi îndeplini obligaţiile în materie de sănătate, în special în ceea ce priveşte accesul la medicamente; subliniază că aceste negocieri trebuie să fie compatibile cu protejarea biodiversităţii şi a cunoştinţelor tradiţionale; solicită Comisiei şi autorităţilor indiene în cauză să coordoneze acţiuni pentru a combate în mod eficient contrafacerea şi, în special, contrafacerea medicamentelor;
33. solicită Uniunii Europene şi Indiei să se asigure că angajamentele asumate în cadrul ALS nu împiedică accesul la medicamente esenţiale pe măsură ce India îşi dezvoltă capacitatea, trecând de la o industrie generală la una bazată pe cercetare;
34. salută angajamentul Indiei de a creşte nivelul cheltuielilor publice în domeniul sănătăţii şi încurajează această tendinţă pentru a asigura accesul corespunzător la serviciile de sănătate, în special în zonele rurale;
35. solicită Uniunii Europene şi Indiei să finanţeze şi să susţină în comun iniţiativele de tipul premiilor, gruparea de brevete şi alte mecanisme alternative, pentru a sprijini accesul şi inovarea în materie de medicamente, în special în cazul bolilor neglijate;
Comerţul şi dezvoltarea durabilă
36. recunoaşte că un capitol cuprinzător privind dezvoltarea reprezintă o parte esenţială a oricărui ALS şi face obiectul unui mecanism obligatoriu de reglare a diferendelor;
37. solicită Uniunii Europene şi Indiei să se asigure că investiţiile străine directe şi comerţul nu sunt încurajate fie în detrimentul standardelor din domeniul mediului, fie al standardelor şi legislaţiei muncii sau a igienei muncii şi siguranţei; este indispensabil să se asigurare capacitatea corespunzătoare de monitorizare a pieţei muncii şi a progreselor în materie de mediu, inclusiv respectarea acestor standarde;
38. solicită ratificarea şi aplicarea efectivă a convenţiilor de bază ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM);
39. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la munca copiilor în India, aceştia fiind adesea exploataţi în condiţii nesigure şi insalubre; solicită Comisiei să abordeze acest subiect în cadrul negocierilor privind ALS şi solicită Guvernului Indiei să depună eforturi maxime pentru eliminarea cauzelor care stau la baza acestui fenomen, pentru a-i pune capăt;
40. ia act de introducerea în India a unei noi legi privind munca efectuată de copii, care a fost pusă în aplicare în 2006 şi care interzice angajarea copiilor sub vârsta de 14 ani drept personal pentru menaj sau vânzători de alimente şi solicită Uniunii Europene să continue să încurajeze India să ratifice Convenţia 182 a OIM privind cele mai rele forme de muncă juvenilă, precum şi Convenţia 138 privind vârsta minimă de încadrare în muncă şi Convenţia 98 privind dreptul de organizare şi negociere colectivă, ceea ce ar reprezenta un adevărat progres spre abolirea definitivă a muncii efectuate de copii;
41. subliniază faptul că Uniunea Europeană ar trebui să facă presiuni asupra guvernului indian pentru ca acesta să se ocupe de problema muncii persoanelor ţinute în sclavie, care afectează milioane de persoane în India - în mare parte din castele Dalit şi Adivasi; observă că se consideră că această problemă nu este tratată în mod corespunzător ca urmare a lipsei de voinţă din partea autorităţilor administrative şi politice;
42. îndeamnă UE să includă o dispoziţie în acordul de liber schimb cu India care să garanteze că întreprinderile UE care utilizează zonele economice speciale nu pot fi scutite de respectarea drepturilor fundamentale ale muncii sau a altor drepturi ale muncii bazate pe convenţiile OIM care au fost ratificate de India;
43. consideră că ar trebui stabilit un mecanism în cadrul căruia organizaţii recunoscute ale angajatorilor şi lucrătorilor să poată formula cereri privind anumite măsuri care să fie tratate într-o perioadă de timp determinată şi să ducă la dispoziţii de urmărire şi de revizuire continue, pentru a se exercita o presiune constantă asupra celor care încalcă drepturile lucrătorilor;
44. subliniază că clauzele privind drepturile omului şi democraţia sunt un element esenţial al ALS; îşi exprimă îngrijorarea în ceea ce priveşte persecutarea continuă a minorităţilor religioase, a apărătorilor drepturilor omului în India şi în ceea ce priveşte situaţia actuală a drepturilor omului şi a siguranţei în partea Caşmirului administrată de India.
45. invită Consiliul, Comisia şi India să se asigure că grupurile dezavantajate precum persoanele care fac parte din castele Dalit şi Adivasi nu vor avea de suferit de pe urma ALS şi că toţi membrii societăţii se vor bucura de eventualele beneficii aduse de acesta;
46. salută angajamentele Uniunii Europene şi ale Indiei de cooperare în domeniul cercetării nucleare civile; ia act de faptul că India nu este semnatară a tratatului de neproliferare (TNP) şi a primit o dispensă din partea Grupului Furnizorilor Nucleari; solicită Indiei să semneze TNP;
47. subliniază că statele cu societăţi şi economii complexe, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de acordurile comerciale bilaterale în favoarea unor relaţii bilaterale comerciale mai sofisticate, trebuie să garanteze un mediu general stabil şi sigur; îşi exprimă îngrijorarea faţă de lipsa siguranţei în India; solicită Indiei să trateze în mod mai serios diferitele atacuri ale grupurilor politice, fie ele minore, fie grave;
48. solicită ca în cadrul următoarei runde de negocieri dintre Comisie şi autorităţile indiene, aceasta să abordeze problema comerţului ilegal cu piele de tigru cu Tibetul, care ameninţă cu dispariţia tigrului indian;
Rolul Parlamentului European
49. se aşteaptă din partea Consiliului şi a Comisiei să prezinte ALS pentru a primi avizul conform al Parlamentului în temeiul articolului 300 alineatul (3) al doilea paragraf din tratatul CE,
50. solicită Consiliului şi Comisiei să confirme angajamentul Indiei de a negocia un ALS comercial cu UE în urma alegerilor generale pentru un nou guvern indian;
Alte consideraţii
51. ia act de creşterea rapidă a inflaţiei în India; recunoaşte că, pentru ca India să rămână la fel de competitivă în calitatea sa de partener comercial din ce în ce mai important al Uniunii Europene, sunt necesare investiţii importante la nivelul infrastructurii şi o creştere semnificativă a capacităţii de producere a energiei electrice; salută planul guvernului indian de a aloca 500 miliarde de dolari în acest domeniu în următorii cinci ani şi face apel la organismele publice şi private să coopereze pe deplin în cadrul acestui proiect de proporţii;
52. salută inaugurarea de către primul ministru indian a noii linii de cale ferată Srinagar dintre Baramulla şi Qazigund, care oferă multe mii de noi locuri de muncă populaţiei locale; consideră că astfel de iniţiative economice vor consolida perspectivele unui viitor mai prosper şi mai paşnic pentru populaţia din Caşmir;
53. salută progresul înregistrat de India pentru a dobândi atât statutul de donator, cât şi de beneficiar al ajutorului pentru dezvoltare;
54. apreciază progresele înregistrate în cooperarea pentru cercetare şi dezvoltare, inclusiv prin intermediul programului-cadru finanţat de UE; salută numărul mare de studenţi indieni care studiază în universităţi europene prin intermediul programului Erasmus Mundus;
55. precizează că, în cazul în care cooperarea economică dintre Uniunea Europeană şi India se sprijină pe sistemul de valori universale ale Uniunii, aceasta poate crea un standard pentru cooperarea cu alte ţări asiatice;
56. salută lansarea acţiunii speciale pentru cooperare culturală UE-India pentru perioada 2007-2009, în special în ceea ce priveşte educaţia, schimburile de studenţi, formarea profesională şi dialogul intercultural;
57. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea preţurilor la produsele de bază la nivel mondial şi cu privire la efectul acestei creşteri asupra populaţiilor mai sărace, inclusiv din India, ceea ce constituie un obstacol pentru o creştere durabilă şi accentuează diferenţele la nivel mondial; invită Uniunea Europeană şi India să coordoneze o strategie cuprinzătoare pentru a face faţă acestei probleme prin eforturi conjugate;
58. salută faptul că India a realizat progrese considerabile în ceea ce priveşte educaţia primară universală, reducerea sărăciei şi accesul sporit la apă potabilă salubră; observă, totuşi, că India nu este încă pe cale să realizeze majoritatea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), cum ar fi mortalitatea infantilă, sănătatea maternală, malnutriţia infantilă şi lupta împotriva malariei, a tuberculozei şi a HIV/SIDA; îşi exprimă îngrijorarea despre faptul că triburile şi populaţiile indigene Dalit şi Adivasi sunt cele mai defavorizate în ceea ce priveşte realizarea OMD şi sunt încă victime ale discriminării în materie de acces la locuinţe, educaţie, locuri de muncă şi acces la servicii medicale şi la alte servicii;
59. observă că, în ciuda unei creşteri economice susţinute, încă persistă mari inegalităţi, mai mult de 800 milioane de persoane supravieţuind cu mai puţin de 2 USD pe zi; îşi exprimă îngrijorarea mai ales pentru situaţia categoriilor defavorizate ale populaţiei, în special femeile, copiii, grupurile marginalizate şi victimele discriminării, precum populaţiile indigene Dalit şi Adivasi, şi populaţia rurală; subliniază nevoia de garantare a faptului că ALS nu limitează competenţele de care guvernul indan are nevoie pentru a lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor; invită Consiliul şi Comisia să coopereze cu guvernul indian pentru a îmbunătăţi situaţia acestor grupuri şi pentru a verifica în ce măsură cooperarea viitoare poate contribui la încetarea discriminării bazate pe gen şi castă, ţinând seama de Rezoluţia sa menţionată mai sus referitoare la situaţia drepturilor omului privind casta Dalit în India;
60. subliniază faptul că distrugerea din ce în ce mai mare a mediului în India este o problemă în constantă creştere, cu consecinţe economice, sociale şi de mediu de neimaginat, în special pentru numărul mare de indieni care trăiesc în sărăcie, şi subliniază, astfel, nevoia specifică pentru o cooperare continuă a UE cu India în acest domeniu;
61. este impresionat de efectele dezvoltării asupra creşterii economice din anumite regiuni ale Indiei şi invită Comisia să sprijine cercetarea şi modelele principale, precum şi politicile naţionale şi subnaţionale subiacente responsabile pentru astfel de efecte, cu scopul de a facilita schimbul de experienţă şi de bune practici între regiuni;
62. consideră că UE trebuie să acorde o atenţie specială sectorului de IMM-uri din India şi sugerează, astfel, că în toate programele de cooperare pentru dezvoltare între UE şi India, IMM-urile ar putea fi consolidate prin măsuri care să contribuie la finanţarea proiectelor locale propuse de cetăţeni;
63. salută generalizarea microcreditului în India, care a devenit recunoscut ca instrument eficace pentru dezvoltare la nivel local;
o
o o
64. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi ale Indiei.
- [1] JO C 285 E, 22.11.2006, p. 79.
- [2] JO C 293 E, 02.12.06, p. 155.
- [3] JO C 227 E, 21.9.2006. 589.
- [4] DGExP/B/PolDep/Study/2005/06.
- [5] JO C 306 E, 15.12.2006, p. 399.
- [6] JO C 175 E, 10.7.2008, p. 591.
- [7] JO C 290, 29.11.2006. p. 107.
- [8] JO C 250 E, 25.10.2007, p. 87.
- [9] JO C 102 E, 24.4.2008, p. 128.
- [10] Texte adoptate, P6_TA(2008)0407.
- [11] Texte adoptate, P6_TA(2008)0366.
- [12] Texte adoptate, P6_TA(2008)0455.
- [13] JO C 301 E, 13.12.2007, p. 45.
EXPUNERE DE MOTIVE
Introducere
Datorită mărimii sale, a ratei de creştere a populaţiei de 2% şi a creşterii economice dinamice (8,8% pe an) din ultimele două decenii, India se distinge ca un mare inovator, dezvoltător, dar şi ca producător şi exportator de produse şi servicii cu un conţinut de înaltă tehnologie şi servicii şi ca una din puterile nucleare ale lumii, capabile să influenţeze cursul economiei şi siguranţei mondiale, ceea ce îi conferă Indiei o răspundere mai mare în forurile multilaterale cum ar fi ONU, OMC sau Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, precum şi în cadrul organizaţiilor regionale din Asia.
Uniunea Europeană este cel mai mare bloc economic al lumii şi India este a doua cea mai populată naţiune. UE este investitorul străin principal din India şi cel mai mare partener comercial. Cele două împart multe obiective şi viziuni economice. Crearea unei alianţe economice este, prin urmare, vitală pentru amândouă. Planul de acţiune UE – India recunoaşte această latură importantă a relaţiei dintre cele două şi, în acest scop, India şi UE urmează cu succes iniţiative comune de promovare a cooperării în cadrul unui număr important de sectoare care includ comerţul şi investiţiile.
Dispoziţii generale
Urmând recomandarea Grupului la Nivel Înalt privind Comerţul din 2006, Uniunea Europeană şi India au lansat în iunie 2007 negocieri pentru un Acord de Comerţ Liber (ALS).
ALS cu India face parte din strategia Europa Globală a Comisiei şi împreună cu alte negocieri asemănătoare implicând Coreea şi ţările ASEAN va fi o piatră de temelie şi nu o piatră de încercare pentru liberalizarea multilaterală.
Acest raport solicită încheierea unui ALS cuprinzător, ambiţios şi echilibrat între UE şi India, care va îmbunătăţi accesul pe piaţă al bunurilor şi serviciilor, acoperind în mare parte tot comerţul, inclusiv prevederile privind transparenţa reglementării în sectoarele relevante pentru comerţul reciproc şi investiţii, inclusiv standardele şi evaluarea conformităţii, măsurile sanitare şi fitosanitare, drepturile de proprietate intelectuală inclusiv executarea, facilitarea comerţului şi controlul vamal, achiziţia publică şi comerţul şi competiţiile şi, de asemenea, comerţul şi dezvoltarea şi clauza drepturilor omului ca element esenţial al ALS.
Recunoaşte, de asemenea, că şi UE şi India ar trebui să confere prioritate unui sistem de comerţ multilateral bazat pe reguli, stabilit prin intermediul OMC, care oferă cele mai bune perspective pentru un comerţ corect şi echitabil, prin stabilirea regulilor adecvate şi asigurând respectarea lor.
Comerţul cu mărfuri
Comerţul cu mărfuri al UE cu India a crescut de mai mult de două ori ca valoare între 2000 şi 2007; exporturile au crescut de la 13,7 miliarde Euro la 29,5 miliarde Euro, pe când importurile au crescut de la 12,8 miliarde Euro la 26,3 miliarde Euro. India deţinea în 2007 2,4 % din exporturile UE şi 1,8% din importurile UE şi a fost al nouălea partener comercial al UE.
Este important ca ALS să confirme dispoziţiile Acordului OMC privind obstacolele tehnice în calea comerţului, să stabilească prevederi care facilitează accesul reciproc la pieţe şi să includă prevederi privind adoptarea standardelor internaţionale recunoscute referitoare la principii generale cum ar fi proporţionalitatea, restricţiile superflue, transparenţa şi nediscriminarea.
Acordul ar trebui să includă, de asemenea, prevederi referitoare la principiile generale ale Acordului OMC privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare.
În acest sens, raportorul invită Comisia să abordeze aspecte importante cum ar fi bunăstarea animalelor. Raportorul subliniază că măsurile necesare pentru protecția sănătății și restricțiile sanitare și fitosanitare nu ar trebui folosite pentru îndepărtarea producătorilor interni de produse agricole din competiția economică.
Raportorul admite că regimul de standarde al Indiei evoluează și că Biroul indian de standarde a avut multe realizări, însă accentuează faptul că funcționarea acesteia are încă nevoie de îmbunătățiri, prin ridicarea standardelor la nivelul standardelor internaționale și prin consolidarea transparenței.
Comerţul cu servicii, libertatea de stabilire
Serviciile sunt sectorul cu dezvoltarea cea mai rapidă din economia indiană. India are interese ofensive, în special în privința liberalizării GATS modul 1 (centre de telefonie, inginerie secundară de programare) și modul 4 (vize de afaceri, ingineri programare, contabili, avocați în ambele direcții), și UE ar dori să finalizeze liberalizarea accesului pe piață și prelucrarea națională în modul 3 în cazul majorității serviciilor, înlăturarea aprobării Comisiei pentru investiții externe (FIPB) și permiterea filialelor deținute integral în sectorul financiar.
Serviciile Indiei sunt îngrădite în general de o gamă de bariere orizontale cum ar fi legile învechite și, prin urmare, provocarea ALS nu este numai de a accelera liberalizarea sectoarelor de servicii ale Indiei, ci de asemenea de a facilita implementarea unei serii de reforme complementare, proiectate pentru a îmbunătăți calitatea reglementării.
Sectoarele de servicii ale Indiei ar putea fi grupate în trei categorii – prima, sectoarele care au fost liberalizate în mod substanțial și nu se confruntă cu bariere evidente (servicii legate de calculatoare și telecomunicație), a doua, sectoarele moderat liberale cu câteva bariere evidente (construcțiile, sănătatea, educația, asigurările, distribuția, băncile și alte servicii financiare), și a treia, acele servicii care sunt în mare parte indisponibile pentru străini (serviciile juridice și contabilitatea).
India ocupă o poziţie fruntaşă în exportul unei game largi de servicii prin modul 1, fiind, de asemenea, unul din furnizorii principali de servicii IT. India devine în prezent un exportator principal de servicii BPO (de externalizare a proceselor comerciale). Raportorul menţionează, de asemenea, că în modul 1 au fost luate deja angajamente referitoare la servicii profesionale, legate de informatică, sănătate şi educaţie, turism, transfer de date financiare şi alte servicii comerciale.
Raportorul consideră că India încearcă, prin urmare, să extindă acoperirea subsectoarelor sectorului de cercetare & dezvoltare, sectoarele legate de serviciile dentare şi sănătate şi la sectoarele bazate pe telefonie.
Conform unui studiu recent efectuat de Boston Consulting, vor fi create 6 milioane de locuri de muncă şi va fi generat un venit de 109,2 miliarde € până în 2020 prin intermediul Modului 1. Acest lucru reflectă importanţa acestui Mod de prestare a serviciilor pentru India şi că această chestiune trebuie abordată în cadrul ALS.
Raportorul subliniază că ambiţiile depline ale ALS nu vor putea fi îndeplinite fără Modul 4 – care se confruntă în prezent cu o serie de bariere cum ar fi formalităţile pentru viză, interdicţiile, condiţiile de egalitate a remunerării, tratamentul discriminatoriu şi lipsa recunoaşterii calificărilor profesionale. Eliminarea acestor impedimente ar constitui un câştig nu numai pentru India, ci şi pentru statele membre ale UE importatoare. Raportorul semnalează statelor membre că în Modul 4 se pune problema permiterii accesului efectiv, a recunoaşterii reciproce a calificărilor şi cerinţelor de obţinere a licenţelor şi, de asemenea, a extinderii acoperirii sectoarelor în modul 4, a duratei şederii şi a evitării taxării duble a indemnizaţiilor de securitate socială a profesioniştilor prestatori de servicii indieni din străinătate. Raportorul consideră că acesta este o chestiune sensibilă pentru statele membre UE şi că este foarte puţin probabil să cedeze, deşi evidenţiază faptul că există beneficii enorme.
Investiţii
UE este o sursă importantă de ISD (Investiţii străine directe) pentru India, reprezentând aproximativ 20% din fluxul de ISD al Indiei, şi că investiţiile directe cumulate ale Indiei în asocieri în participaţiune şi filiale deţinute integral în UE (din aprilie 1996 până în 2006/2007) erau de 4315,87 milioane €, transformând UE în cea mai mare destinaţie a investiţiilor în străinătate ale Indiei; fluxurile de investiţii dintre UE şi India au crescut în ciuda faptului că regimul de investiţii al Indiei împiedică multe companii UE să investească în această ţară.
Raportorul menţionează că India a semnat deja Acorduri bilaterale privind promovarea şi protecţia reciprocă a investiţiilor cu 18 state membre UE.
Acesta invită Comisia să incorporeze în ALS un capitol privind investiţiile, ca parte semnificativă din acesta, dar care nu trebuie să înlocuiască în mod necesar acordurile bilaterale existente, facilitând astfel un proces de investiţie reciprocă în pieţe mult mai lin, prin promovarea şi protecţia tratatelor de investiţie. Acesta sugerează că un astfel de acord de investiţie ar putea sta la baza stabilirii unui sistem unic de informare pentru investitorii ambelor economii, explicându-le diferenţele dintre regulile şi practicile de investiţie şi furnizând informaţii în privinţa tuturor aspectelor juridice.
Achiziţii publice
Spre deosebire de UE, India nu este un semnatar al Acordului privind achiziţiile guvernamentale şi, prin urmare, nu este supusă regulilor acestuia, totuşi nu se opune unui acord privind transparenţa în cadrul procedurilor de achiziţie guvernamentale. India este îngrijorată de anumite aspecte cum ar fi obligaţia "de regim naţional", definiţia şi sfera achiziţiei guvernamentale şi chestiunea metodelor de achiziţie. Raportorul consideră că este important ca ALS să conţină un set de reguli obligatorii, inclusiv prevederi transparente care să sprijine crearea sistemelor eficace şi transparente de achiziţie.
Comerţul şi concurenţa
Raportorul salută faptul că India tocmai a adoptat o nouă lege a concurenţei, al cărei cuprins a fost bine primit la scară largă, dar subliniază faptul că nu este posibilă evaluarea aplicării acesteia, deoarece nu a fost încă pusă în aplicare. Acesta consideră că UE ar trebui să incorporeze în ACL un conţinut bazat pe articolele 81 şi 82 din TCE pentru a garanta angajamentul privind politica din domeniul concurenţei. Acesta mai observă că un regim de concurenţă eficient şi transparent şi acordul de cooperare ar putea fi folositoare în lupta contra abuzului de putere exercitat de firmele corespunzătoare.
Politica privind drepturile de proprietate intelectuală, politica industrială şi comercială
În ultimii ani India şi-a consolidat regimul drepturilor de proprietate intelectuală şi a instaurat legi în conformitate cu Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală. De asemenea, India a demonstrat un angajament ferm de garantare a unui regim solid al drepturilor de proprietate intelectuală. Totuşi, există unele controverse legate de câteva din prevederile referitoare la drepturile de proprietate intelectuală şi preocupări în ceea ce priveşte regimul de punere în aplicare şi executare a acestora.
Este necesară garantarea punerii în aplicare eficace a legilor referitoare la drepturile de proprietate intelectuală, formarea şi consolidarea capacităţilor funcţionarilor din acest domeniu, împuternicirea organelor de control al aplicării legii şi a puterii judecătoreşti de a preveni şi pedepsi încălcarea acestor drepturi şi modernizarea birourilor care se ocupă de aceste aspecte.
În acest sens, iniţiativa pozitivă a Comisiei de a introduce TIDP II, ca urmare a TIDP (Proiectul de dezvoltare a comerţului şi industriei), al cărui scop, în cadrul drepturilor de proprietate intelectuală este de a oferi formare pentru aplicarea acestor drepturi şi conştientizare pentru a proteja afacerile şi consumatorii.
Raportorul salută programul de lucru comun privind cooperarea între părţi în câmpul brevetelor, în special consultările regulate la nivel expert în ceea ce priveşte procedura de acordare a brevetului şi formarea şi dezvoltarea resurselor umane.
Comerţul şi dezvoltarea durabilă
Este important că acordul de liber schimb recunoaşte faptul că dezvoltarea durabilă este un obiectiv comun al UE şi Indiei, şi că vizează asigurarea şi facilitarea respectării acordurilor şi normelor internaţionale privind mediul şi standardele sociale.
Şi UE şi India trebuie să se asigure că investiţiile străine directe nu sunt încurajate prin coborârea normelor legislaţiei din domeniul mediului, al muncii sau al igienei muncii şi siguranţei.
Clauzele privind drepturile omului şi democraţia sunt un element esenţial al ALS. În cadrul summitului UE – India din Marsilia, UE şi India şi-au reafirmat angajamentele de consolidare a consultărilor în Consiliul ONU pentru drepturile omului şi de susţinere a dialogului privind drepturile omului cu scopul de a promova caracterul universal al drepturilor omului; cu toate acestea, persistă griji în ceea ce priveşte persecutarea continuă a minorităţilor religioase, a apărătorilor drepturilor omului în India şi în ceea ce priveşte omorurile extrajudiciare şi gropile comune nemarcate în partea Caşmirului administrată de India. Raportorul îi solicită Guvernului Indian să permită accesul raportorilor speciali ai ONU pentru a investiga aceste gropi comune.
Rolul Parlamentului European
Raportorul consideră că, pentru ca un acord să fie considerat legitim şi să fie acceptat public trebuie ca Parlamentul să fie implicat îndeaproape în fiecare etapă a negocierilor şi trebuie să i se ofere şansa de a-şi exprima opinia cu privire la admisibilitatea textului negociat. Parlamentul contează pe faptul că atât Comisia, cât şi Consiliul se vor strădui să prezinte acordul într-o formă care să necesite aprobarea Parlamentului în temeiul articolului 300 alineatul (3) al doilea paragraf din TCE.
AVIZUL Comisiei pentru afaceri externe (9.12.2008)
destinat Comisiei pentru comerț internațional
referitor la încheierea unui acord de liber schimb UE-India
Raportor pentru aviz: Charles Tannock
SUGESTII
Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. reamintește că este important ca Uniunea Europeană și India să fie legate de un parteneriat strategic, fondat în mod solid nu doar pe relații economice strânse, ci și pe împărtășirea valorilor democrației și ale drepturilor omului, ale libertăților fundamentale, pluralismului, statului de drept și multilateralismului; salută angajamentul Indiei de a combate terorismul, angajament împărtășit de UE, precum și cel de a promova pacea și securitatea la nivel internațional; condamnă atacurile înfiorătoare comise la 26 noiembrie în Mumbai, capitala comercială a Indiei; invită India să ia de urgență măsuri pentru a îmbunătăți securitatea tuturor cetățenilor săi și a vizitatorilor străini și pentru a-îi aduce în fața justiției pe toți cei implicați în această atrocitate; invită UE și statele membre să coopereze cu India în investigarea acestor atacuri;
2. consideră că, pe termen mai lung, India va deveni un partener comercial din ce în ce mai atractiv, iar importanța sa geopolitică va crește; salută prin urmare faptul că, cu ocazia celei de-a noua reuniuni la nivel înalt UE-India, care a avut loc la Marsilia la 29 septembrie 2008, cele două părți și-au luat angajamentul de a aprofunda cooperarea și schimburile politice dintre UE și India;
3. ia act de creșterea rapidă a inflației în India; recunoaște că, pentru ca India să rămână la fel de competitivă în calitatea sa de partener comercial din ce în ce mai important al UE, sunt necesare investiții importante la nivelul infrastructurii și o creștere semnificativă a capacității de producere a energiei electrice; salută planul guvernului indian de a aloca 500 miliarde de dolari în acest domeniu în următorii cinci ani și face apel la organismele publice și private să coopereze pe deplin în cadrul acestui proiect de proporții;
4. ia act de acordul nuclear civil dintre India și SUA și de derogarea acordată de Grupul Furnizorilor Nucleari, prin care și alte națiuni sunt autorizate să coopereze cu India pe chestiuni nucleare, deschizând astfel calea concurenței între firmele europene pe piața energiei nucleare din India; subliniază faptul că prin această derogare India își reafirmă angajamentul de neproliferare nucleară;
5. salută inaugurarea de către primul ministru indian a noii linii de cale ferată Srinagar dintre Baramulla și Qazigund, care oferă multe mii de noi locuri de muncă populației locale; consideră că astfel de inițiative economice vor consolida perspectivele unui viitor mai prosper și mai pașnic pentru populația din Kashmir;
6. salută progresul înregistrat de India pentru a dobândi atât statutul de donator, cât și de beneficiar al ajutorului pentru dezvoltare;
7. salută existența unui dialog anual între UE și India privind drepturile omului, dar este preocupată de ritmul lent cu care India pune în aplicare standardele de muncă ale OIM, în special cele referitoare la munca copiilor și munca forțată; solicită Indiei să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți tratamentul aplicat femeilor și să abordeze chestiunea pedepsei cu moartea și problema persecuțiilor și discriminării împotriva minorităților religioase, de exemplu felul în care sunt tratați creștinii în Orissa și în alte zone;
8. apreciază progresele înregistrate în cooperarea pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv prin intermediul programului-cadru finanțat de UE; salută numărul mare de studenți indieni care studiază în universități europene prin intermediul programului Erasmus Mundus;
9. solicită Comisiei să acorde importanța cuvenită în cadrul negocierilor de încheiere a unui acord de liber schimb chestiunilor legate de drepturile omului, barierele netarifare, restricțiile actuale în calea investițiilor străine directe în sectoarele importante de activitate și drepturilor de proprietate intelectuală;
10. precizează că, în cazul în care cooperarea economică dintre UE și India se sprijină pe sistemul de valori universale ale Uniunii, aceasta poate crea un standard pentru cooperarea cu alte țări asiatice.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
2.12.2008 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
43 2 5 |
||||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Angelika Beer, Bastiaan Belder, Elmar Brok, Colm Burke, Marco Cappato, Philip Claeys, Véronique De Keyser, Giorgos Dimitrakopoulos, Michael Gahler, Jas Gawronski, Klaus Hänsch, Jana Hybášková, Anna Ibrisagic, Ioannis Kasoulides, Maria Eleni Koppa, Joost Lagendijk, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Francisco José Millán Mon, Pasqualina Napoletano, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Vural Öger, Ria Oomen-Ruijten, Alojz Peterle, Tobias Pflüger, Samuli Pohjamo, Bernd Posselt, Raül Romeva i Rueda, Christian Rovsing, Flaviu Călin Rus, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Charles Tannock, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Ari Vatanen, Marcello Vernola, Jan Marinus Wiersma, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec |
|||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Laima Liucija Andrikienė, Árpád Duka-Zólyomi, Martí Grau i Segú, David Hammerstein, Pierre Jonckheer, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Alexander Graf Lambsdorff, Erik Meijer |
|||||
AVIZUL Comisiei pentru dezvoltare (11.12.2008)
destinat Comisiei pentru comerț internațional
referitor la acordul de liber schimb dintre UE și India
Raportor pentru aviz: Filip Kaczmarek
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. salută faptul că UE și India s-au angajat să își consolideze consultările în cadrul Consiliul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și să își susțină dialogul pentru a promova universalitatea drepturilor omului în cadrul celei de-a noua reuniune la nivel înalt India-UE care a avut loc pe 29 septembrie 2008, așa cum se reflectă în planul de acțiune comun publicat; subliniază importanța neseparării relațiilor comerciale în dezvoltare dintre UE și India de reformele privind drepturile omului din India și salută extinderea acestor relații pentru a include cercetarea și cooperarea în domenii cum ar fi munca decentă, dezvoltarea durabilă și schimbările climatice;
2. salută lansarea acțiunii speciale pentru cooperare culturală UE-India pentru perioada 2007-2009, în special în ceea ce privește educația, schimburile de studenți, formarea profesională și dialogul intercultural;
3. își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor la produsele de bază la nivel mondial și cu privire la efectul acestei creșteri asupra populațiilor mai sărace, inclusiv din India, ceea ce constituie un obstacol pentru o creștere durabilă și accentuează diferențele la nivel mondial; invită UE și India să coordoneze o strategie cuprinzătoare pentru a face față acestei probleme prin eforturi conjugate;
4. salută faptul că India a realizat progrese considerabile în ceea ce privește educația primară universală, reducerea sărăciei și accesul sporit la apă potabilă salubră; observă, totuși, că India nu este încă pe cale să realizeze majoritatea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), cum ar fi mortalitatea infantilă, sănătatea maternală, malnutriția infantilă și lupta împotriva malariei, a tuberculozei și a HIV/SIDA; își exprimă îngrijorarea despre faptul că triburile și populațiile indigene Dalit și Adivasi sunt cele mai defavorizate în ceea ce privește realizarea OMD și sunt încă victime ale discriminării în materie de locuințe, educație, locuri de muncă și acces la servicii medicale și la alte servicii;
5. observă că, în ciuda unei creșteri economice susținute, încă persistă mari inegalități, mai mult de 800 milioane de persoane supraviețuind cu mai puțin de 2 USD pe zi; își exprimă îngrijorarea mai ales pentru situația categoriilor defavorizate ale populației, în special femeile, copiii, grupurile marginalizate și victimele discriminării, precum populațiile indigene Dalit și Adivasi, și populația rurală; subliniază nevoia de garantare a faptului că acordul de liber schimb nu va limita puterile de care guvernul indian are nevoie pentru a lupta împotriva sărăciei și a inegalităților; invită Comisia și Consiliul să coopereze cu guvernul indian pentru a îmbunătăți situația acestor grupuri și pentru a verifica în ce măsură cooperarea viitoare poate contribui la încetarea discriminării bazate pe gen și castă, ținând seama de Rezoluția sa din 1 februarie 2007 referitoare la situația drepturilor omului privind daliții în India;
6. subliniază faptul că distrugerea din ce în ce mai mare a mediului în India este o problemă în constantă creștere, cu consecințe economice, sociale și de mediu de neimaginat, în special pentru numărul mare de indieni care trăiesc în sărăcie, și subliniază, astfel, nevoia specifică pentru o cooperare continuă a UE cu India în acest domeniu;
7. este impresionat de efectele dezvoltării asupra creșterii economice din anumite regiuni ale Indiei și invită Comisia să sprijine cercetarea și modelele principale, precum și politicile naționale și subnaționale subiacente responsabile pentru astfel de efecte, cu scopul de a facilita schimbul de experiență și de bune practici între regiuni;
8. consideră că UE trebuie să acorde o atenție specială sectorului întreprinderilor mici și mijlocii din India și sugerează, astfel, că în toate programele de cooperare pentru dezvoltare dintre UE și India, IMM-urile ar putea fi consolidate prin măsuri care să contribuie la finanțarea proiectelor locale propuse de cetățeni;
9. salută generalizarea microcreditului în India, care a devenit recunoscut ca un instrument eficace pentru dezvoltare la nivel local;
10. solicită axarea cooperării dintre UE și India în materie de locuri de muncă și politică socială pe probleme de discriminare a femeilor la locul de muncă, de muncă forțată și muncă efectuată de copii, având în vedere faptul că India este una din țările din lume cu cel mai mare număr de copii care muncesc, cifra fiind de aproximativ 150 milioane, pentru a respecta normele elementare de muncă ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și pentru a preveni dumpingul social;
11. ia act de introducerea în India a unei noi legi privind munca efectuată de copii, care a fost pusă în aplicare în 2006 și care interzice angajarea copiilor sub vârsta de 14 ani drept personal pentru menaj sau vânzători de alimente și solicită UE să încurajeze în continuare India să ratifice Convenția 182 a OIM privind cele mai rele forme de muncă juvenilă, precum și Convenția 138 privind vârsta minimă de încadrare în muncă și Convenția 98 privind dreptul de organizare și negociere colectivă, ceea ce ar reprezenta un adevărat progres spre abolirea definitivă a muncii efectuate de copii;
12. îndeamnă Comisia să insiste, în negocierile privind acordul de liber schimb, asupra unui capitol despre dezvoltarea durabilă, care să stabilească norme sociale și de mediu minime obligatorii și executorii din punct de vedere juridic;
13. subliniază faptul că UE ar trebui să facă presiuni asupra guvernului indian pentru ca acesta să se ocupe de problema muncii persoanelor ținute în sclavie, care afectează milioane de persoane în India - în mare parte din comunitățile Dalit și Adivasi; se consideră că această problemă nu este tratată în mod corespunzător din cauza unei lipse de voință din partea autorităților administrative și politice;
14. îndeamnă UE să promoveze o mai mare responsabilitate corporativă la nivelul întreprinderilor cu sediul în UE care investesc și au relații comerciale cu India, inclusiv obligația acestora de a respecta dreptul muncii și drepturile omului și de a proteja mediul și, în același timp, îndeamnă la încheierea unui acord cu guvernul indian pentru stabilirea unui sistem eficient de monitorizare a drepturilor lucrătorilor, unor măsuri eficiente pentru a asigura nediscriminarea și pentru a reduce impactul de mediu în toate activitățile în care sunt implicate întreprinderi cu sediul în UE care operează în India;
15. îndeamnă UE să includă o dispoziție în acordul de liber schimb cu India care să garanteze că întreprinderile UE care utilizează zonele economice speciale nu pot fi scutite de respectarea drepturilor fundamentale ale muncii sau a altor drepturi ale muncii bazate pe convențiile OIM care au fost ratificate de India.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
8.12.2008 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
16 0 0 |
||||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Margrete Auken, Alessandro Battilocchio, Josep Borrell Fontelles, Danutė Budreikaitė, Marie-Arlette Carlotti, Nirj Deva, Fernando Fernández Martín, Juan Fraile Cantón, Alain Hutchinson, Glenys Kinnock, Maria Martens, Gay Mitchell, Horst Posdorf, Frithjof Schmidt, Jürgen Schröder, Johan Van Hecke |
|||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Csaba Őry, Renate Weber |
|||||
|
Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Fernando Fernández Martín, Francesco Ferrari, Zita Gurmai, Emilio Menéndez del Valle, Ramona Nicole Mănescu, Justas Vincas Paleckis, Leopold Józef Rutowicz |
|||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
5.3.2009 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
9 3 6 |
||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Kader Arif, Francisco Assis, Françoise Castex, Glyn Ford, Jacky Hénin, Marusya Ivanova Lyubcheva, Erika Mann, David Martin, Georgios Papastamkos, Peter Šťastný, Gianluca Susta |
|||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Ole Christensen, Albert Deß, Sajjad Karim, Zbigniew Zaleski |
|||||
|
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
André Brie, Timothy Kirkhope, László Surján |
|||||