Procedură : 2008/2063(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0145/2009

Texte depuse :

A6-0145/2009

Dezbateri :

PV 06/05/2009 - 15
CRE 06/05/2009 - 15

Voturi :

PV 07/05/2009 - 9.2
CRE 07/05/2009 - 9.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0373

RAPORT     
PDF 403kWORD 537k
19.3.2009
PE 407.780v03-00 A6-0145/2009

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Comisia pentru afaceri constituţionale

Raportor (*): Jo Leinen

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (*)
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru comerŢ internaŢional
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare (*)
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale (*)
  aviz al Comisiei pentru mediu, sănătate publică Şi siguranŢă alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru piaţa internă Şi protecŢia consumatorilor (*)
 AVIZ al Comisiei pentru transport Şi turism
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ AL Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru pescuit
 AVIZ al Comisiei pentru cultură Şi educaŢie (*)
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (*)
 AVIZ al Comisiei pentru libertăŢi civile, justiŢie Şi afaceri interne (*)
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Şi egalitatea între sexe
 AVIZ al Comisiei pentru petiŢii
 ANEXĂ: SCRISOARE DIN PARTEA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR
 ANEXĂ: SCRISOARE DIN PARTEA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ŞI ENERGIE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului în urma punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona

Parlamentul European,

–   având în vedere Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţilor Europene, semnat la 13 decembrie 2007,

–   având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene, modificat prin Actul Unic European şi prin Tratatele de la Maastricht, Amsterdam şi Nisa,

–   având în vedere Carta drepturilor fundamentale din 12 decembrie 2007(1),

–   având în vedere Declaraţia de la Laeken privind viitorul Uniunii Europene, din 15 decembrie 2001(2),

–   având în vedere Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, semnat la 29 octombrie 2004 la Roma,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 7 iunie 2007 privind foaia de parcurs a procesului constituţional al Uniunii(3),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 11 iulie 2007 privind convocarea Conferinţei interguvernamentale (CIG)(4),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 20 februarie 2008 privind Tratatul de la Lisabona(5),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituţionale, precum şi avizele Comisiei pentru afaceri externe, cel al Comisiei pentru dezvoltare, cel al Comisiei pentru comerţ internaţional, cel al Comisiei pentru control bugetar, cel al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, cel al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, cel al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, cel al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, cel al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, cel al Comisiei pentru transport şi turism, cel al Comisiei pentru dezvoltare regională, cel al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, cel al Comisiei pentru pescuit, cel al Comisiei pentru cultură şi educaţie, cel al Comisiei pentru afaceri juridice, cel al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, cel al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen şi cel al Comisiei pentru petiţii (A6-0145/2009),

1. Politici noi

1.1. Noi obiective şi clauze orizontale

1.  salută obligativitatea juridică pe care Tratatul o conferă Cartei drepturilor fundamentale şi recunoaşterea pentru toţi cetăţenii şi rezidenţii UE a drepturilor, libertăţilor şi principiilor pe care le proclamă; subliniază că Parlamentul se va angaja să asigure respectarea deplină a Cartei;

2.  salută consolidarea democraţiei reprezentative şi participative prin introducerea, printre altele, a aşa-numitei "iniţiative cetăţeneşti" (Articolul 11 din Tratatul UE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona (TUE)), prin care un milion de cetăţeni din mai multe state membre pot cere Comisiei să înainteze o propunere de act legislativ;

3.  salută faptul că s-a acordat o importanţă deosebită protecţiei mediului în toate politicile UE şi că la articolul 191 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene („TFUE”), astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, se face o referire explicită la combaterea schimbărilor climatice la nivel internaţional; subliniază că Parlamentul European ar trebui să impulsioneze Uniunea Europeană să-şi asume un rol determinant în toate politicile care vizează combaterea schimbărilor climatice;

4.  salută faptul că TFUE corelează crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a ordinii juridice a Uniunii Europene şi a statelor membre (Articolul 67 din TFUE);

5.  ia act de obiectivul instituirii „unei economii sociale de piaţă foarte competitive, care tinde spre ocuparea deplină a forţei de muncă şi spre progres social şi spre un înalt nivel de protecţie a mediului şi de îmbunătăţire a calităţii acestuia” (articolul 3 alineatul (3) din TUE), corelând astfel obiectivul realizării pieţei interne cu alte obiective;

6.  subliniază cu satisfacţie înscrierea egalităţii între femei şi bărbaţi printre valorile Uniunii (articolul 2 din TUE) şi printre obiectivele acesteia (articolul 3 alineatul (3) din TUE);

7. salută faptul că, potrivit articolului 208 alineatul (1) din TFUE, „Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii şi politicile statelor membre se completează şi se susţin reciproc”, în vreme ce, în conformitate cu dispoziţiile articolului 177 alineatul (1) din Tratatul CE, „Politica Comunităţii în domeniul cooperării pentru dezvoltare[...] este complementară politicilor statelor membre”; subliniază răspunderea mai mare care îi revine Parlamentului prin faptul că Uniunea va avea o putere sporită de iniţiativă în ceea ce priveşte elaborarea politicilor, care ar trebui să determine o mai bună coordonare a donatorilor şi o mai bună diviziune a muncii, precum şi o mai mare eficienţă a asistenţei pentru a „reduce şi, pe termen lung, a elimina sărăcia” în contextul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

8.  consideră că includerea coeziunii teritoriale între obiectivele Uniunii (Articolul 3 din TFU) completează obiectivele de coeziune economică şi socială şi că introducerea unor temeiuri legale în domeniile respective va mări competenţa Parlamentului în ceea ce priveşte evaluarea impactului teritorial al principalelor politici ale Uniunii; apreciază faptul că statutul special al regiunilor ultraperiferice este confirmat de articolele 349 şi 355 din TFUE;

9.  salută introducerea dispoziţiilor orizontale privind un înalt grad de ocupare a forţelor de muncă, protecţia socială, lupta împotriva excluderii sociale, un nivel ridicat de educaţie, formare profesională şi sănătate, combaterea discriminării şi protecţia mediului, care vor acţiona ca principii generale care vor sta la baza politicii Uniunii Europene (Articolele 9, 10 şi 11 din TFUE);

10. salută, de asemenea, faptul că protecţia consumatorilor a fost consolidată într-o asemenea măsură încât va fi adusă în primplanul altor politici ale Uniunii, în faza de elaborare şi de implementare şi, fiind o cerinţă intersectorială, va ocupa un loc mai important ca urmare a articolului 12 din TFUE;

11. salută dispoziţia privind solidaritatea cuprinsă în articolul 122 din TFUE, prin care Consiliul poate decide în privinţa măsurilor care se impun în situaţia în care apar probleme cu furnizarea anumitor produse, în special în domeniul energetic;

12. salută faptul că articolul 214 din TFUE recunoaşte ajutorul umanitar drept o politică de sine stătătoare a Uniunii; consideră că teza a cincea, titlul III, capitolul 1 (Cooperarea pentru dezvoltare) şi capitolul 3 (Ajutorul umanitar) din TFUE oferă un temei juridic clar pentru politica în domeniul dezvoltării şi al ajutorului umanitar cărora li se aplică procedura legislativă ordinară;

13. salută, de asemenea, consolidarea competenţelor Uniunii Europene în domeniul protecţiei civile în ceea ce priveşte asigurarea de asistenţă ad-hoc şi ajutor în caz de catastrofe ţărilor terţe (articolul 214 din TFUE);

1.2. Noi temeiuri juridice

14. subliniază că extinderea sferei de acţiune externă a Uniunii, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, inclusiv stipularea unor noi temeiuri juridice şi instrumente din domeniul politicii externe (acţiunile externe şi Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC)/Politica de Securitate şi de Apărare Comună (PSAC), necesită crearea unui nou echilibru interinstituţional care să garanteze exercitarea unui control democratic corespunzător de către Parlamentul European;

15. salută faptul că chestiunile din domeniul energetic vor fi tratate într-un un titlu separat, titlul XXI din teza a treia a TFUE, măsurile luate în acest domeniu având astfel un temei juridic (articolul 194 din TFUE); ia act totuşi de faptul că, deşi ca regulă generală se va urma procedura legislativă ordinară, deciziile privind alegerea surselor de energie vor rămâne în competenţa statelor membre, în vreme ce chestiunile fiscale din acest domeniu vor necesita în continuare doar consultarea Parlamentului European;

16. notează ca un fapt pozitiv valorile comune ale Uniunii în ceea ce priveşte interesul economic general şi salută temeiul juridic care permite definirea principiilor şi condiţiilor care reglementează furnizarea serviciilor de interes economic general în conformitate cu procedura legislativă ordinară (articolul 14 din TFUE şi Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general);

17. consideră că modificările introduse de Tratatul de la Lisabona în domeniul politicii comerciale comune (PCC) contribuie în general la creşterea nivelului de legitimitate democratică şi de eficienţă al acesteia, în special datorită introducerii procedurii legislative ordinare şi a cerinţei privind obţinerea consimţământului pentru toate acordurile; constată că toate aspectele care intră sub incidenţa PCC ţin de competenţa exclusivă a Uniunii, ceea ce înseamnă că vor fi „acorduri ale Uniunii” şi că nu vor mai exista acorduri comerciale mixte încheiate atât de Uniune, cât şi de statele membre;

18. îşi exprimă satisfacţia cu privire la introducerea unei dispoziţii privind politica europeană în domeniul spaţial (articolul 189 TFUE) şi salută posibilitatea oferită Parlamentului şi Consiliului de a adopta măsurile necesare pentru înfiinţarea unui program spaţial european pe baza procedurii legislative ordinare; cu toate acestea, consideră că formularea „excluderea oricărei armonizări a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre în acest domeniu” care apare la articolul respectiv poate implica anumite obstacole în calea punerii în aplicare a unei politici europene spaţiale comune;

19. relevă că Tratatul de la Lisabona include un nou temei juridic care prevede aplicare procedurii de codecizie în materie de drepturi de proprietate intelectuală (articolul 118 din TFUE):

20. salută extinderea domeniului de aplicare a acţiunilor UE în domeniul politicii pentru tineri, încurajând participarea tinerilor la viaţa democratică europeană (Articolul 165 din TFUE);

21. salută noul temei juridic specificat la articolul 298 din TFUE, în conformitate cu care „În îndeplinirea misiunilor lor, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii sunt susţinute de o administraţie europeană transparentă, eficientă şi independentă”, deoarece aceasta pune bazele unei reglementări prin lege a procedurilor administrative ale Uniunii;

22. salută consolidarea temeiului juridic pentru adoptarea măsurilor Uniunii Europene în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor care afectează interesele financiare ale Uniunii (articolul 325 din TFUE); evidenţiază faptul că Tratatul de la Lisabona elimină menţiunea care figurează actualmente la articolul 280 din Tratatul CE potrivit căreia astfel de măsuri „nu se referă la aplicarea dreptului penal intern şi nici la administrarea justiţiei în statele membre”;

23. relevă că noile dispoziţii ale tratatului privind cooperarea judiciară în materie civilă şi penală includ un temei juridic pentru adoptarea unor măsuri de sprijinire a pregătirii magistraţilor şi a personalului judiciar (articolele 81 şi 82 din TFUE);

24. subliniază că Tratatul de la Lisabona prevede, de asemenea, posibilitatea înfiinţării unui Parchet European pentru combaterea infracţiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii (articolul 86 din TFUE);

25. salută faptul că Tratatul de la Lisabona introduce prevederi obligatorii privind protecţia drepturilor copilului în cadrul obiectivelor interne şi externe ale Uniunii Europene (articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf şi alineatul (5)din TUE);

26. salută includerea turismului ca un nou titlu în Tratatul de la Lisabona (articolul 195 din TFUE) care prevede că Uniunea acţionează în completarea măsurilor statelor membre; salută de asemenea dispoziţia conform căreia adoptarea propunerilor legislative ce intră sub incidenţa titlului respectiv este reglementată prin procedura legislativă ordinară;

27. salută faptul că Tratatul de la Lisabona include sportul printre domeniile pentru care se prevede un temei juridic (articolul 165 din TFUE); subliniază îndeosebi faptul că Uniunea poate în sfârşit să adopte măsuri pentru dezvoltarea sportului şi a dimensiunii europene a acestuia şi că poate să ţină seama în mod corespunzător de natura specifică a sportului la implementarea altor domenii de politici europene;

2. Noile competenţe ale Parlamentului

2.1. Noi puteri de codecizie

28. salută faptul că Tratatul de la Lisabona va consolida considerabil legitimitatea democratică a Uniunii Europene prin extinderea puterii de codecizie a Parlamentului;

29. salută faptul că spaţiul de libertate, securitate şi justiţie este complet integrat în TFUE (articolele 67-89), desfiinţând în mod oficial cel de-al treilea pilon; salută faptul că cele mai multe decizii în politicile în domeniul justiţiei civile, azilului, imigrării şi vizelor, precum şi cooperarea juridică şi poliţienească în cazuri penale, vor fi luate prin procedura legislativă ordinară;

30. consideră că introducerea procedurii legislative ordinare în domeniul politicii agricole comune (PAC) sporeşte responsabilitatea democratică a Uniunii Europene, întrucât Parlamentul European va co-legifera pe picior de egalitate cu Consiliul; accentuează faptul că codecizia se va aplica întregii legislaţii din domeniul agriculturii în conformitate cu 43 alineatul (2) din TFUE şi că aceasta priveşte, în special, cele patru texte orizontale principale din domeniul agriculturii (organizarea comună a pieţei unice, Regulamentul privind plăţile directe, Regulamentul privind dezvoltarea rurală, precum şi finanţarea PAC); indică, de asemenea, faptul că legislaţia privind calitatea, agricultura ecologică şi promovarea vor intra la rândul lor în domeniul de aplicare al articolului 43 alineatul (2) din TFUE;

31. subliniază că orice competenţă a Consiliului de a adopta măsuri în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE face obiectul adoptării prealabile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, a unui act legislativ în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TFUE care descrie condiţiile şi limitările aferente competenţelor conferite Consiliului; consideră că articolul 43 alineatul (3) din TFUE nu prevede un temei juridic sau o competenţă autonomă care ar permite adoptarea sau modificarea oricărui act al Consiliului din domeniul PAC, aflat în vigoare; solicită Consiliului să nu adopte niciuna dintre măsurile menţionate la articolul 43 alineatul (3), fără consultarea Parlamentului;

32. constată că Tratatul de la Lisabona introduce schimbări de substanţă în sistemul decizional aferent politicii comune a pescuitului (PCP) şi va mări, de asemenea, monitorizarea democratică a acesteia; salută faptul că Parlamentul şi Consiliul vor stabili, conform procedurii legislative ordinare, dispoziţiile necesare atingerii obiectivelor PCP (articolul 43 alineatul (2) din TFUE); consideră, în această privinţă, că orice alt aspect, diferit de cel referitor la stabilirea posibilităţilor de pescuit şi la distribuţia cotelor, introdus, în mod oficial, în regulamentul anual, ca de exemplu aspectele privind măsurile tehnice sau efortul de pescuit sau introducerea unor acorduri adoptate în cadrul organizaţiilor regionale de pescuit, care au propriul lor temei juridic, vor fi supuse în continuare procedurii legislative ordinare;

33. salută introducerea procedurii legislative ordinare în cazul adoptării normelor detaliate privind procedura de supraveghere multilaterală (articolul 121 alineatul (6) din TFUE); acest lucru ar trebui să consolideze coordonarea economică;

34. consideră că responsabilitatea Băncii Centrale Europene (BCE) de a prezenta rapoarte privind politica monetară a devenit mai importantă o dată cu recunoaşterea BCE ca instituţie a Uniunii Europene; consideră că rolul său privind monitorizarea deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE) a devenit mai important o dată cu recunoaşterea BCE ca instituţie. salută faptul că mai multe dispoziţii ale statutului Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) şi al BCE pot fi modificate după consultarea Parlamentului în conformitate cu articolul 40 alineatul (2) din Statutul SEBC şi BCE; afirmă că acest lucru nu reprezintă o încălcare a independenţei BCE în domeniul politicii monetare sau a priorităţilor formulate în Tratat;

35. consideră că articolul 182 din TFUE reprezintă un progres, deoarece programul cadru multianual şi crearea unei zone europene de cercetare, la care se face referire în prezentul raport vor face obiectul procedurii legislative ordinare; ia act totuşi de faptul că programele specifice menţionate la articolul respectiv vor fi adoptate prin o procedură legislativă specială, ceea ce înseamnă că Parlamentul European va avea un rol mai mult consultativ (articolul 182 alineatul (4) din TFUE);

36. salută faptul că, în ceea ce priveşte fondurile structurale, Tratatul de la Lisabona pune Parlamentul European pe picior de egalitate cu Consiliul, înlocuind procedura actuală de aviz conform cu procedura legislativă ordinară; consideră că acest lucru va avea o importanţă deosebită pentru fondurile structurale în perioada de după 2013, pentru că sporeşte transparenţa şi monitorizarea acestor fonduri de către cetăţeni;

37. ia act de faptul că legislaţia de interzicere a discriminării bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală va fi supusă unei proceduri legislative speciale, necesitând acordul Parlamentului (articolul 19 din TFUE);

38. salută includerea în cadrul procedurii legislative ordinare a măsurilor privind combaterea traficului de fiinţe umane, în special femei şi copii, şi a exploatării sexuale (articolul 79 alineatul (2) şi articolul 83 alineatul (1) din TFUE);

39. salută extinderea mecanismului decizional pe baza majorităţii calificate la domeniul educaţiei, incluzând aici şi sportul (articolul 165 alineatul (4) din TFUE);

40. salută faptul că, în viitor, codecizia va fi aplicată şi Statutului funcţionarilor Uniunii Europene (articolul 336 din TFUE), întrucât Parlamentul va putea participa, în acest fel, la ajustarea acestor reglementari de pe o poziţie de egalitate cu Consiliul;

2.2. Noi puteri bugetare

41. constată că Tratatul de la Lisabona face schimbări radicale în domeniul finanţelor Uniunii, îndeosebi în privinţa relaţiilor interinstituţionale şi a proceselor de decizie;

42. subliniază faptul că Consiliul şi Parlamentul trebuie să ajungă la un acord, în limitele resurselor proprii, cu privire la programarea cheltuielilor, care devine obligatorie din punct de vedere legal (articolul 312 din TFUE); salută faptul că bugetul în ansamblul său trebuie adoptat de comun acord de Parlament şi Consiliu, în conformitate cu cadrul financiar multianual; salută desfiinţarea distincţiei între cheltuielile obligatorii şi cele neobligatorii (articolul 314 din TFUE); salută faptul că adoptarea regulamentului financiar va face obiectului procedurii legislative ordinare (articolul 322din TFUE);

43. face trimitere la raportul privind impactul inovaţiilor cuprinse în Tratatul de la Lisabona asupra bugetului; aspecte instituţionale şi noi competenţe în cadrul Uniunii, întocmit de Comisia pentru bugete;

2.3. Noua procedură de consimţământ

44. salută faptul că procedura simplificată de revizuire privind introducerea unui sistem de votare cu majoritate calificată şi introducerea procedurii legislative ordinare într-un anumit domeniu în conformitate cu titlul V din TUE sau TFUE necesită consimţământul Parlamentului;

45. ia act de introducerea unei „clauze de retragere” pentru statele membre (articolul 50 din TUE); subliniază că acordul care stabileşte mecanismele privind retragerea unui stat membru din Uniunea Europeană nu poate fi încheiat fără consimţământul Parlamentului;

46. salută faptul că consimţământul Parlamentului va fi necesar pentru o gamă largă de acorduri internaţionale semnate de Uniune; îşi reiterează intenţia de a solicita Consiliului, dacă este cazul, să nu iniţieze negocierea acordurilor internaţionale înainte ca Parlamentul să îşi facă cunoscută poziţia şi să permită Parlamentului, pe baza raportului comisiei competente, să adopte recomandări în orice etapă a negocierilor pentru ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea negocierilor;

47. solicită insistent ca orice viitor acord „mixt” care combină elemente specifice PESC şi cele care nu intră în sfera PESC să fie tratat în mod normal în conformitate cu o bază juridică unică, care ar trebui să fie cea legată în mod direct de obiectul principal al acordului; subliniază că Parlamentul va avea dreptul de să fie consultat în toate situaţiile, cu excepţia celor în care acordul face referire exclusiv la PESC;

2.4. Noile competenţe de control

48. salută faptul că Preşedintele Comisiei va fi ales de Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului European, luând în considerare alegerile pentru Parlamentul European; face trimitere la raportul privind echilibrul interinstituţional, întocmit de Comisia pentru afaceri constituţionale;

49. salută faptul că vicepreşedintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate va fi supus votului de aprobare al Parlamentului European, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei, precum şi unui vot de cenzură, fiind, prin urmare, răspunzător în faţa Parlamentului;

50. salută noua procedură de numire a judecătorilor şi avocaţilor generali ai Curţii de Justiţie şi Tribunalului, prevăzută la articolul 255 din TFUE, în conformitate cu care deciziile guvernelor naţionale vor fi precedate de un aviz privind capacitatea candidaţilor de a-şi îndeplini sarcinile formulat de un comitet compus din şapte experţi, unul dintre aceştia fiind propus de Parlamentul European;

51. subliniază necesitatea transparenţei şi a controlului democratic în procesul instituirii Serviciului european pentru acţiune externă (SEAE), în conformitate cu articolul 13a alineatul 3 din Tratatul UE şi reaminteşte dreptul Parlamentului de a fi consultat înaintea instituirii serviciului respectiv; consideră că SEAE ar trebui trecut în subordinea administrativă a Comisiei;

52. aşteaptă clarificări în privinţa criteriilor de numire, a numirii şi evaluării reprezentanţilor speciali ai UE, inclusiv a definirii şi a stabilirii scopului sarcinilor lor, a duratei mandatului, precum şi a coordonării şi complementarităţii cu delegaţiile viitoare ale Uniunii;

53. subliniază necesitatea controlului democratic şi a transparenţei în privinţa Agenţiei Europene de Apărare (AEA) şi a activităţilor efectuate de aceasta, şi anume prin schimburile periodice de informaţii între directorul executiv al AEA şi comisia responsabilă a Parlamentului European;

54. salută noul său rol consultativ în conformitate cu articolul 40 punctul 2 din Statutul SEBC şi BCE în ceea ce priveşte modificarea componenţei Consiliului guvernatorilor BCE;

55. salută faptul că agenţiile, în special Europol şi Eurojust, vor fi supuse unui control parlamentar mai intens (articolele 85 şi 88 din TFUE); consideră totuşi că menţinerea procedurii de consultanţă pentru înfiinţarea de întreprinderi comune în domeniul cercetării şi al dezvoltări tehnologice (articolele 187 şi 188 din TFUE) ar putea contraveni spiritului actelor juridice ale Uniunii de înfiinţare a agenţiilor;

2.5. Noi drepturi la informare

56. solicită Preşedintelui Consiliului European să ofere Parlamentului informaţii complete în legătură cu pregătirile pentru reuniunile Consiliului European şi să întocmească un raport privind rezultatul acestor reuniuni, dacă este posibil în termen de două zile lucrătoare (dacă este necesar, în cadrul unei reuniuni speciale a Parlamentului);

57. solicită Preşedintelui prin rotaţie al Consiliului European să informeze Parlamentul în legătură cu programele preşedinţiei şi cu rezultatele obţinute;

58. îndeamnă viitorul vicepreşedinte al Comisiei/ Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate să găsească, împreună cu Parlamentul, metode adecvate de informare şi consultare deplină a Parlamentului cu privire la acţiunile externe ale Uniunii, implicând în mod corespunzător toate comisiile Parlamentului care se ocupă cu domeniile care intră în sfera de atribuţii a Înaltului Reprezentant;

59. subliniază faptul că, în ceea ce priveşte negocierea şi încheierea acordurilor internaţionale, Comisia va avea obligaţia legală de a informa în egală măsură Parlamentul şi comitetul special la care se face referire la articolul 218 din TFUE cu privire la progresele înregistrate în procesele de negociere; solicită ca Parlamentul să fie informat în aceeaşi măsură şi în acelaşi timp cu comitetul Consiliului, aşa cum se prevede la articolul respectiv;

2.6. Noi drepturi de iniţiativă

60. salută noul rol al Parlamentului de a iniţia amendamente la Tratate; va uza de dreptul său de a prezenta noi idei privind viitorul Europei, atunci când noile provocări vor face necesar acest lucru;

61. salută faptul că Parlamentul va avea drept de iniţiativă în privinţa propunerilor legate de propria sa structură, cu respectarea principiilor enunţate în Tratate (articolul 14 din TUE);

62. ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona introduce o procedură legislativă specială privind adoptarea dispoziţiilor de stabilire a modului de acţiune şi a competenţelor comisiilor de anchetă (articolul 226 din TFUE);

3. Noi proceduri

3.1. Drept de control pentru parlamentele naţionale

63. salută noile drepturi conferite parlamentelor naţionale în legătură cu controlul prealabil privind aplicarea principiului subsidiarităţii în toate actele legislative ale Uniunii; este de părere că consolidarea controlului exercitat de parlamentele naţionale asupra politicilor europene va mări, de asemenea, gradul de informare a populaţiei cu privire la activităţile Uniunii;

64. accentuează necesitatea respectării depline a noilor prerogative ale parlamentelor naţionale începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

65. salută angajamentul asumat de autorităţile locale şi regionale în legătură cu respectarea principiului subsidiarităţii; ia act de dreptul Comitetului Regiunilor de a sesiza Curtea de Justiţie atunci când consideră că principiul subsidiarităţii a fost încălcat (Protocolul nr. 2, articolul 8 al doilea alineat);

3.2. Acte delegate

66. apreciază progresele care decurg din noile dispoziţii privind textele legislative şi ierarhizarea normelor, în special introducerea actelor delegate (articolul 290 din TFUE) care face posibilă delegarea către Comisie a competenţei de a adopta acte legislative cu aplicabilitate generală sau de a modifica elemente neesenţiale ale unui act legislativ; subliniază că obiectivele, conţinutul, domeniul de aplicare şi durata unei astfel de delegări trebuie definite cu claritate de către Parlament şi Consiliu în actul legislativ;

67. salută în special dispoziţia articolului 290 alineatul (2) din TFUE care are în vedere acordarea unui drept egal Parlamentului (şi Consiliului) de a revoca delegarea competenţelor şi de a contesta acte delegate individuale;

68. ia act de faptul că TFUE nu oferă un temei juridic pentru o măsură cadru pentru actele delegate; propune, însă, ca instituţiile să convină asupra unei formule standard pentru astfel de delegări, care ar putea fi inserată cu regularitate de către Comisie în proiectele de acte legislative; subliniază că în acest mod libertatea legiuitorului rămâne neştirbită;

69. solicită Comisiei să lămurească cum intenţionează să interpreteze Declaraţia 39 anexată la Actul final al Conferinţei Interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, în privinţa consultării experţilor în legătură cu domeniul serviciilor financiare şi cum intenţionează să aplice această interpretare, în afara dispoziţiilor privind actele delegate cuprinse în TFUE;

3.3. Actele de punere în aplicare

70. ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona abrogă actualul articol 202 din Tratatul CE referitor la competenţele de punere în aplicare, introducând, în schimb, la articolul 291 din TFUE o nouă procedură – „acte de punere în aplicare” – care prevede posibilitatea de a conferi competenţe de punere în aplicare Comisiei în situaţiile în care sunt necesare „condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii care implică obligativitatea legală”;

71. ia act de faptul că articolul 291 alineatul (3) din TFUE solicită Parlamentului şi Consiliului să adopte, în avans, regulamente privind mecanismele de control al statelor membre asupra exercitării de către Comisie a competenţelor de punere în aplicare;

72. ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona nu mai asigură o bază pentru actuala procedură de comitologie şi că propunerile legislative aflate în curs de aprobare care nu sunt adoptate înainte de intrarea în vigoare a acestuia trebuie modificate pentru a satisface cerinţele articolelor 290 şi 291 din TFUE;

73. este de părere că se poate negocia o soluţie provizorie cu Consiliul pentru perioada iniţială, astfel încât să nu apară nici un obstacol din cauza vidului legislativ şi noul regulament să poată fi adoptat de către legiuitor după analizarea propunerilor Comisiei;

4. Priorităţile perioadei de tranziţie

74. solicită Comisiei să transmită co-legiuitorilor toate propunerile în curs în cazul cărora se aplică noile temeiuri juridice şi modificările procedurilor legislative;

75. pune în lumină faptul că Parlamentul va decide ce poziţie să adopte în legătură cu opiniile deja adoptate în cursul procedurilor de consultare în chestiuni care urmează să fie abordate în cadrul procedurii legislative ordinare, indiferent dacă acest lucru înseamnă confirmarea poziţiei anterioare sau adoptarea unei noi poziţii; subliniază că orice confirmare a opiniilor ca poziţie a Parlamentului în primă lectură nu poate fi votată de Parlament decât după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

76. insistă asupra ideii de a încheia un acord interinstituţional prin care să se împiedice adoptarea propunerilor legislative din cadrul „celui de-al treilea pilon” conţinând aspecte legate de drepturile fundamentale până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, astfel încât să poată exista un control juridic deplin asupra aspectelor în cauză, urmând ca măsurile care nu au nici un impact, sau au un impact limitat asupra drepturilor fundamentale să poată fi adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului;

5. Propuneri

77. solicită celorlalte instituţii să înceapă negocierile pentru un acord interinstituţional care să cuprindă:

(a) principalele obiective care trebuie realizate de Uniunea Europeană după 2009, de exemplu sub forma unui acord cadru între cele trei instituţii politice asupra unui program cadru pentru mandatul Parlamentului şi Comisiei care începe în 2009;

(b)măsurile de punere în aplicare care trebuie adoptate pentru ca Tratatul să fie un succes pentru instituţii şi pentru cetăţenii Uniunii;

78. solicită actualizarea acordului interinstituţional dintre Parlament şi Consiliu care defineşte relaţiile de lucru ale acestora în domeniul politicii externe, inclusiv schimburile de informaţii confidenţiale, în conformitate cu articolele 14 şi 36 din TUE şi articolul 295 din TFUE;

79. invită Consiliul şi Comisia să aibă în vedere negocierea unui nou acord interinstituţional cu Parlamentul, care să-i ofere Parlamentului o definiţie concretă a implicării sale în fiecare etapă a procesului de încheiere a unui acord internaţional;

80. solicită, ca o consecinţă a noilor dispoziţii ale cadrului financiar multianual (articolul 312 din TFUE) şi a Regulamentului financiar (articolul 322 din TFUE), revizuirea Acordului interinstituţional privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară

81. consideră că este necesar să se facă tot posibilul pentru a se asigura elaborarea unei politici europene de informare şi comunicare şi consideră declaraţia politică comună dată de cele trei instituţii în privinţa comunicări ca pe un util pas înainte pentru atingerea obiectivului respectiv;

82. solicită Comisiei să prezinte rapid o iniţiativă pentru punerea în aplicare a „iniţiativei cetăţeneşti” care să stabilească în mod clar, simplu şi accesibil tuturor, condiţiile exercitării acestui drept cetăţenesc; face trimitere la raportul privind „iniţiativa cetăţenească”, întocmit de Comisia pentru afaceri constituţionale;

83. solicită Comisiei să adopte regulamente de implementare a articolului 298 din TFUE privind buna administrare, ce va da un răspuns apelurilor repetate lansate de către Parlament şi Ombudsmanul European pentru crearea unui sistem comun de drept administrativ care să reglementeze administraţia europeană;

84. ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona permite includerea Fondului European de Dezvoltare în bugetul Uniunii, ceea ce va întări legitimitatea democratică a unei părţi importante a politicii UE în domeniul dezvoltării; solicită Consiliului şi Comisiei să ia măsurile necesare privind bugetul Uniunii Europene cu ocazia revizuirii intermediare din 2008/2009;

85. recomandă reexaminarea urgentă şi consolidarea poziţiei Uniunii în cadrul organizaţiilor internaţionale, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi după ce Uniunea va succede Comunităţilor Europene;

86. solicită Comisiei şi Consiliului să ajungă la un acord cu Parlamentul cu privire la o strategie menită să asigure coerenţa între legislaţia adoptată şi Carta drepturilor fundamentale, precum şi normele cuprinse în Tratatele privind politicile, cum ar fi prevenirea discriminării, protejarea solicitanţilor de azil, sporirea transparenţei, protecţia datelor, drepturile minorităţilor şi drepturile victimelor şi ale suspecţilor;

87. solicită Comisiei şi Consiliului să contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor între autorităţile europene şi autorităţile naţionale, îndeosebi în domeniile legislativ şi judiciar;

88. solicită Comisiei şi Consiliului să prevadă elaborarea unei politici comune eficiente în domeniul energiei, cu obiectivul de a coordona într-un mod eficient pieţele energiei din statele membre UE şi dezvoltarea acestor pieţe, integrând totodată aspectele externe care vizează sursele şi rutele de aprovizionare cu energie;

89. invită Consiliul să lanseze, împreună cu Parlamentul, o analiză a modului în care ar trebui aplicate dispoziţiile articolului 127 alineatul (6) din TFUE, care îi permit să încredinţeze BCE sarcini specifice „privind controlul prudenţial al instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare, cu excepţia societăţilor de asigurări;

90. se angajează să-şi adapteze organizarea internă în vederea optimizării şi raţionalizării exercitării noilor competenţe conferite de către Tratat;

°

°         °

91. Încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi parlamentelor naţionale ale statelor membre.

(1)

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost proclamată la Strasbourg la 12 decembrie 2007.

(2)

Consiliul European de la Laeken, declaraţia de la Laeken privind viitorul Uniunii Europene, SN 273/01, 15.12.2001.

(3)

JO C 125 E, 22.5.2008, p. 215.

(4)

Texte adoptate, P6_TA(2007)0328.

(5)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0055.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (*) (4.6.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): Jacek Saryusz-Wolski

Procedura comisiilor asociate - articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că extinderea sferei de acţiune externă a Uniunii, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, inclusiv stipularea unor noi temeiuri juridice şi instrumente din domeniul politicii externe (acţiunea externă şi PESC/PSAC), necesită crearea unui nou echilibru interinstituţional, care să asigure coerenţa acţiunii externe a Uniunii şi care să garanteze un control democratic corespunzător din partea Parlamentului European;

2.  este de părere că dezvoltarea, organizarea, coordonarea şi aplicarea relaţiilor externe, în special a PESC şi a PSAC, revin Înaltului Reprezentant/vicepreşedintelui Comisiei şi că acesta răspunde în faţa Parlamentului;

3.  subliniază că, în ceea ce priveşte atât formularea, cât şi aplicarea PESC, Înaltul Reprezentant/vicepreşedintele Comisiei trebuie să respecte nu numai principiile prevăzute la articolele 2, 3 şi 21 din Tratatul UE, ci şi toate dispoziţiile Cartei drepturilor fundamentale;

4.  se aşteaptă ca organismele Consiliului UE să coopereze direct cu comisiile şi organismele competente responsabile de PESC şi PSAC din cadrul Parlamentului European;

5.  va încerca, inter alia, să faciliteze, prin Comisia sa pentru afaceri externe, ajungerea la un acord între parlamentele naţionale ale statelor membre în ceea ce priveşte sprijinul pe care acestea îl acordă iniţiativelor Uniunii Europene în domeniul politicii externe;

Relaţiile Parlamentului cu Înaltul Reprezentant/vicepreşedintele Comisiei

6.  insistă asupra respectării în totalitate a drepturilor Parlamentului European cu privire atât la numirea primului Înalt Reprezentant/vicepreşedinte al Comisiei, cât şi la orice altă numire interimară; subliniază că Înaltul Reprezentant/vicepreşedintele Comisiei răspunde direct şi pe deplin în faţa Parlamentului European;

7.  reafirmă că legitimitatea viitoarei funcţii de Înalt Reprezentant/vicepreşedinte al Comisiei este conferită în mod direct de către Parlamentul European şi că cele două mandate ale sale în cadrul Comisiei şi al Consiliului sunt inseparabile şi se exercită în armonie deplină; îl/o invită, prin urmare, pe acesta/aceasta să se bazeze pe practica actuală şi să se prezinte în mod regulat în faţa Parlamentului reunit în plen şi în faţa Comisiei pentru afaceri externe şi să participe la reuniuni pentru a purta consultări regulate, sistematice şi semnificative cu Parlamentul şi cu organele sale competente, precum şi să implice Parlamentul în procesul de luare a deciziilor pentru a spori astfel transparenţa şi responsabilitatea politicii externe a Uniunii;

8.  consideră că dezbaterea cu Înaltul Reprezentant/vicepreşedintele Comisiei privind principalele aspecte şi opţiunile fundamentale în domeniul PESC/PSAC pentru anul următor constituie o oportunitate ideală de a consulta Parlamentul la începutul fiecărui an şi că şase luni mai târziu ar trebui programată o dezbatere de evaluare pe aceeaşi temă;

9.  se aşteaptă ca Înaltul Reprezentant sau reprezentantul său să consolideze practica actuală a Preşedinţiei Uniunii de a prezenta Comisiei pentru afaceri externe un raport referitor la rezultatele reuniunilor lunare ale Consiliului Afacerilor Externe, în conformitate cu misiunea Înaltului Reprezentant de a conduce politica externă a Uniunii şi de a prezida Consiliul Afacerilor Externe [articolul 18 alineatele (2) şi (3) din Tratatul UE consolidat];

10. solicită reprezentantului Înaltului Reprezentant, care prezidează Comitetul Politic şi de Securitate (CPS), să prezinte în mod regulat Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului un raport privind problemele actuale discutate în cadrul reuniunilor CPS;

11. solicită ca reprezentanţii speciali ai Înaltului Reprezentant (în conformitate cu articolul 33 din Tratatul UE consolidat) să se prezinte înaintea Comisiei pentru afaceri externe şi a altor comisii relevante, dacă sunt invitaţi să facă acest lucru;

12. se aşteaptă ca instituirea Serviciului european pentru acţiune externă (SEAE) să ofere mai multă claritate în privinţa criteriilor de numire, a numirii şi a evaluării reprezentanţilor speciali ai UE, inclusiv a definirii şi a stabilirii scopului sarcinilor lor, a duratei mandatului acestora, precum şi a coordonării şi complementarităţii cu viitoarele delegaţii ale Uniunii;

Interacţiunile dintre Consiliu, Parlament şi Comisie în domeniul PESC

13. consideră că Parlamentul European ar trebui să adopte într-un mod mai sistematic poziţii cu privire la fiecare etapă succesivă a procesului decizional în domeniul PESC şi PSAC, inclusiv în legătură cu deciziile privind desfăşurarea, care trebuie luate într-un interval de timp foarte scurt (precum cele prevăzute cu privire la grupurile tactice de luptă ale UE), pentru a permite Consiliului să ia în considerare poziţia Parlamentului European, exprimată în cadrul poziţiilor şi acţiunilor comune, sporind astfel legitimitatea democratică a acestora;

14. subliniază necesitatea respectării Cartei drepturilor fundamentale privind toate aspectele legate de acţiunile externe ale Uniunii;

15. decide să plaseze respectarea principiilor prevăzute la articolele 2, 3 şi 21 din Tratatul UE şi aplicarea tuturor dispoziţiilor Cartei drepturilor fundamentale privind aspectele legate de PESC în fruntea cerinţelor sale; încredinţează comisiei sale competente sarcina de a supraveghea respectarea reală a celor menţionate anterior;

16. solicită actualizarea acordului interinstituţional dintre Parlament şi Consiliu, care defineşte relaţiile de lucru ale acestora în domeniul politicii externe, inclusiv schimburile de informaţii confidenţiale, în conformitate cu articolele 15 şi 295 din versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea UE şi cu articolul 36 din Tratatul UE consolidat;

17. subliniază că este necesar să se asigure responsabilitatea şi transparenţa democratică a activităţilor desfăşurate de Agenţia Europeană de Apărare (AEA), şi anume prin asigurarea unui schimb regulat de informaţii între directorul general al AEA şi Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului şi Subcomisia sa pentru securitate şi apărare şi dând preşedintelui subcomisiei posibilitatea de a se consulta cu consiliul director al AEA;

Parlamentul şi SEAE

18. subliniază necesitatea transparenţei şi a controlului democratic pe parcursul întregului proces şi reaminteşte de dreptul său de a fi consultat privind instituirea SEAE, în conformitate cu articolul 26 din Tratatul UE consolidat şi de a fi implicat pe deplin în activităţile premergătoare aferente; este de părere că SEAE ar trebui să aparţină din punct de vedere administrativ Comisiei şi face referire la raportul său în curs de elaborare cu privire la această chestiune;

19. îşi comunică intenţia de a invita preşedinţii delegaţiilor Uniunii Europene din ţările terţe să se prezinte în faţa Comisiei pentru afaceri externe;

Relaţiile Parlamentului cu parlamentele naţionale în domeniul PESC

20. salută dispoziţiile Tratatului de la Lisabona privind cooperarea mai strânsă între Parlamentul European şi parlamentele naţionale; subliniază necesitatea stabilirii unei colaborări mai strânse între comisiile relevante ale Parlamentului European şi parlamentele naţionale, plecând de la practica actuală a reuniunilor între preşedinţii comisiilor pentru afaceri externe, pentru apărare şi pentru afaceri europene din parlamentele naţionale şi Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului; face referire la raportul său în curs de elaborare cu privire la această chestiune;

Opinia Parlamentului cu privire la acordurile internaţionale în domeniul politicii externe

21. salută faptul că Parlamentul va avea mai multe drepturi de a emite avize cu privire la acordurile internaţionale şi, în special, la toate acordurile în cazul cărora procedura legislativă ordinară se aplică pentru scopuri interne; recomandă ca orice viitor acord care combină elemente specifice şi nespecifice pentru domeniul PESC să fie tratat în conformitate cu o bază juridică unică, care ar trebui să fie cea legată în mod direct de obiectul principal al acordului; observă că Parlamentul va avea dreptul de a fi consultat în toate celelalte cazuri, excepţie făcând situaţiile în care acordul respectiv se referă exclusiv la PESC;

Opinia Parlamentului cu privire la rolul Uniunii în cadrul organizaţiilor internaţionale

22. invită statele membre să îşi consulte partenerii din cadrul UE şi pe Înaltul Reprezentant/vicepreşedintele Comisiei, înainte de adoptarea unor decizii strategice în domeniul politicii externe, în special în cadrul organizaţiilor multilaterale, pentru ca poziţiile acestora faţă de deciziile strategice să fie coerente şi să nu afecteze convergenţa acţiunii externe a UE sau să submineze credibilitatea sa în calitate de actor global faţă de ţările terţe; reaminteşte, în această privinţă, că Tratatul de la Lisabona obligă statele membre să se consulte între ele şi să dea dovadă de solidaritate reciprocă;

23. invită toate statele membre ale UE care fac parte, de asemenea, din Consiliul de Securitate al ONU să îşi îmbunătăţească coordonarea în acest cadru pentru a spori eficacitatea acţiunii Uniunii pe plan mondial şi pentru a încerca, pe termen lung, să asigure Uniunii un loc în cadrul Consiliului de Securitate;

24. recomandă reexaminarea urgentă şi consolidarea poziţiei Uniunii în cadrul organizaţiilor internaţionale, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi după ce Uniunea va succede Comunităţilor Europene;

Finanţarea PESC în temeiul Tratatului de la Lisabona şi rolul Parlamentului

25. consideră că toate acţiunile externe ale Uniunii (inclusiv cele care ţin de competenţa viitoarei PSAC, cu excepţia tuturor cheltuielilor militare), ar trebui finanţate în viitor din bugetul comun al UE;

26. recomandă ca preşedinţii şi/sau raportorii comisiilor parlamentare responsabile de acţiunea externă să fie pe deplin implicaţi, din oficiu, în activităţile noului Comitet de conciliere prevăzut pentru noua procedură bugetară;

27. reaminteşte că Parlamentul European este responsabil de organizarea sa internă şi de coerenţa activităţilor sale; va menţine, prin urmare, metoda, a cărei eficienţă a fost deja dovedită, de înfiinţare şi de funcţionare a subcomisiilor aflate sub egida Comisiei pentru afaceri externe;

28. face referire la raportul său în curs de elaborare cu privire la această chestiune.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

7

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Monika Beňová, André Brie, Colm Burke, Philip Claeys, Véronique De Keyser, Hanna Foltyn-Kubicka, Georgios Georgiou, Bronisław Geremek, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Alfred Gomolka, Klaus Hänsch, Anna Ibrisagic, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Maria Eleni Koppa, Helmut Kuhne, Willy Meyer Pleite, Francisco José Millán Mon, Philippe Morillon, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Baroness Nicholson of Winterbourne, Alojz Peterle, Tobias Pflüger, João de Deus Pinheiro, Samuli Pohjamo, Raül Romeva i Rueda, Libor Rouček, Christian Rovsing, Katrin Saks, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, István Szent-Iványi, Inese Vaidere, Ari Vatanen, Jan Marinus Wiersma, Luis Yañez-Barnuevo García, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Giulietto Chiesa, Alexandra Dobolyi, Árpád Duka-Zólyomi, Martí Grau i Segú, Evgeni Kirilov, Jaromír Kohlíček, Miloš Koterec, Jo Leinen, Doris Pack, Rihards Pīks, Adrian Severin, Jean Spautz, Karl von Wogau


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (28.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului în temeiul Tratatului de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportoare pentru aviz: Danutė Budreikaitė

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   salută faptul că articolul 208 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că „Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii şi politicile statelor membre se completează şi se susţin reciproc”, spre deosebire de dispoziţiile actualului articol 177 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, care se referă la „Politica Comunităţii în domeniul cooperării pentru dezvoltare, care este complementară politicilor statelor membre [...]”; subliniază faptul că Uniunea beneficiază astfel de o putere sporită de iniţiativă în ceea ce priveşte elaborarea politicilor, care ar trebui să determine o mai bună coordonare a donatorilor şi o mai bună diviziune a muncii, precum şi creşterea eficienţei asistenţei, dar care implică, în acelaşi timp, responsabilităţi mai mari pentru instituţiile Uniunii, inclusiv pentru Parlament;

2.   salută faptul că articolul 208 alineatul (1) din TFUE susţine fără echivoc că „Obiectivul principal al politicii Uniunii în acest domeniu îl reprezintă reducerea şi, în cele din urmă, eradicarea sărăciei”; insistă asupra faptului că acest obiectiv principal trebuie să fie plasat în contextul îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM); reaminteşte faptul că toate politicile care au un impact asupra ţărilor în curs de dezvoltare ar trebui să ţină seama de acest obiectiv de dezvoltare, precum şi faptul că Parlamentul va avea un rol foarte important în monitorizarea punerii în aplicare a acestui obiectiv al Tratatului;

3.   salută faptul că articolul 214 din TFUE recunoaşte ajutorul umanitar drept o politică de sine stătătoare a Uniunii, care trebuie să fie în conformitate cu principiile dreptului internaţional şi cu principiile imparţialităţii, neutralităţii şi nediscriminării; consideră că titlul III, capitolele 1 (Cooperarea pentru dezvoltare) şi 3 (Ajutorul umanitar) oferă un temei juridic clar pentru asistenţa în domeniul dezvoltării şi al ajutorului umanitar şi reflectă integritatea acestor politici în calitate de competenţe ale Uniunii, aflate în sfera de aplicare a procedurii legislative ordinare (codecizia);

4.   insistă asupra faptului că limitarea numărului comisarilor începând cu 1 noiembrie 2014 [articolul 17 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană (astfel cum este modificat de Tratatul de la Lisabona)] nu ar trebui să conducă la suprimarea funcţiei de Comisar pentru dezvoltare şi ajutor umanitar, care trebui să fie, în continuare, responsabil pentru politica de dezvoltare a Uniunii, precum şi pentru direcţia generală şi serviciile responsabile cu elaborarea politicilor, acordarea de consultanţă privind politicile şi gestionarea politicilor UE în materie de cooperare pentru dezvoltare, cooperând, în acelaşi timp, îndeaproape, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate pentru a asigura consecvenţa în domeniul acţiunii externe, în conformitate cu articolul 208 alineatul (1) din TFUE, care prevede că „Uniunea ţine seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta ţările în curs de dezvoltare”;

5.   subliniază faptul că, în cadrul UE, dezvoltarea trebuie să beneficieze de o susţinere mai fermă, care să fie consolidată printr-o structură administrativă responsabilă pentru această politică şi pentru punerea ei în aplicare; insistă asupra faptului că politica de dezvoltare ar trebui gestionată de către Comisarul pentru dezvoltare şi ajutor umanitar cu mai multă fermitate decât se întâmplă în prezent;

6.   subliniază faptul că înfiinţarea unui Serviciu european pentru acţiunea externă (SEAE) va ajuta Comisia să accelereze în continuare procesul de reformă şi simplificare a direcţiilor generale responsabile pentru acţiunea externă; insistă asupra faptului că Parlamentul trebuie să fie implicat pe deplin în luarea deciziilor privind structura SEAE; insistă asupra faptului că acest nou serviciu trebuie să fie pe deplin responsabil în faţa Parlamentului; subliniază totuşi faptul că Comisarul pentru dezvoltare şi ajutor umanitar trebuie să fie responsabil atât pentru politica de cooperare pentru dezvoltare, cât şi pentru punerea în aplicare a acestei politici;

7.   insistă asupra faptului că, pentru a asigura coerenţa politicii în serviciul dezvoltării, este în continuare nevoie, la nivel administrativ, de o direcţie generală specifică pentru dezvoltare, responsabilă cu elaborarea politicilor, acordarea de consultanţă privind politicile şi gestionarea politicilor UE în materie de cooperare pentru dezvoltare;

8.   subliniază faptul că ar trebui să se pună capăt practicii actuale a separării activităţilor de elaborare, programare şi punere în aplicare a politicilor în materie de cooperare pentru dezvoltare, pentru a spori, astfel, eficienţa cooperării pentru dezvoltare a UE;

9.   insistă asupra necesităţii de a asigura consecvenţa şi integrarea programării în domeniul dezvoltării şi al ajutorului umanitar în cazul ţărilor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP), din Asia şi din America Latină;

10. invită Comisia să rectifice actualele inconsecvenţe în ceea ce priveşte structura şi competenţele direcţiilor sale generale, atât la nivelul politicilor, cât şi al bugetului; solicită ca Direcţiei Generale Dezvoltare să i se atribuie competenţele pentru întreaga sferă a cooperării pentru dezvoltare a UE, inclusiv pentru cooperarea cu ţările în curs de dezvoltare care nu fac parte din grupul ACP, iar EuropeAid să fie integrată în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare;

11. salută cerinţa referitoare la aprobarea Parlamentului (avizul conform) pentru încheierea acordurilor internaţionale în domenii în care se aplică fie procedura legislativă ordinară, fie procedura legislativă specială (caz în care este necesară aprobarea Parlamentului) [articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v) din TFUE]; subliniază faptul că această dispoziţie va spori transparenţa şi va întări controlul democratic exercitat de Parlament asupra tuturor aspectelor care privesc politica de cooperare pentru dezvoltare a UE;

12. constată că Tratatul de la Lisabona menţine procedura de codecizie (procedura legislativă ordinară) în domeniul politicii de cooperare pentru dezvoltare; subliniază că acest demers trebuie să aibă drept efect faptul că Parlamentul beneficiază şi se foloseşte pe deplin de dreptul de a exercita un control democratic asupra tuturor aspectelor politicii de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii

13. salută introducerea, prin intermediul articolului 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (astfel cum este modificat de Tratatul de la Lisabona), a controlului exercitat de parlamentele naţionale asupra respectării principiului subsidiarităţii; consideră că o mai mare implicare a parlamentelor naţionale în domeniul politicii de cooperare pentru dezvoltare a UE va consolida complementaritatea între acţiunile Uniunii şi cele ale statelor membre şi va sensibiliza publicul în legătură cu activităţile Uniunii în acest domeniu; subliniază faptul că este necesar ca Parlamentul European şi parlamentele naţionale să se pregătească în mod cât mai eficient în acest scop.

14. salută faptul că Tratatul de la Lisabona introduce prevederi obligatorii privind protecţia drepturilor copilului în cadrul obiectivelor interne şi externe ale UE;

15. salută eliminarea, de către Tratatul de la Lisabona, a articolului 179 alineatul (3) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, care exclude Fondul European de Dezvoltare (FED) din domeniul de aplicare al tratatului susmenţionat; constată că acest fapt face posibilă includerea FED în bugetul Uniunii, fără a fi necesară revizuirea TCE; invită Consiliul şi Comisia să includă FED în bugetul UE la revizuirea la jumătatea perioadei 2008-2009, ceea ce va conferi o legitimitate democratică sporită unei componente importante a politicii de dezvoltare a UE şi a bugetului acesteia;

16. subliniază faptul că Uniunea nu-şi va putea îndeplini obiectivele în materie de dezvoltare, iar valorile UE, astfel cum sunt definite în Tratatul de la Lisabona, nu vor putea fi transpuse în practică decât în cazul în care se acordă o importanţă primordială coerenţei politicii de dezvoltare;

17. salută perspectiva unei arhitecturi instituţionale mai eficiente la nivelul UE pentru a coordona politicile în materie de relaţii externe ale Europei, dar avertizează că, pentru a fi cu adevărat eficientă, politica de dezvoltare trebuie să se bazeze pe un parteneriat cu ţările beneficiare şi pe însuşirea de către acestea a politicii de dezvoltare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

0

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Margrete Auken, Alessandro Battilocchio, Thijs Berman, Danutė Budreikaitė, Marie-Arlette Carlotti, Corina Creţu, Beniamino Donnici, Fernando Fernández Martín, Juan Fraile Cantón, Alain Hutchinson, Filip Kaczmarek, Glenys Kinnock, Maria Martens, Gay Mitchell, Luisa Morgantini, Horst Posdorf, José Ribeiro e Castro, Frithjof Schmidt, Jürgen Schröder, Feleknas Uca, Anna Záborská, Jan Zahradil

Membri supleanţi prezenţi la votul final

John Bowis, Ana Maria Gomes, Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Mihaela Popa, Renate Weber, Gabriele Zimmer


AVIZ al Comisiei pentru comerŢ internaŢional (27.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): Georgios Papastamkos

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru comerţ internaţional recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   consideră că modificările introduse de Tratatul de la Lisabona în domeniul politicii comerciale comune (PCC) contribuie în general la creşterea nivelului de legitimitate democratică şi de eficienţă al acesteia; în această privinţă, subliniază extinderea domeniului de aplicare al politicii comerciale comune, recunoaşterea expresă a tuturor domeniile acoperite de politica comercială comună şi care intră exclusiv sub incidenţa acesteia şi, în special, rolul şi competenţele consolidate ale Parlamentului;

2.   subliniază cerinţa explicită ca politica comercială comună să servească principiilor şi obiectivelor acţiunii externe a Uniunii, şi anume, printre altele, protejarea valorilor şi intereselor sale fundamentale, sprijinirea democraţiei şi a statului de drept, precum şi promovarea dezvoltării durabile şi a bunei guvernanţe globale; subliniază necesitatea de a garanta consecvenţa şi susţinerea reciprocă a diverselor aspecte ale acţiunii externe a UE; continuă totuşi să considere necesară o politică comercială de sine stătătoare, care să reflecte pe deplin importanţa intereselor comerciale ale Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi bunăstare; avertizează că PCC nu poate fi considerată drept bază de negociere în vederea impunerii altor obiective politice;

3.   susţine cu fermitate promovarea efectivă a aspectelor necomerciale, cum ar fi respectarea normelor sociale şi de mediu, precum şi a celor privind siguranţa alimentară, în cadrul punerii în aplicare a PCC la nivel bilateral, interregional şi multilateral;

Viitoarele relaţii cu Comisia Europeană

4.   subliniază faptul că, în ceea ce priveşte negocierea şi încheierea acordurilor internaţionale în cadrul politicii comerciale comune, Comisia va avea obligaţia juridică de a informa Parlamentul cu privire la progresele înregistrate în procesele de negociere în acelaşi mod ca şi comitetul special desemnat de Consiliu, menţionat la articolul 207 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene; solicită ca Parlamentul să fie informat în aceeaşi măsură şi în acelaşi timp cu comitetul Consiliului, aşa cum se prevede la articolul respectiv;

5.   regretă dezechilibrul existent, în ceea ce priveşte rolul şi competenţele Parlamentului, între competenţele sale interne şi cele externe în domenii ale politicii comerciale comune; consideră inacceptabil faptul că Tratatul de la Lisabona nu conferă Parlamentului dreptul de a aproba mandatul de negociere a unui acord comercial al Comisiei;

6.   consideră, cu toate acestea, că Parlamentul are dreptul să instituie condiţii prealabile pentru a-şi da acordul, care va fi necesar pentru încheierea tuturor acordurilor comerciale; subliniază, prin urmare, necesitatea consolidării Acordului-cadru privind relaţiile dintre Parlament şi Comisie, în special a punctului 19;

7.   solicită includerea într-un astfel de acord-cadru reînnoit a unor puncte specifice care să invite Comisia:

a.    să reacţioneze la condiţiile prealabile pe care Parlamentul le poate institui pentru a-şi da acordul pentru încheierea unui acord comercial înainte de începerea efectivă a negocierilor;

b.   să furnizeze Parlamentului toate informaţiile necesare privind PCC şi negocierea acordurilor comerciale sau a componentelor comerciale ale unui acord, inclusiv toate propunerile sau proiectele de propuneri pentru mandatele de negociere şi/sau directivele, într-un interval de timp rezonabil, pentru ca Parlamentul să poată să-şi exprime punctul de vedere, iar Comisia să ţină seama în mod adecvat de acesta;

c.    în ceea ce priveşte transparenţa operaţiunilor comitetului de la articolul 207 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, să pună toate documentele disponibile la dispoziţia comisiei parlamentare competente;

d.   să includă o delegaţie cu statut de observator din partea Parlamentului în cadrul tuturor negocierilor privind acordurile comerciale sau componentele comerciale ale oricărui alt acord internaţional;

Viitoarele relaţii cu Consiliul

8.   subliniază că, în conformitate cu articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Parlamentul şi Consiliul vor fi colegislatori în condiţii de egalitate în ceea ce priveşte stabilirea cadrului de punere în aplicare a politicii comerciale comune (PCC), care poate să includă atât aspectele politice, cât şi aspectele tehnice ale PCC;

9.   consideră că formularea „măsurile care definesc cadrul în care este pusă în aplicare politica comercială comună” de la articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene presupune faptul că elementele esenţiale ale PCC vor fi incluse în actele legislative adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare şi că elementele neesenţiale ale acestor acte pot fi modificate sau completate de Comisie sub forma unor „acte delegate”, în cazul în care se menţionează acest lucru în actul legislativ de bază, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

10. observă că în privinţa „actelor delegate”, Parlamentul va avea competenţe considerabile, ajungând până la dreptul de a obiecta împotriva intrării în vigoare a actului delegat în cauză, dacă actul de bază adoptat prin codecizie prevede acest lucru;

11. consideră că, pentru punerea în aplicare a actelor legislative în cadrul PCC, condiţiile uniforme cer ca actele legislative să confere competenţe de execuţie Comisiei pentru a adopta „acte de punere în aplicare” în conformitate cu articolul 291 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene; îndeamnă, prin urmare, Comisia să propună, cât mai curând posibil, un regulament de stabilire a normelor şi principiilor generale privind actele de punere în aplicare, inclusiv mecanismele de control al acestor competenţe de statele membre, şi îndeamnă Parlamentul European şi Consiliul să adopte acest regulament cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a tratatului;

12. subliniază că acest regulament ar trebui să solicite Comisiei să se abţină de la a aduce modificări substanţiale actelor legislative de bază sau de la a adăuga detalii care influenţează voinţa politică exprimată în actele legislative de bază, atunci când se adoptă legislaţie de punere în aplicare privind PCC;

13. invită Consiliul European, Consiliul şi Comisia să aibă în vedere negocierea unui nou acord interinstituţional cu Parlamentul, care să-i ofere acestuia o definiţie concretă a implicării sale în fiecare etapă a procesului de încheiere a unui acord internaţional;

14. solicită Consiliului să invite reprezentanţii Parlamentului să participe la toate reuniunile COREPER II care abordează chestiuni care intră sub incidenţa procedurii legislative ordinare;

Viitoarele relaţii cu vicepreşedintele Comisiei Europene / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate – acţiune externă

15. îndeamnă viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate să analizeze împreună cu Parlamentul metodele adecvate de informare şi consultare deplină a Parlamentului cu privire la acţiunea externă a Uniunii; în acest scop, ar trebui să devină practici obişnuite reuniunile comune periodice între grupul comisarilor responsabili de relaţiile externe (prezidat de vicepreşedinte/Înaltul Reprezentant) şi delegaţiile comisiilor parlamentare competente, precum şi reuniunile comune periodice între grupurile de lucru ale Consiliului, COREPER, Comitetul politic şi de securitate (CPS), comitetul de la articolul 207, Comisia Europeană şi raportorii şi delegaţiile Parlamentului;

16. solicită instituirea unei proceduri de audiere ad-hoc pentru numirea vicepreşedintelui /Înaltului Reprezentant, cu colaborarea Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru comerţ internaţional şi Comisiei pentru dezvoltare;

Viitoarele relaţii cu parlamentele naţionale ale statelor membre ale UE

17. consideră că este esenţial ca în cadrul colegiului comisarilor să existe în continuare un singur comisar având ca unică responsabilitate politica comercială, pentru a ţine pe deplin seama de importanţa PCC;

18. constată că toate aspectele care intră sub incidenţa PCC (partea V titlul II din TFUE) vor intra în competenţa exclusivă a Uniunii, inclusiv comerţul cu bunuri, servicii, aspectele comerciale ale proprietăţii intelectuale şi investiţiile străine directe, ceea ce înseamnă că acestea vor fi „acorduri ale Uniunii” şi că nu vor mai exista acorduri comerciale mixte încheiate atât de Uniune, cât şi de statele membre;

19. prin urmare, intenţionează să iniţieze un dialog structurat cu parlamentele naţionale ale statelor membre pentru a garanta împreună legitimitatea democratică a PCC a Uniunii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Kader Arif, Françoise Castex, Christofer Fjellner, Glyn Ford, Béla Glattfelder, Ignasi Guardans Cambó, Jacky Hénin, Marusya Ivanova Lyubcheva, Erika Mann, Helmuth Markov, David Martin, Georgios Papastamkos, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Daniel Varela Suanzes-Carpegna, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Jean-Pierre Audy, Albert Deß, Eugenijus Maldeikis, Javier Moreno Sánchez, Salvador Domingo Sanz Palacio, Frithjof Schmidt, Zbigniew Zaleski

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Emanuel Jardim Fernandes


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare (*) (4.6.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportoare pentru aviz: Pervenche Berès

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice şi monetare recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că recunoaşterea Băncii Centrale Europene (BCE) drept instituţie europeană, ceea ce nu afectează independenţa acesteia în procesul de efectuare a operaţiunilor de politică monetară, sporeşte responsabilitatea Parlamentului European şi în special a comisiei competente pentru afaceri economice şi monetare, în calitate de instituţie în faţa căreia BCE răspunde pentru deciziile sale în materie de politică monetară; consideră că, în acelaşi timp, rolul Parlamentului European în desemnarea membrilor Comitetului executiv al BCE ar trebui consolidat; consideră că rolul BCE în lupta împotriva acţiunilor de natură să afecteze interesele financiare ale Uniunii Europene va trebui să conducă la o cooperare strânsă între comisiile Parlamentului;

2.  salută noul rol consultativ pe care îl va avea în temeiul articolului 40 alineatul (2) din Statutul BCE în ceea ce priveşte modificarea compoziţiei Consiliului Guvernatorilor BCE;

3.  ia act de recunoaşterea oficială a Eurogrup şi de rolul său dominant în definirea politicii economice din zona euro; prin urmare, consideră că este necesar să se dezvolte practica schimburilor iniţiată de comisia competentă pentru afaceri economice şi monetare; solicită ca Eurogrup şi Comisia să explice efectul pe care îl va avea această evoluţie în termeni de resurse şi de evaluare; consideră că implicaţiile bugetare ale recunoaşterii Eurogrup trebuie analizate de autoritatea bugetară;

4.  consideră că instituirea unui temei juridic care să permită adoptarea orientărilor generale de politică economică pentru zona euro, la articolul 136 din viitorul Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), precum şi a unor măsuri de consolidare a coordonării şi supravegherii disciplinei bugetare a statelor membre, trebuie să determine Comisia să utilizeze fără întârziere acest nou temei juridic pentru a adopta o iniţiativă prin care Parlamentul European să fie implicat pe deplin în definirea procedurii şi în punerea sa în aplicare;

5.  consideră că posibilitatea poziţiilor comune, precum şi a unei reprezentări unificate a zonei euro în cadrul instituţiilor financiare internaţionale ar trebui să fie puse în aplicare fără întârziere şi să determine, de asemenea, asocierea în cadrul acestui tip de reprezentare a membrilor comisiei competente pentru afaceri economice şi monetare care provin din state membre reprezentate în cadrul Eurogroup;

6.  solicită Comisiei să prezinte un regulament care să permită Parlamentului European şi Consiliului să decidă cu privire la măsurile referitoare la procedura de supraveghere multilaterală, în conformitate cu articolul 121 alineatul (6) din TFUE;

7.  ia act, pe de o parte, de consolidarea rolului Comisiei în temeiul TFUE, care va putea să adreseze în mod direct avize statelor membre care nu respectă orientările generale de politică economică sau care periclitează buna funcţionare a Uniunii economice şi monetare, precum şi, pe de altă parte, de introducerea procedurii legislative ordinare în cadrul adoptării normelor detaliate privind procedura de supraveghere multilaterală, ceea ce ar trebui să conducă la consolidarea coordonării economice;

8.  salută modificările aduse articolului 16 din Tratatul CE, care va deveni articolul 14 din TFUE, privind serviciile de interes economic general, şi în special temeiul juridic care permite definirea principiilor şi condiţiilor care reglementează furnizarea acestor servicii, precum şi adoptarea unui Protocol privind serviciile de interes general; salută, de asemenea, introducerea procedurii legislative ordinare care permite Parlamentului şi Consiliului să stabilească principii şi condiţii pentru furnizarea acestor servicii;

9.  salută consolidarea rolului parlamentelor naţionale în ceea ce priveşte controlul principiului subsidiarităţii în cadrul procedurii legislative ordinare; se angajează totuşi, în lipsa unei consultări specifice a parlamentelor naţionale, să le asocieze pe acestea, anual, la propriile dezbateri privind orientările generale de politică economică;

10. constată că actele delegate prevăzute la articolul 290 din TFUE sunt adaptate la legislaţia financiară; salută faptul că delegarea de atribuţii Comisiei este mai clar definită în ceea ce priveşte domeniul de aplicare şi durata; insistă, cu toate acestea, asupra particularităţilor procedurii Lamfalussy, mai ales în materie de circulaţie a informaţiilor între diferite instituţii şi de transparenţă a Comisiei în elaborarea măsurilor legislative, precum şi asupra necesităţii de a păstra cel puţin aceste particularităţi sau chiar de a le dezvolta în continuare pentru a spori transparenţa, a îmbunătăţi cooperarea între instituţii şi a ameliora supravegherea la nivel UE;

11. solicită Comisiei să clarifice interpretarea pe care intenţionează să o dea Declaraţiei privind articolul 290 din TFUE, legată de consultarea experţilor în domeniul serviciilor financiare şi cum intenţionează să aplice această interpretare, depăşind cadrul scrisorii de dispoziţii privind actele delegate prevăzute de TFUE;

12. invită Comisia să folosească, pe cât posibil, articolul 290 din TFUE pentru a încuraja utilizarea regulamentului privind serviciile financiare;

13. invită Comisia să utilizeze fără întârziere noul articol 197 din TFUE pentru introduce măsuri privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi al supravegherii pieţelor serviciilor financiare;

14. invită Consiliul să analizeze, împreună cu Parlamentul European, modul în care ar trebui aplicate dispoziţiile articolului 127 alineatul (6) din TFUE, care îi permit să încredinţeze BCE sarcini speciale „privind controlul prudenţial al instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare, cu excepţia societăţilor de asigurări.”

15. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la adăugarea, la articolul 57 din Tratatul CE, care va deveni ulterior articolul 64 din TFUE, a unei proceduri prin care statele membre decid în unanimitate cu privire la adoptarea de restricţii în calea liberei circulaţii a capitalurilor având ca destinaţie sau provenind din ţări terţe, dacă aceste restricţii sunt în contradicţie cu stadiul de liberalizare a pieţei; consideră că această nouă condiţie va împiedica, în realitate, iniţiativele UE în domeniul pieţelor financiare, care s-ar putea dovedi esenţiale pentru protejarea stabilităţii financiare europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

0

3

Membri titulari prezenţi la votul final

Mariela Velichkova Baeva, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Sharon Bowles, Manuel António dos Santos, Jonathan Evans, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Donata Gottardi, Benoît Hamon, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Othmar Karas, Piia-Noora Kauppi, Wolf Klinz, Christoph Konrad, Guntars Krasts, Andrea Losco, Astrid Lulling, Florencio Luque Aguilar, John Purvis, Alexander Radwan, Bernhard Rapkay, Dariusz Rosati, Eoin Ryan, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Peter Skinner, Margarita Starkevičiūtė, Ivo Strejček, Ieke van den Burg

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Daniel Dăianu, Mia De Vits, Harald Ettl, Vladimír Maňka, Margaritis Schinas

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Tobias Pflüger


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale (*) (29.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): Jan Andersson

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, în vederea pregătirii unui raport privind eventualul nou rol şi eventualele noi responsabilităţi ale Parlamentului European care decurg din punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, Comisia pentru afaceri constituţionale a solicitat tuturor comisiilor parlamentare să răspundă la două întrebări incluse într-un document de lucru pregătit de respectiva comisie;

B.  întrucât preşedintele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a solicitat grupurilor politice să formuleze observaţii privind aceste două întrebări şi a utilizat contribuţiile oferite de secretariatul comisiei sale,

1.  subliniază, în ceea ce priveşte întrebarea privind priorităţile politice ale Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale în utilizarea responsabilităţilor democratice sporite ale Parlamentului prevăzute în Tratatul de la Lisabona, că acesta din urmă aduce, după cum se arată în documentul său de lucru din 9 aprilie 2008 privind modificările introduse de Tratatul de la Lisabona care prezintă interes pentru comisia EMPL, un număr relativ limitat de schimbări care afectează puterile acestei comisii, conferite în conformitate cu anexa VI a Regulamentului de procedură;

2.  consideră, prin urmare, că utilizarea responsabilităţilor democratice sporite care îi revin Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona nu va avea decât un efect minor asupra situaţiei actuale în ceea ce priveşte atât competenţele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, cât şi gestionarea dosarelor de către aceasta;

3.  subliniază că Tratatul de la Lisabona prevede continuarea progresului către o Europă socială şi consolidarea legislaţiei sociale pe baza caracterului obligatoriu al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi a unei definiţii mai sistematice, în articolele 2 şi 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat, a valorilor care stau la baza acţiunilor şi principalelor obiective ale Uniunii Europene;

4.  evidenţiază, în plus, importanţa clauzei orizontale sociale din articolul 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat, care va deveni un principiu general în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene;

5.  salută, în special, articolul 16 din Tratatul CE, astfel cum a fost modificat, şi Protocolul privind serviciile de interes general la Tratatul de la Lisabona, care oferă o bază legală clară pentru stabilirea responsabilităţilor statelor membre în ceea ce priveşte furnizarea de servicii publice universale, accesibile şi de înaltă calitate cetăţenilor;

6.  salută faptul că legislaţia de interzicere a discriminării va intra sub incidenţa procedurii de codecizie;

7.  subliniază faptul că, în ceea ce priveşte modul în care Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale intenţionează să gestioneze tranziţia de la consultare la codecizie în cadrul procedurilor legislative, precum şi alte schimbări procedurale, se află în prezent în curs de examinare doar trei propuneri legislative care vor fi afectate de modificările introduse de Tratatul de la Lisabona; indică faptul că toate aceste trei propuneri privesc coordonarea sistemelor de securitate socială şi se bazează pe articolele 42 şi 308 din Tratatul CE:

- propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de protecţie socială (COM(2006)0016 – C6 0037/2006 – 2006/0006(COD)),

- propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi de stabilire a conţinutului Anexei XI (COM(2006)0007 – C6 0029/2006 – 2006/0008(COD)), precum şi

- propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (COM(2007)0376 – C6 0204/2007 – 2007/0129(COD));

subliniază că propunerile menţionate, a doua şi a treia, urmează să fie reunite şi adoptate sub forma unui singur act legislativ;

8.  relevă că singura modificare introdusă de Tratatul de la Lisabona în ceea ce priveşte cele trei propuneri legislative menţionate este aceea că, pentru adoptarea lor, votul în Consiliu se va face cu majoritate calificată şi nu cu unanimitate, cu respectarea procedurii prevăzute la articolul 42 din Tratatul CE astfel cum a fost modificat.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

29.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

2

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Jan Andersson, Edit Bauer, Philip Bushill-Matthews, Alejandro Cercas, Derek Roland Clark, Luigi Cocilovo, Jean Louis Cottigny, Jan Cremers, Harald Ettl, Richard Falbr, Roger Helmer, Stephen Hughes, Jan Jerzy Kułakowski, Jean Lambert, Bernard Lehideux, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Maria Matsouka, Elisabeth Morin, Juan Andrés Naranjo Escobar, Csaba Őry, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Pier Antonio Panzeri, Rovana Plumb, Jacek Protasiewicz, Bilyana Ilieva Raeva, José Albino Silva Peneda, Jean Spautz, Gabriele Stauner, Ewa Tomaszewska, Anne Van Lancker, Gabriele Zimmer

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Françoise Castex, Gabriela Creţu, Sepp Kusstatscher, Roberto Musacchio, Ria Oomen-Ruijten, Csaba Sógor, Tatjana Ždanoka


aviz al Comisiei pentru mediu, sănătate publică Şi siguranŢă alimentară (3.6.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): David Martin

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  salută faptul că s-a acordat o asemenea importanţă mediului în toate politicile comunitare în cadrul Tratatului de la Lisabona, inclusiv referirea explicită la promovarea măsurilor la nivel internaţional pentru soluţionarea problemelor de mediu şi în special pentru combaterea schimbărilor climatice şi a încălzirii globale;

2.  subliniază importanţa continuării rolului de lider al Parlamentului European şi al Uniunii Europene în toate politicile care vizează combaterea schimbărilor climatice;

3.  subliniază, prin urmare, că adoptarea de către Parlamentul European, cât de curând posibil, a poziţiei sale cu privire la pachetul de măsuri propus privind schimbările climatice, prezentat de Comisie la începutul acestui an, reprezintă o prioritate;

4.  ia act cu satisfacţie de faptul că competenţele Uniunii Europene în domeniul sănătăţii publice s-au lărgit considerabil, prin referiri la serviciile de sănătate în regiunile transfrontaliere, prin măsuri de protecţie a sănătăţii publice în ceea ce priveşte consumul de tutun şi abuzul de alcool şi monitorizarea, alerta rapidă şi combaterea ameninţărilor transfrontaliere grave la adresa sănătăţii, în afara armonizării legislaţiilor şi a normelor, precum şi prin măsuri privind medicamentele şi echipamentele medicale; salută referirile specifice la iniţiativele privind stabilirea de orientări şi indicatori, organizarea schimburilor de bune practici şi pregătirea elementelor necesare pentru monitorizarea şi evaluarea periodică, în legătură cu care Parlamentul European trebuie să primească informaţii complete; salută faptul că politicile în domeniul sănătăţii publice pot fi, fără îndoială, derulate mult mai eficient în temeiul noului tratat;

5.  subliniază că, ţinând seama de accentul tot mai mare pus pe serviciile de sănătate, pe epidemiile transfrontaliere şi pe schimbările climatice, aceste chestiuni ar trebui, atunci când este posibil, luate în considerare în toate aspectele politicii UE, în special în acordurile comerciale internaţionale;

6.  salută faptul că Tratatul adaugă un nou titlu privind energia (Titlul XXI), printre ale cărui obiective se numără promovarea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabile, având în vedere necesitatea de a conserva şi a îmbunătăţi mediul;

7.  salută, de asemenea, consolidarea competenţelor Uniunii Europene în domeniul protecţiei civile în asigurarea de asistenţă ad-hoc şi ajutor în caz de catastrofe ţărilor terţe, în cadrul politicii UE privind ajutorul umanitar, sprijinirea şi completarea acţiunilor statelor membre, precum şi aplicarea clauzei de solidaritate în cazul producerii unei catastrofe naturale sau provocate de om;

8.  subliniază faptul că clarificarea competenţelor Uniunii în domeniul politicii de mediu, sănătatea publică şi protecţia consumatorului oferă beneficii evidente cetăţenilor europeni, având în vedere că promovează dezvoltarea durabilă în cadrul Uniunii, politicile referitoare la sănătate şi protecţia mediului;

9.  ţinând seama de caracterul din ce în ce mai internaţional al politicii pe care o desfăşoară, Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară invită Parlamentul şi Comisia să faciliteze stabilirea unei relaţii directe, care să constea într-o consultare regulată între Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună şi comisie.

10. consideră că Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară dispune de un sistem eficient pentru a garanta că Parlamentul îndeplineşte şi se foloseşte pe deplin de rolul care i-a fost conferit în conformitate cu noile prevederi privind controlul în materie de comitologie, şi subliniază provocarea cu care comisia se confruntă în ceea ce priveşte păstrarea unui echilibru între volumul de muncă care rezultă din programul său de lucru legislativ normal şi aceste noi sarcini de control;

11. salută consolidarea rolului parlamentelor naţionale în cadrul procesului legislativ prin introducerea unei noi obligaţii privind controlul asupra tuturor propunerilor legislative, cu excepţia cazurilor în care principul subsidiarităţii nu se aplică; constată că este prea devreme pentru a spune în ce mod această nouă prevedere privind controlul va afecta, în practică, activitatea comisiei şi a Parlamentului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

49

2

3

Membri titulari prezenţi la votul final

Georgs Andrejevs, Margrete Auken, Liam Aylward, Pilar Ayuso, Irena Belohorská, Johannes Blokland, John Bowis, Frieda Brepoels, Martin Callanan, Dorette Corbey, Magor Imre Csibi, Chris Davies, Avril Doyle, Edite Estrela, Karl-Heinz Florenz, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Satu Hassi, Gyula Hegyi, Marie Anne Isler Béguin, Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Peter Liese, Jules Maaten, Roberto Musacchio, Riitta Myller, Péter Olajos, Miroslav Ouzký, Vladko Todorov Panayotov, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Dagmar Roth-Behrendt, Guido Sacconi, Carl Schlyter, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Kathy Sinnott, Bogusław Sonik, María Sornosa Martínez, Antonios Trakatellis, Anja Weisgerber, Åsa Westlund, Anders Wijkman, Glenis Willmott

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Inés Ayala Sender, Iles Braghetto, Bairbre de Brún, Genowefa Grabowska, Rebecca Harms, Jutta Haug, Henrik Lax, Johannes Lebech, Alojz Peterle


AVIZ al Comisiei pentru piaţa internă Şi protecŢia consumatorilor (*) (3.6.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportoare pentru aviz: Evelyne Gebhardt

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, procedura de codecizie, redenumită "procedura legislativă ordinară", continue să fie aplicabilă politicilor din domeniile pieţei interne, protecţiei consumatorilor şi uniunii vamale; constată că prin introducerea acelei proceduri în mai multe dispoziţii, rolul şi importanţa Parlamentului European au căpătat o amploare sporită;

2.  susţine pe deplin Tratatul de la Lisabona şi ia act, în special, de următoarele aspecte:

- obiectivul înfiinţării unei pieţe interne corelată cu elemente orizontale, precum dezvoltarea durabilă, o „economie de piaţă socială foarte concurenţială vizând ocuparea deplină a forţei de muncă şi progresul social” şi protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

- protocolul privind piaţa internă şi concurenţa şi confirmă în acest context că, chiar dacă politica în materie de concurenţă este un instrument al funcţionării pieţei interne, aceasta nu este, însă, un scop în sine;

- faptul că piaţa internă, coeziunea economică, socială şi teritorială, protecţia consumatorilor şi obiectivele comune de securitate în materie de sănătate publică se regăsesc pe lista principalelor domenii de activitate de aceeaşi importanţă, în care Uniunea îşi împarte competenţa cu statele membre;

- îndemnul adresat statelor membre de a depune eforturi în vederea liberalizării pe scară largă a serviciilor, în măsura în care situaţia lor economică generală şi sectoarele economice în cauză o permit,

- competenţa legislativă a Parlamentului European şi a Consiliului în privinţa serviciilor de interes economic general, având în vedere în special importanţa acestora în promovarea coeziunii teritoriale şi sociale; atrage atenţia asupra puterii discreţionare de decizie acordată autorităţilor naţionale, regionale şi locale prin protocolul privind serviciile de interes general;

- consolidarea şi definirea mai precisă a principiului subsidiarităţii şi includerea parlamentelor naţionale în procesul legislativ, aşa cum este stipulat în Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii şi în Protocolul privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană;

3.  subliniază, de asemenea, importanţa protecţiei consumatorului ca abordare integrată în elaborarea şi punerea în practică a altor politici ale Uniunii;

4.  subliniază că Uniunea Europeană are competenţe exclusive în domeniul uniunii vamale; ia act de atribuţiile legislative ale Parlamentului European şi ale Consiliului în privinţa măsurilor de extindere a cooperării în domeniul vamal;

5.  constată că este posibil ca, de la 1 ianuarie 2009, anumite rapoarte de care este responsabilă Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, în cazul cărora s-ar putea ca procedura de primă lectură să nu poată fi încheiată până la sfârşitul anului 2008, să fie afectate de controlul principiului subsidiarităţii exercitat de către parlamentele naţionale1.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

1

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Charlotte Cederschiöld, Gabriela Creţu, Janelly Fourtou, Evelyne Gebhardt, Martí Grau i Segú, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Edit Herczog, Iliana Malinova Iotova, Graf Alexander Lambsdorff, Toine Manders, Arlene McCarthy, Nickolay Mladenov, Zita Pleštinská, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Leopold Józef Rutowicz, Salvador Domingo Sanz Palacio, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Marianne Thyssen, Barbara Weiler

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Emmanouil Angelakas, Giovanna Corda, Jan Cremers, Joel Hasse Ferreira, Filip Kaczmarek, Manuel Medina Ortega

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)]prezenţi la votul final

Dragoş Florin David, Jean-Paul Gauzès, Sirpa Pietikäinen


AVIZ al Comisiei pentru transport Şi turism (29.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): Paolo Costa

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru transport şi turism recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   reaminteşte că în decursul anilor şi pe durata mai multor legislaturi succesive, Comisia pentru transport şi turism a contribuit la un număr semnificativ de acte legislative adoptate de Parlamentul European în cadrul procedurii de codecizie şi că, fără ca activitatea generală referitoare la politici şi avize să fi fost neglijată, dosarele din cadrul acestei proceduri au predominat în activitatea acestei Comisii; observă că această situaţie nu se va schimba dacă Tratatul de la Lisabona va fi ratificat şi se va folosi procedura legislativă ordinară;

2.   salută includerea turismului ca nou titlu în Tratatul de la Lisabona; observă că articolul 195 alineatul (1) din Tratatul de la Lisabona stipulează că Uniunea Europeană completează acţiunea statelor membre în sectorul turismului, în special prin promovarea competitivităţii întreprinderilor din acest sector din Uniune, încurajând crearea unui mediu favorabil întreprinderilor şi schimbul de bune practici; salută noile atribuţii ale Parlamentului în domeniul turismului şi speră că acestea vor contribui la elaborarea unei noi politici a Uniunii Europene în acest domeniu;

3.   salută de asemenea dispoziţia conform căreia procedura legislativă ordinară reglementează adoptarea propunerilor legislative ce intră sub incidenţa acestui titlu;

4.   în acest context solicită Comisiei să ia în considerare dacă este nevoie de legislaţie sau de alte acţiuni pentru a îndeplini priorităţile stabilite de Parlament în rezoluţiile sale privind turismul din 8 septembrie 2005(1) şi din 29 noiembrie 2007(2), în special în ce priveşte colectarea de date statistice în domeniul turismului, crearea unui/unor sistem(e) de clasificare europene pentru serviciile de cazare şi extinderea domeniului de aplicare a dispoziţiilor în materie de protecţia consumatorului pentru toate paginile de internet ce oferă servicii de vacanţă; solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative sau alte măsuri în domeniu;

5.   salută instituirea, pe baza articolului 189 din Tratatul de la Lisabona, a unui temei legal pentru elaborarea unei politici europene în domeniul spaţial şi înfiinţarea unui program spaţial european pe baza procedurii legislative ordinare;

6.   observă că activităţile de lansări spaţiale, precum şi infrastructurile care le sunt necesare, constituie activităţi de transport, care ar trebui, în consecinţă, să fie reglementate de titlul VI din Tratatul de la Lisabona şi să fie de competenţa Comisiei pentru transport şi turism a Parlamentului; doreşte ca iniţiativele Comisiei referitoare la acest segment specific al sectorului spaţial să se bazeze explicit pe acest temei juridic;

7.   salută faptul că articolul 207 alineatul (5) din Tratatul de la Lisabona extinde domeniul de aplicare a procedurii de aviz conform în cazul acordurilor internaţionale privind aviaţia; în acest context, solicită utilizarea pe deplin a normelor 83 şi 84 din Regulamentul de procedură al Parlamentului care îi permit acestuia din urmă să solicite Consiliului să nu iniţieze negocierile înainte ca Parlamentul să îşi facă cunoscută poziţia şi îi permit acestuia, pe baza raportului Comisiei competente, să adopte recomandări în orice etapă a negocierilor pentru ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea negocierilor;

8.   solicită ca orice revizuire a Regulamentului de procedură în vederea armonizării acestuia cu Tratatul de la Lisabona să păstreze conţinutul dispoziţiilor din articolele 83 şi 84.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

29.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

0

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Inés Ayala Sender, Paolo Costa, Arūnas Degutis, Petr Duchoň, Saïd El Khadraoui, Robert Evans, Emanuel Jardim Fernandes, Francesco Ferrari, Brigitte Fouré, Mathieu Grosch, Georg Jarzembowski, Timothy Kirkhope, Sepp Kusstatscher, Jörg Leichtfried, Marian-Jean Marinescu, Willi Piecyk, Paweł Bartłomiej Piskorski, Luís Queiró, Reinhard Rack, Brian Simpson

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Nathalie Griesbeck, Zita Gurmai, Leopold Józef Rutowicz

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Bart Staes

(1)

JO C 193 E, 17.8.2006, p. 325.

(2)

Texte Adoptate, P6_TA(2007)0575.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (30.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): Gerardo Galeote

(*)       Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   salută faptul că, în ceea ce priveşte coeziunea economică, socială şi teritorială, Tratatul de la Lisabona conferă puteri egale Parlamentului European şi Consiliului prin înlocuirea procedurii de aviz conform, folosită în special în cazul adoptării regulamentului general privind fondurile structurale, cu procedura de codecizie, aşa-numita procedură legislativă ordinară, mărind în mod semnificativ puterea legislativă a Parlamentului şi competenţele Comisiei pentru dezvoltare regională, o schimbare care va avea o importanţă deosebită pentru fondurile structurale mai ales după 2013, sporind astfel transparenţa şi responsabilitatea Parlamentului faţă de cetăţeni;

2.   consideră că includerea coeziunii teritoriale între obiectivele Uniunii completează obiectivele de coeziune economică şi socială şi va mări competenţa Parlamentului şi a Comisiei pentru dezvoltare regională în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra teritoriilor al principalelor politici UE; subliniază importanţa introducerii competenţei partajate între Uniune şi statele membre în domeniul coeziunii teritoriale şi, pentru a înregistra un progres rapid în îndeplinirea acestui obiectiv, recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională să fie pe deplin implicată în toate activităţile relevante în acest domeniu;

3.  solicită Consiliului şi Comisiei ca, împreună cu Parlamentul, să definească în termeni mai clari conceptul şi obiectivul coeziunii teritoriale (inclusiv indicatorii necesari, metodologia şi instrumentele) şi, pe baza acestei definiţii, să ia în considerare într-o mai mare măsură şi fără alte întârzieri impactul asupra teritoriilor al politicilor UE cu o puternică orientare teritorială; subliniază, în acest context, importanţa coeziunii teritoriale mai ales atunci când se are în vedere amenajarea teritoriului în Europa, stabilirea unui sistem urban policentric şi echilibrat, precum şi crearea unei noi relaţii urban-rural;

4.  observă rolul important pe care îl va avea Comisia pentru dezvoltare regională în definirea coeziunii teritoriale şi în crearea unor sinergii între programele de finanţare destinate realizării acesteia; îndeamnă, în continuare, statele membre să demonstreze voinţa politică necesară pentru includerea obiectivului coeziunii teritoriale în legislaţia naţională;

5.  apreciază faptul că Tratatul de la Lisabona oferă o definiţie mai clară şi mai completă a regiunilor, cum ar fi regiunile din zonele rurale, regiunile confruntate cu probleme demografice şi regiunile ultraperiferice şi regiunile transfrontaliere, cărora Comunitatea ar trebui sa le acorde o importanţă deosebită în cadrul politicii sale de coeziune;

6.  apreciază faptul că statutul special al regiunilor ultraperiferice este confirmat de articolele 349 şi 355 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi că, în prezent, acesta este menţionat şi în dispoziţiile specifice privind ajutoarele de stat;

7.  observă ca politica de coeziune reprezintă una din cele mai importante părţi din bugetul UE; are convingerea că schimbările din cadrul procedurii bugetare, mai ales convocarea comitetului de conciliere în cazul adoptării de către Parlament a amendamentelor în primă lectură, vor impune existenţa unei cooperări mai strânse între Comisia pentru dezvoltare regională şi Comisia pentru bugete, mai ales prin reprezentarea Comisiei pentru dezvoltare regională în cadrul reuniunilor comitetului de conciliere;

8.  salută extinderea principiului subsidiarităţii, mai ales în cazul autorităţilor locale şi regionale şi includerea unui „mecanism de avertizare rapidă” care ar trebui să permită parlamentelor naţionale să realizeze o mai bună evaluare a coerenţei dintre propunerile legislative comunitare şi principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii; atrage atenţia, în acest sens, asupra necesităţii consolidării relaţiilor dintre Comisia pentru dezvoltare regională şi parlamentele naţionale, de exemplu, prin intermediul dezvoltării sau consolidării canalelor specifice de comunicare; consideră astfel că implicarea, pe baza principiului subsidiarităţii, a autorităţilor locale şi regionale, precum şi a parlamentelor, ar putea reprezenta un element esenţial şi aminteşte că o astfel de implicare este condiţionată de dispoziţiile legislaţiei naţionale;

9.  apreciază valorile comune ale Uniunii privind serviciile de interes economic general prevăzute în Protocolul privind serviciile de interes general şi atrage atenţia în special asupra rolului esenţial şi a competenţei discreţionare ample ale autorităţilor naţionale, regionale şi locale în acest context;

10. subliniază importanţa Comisiei pentru dezvoltare regională în relaţiile dintre Parlament şi Comitetul Regiunilor;

11. solicită Comitetului Regiunilor să trimită Comisiei pentru dezvoltare regională un aviz privind consecinţele Tratatului de la Lisabona asupra politicii regionale şi în domeniul său de competenţă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

29.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

3

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Emmanouil Angelakas, Stavros Arnaoutakis, Jean Marie Beaupuy, Rolf Berend, Jana Bobošíková, Victor Boştinaru, Wolfgang Bulfon, Bairbre de Brún, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Zita Gurmai, Gábor Harangozó, Mieczysław Edmund Janowski, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Florencio Luque Aguilar, Sérgio Marques, Lambert van Nistelrooij, Markus Pieper, Pierre Pribetich, Wojciech Roszkowski, Elisabeth Schroedter, Grażyna Staniszewska, Catherine Stihler, Kyriacos Triantaphyllides, Oldřich Vlasák, Vladimír Železný

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Bernadette Bourzai, Jan Březina, Den Dover, Emanuel Jardim Fernandes, Fernando Fernández Martín, Francesco Ferrari, Louis Grech, Ramona Nicole Mănescu, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Zita Pleštinská, Samuli Pohjamo, Christa Prets, Jürgen Schröder, Richard Seeber, Bart Staes, László Surján, Manfred Weber

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Manuel Medina Ortega, Nicolae Vlad Popa


AVIZ AL Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală (27.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): Niels Busk

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   salută extinderea aplicării procedurii de codecizie la politica agricolă comună (PAC);

2.   consideră că introducerea procedurii legislative ordinare, respectiv a codeciziei, în domeniul PAC sporeşte responsabilitatea democratică a Uniunii Europene, întrucât Parlamentul European, care îi reprezintă pe cetăţenii Uniunii, va colegifera pe picior de egalitate cu Consiliul, care reprezintă statele membre;

3.   subliniază faptul că Parlamentul European este unicul for reprezentativ al cetăţenilor europeni ales în mod democratic;

4.   consideră că dispoziţiile privind agricultura trebuie extinse, pentru a ţine seama de situaţia actuală; subliniază, de asemenea, faptul că trebuie, în continuare, acordată prioritate producţiei alimentare, pentru a garanta siguranţa alimentară la nivel mondial, fără a pierde din vedere problemele legate de siguranţa energetică şi de protecţia mediului;

5.   subliniază faptul că Parlamentul trebuie să se asigure că dispoziţiile necesare pentru realizarea obiectivelor PAC sunt stabilite în acte legislative, şi nu fac obiectul unor acte adoptate doar de Consiliu sau de către Comisie în cadrul competenţelor acesteia privind actele delegate şi măsurile de punere în aplicare;

6.   subliniază faptul că întreaga legislaţie actuală a Consiliului adoptată în temeiul articolelor 36 şi 37 din Tratatul CE va face obiectul noului articol 37 alineatul (2), adică al procedurii de codecizie; precizează că aceasta priveşte, în special, cele patru texte orizontale principale din domeniul agriculturii (OCP unică, Regulamentul privind plăţile directe, Regulamentul privind dezvoltarea rurală, precum şi finanţarea PAC); indică, de asemenea, faptul că legislaţia privind calitatea, agricultura ecologică şi promovarea vor intra la rândul lor în domeniul de aplicare al articolului 37 alineatul (2);

7.   consideră că articolul 37 alineatul (3) nu constituie, în sine, o competenţă independentă; subliniază faptul că este necesar un act de codecizie adoptat în temeiul articolului 37 alineatul (2) pentru a prevedea dacă şi cum îşi poate exercita Consiliul competenţele sale în temeiul articolului 37 alineatul (3);

8.   solicită ca măsurile menţionate la articolul 37 alineatul (3) să nu poată fi luate numai de Consiliu, fără consultarea Parlamentului;

9.   consideră că niciun act existent al Consiliului nu ar fi putut fi adoptat în temeiul articolului 37 alineatul (3) şi, prin urmare, consideră că domeniul şi posibila aplicare a acestui alineat nu pot servi ca temei general pentru acte legislative;

10. constată că procedurile de comitologie adoptate în temeiul articolului 202 din Tratatul CE vor fi abrogate; subliniază rolul esenţial pe care Parlamentul trebuie să-l joace în raport cu articolul 249c în ceea ce priveşte formularea unui nou cadru de comitologie (respectiv, prin adoptarea de acte în conformitate cu procedura legislativă ordinară), în special cu privire la rolul comisiilor în domeniul agriculturii; subliniază, prin urmare, necesitatea de a se asigura că Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală este reprezentată în cadrul negocierilor interinstituţionale în cursul cărora va fi elaborat noul cadru de comitologie;

11. subliniază necesitatea implicării corespunzătoare a comisiilor de specialitate ale Parlamentului în cadrul discuţiilor în curs privind viitorul regim al comitologiei în temeiul Tratatului de la Lisabona, în vederea facilitării unei tranziţii line de la sistemul actual la dispoziţiile viitoare; consideră că trebuie garantat controlul parlamentar asupra actelor delegate şi măsurilor de punere în aplicare;

12. subliniază necesitatea consolidării relaţiilor şi a instituirii unui dialog mai intens şi mai regulat cu parlamentele naţionale, dat fiind faptul că Tratatul de la Lisabona introduce la articolul 3b alineatul (3) un control realizat de parlamentele naţionale în temeiul principiului de subsidiaritate;

13. subliniază că Tratatul de la Lisabona se va aplica tuturor propunerilor legislative care au fost deja iniţiate în momentul intrării sale în vigoare;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Vincenzo Aita, Peter Baco, Bernadette Bourzai, Niels Busk, Luis Manuel Capoulas Santos, Giuseppe Castiglione, Giovanna Corda, Joseph Daul, Albert Deß, Gintaras Didžiokas, Constantin Dumitriu, Michl Ebner, Ioannis Gklavakis, Lutz Goepel, Friedrich-Wilhelm Graefe zu Baringdorf, Esther Herranz García, Lily Jacobs, Elisabeth Jeggle, Heinz Kindermann, Vincenzo Lavarra, Stéphane Le Foll, Mairead McGuinness, Rosa Miguélez Ramos, James Nicholson, María Isabel Salinas García, Agnes Schierhuber, Czesław Adam Siekierski, Alyn Smith, Petya Stavreva, Witold Tomczak, Donato Tommaso Veraldi, Janusz Wojciechowski, Andrzej Tomasz Zapałowski

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Liam Aylward, Esther De Lange, Hans-Peter Mayer, Brian Simpson, Struan Stevenson, Kyösti Virrankoski


AVIZ al Comisiei pentru pescuit (28.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului în contextul punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Rosa Miguélez Ramos

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   constată că Tratatul de la Lisabona reprezintă, în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), o schimbare semnificativă în sistemul decizional, dat fiind faptul că, începând cu intrarea sa în vigoare, la 1 ianuarie 2009, Parlamentul European nu va mai fi doar o instituţie pur consultativă şi va deveni, în termeni generali, un organ legislativ care împarte competenţele de decizie în mod egal cu Consiliul;

2.   consideră că situaţia geopolitică, economică şi socială actuală, precum şi elaborarea unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru protejarea şi dezvoltarea durabilă a mărilor şi oceanelor din Europa şi din întreaga lume (politica maritimă europeană) justifică consolidarea puterii de decizie a Parlamentului European, în ceea ce priveşte politica comună în domeniul pescuitului (PCP);

3.   consideră că acest nou scenariu nu mai permite evitarea necesităţii de a revizui şi actualiza competenţele Comisiei pentru pescuit, definite în anexa VI la Regulamentul său de procedură, competenţe care datează de la crearea Comisiei pentru pescuit, în 1994 şi care au supravieţuit reformei majore a politicii comune în domeniul pescuitului din 2002, precum şi celor două schimbări ale denumirii şi restructurărilor interne care le-au urmat, ale fostei Direcţii Generale pentru pescuit a Comisiei, pentru a se adapta noilor circumstanţe de pe plan mondial în ceea ce priveşte gestionarea pescuitului;

4.   îşi întemeiază această cerere de actualizare a competenţelor Comisiei pentru pescuit pe faptul că, printre schimbările majore care au afectat evoluţia PCP, se află, pe lângă reforma din 2002 menţionată anterior, modificările succesive ale fondurilor alocate pescuitului până la eliminarea acestora din capitolul privind fondurile structurale comunitare, evoluţia acordurilor de pescuit către acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului, importanţa pe care au căpătat-o organizaţiile regionale de gestionare a pescuitului şi rolul din ce în ce mai mare pe care Uniunea Europeană îl joacă în cadrul acestora, schimbările profunde suferite de comerţul cu produse piscicole, noile tehnologii folosite în domeniul pescuitului şi modificarea obiectivului gestionării comunitare a pescuitului, care de acum înainte trebuie realizată prin intermediul unei abordări ecosistemice în cadrul noii politici maritime integrate aprobate pentru Uniunea Europeană;

5.   subliniază incoerenţa pe care o presupune faptul că o comisie parlamentară cu puteri de codecizie continuă să fie o comisie neutralizată şi recomandă, în consecinţă, realizarea schimbărilor necesare pentru evitarea acestei situaţii;

6.  salută această nouă situaţie în care Parlamentul şi Consiliul stabilesc, conform procedurii legislative ordinare, dispoziţiile necesare atingerii obiectivelor PCP [articolul 37 alineatul (2) din tratat];

7.   consideră că derogările de la acest principiu general, bazat pe egalitatea între cele două instituţii, care sunt strict limitate la situaţiile prevăzute de tratat, vor trebui adaptate la jurisprudenţa Curţii de Justiţie privind derogările de la normele generale;

8.   constată că articolul 37 alineatul (3) din tratat prevede că stabilirea şi repartizarea posibilităţilor de pescuit (capturi totale admisibile şi cote) între statele membre vor fi de competenţa exclusivă a Consiliului, deoarece nu se va cere, în acest domeniu, participarea Parlamentului, aşa cum se obişnuia până acum;

9.   consideră că amploarea acestei exclusivităţi a competenţelor va trebui analizată în funcţie de conţinutul propunerilor, atribuindu-se domeniului politicii pescuitului competenţele al căror obiectiv principal este protejarea resurselor halieutice;

10. consideră, în această privinţă, că orice alt aspect, diferit de cel referitor la stabilirea posibilităţilor de pescuit şi la distribuţia cotelor, care ar fi putut fi introdus, în mod formal, în regulamentul anual, ca de exemplu aspectele privind măsurile tehnice sau efortul de pescuit sau introducerea unor acorduri adoptate în cadrul organizaţiilor regionale de pescuit (ORP), care au propria lor bază juridică, vor fi supuse în continuare procedurii legislative ordinare, şi anume codecizia;

11. subliniază că, în domeniul pescuitului, Uniunea Europeană împarte competenţele cu statele membre, cu excepţia celor privind măsurile de conservare a resurselor biologice marine, care ţin de competenţa sa exclusivă; subliniază că noul tratat introduce o procedură de control al principiului subsidiarităţii, de către parlamentele naţionale şi, în cazul competenţelor comune în domeniul pescuitului, acordă parlamentelor naţionale un termen de opt săptămâni pentru trimiterea avizului lor motivat privind respectiva propunere; adaugă că Parlamentul şi Consiliul vor trebui să aştepte expirarea acestui termen, dat fiind că nerespectarea principiului subsidiarităţii va constitui un motiv de introducere a unei acţiuni în faţa Curţii de Justiţie;

12. observă că protecţia mediului este, în general, o chestiune care ţine de competenţa comună; solicită, prin urmare, clarificarea expresiei „resurse biologice ale mării”, ce figurează la articolul 3 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi a circumstanţelor în care conservarea acestora intră sub incidenţa „politicii comune privind pescuitul”, astfel încât domeniul de aplicare a competenţei exclusive să poată fi mai bine delimitat;

13. ia act de noul cadru pentru aprobarea acordurilor internaţionale în domeniul pescuitului, a cărui principală inovaţie o reprezintă modul de încheiere a acestor acorduri, deoarece tratatul subliniază clar faptul că, înaintea încheierii lor de către Consiliu, acestea vor trebui să obţină aprobarea Parlamentului; subliniază că acest drept de veto are rolul de a extinde şi de a îmbunătăţi, în practică, din punctul de vedere al Parlamentului, dispoziţiile aplicabile până în prezent, limitate la acele acorduri care au repercusiuni bugetare importante sau care implică crearea unui cadru instituţional specific, precum acordurile încheiate în cadrul unei ORP;

14. consideră că, pentru a-şi putea exercita rolul în cadrul procesului de aprobare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului, Comisia pentru pescuit a Parlamentului va trebui să fie informată în timp util de către Comisia Europeană pe durata proceselor de negociere pentru respectivele acorduri;

15. în acelaşi sens, consideră că este absolut necesară, după cum a solicitat în mod repetat Parlamentul, participarea Comisiei pentru pescuit, în calitate de observator, la comisiile mixte prevăzute în cadrul acordurilor de pescuit şi solicită ca această condiţie să se regăsească în Acordul interinstituţional;

16. constată, după examinarea diferitelor inovaţii pe care le aduce noul tratat în cadrul PCP, că:

- în realitate este foarte dificil să se stabilească clar domeniul de aplicare a articolului 37 alineatul (3) din tratat;

- noul tratat va trebui aplicat la toate propunerile legislative în curs în momentul intrării sale în vigoare;

- legiuitorul (Consiliul şi Parlamentul) dispune de o mare marjă de interpretare, pentru că va trebui să aştepte, în principiu, desfăşurarea evenimentelor, fără să piardă din vedere posibilitatea stabilirii unui acord interinstituţional care să delimiteze, cu o mai mare claritate, domeniul de aplicare a articolului 37 alineatele (2) şi (3) din tratat.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Jim Allister, Elspeth Attwooll, Iles Braghetto, Niels Busk, Paulo Casaca, Zdzisław Kazimierz Chmielewski, Avril Doyle, Emanuel Jardim Fernandes, Carmen Fraga Estévez, Duarte Freitas, Ioannis Gklavakis, Ian Hudghton, Heinz Kindermann, Rosa Miguélez Ramos, Philippe Morillon, Seán Ó Neachtain, Willi Piecyk, Struan Stevenson, Catherine Stihler, Margie Sudre, Cornelis Visser


AVIZ al Comisiei pentru cultură Şi educaŢie (*) (4.6.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportoare pentru aviz: Maria Badia i Cutchet

SUGESTII

Comisia pentru cultură şi educaţie recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  salută faptul că Tratatul de la Lisabona (articolul 2 punctul 124), în scopul apropierii Europei de cetăţenii săi, a inclus sportul printre temeiurile juridice ale Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), modificând în acest sens articolul 149 din Tratatul CE;

2.  subliniază în special faptul că, în domeniul sportului, Uniunea poate acţiona în scopul dezvoltării, printre altele, a dimensiunii europene a sportului, prin corelarea strânsă a funcţiilor sale sociale şi educative, promovarea spiritului de echitate şi de deschidere în competiţiile sportive şi a cooperării între organismele cu responsabilităţi în domeniul sportului, precum şi prin protejarea integrităţii fizice şi morale a sportivilor, îndeosebi a tinerilor sportivi;

3.  salută extinderea mecanismului decizional pe baza majorităţii calificate pentru a include domeniul culturii, procedură prevăzută a se aplica de asemenea şi în domeniul sportului, în cadrul procedurii legislative ordinare, pentru „măsuri de sprijin, de consolidare sau de completare” a deciziilor luate la nivel naţional, cu excepţia oricărei măsuri de armonizare a legislaţiilor naţionale;

4.  salută modificările articolului 149 din Tratatul CE, vizând extinderea sferei de competenţă a Uniunii Europene în domeniul tineretului şi încurajarea participării în mod special a tinerilor la viaţa democratică europeană şi, în dorinţa de a implica mai mult pe tinerii cetăţenii în viaţa publică, subliniază importanţa iniţiativelor Uniunii Europene şi a elaborării de politici vizând încurajarea şi favorizarea participării active a tinerilor la viaţa democratică la toate nivelurile;

5.  reafirmă principiile şi măsurile aprobate de Parlamentul European în rezoluţia sa din 10 aprilie 2008 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare1, referitoare la integrarea culturii în Agenda de la Lisabona, privitor la comunicarea Comisiei Europene pe aceeaşi temă adresată Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Regiunilor şi Comitetului Economic şi Social European;

6.  îşi exprimă satisfacţia cu privire la faptul că TFUE a păstrat caracterul orizontal al articolului 151 alineatul (4) din Tratatul CE, care prevede că „în acţiunile întreprinse în temeiul celorlalte dispoziţii ale prezentului tratat, Comunitatea ţine seama de aspectele culturale, în special pentru a respecta şi a promova diversitatea culturilor sale”;

7.  consideră că această clauză orizontală în domeniul culturii, urmând exemplul noilor clauze orizontale introduse de TFUE privind dimensiunea socială a pieţei unice, dezvoltarea durabilă şi lupta împotriva oricărei forme de discriminare, este de natură să genereze programe generale de acţiune care să definească obiectivele de atins din domeniul culturii;

8.  consideră că asemenea programe de acţiune trebuie să pună în evidenţă specificitatea culturală a Europei ca element identitar, civic şi de cunoaştere reciprocă şi, de asemenea, ca motor al construcţiei europene, pe de o parte, ca element definitoriu al locului care îi revine pe scena mondială, pe de altă parte;

9.  consideră că este necesar să se facă tot posibilul pentru a se asigura elaborarea unei politici europene de informare şi comunicare şi reiterează solicitarea sa având drept obiect încheierea unui acord interinstituţional care să stabilească principiile comune ce ar putea guverna cooperarea între instituţiile europene în acest domeniu;

10. având în vedere noutatea majoră adusă de TFUE, care constă în a oferi parlamentelor naţionale posibilitatea de a garanta repartizarea corectă a competenţelor între Uniunea Europeană şi statele sale membre în aplicarea principiului subsidiarităţii, încurajează parlamentele naţionale să-şi adapteze, dacă este cazul, programul şi metodele de activitate pentru a asigura aplicarea principiului subsidiarităţii în examinarea oricărei propuneri legislative a Uniunii, care trebuie să ţină cont, dacă este cazul, de dimensiunea regională şi locală a acţiunilor prevăzute în domeniul culturii, audiovizualului, educaţiei, tineretului şi sportului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Guy Bono, Nicodim Bulzesc, Marielle De Sarnez, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Claire Gibault, Lissy Gröner, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Ramona Nicole Mănescu, Manolis Mavrommatis, Marianne Mikko, Ljudmila Novak, Doris Pack, Christa Prets, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Victor Boştinaru, Jean-Marie Cavada, Den Dover, Ignasi Guardans Cambó, Elisabeth Morin


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (*) (1.7.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportoare pentru aviz: Diana Wallis

(*)       Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice consideră că Tratatul de la Lisabona contribuie pozitiv la consolidarea puterilor Parlamentului, atât în sfera legislativă, cât şi în aceea a monitorizării competenţelor legislative, delegate şi de punere în aplicare ale Comisiei şi solicită Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că Tratatul de la Lisabona conferă parlamentelor naţionale un rol substanţial mai mare în examinarea prealabilă a conformităţii cu principiul subsidiarităţii, prin introducerea a două mecanisme specifice: în ambele cazuri, parlamentele naţionale vor avea la dispoziţie o perioadă de opt săptămâni (pe care Comisia este obligată să le-o acorde), în cursul căreia să îşi exprime opinia cu privire la propunerile legislative; mai întâi, dacă o treime dintre camerele parlamentelor din UE opinează, motivat, că o propunere legislativă dată nu este conformă cu principiul subsidiarităţii, Comisia este obligată să o reconsidere; apoi, dacă majoritatea camerelor parlamentelor din Uniune se pronunţă, motivat, împotriva unui proiect de act legislativ, invocând neconformitatea acestuia cu principiul subsidiarităţii, chestiunea va trebui supusă votului atât în Parlamentul European, cât şi în Consiliu, înainte ca Parlamentul să se poată pronunţa în fond, în primă lectură;

2.  consideră, reţinând că dispoziţiile Protocolului privind subsidiaritatea urmează să se aplice noilor propuneri legislative imediat ce Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, că în Regulamentul de procedură al Parlamentului trebuie introdusă o procedură internă adecvată, care să-i permită să se pronunţe asupra subsidiarităţii rapid şi eficace şi să garanteze că avizelor bine argumentate ale parlamentelor naţionale li se acordă atenţia corespunzătoare, fără prelungirea inutilă a procedurii legislative;

3.  subliniază că respectarea principiului subsidiarităţii în legislaţia comunitară, în conformitate cu articolul 35, se numără în prezent printre punctele sale de referinţă şi consideră că, atunci când majoritatea parlamentelor naţionale se pronunţă împotriva unei propuneri a Comisiei Europene, procedura specială de soluţionare a chestiunilor legate de subsidiaritate ar putea consta din prezentarea în plen, de către Comisia pentru afaceri juridice, a unei moţiuni specifice privind respectarea principiului subsidiarităţii, înainte ca propunerea să ajungă la comisie, pentru o primă lectură în Parlament;

4.  relevă că Tratatul de la Lisabona include un nou temei juridic pentru aplicarea codeciziei în materie de drepturi de proprietate intelectuală, prin aceea că articolul 97a din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) stipulează: „În cadrul instituirii sau al funcţionării pieţei interne, Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, stabilesc măsurile referitoare la crearea de titluri europene de proprietate intelectuală pentru a asigura o protecţie uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală în Uniune, precum şi la înfiinţarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare şi control la nivelul Uniunii”; deploră faptul că, în privinţa aspectelor legate de limbă, în materie de drepturi de proprietate intelectuală a fost reţinută ca procedură decizională unanimitatea şi simpla consultare a Parlamentului;

5.  consideră că acest nou temei juridic ar trebui utilizat de Comisie pentru relansarea ideii unui brevet valabil la nivelul Uniunii Europene şi pentru a completa şi consolida legislaţia europeană în materie de drepturi de proprietate intelectuală;

6.  salută noul temei juridic specificat la articolul 298 al TFUE, în conformitate cu care „În îndeplinirea misiunilor lor, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii sunt susţinute de o administraţie europeană transparentă, eficientă şi independentă”, deoarece acesta aşează bazele unei reglementări a legislaţiei în materie de procedură administrativă a Uniunii.

7.  consideră că un astfel de regulament ar trebui elaborat în regim de urgenţă şi, având în vedere tradiţiile diferite pe care se întemeiază sistemele de drept din statele membre, îşi exprimă intenţia de a studia forma pe care acesta ar trebui să o ia încă înainte ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare.

8.  relevă că noile dispoziţii ale tratatului privind cooperarea judiciară în materie civilă şi penală includ un temei juridic pentru adoptarea unor măsuri de sprijinire a pregătirii magistraţilor şi a personalului judiciar; opinează că aceste măsuri, de adoptat prin codecizie, ar putea cuprinde, aproximativ, legislaţia şi reglementările statelor membre, ar trebui luate în consideraţie în regim de urgenţă, date fiind preocupările formulate în unele rapoarte recente ale Comisiei pentru afaceri juridice;

9.  regretă că, în domeniul cooperării judiciare în materie civilă, înregistrarea altor progrese substanţiale va fi stânjenită, în mare măsură, de limitarea acesteia la cauze „cu incidenţă transfrontalieră”, prevăzută la articolul 81 al TFUE;

10. salută noua procedură de numire a judecătorilor şi avocaţilor generali ai Curţii de Justiţie şi Tribunalului, prevăzută la articolul 255 din TFUE, în conformitate cu care deciziile guvernelor naţionale vor fi precedate de un aviz privind capacitatea candidaţilor de a-şi îndeplini sarcinile formulat de un comitet compus din şapte experţi, unul dintre aceştia fiind propus de Parlamentul European; consideră că Regulamentul de procedură al Parlamentului ar trebui să specifice o procedură specială de numire a acestui membru al comitetului printr-o hotărâre în plen, adoptată pe baza avizului comisiei competente;

11. consideră că noile prevederi privind actele legislative şi ierarhizarea normelor, în special crearea actului delegat, vor aduce o contribuţie decisivă în ceea ce priveşte calitatea legislaţiei Uniunii; consideră că, pentru a facilita aplicarea dispoziţiilor privind actele delegate, este necesar ca instituţiile să convină o formulă standard care ar putea fi utilizată regulat în propunerile legislative; consideră, de asemenea, că se impune adoptarea, cât mai curând posibil, prin codecizie, a unui regulament privind aplicarea actelor bazate pe articolul 291 din TFUE;

12. reţinând că adaptarea la noul tratat va necesita un anumit interval de timp, consideră că procesul de aliniere a acquis-ului cu recenta decizie privind comitologia trebuie încheiată în regim de urgenţă, înainte ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare; opinează că, după intrarea în vigoare a noului tratat, se va impune o nouă aliniere, care să ţină seama de actele delegate, mai complexă decât practica actuală şi îşi exprimă încrederea că Comisia va prezenta propunerile necesare în acest sens; relevă că, deşi definiţia actelor delegate este similară cu conceptul de acte „quasi-legislative ” cărora li se aplică procedura de reglementare cu control, cele două concepte nu pot fi considerate identice, din care cauză crede că procedura de aliniere în prezent în curs de desfăşurare nu poate fi privită drept un precedent pentru viitor;

13. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la numărul considerabil de proceduri de codificare ce aşteaptă să fie adoptate de Consiliu, care va trebui să depună eforturi deosebite în cazul în care actele codificate vor fi adoptate înainte de intrarea în vigoare a noului tratat;

14. salută faptul că, în viitor, codecizia va fi aplicată şi Statutului funcţionarilor, întrucât Parlamentul va putea participa, în acest fel, la ajustarea acestor reglementari de pe o poziţie de egalitate cu Consiliul; consideră că aceasta va avea o importanţă deosebită pentru viitorul statut al asistenţilor deputaţilor, pe care Parlamentul a hotărât să-l ducă mai departe şi să-l aplice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Carlo Casini, Titus Corlăţean, Bert Doorn, Monica Frassoni, Giuseppe Gargani, Neena Gill, Othmar Karas, Piia-Noora Kauppi, Klaus-Heiner Lehne, Hans-Peter Mayer, Manuel Medina Ortega, Hartmut Nassauer, Aloyzas Sakalas, Francesco Enrico Speroni, Diana Wallis, Rainer Wieland, Jaroslav Zvěřina, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Sharon Bowles, Vicente Miguel Garcés Ramón, Jean-Paul Gauzès, Eva Lichtenberger, József Szájer, Ieke van den Burg


AVIZ al Comisiei pentru libertăŢi civile, justiŢie Şi afaceri interne (*) (30.6.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): Johannes Voggenhuber

(*) Cooperare consolidată între toate comisiile - Articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne invită Comisia pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, să includă următoarele sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

Tratatul de la Lisabona: o provocare inter-instituţională în spaţiul libertăţii, al securităţii şi al justiţiei

1.   Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta drepturilor fundamentale) va permite Uniunii Europene, conform părerii generale, să devină „… un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a diferitelor sisteme de drept şi tradiţii juridice ale statelor membre.” [articolul 67 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE)]. SLSJ va deveni un element esenţial privind viitoarele relaţii dintre statele membre şi UE, acesta nefiind limitat de anumite obiective, aşa cum a fost cazul Tratatului de la Maastricht. Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte acest domeniu relativ nou, care se referă la esenţa reglementărilor constituţionale naţionale, toate părţile interesate de la nivel naţional şi european doresc în mod deosebit să menţină un dialog comun.

2.   În această perspectivă şi pentru ca Parlamentul să fie pregătit chiar din prima zi a intrării în vigoare a noului tratat, va fi deosebit de important ca instituţiile UE să negocieze un acord inter-instituţional privind următoarele aspecte:

a)   o nouă viziune şi principalele obiective care trebuie realizate de UE după 2009;

b)   metode noi de cooperare, care să implice parlamentele naţionale în aceste politici;

c)   măsurile care trebuie adoptate pentru ca tranziţia să se desfăşoare cu succes pentru instituţii şi pentru cetăţenii europeni.

În acest caz, având în vedere strategia inter-instituţională, fiecare instituţie ar trebui să îşi adapteze propria organizare şi propriile metode interne.

O nouă viziune şi principalele obiective care trebuie realizate de UE după 2009

3.   Viitorul SLSJ ar trebui definit de Consiliul European înainte de sfârşitul lui 2009. Statele membre se pregătesc şi discută ele însele, în cadrul grupului la nivel înalt „FUTURE” (Grupul consultativ la nivel înalt privind viitorul afacerilor interne europene), diverse posibilităţi de conturare a următorului program multianual. Şi Comisia pregăteşte un raport complex pentru primăvara lui 2009, care ar putea constitui baza pentru următoarele deliberări ale Parlamentului şi ale Consiliului.

Având în vedere acest calendar, Parlamentul ar putea, de asemenea, să realizeze propriul raport de evaluare înainte de primăvara lui 2009.

Pe baza contribuţiilor statelor membre (raportul grupului „Future”) şi ale Comisiei, precum şi pe baza propriilor recomandări, Parlamentul ales în iunie 2009 va putea negocia un program legislativ pentru SLSJ cu noua Comisie şi cu Consiliul European.

4.   Viitorul program legislativ legat de SLSJ ar trebui să promoveze măsuri privind cooperarea poliţienească şi judiciară în materie civilă şi penală, ţinându-se cont de principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti, care este inclus în noul tratat, facilitându-se în acest fel cooperarea transfrontalieră dintre statele membre şi urmărindu‑se crearea unui viitor drept penal european.

5.   În conformitate cu această abordare, ar fi mai mult decât binevenită o eventuală adoptare de către Comisie a unei strategii care să vizeze următoarele:

a) consolidarea legăturii dintre articolele din tratate care reprezintă baza legală pentru anumite politici (precum prevenirea discriminării, protejarea solicitanţilor de azil, sporirea transparenţei, protecţia datelor, drepturile minorităţilor şi drepturile victimelor şi ale suspecţilor) şi articolele corespunzătoare din Carta drepturilor fundamentale. Adoptarea unei carte obligatorii a drepturilor fundamentale va permite revizuirea acestui acquis, având în vederea obligaţia principală a instituţiilor UE de a proteja drepturile fundamentale. Aspectul legat de protecţia datelor, care va deveni un drept fundamental de sine stătător, demonstrează această evoluţie;

b) stabilirea de relaţii permanente şi mai strânse între organele legislative europene şi naţionale, pe de o parte, şi între organele de judecată europene şi naţionale, pe de altă parte, privind competenţele partajate cu statele membre.

6.   După cum Parlamentul a recomandat deja(1), Comisia şi statele membre ar trebui să verifice respectarea de către viitoarele propuneri legislative nu numai a Cartei drepturilor fundamentale, ci şi a tuturor instrumentelor europene şi internaţionale privind drepturile fundamentale la care participă statele membre. Carta drepturilor fundamentale, caracterul său obligatoriu şi oportunitatea acesteia, precum şi aderarea Uniunii la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO) vor întări, de asemenea, respectul faţă de drepturile fundamentale în acest domeniu. Şi introducerea procedurii legislative ordinare va impulsiona procesul legislativ.

7.   Programul multianual pentru SLSJ ar trebui să fie discutat în continuare în cadrul unei dezbateri anuale, care are trebui să se concentreze pe protecţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană, pe aplicarea Cartei drepturilor fundamentale şi pe respectarea, de către statele membre, a valorilor şi principiilor stipulate în noul articol 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)(2). Programul ar trebui să se bazeze pe rapoartele Consiliului, ale Comisiei şi ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Parlamentul împărtăşeşte opinia „trio‑preşedinţiei Consiliului”(3) (Franţa, Republica Cehă şi Suedia), conform căreia „până la 31 decembrie 2009, se va efectua o posibilă revizuire a mandatului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale” şi că o astfel de revizuire oferă ocazia consolidării cooperării cu Consiliul Europei, cu Secretarul său General, cu Comisarul pentru Drepturile Omului şi cu comisiile de resort ale Adunării Parlamentare.

Metode noi de cooperare, care să implice parlamentele naţionale în politicile legate de SLSJ

8.   Principala problemă cu care se va confrunta Parlamentul în ceea ce priveşte exercitarea competenţelor legislative partajate cu Consiliul în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală va fi accesul la informaţii relevante din statele membre. Având în vedere aspectele foarte delicate abordate în cadrul politicilor legate de SLSJ, este mai mult decât necesar să se aplice cât mai curând posibil noile dispoziţii din tratat privind transparenţa în instituţiile UE şi, de asemenea, să se permită efectuarea unui control parlamentar cu privire la informaţiile confidenţiale, precum cele cu care lucrează Europol, Centrul pentru situaţii comune al UE (SitCen) şi viitoarea Comisie permanentă pentru securitate internă (COSI) (articolul 71 din TFUE). Noul articol 15 din TFUE va spori responsabilitatea instituţiilor UE, mai ales în aceste domenii, prin extinderea dreptului de acces la documentele parlamentare, ale Comisiei şi ale Consiliului, existent în prezent, la documentele tuturor instituţiilor şi agenţiilor UE (articolul 255 din Tratatul CE).

9.   Tot în contextul responsabilităţii democratice, este esenţial ca, în interesul Parlamentului:

a)   să se asocieze parlamentele naţionale de fiecare dată când se definesc strategiile generale privind SLSJ, când se adoptă măsuri legislative sau când se evaluează impactul acestora la nivel naţional(4);

b)   să se furnizeze poziţia oficială a Comisiei(5) privind iniţiativele statelor membre, în special privind impactul posibil al noilor norme propuse cu privire la protejarea drepturilor fundamentale şi la menţinerea ordinii juridice europene;

c)   să se implice societatea civilă prin luarea în considerare a dispoziţiilor din Tratatul de la Lisabona privind iniţiativa cetăţenească, prin informarea cetăţenilor cu privire la acest drept nou şi prin garantarea faptului că regulamentul care urmează a fi adoptat pentru aplicarea „iniţiativei cetăţeneşti” creează condiţii clare, simple şi accesibile pentru exercitarea acestui drept;

d)   să se asocieze reţelele societăţii civile care ar putea interacţiona cu instituţiile europene şi naţionale în ceea ce priveşte SLSJ (de exemplu reţelele legate de FRA, Forumul european în materie penală etc.).

10. O problemă mai generală o va reprezenta modalitatea de aplicare a noilor dispoziţii din tratat privind competenţele delegate şi executorii în ceea ce priveşte politicile legate de SLSJ (articolul 290 şi articolul 291, TFUE). Unul dintre principiile generale ce ar trebui urmate ar trebui să fie acela conform căruia o măsură care ar putea afecta scopul protecţiei drepturilor fundamentale ar trebui adoptată prin sistemul competenţelor delegate, care dă Parlamentului puterea de a revoca decizia respectivă.

11. Trebuie, de asemenea, să se remarce faptul că Parlamentul va fi acum asociat cu negocierea şi adoptarea acordurilor internaţionale, prin implicarea unei dimensiuni legate de drepturile fundamentale, de exemplu transmiterea datelor cu caracter personal către ţări terţe. Prin urmare, comisiile relevante ar trebui să stabilească legături puternice cu instituţiile corespunzătoare din Consiliul Europei, cu agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu parlamentele ţărilor terţe în cauză.

Abordarea propunerilor legislative în curs de adoptare în faza de tranziţie

12. În perioada de tranziţie, Parlamentul se va confrunta cu mai multe schimbări în forma şi în substanţa legislaţiei în curs de adoptare. În ceea ce priveşte Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, Parlamentul ar trebui să insiste în continuare să se ajungă la un acord inter-instituţional care, în cazul propunerilor legislative în curs de adoptare din cadrul celui de-al treilea pilon, să prevadă echivalarea procedurii de consultare cu prima lectură din cadrul procedurii de codecizie, astfel încât să se poată efectua un control juridic complet.

Prin urmare, toate propunerile legislative făcute în cadrul celui de-al treilea pilon, aflate în curs de adoptare şi care au un impact limitat asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale pot fi adoptate imediat, de exemplu deciziile-cadru privind aplicarea deciziilor care au fost luate în lipsă, decizia privind consolidarea Eurojust, decizia privind Reţeaua Judiciară Europeană. Toate aceste cazuri sunt importante pentru îmbunătăţirea cooperării judiciare.

13. O altă preocupare a Parlamentului va fi de a cădea de acord cu Consiliul cu privire la amânarea, până după 1 ianuarie 2009, a măsurilor care se vor adopta prin codecizie şi a căror formulare actuală este considerată de către Parlament nepotrivită din punct de vedere politic. O propunere tipică din această categorie este propunerea de decizie‑cadru privind utilizarea registrului cu numele pasagerilor (PNR) în scopul aplicării legii.

14. O altă propunere legislativă delicată care se află în curs de adoptare şi care este afectată de schimbarea procedurii este decizia-cadru privind protecţia datelor cu caracter personal în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală. Această propunere acoperă doar parţial golul juridic care va exista după ce va fi desfiinţat cel de-al treilea pilon. O posibilă strategie în două etape ar putea fi adoptarea propunerii actuale făcute în cadrul celui de-al treilea pilon, cu condiţia ca aceasta să fie completată cu un text nou imediat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

15. Mai sunt, de asemenea, două proceduri în curs de adoptare în domeniul migraţiei legale, şi anume condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor din ţările terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate (blue card) şi procedura unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanţii din ţările terţe în vederea şederii şi ocupării unui loc de muncă pe teritoriul unui stat membru şi un set comun de drepturi pentru resortisanţii din ţările terţe cu şedere legală într-un stat membru. Dacă aceste două propuneri nu sunt adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, procedura trebuie reluată de la început.

16. Unele propuneri legislative se află în curs de adoptare de mulţi ani, deoarece nu a fost posibil să se ajungă la o decizie unanimă, de exemplu decizia-cadru privind drepturile procedurale în cadrul urmăririlor penale, aceste propuneri nefiind însă caduce. Acestea sunt acum mai urgente şi mai necesare ca niciodată, iar procedura legislativă ordinară va oferi o modalitate de a se ieşi din aceste impasuri.

17. Există, de asemenea, şi o propunere în curs de adoptare aprobată de Parlament privind transformarea bazei legale a Europol (în prezent o convenţie) într-o decizie luată în cadrul celui de-al treilea pilon, care să ofere fonduri pentru Europol de la bugetul comunitar. Dacă propunerea nu este adoptată înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul ar trebui să redeschidă procedura în vederea transformării Europol într-un adevărat organism comunitar.

18. Atunci când statele membre fac uz de procedura de blocare de urgenţă prevăzută de TFUE în materie penală [articolul 82 alineatul (3) şi articolul 83 alineatul (3)], preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne informează în scris Consiliul European cu privire la stadiul în care se află dezbaterile acesteia.

19. Se pare că după 1 ianuarie 2009 cele mai urgente iniţiative pe care Comisia ar trebui să le ia vor fi legate de:

a) obligaţia UE de a ratifica CEDO;

b) obligaţia UE de a ratifica acordurile internaţionale negociate, dar neîncheiate încă conform articolului 24 din prezentul Tratat UE;

c) solicitările Curţii de Justiţie (vezi cazul regulamentului privind listele negre);

d) înfiinţarea unui Parchet European pentru consolidarea Eurojust.

În aceeaşi perspectivă, Comisia ar trebui să ia iniţiativa de a trece instrumentele legislative existente în prezent în cadrul celui de-al treilea pilon şi care au o dimensiune legată de drepturile fundamentale în pilonul comunitar (de exemplu Europol). Competenţa Curţii de Justiţie înainte de termenul de 5 ani ar fi garantată şi de modificarea bazei legale pentru instrumentele existente în prezent în cadrul celui de-al treilea pilon (a se vedea articolul 10 din Protocolul privind dispoziţiile tranzitorii).

20. Parlamentul salută aserţiunea trio-preşedinţiei conform căreia „măsurile coercitive ar trebui însoţite de norme corespunzătoare de consolidare a drepturilor persoanelor, indiferent dacă acestea sunt suspecţi, părţi vătămate sau martori.” Eventuala dezvoltare a drepturilor victimelor urmează să fie examinată pe baza evaluării de către Comisie a aplicării Deciziei-cadru privind statutul victimelor în cadrul procedurilor penale. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este de aşteptat o propunere, din partea Comisiei sau a statelor membre, având ca obiect un instrument legal privind drepturile procedurale în cadrul procedurilor penale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Alexander Alvaro, Emine Bozkurt, Philip Bradbourn, Mihael Brejc, Kathalijne Maria Buitenweg, Michael Cashman, Giusto Catania, Jean-Marie Cavada, Carlos Coelho, Esther De Lange, Panayiotis Demetriou, Gérard Deprez, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Armando França, Urszula Gacek, Kinga Gál, Patrick Gaubert, Roland Gewalt, Jeanine Hennis-Plasschaert, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Magda Kósáné Kovács, Stavros Lambrinidis, Henrik Lax, Roselyne Lefrançois, Baroness Sarah Ludford, Claude Moraes, Javier Moreno Sánchez, Rareş-Lucian Niculescu, Martine Roure, Inger Segelström, Csaba Sógor, Vladimir Urutchev, Ioannis Varvitsiotis, Manfred Weber, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Edit Bauer, Evelyne Gebhardt, Ignasi Guardans Cambó, Sophia in ‘t Veld, Ona Juknevičienė, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Nicolae Vlad Popa, Johannes Voggenhuber

(1)

A se vedea Rezoluţia Parlamentului European din 15 martie 2007 privind respectarea Cartei drepturilor fundamentale în propunerile legislative ale Comisiei: o procedură de monitorizare sistematică şi riguroasă (OJ C 301 E, 13.12.2007, p. 229).

(2)

Ar trebui să se remarce faptul că, în conformitate cu normele parlamentare actuale, majoritatea politicilor legate de SLSJ şi de „sistemul de alertă” menţionate în articolul 7 din TUE sunt de competenţa Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne.

(3)

Proiectul de program pe 18 luni al Consiliului, documentul Consiliului nr. 10093/08.

(4)

A se vedea în special articolul 70 din TFUE.

(5)

Ceea ce se întâmplă deja uneori, în conformitate cu o practică lansată de comisarul Vitorino în legislatura precedentă.


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Şi egalitatea între sexe (27.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului în temeiul Tratatului de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportoare pentru aviz: Claire Gibault

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   subliniază cu satisfacţie înscrierea egalităţii între femei şi bărbaţi printre valorile Uniunii (articolul 2 din TUE) şi printre obiectivele acesteia (articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din TUE);

2.   salută extinderea principiului abordării integrate a egalităţii între femei şi bărbaţi, care se va aplica în viitor în cadrul tuturor acţiunilor Uniunii şi căruia îi este consacrat un articol special în cadrul dispoziţiilor cu aplicare generală (articolul 8 din TFUE), ceea ce îi conferă caracterul unei adevărate clauze orizontale, aplicabilă tuturor domeniilor de acţiune ale Uniunii;

3.   salută faptul că articolele 8, 9 şi 10 din TFUE prevăd în mod clar că toate politicile UE trebuie să promoveze în mod activ integrarea socială, protecţia socială, egalitatea între femei şi bărbaţi şi nediscriminarea;

4.   prin urmare, solicită o abordare dublă care să completeze punerea în aplicare a abordării integrate a dimensiunii de gen, şi anume acţiuni pozitive, precum şi obiective şi măsuri clare şi obligatorii;

5.   salută noua procedură stabilită la articolul 19 din TFUE, care prevede de acum înainte necesitatea aprobării Parlamentului European pentru adoptarea de către Consiliu (care, din păcate, trebuie în continuare să hotărască în unanimitate) a măsurilor privind combaterea tuturor discriminărilor bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

6.   salută includerea în cadrul procedurii legislative ordinare a măsurilor privind combaterea traficului de fiinţe umane, în special femei şi copii, şi a exploatării sexuale (articolul 79 alineatul (2) litera (d) şi articolul 83 alineatul (1) al doilea paragraf din TFUE);

7.   subliniază cu satisfacţie faptul că i se recunoaşte Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (articolul 6 TUE) aceeaşi valoare juridică pe care o au tratatele, ceea ce nu va împiedica Uniunea să menţină sau să adopte măsuri care prevăd avantaje specifice în favoarea sexului subreprezentat, şi care prevede o protecţie sporită a maternităţii, în special în domeniul muncii (articolele 23, 33 şi 34 din Cartă);

8.   consideră că aceste noi dispoziţii oferă Comisiei posibilitatea de a propune fără întârziere Consiliului şi Parlamentului măsuri legislative care urmăresc sporirea clarităţii şi eficienţei diferitelor politici comunitare în domeniul luptei împotriva traficului de femei şi copii în scopul exploatării sexuale;

9.   solicită Comisiei să îi prezinte, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, un prim bilanţ privind implicaţiile acestui tratat, constatate în statele membre, în domeniul luptei împotriva traficului de fiinţe umane, în special femei şi copii în scopul exploatării sexuale;

10. salută declaraţia 19 privind articolul 8 din TFUE, prin care statelor membre li se solicită să adopte măsurile necesare pentru prevenirea şi reprimarea oricăror forme de violenţă, precum şi pentru sprijinirea şi protejarea victimelor violenţei;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

4

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Edit Bauer, Emine Bozkurt, Věra Flasarová, Claire Gibault, Esther Herranz García, Anneli Jäätteenmäki, Lívia Járóka, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Urszula Krupa, Siiri Oviir, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Zita Pleštinská, Teresa Riera Madurell, Raül Romeva i Rueda, Eva-Britt Svensson, Corien Wortmann-Kool, Anna Záborská

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Gabriela Creţu, Iratxe García Pérez, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Kartika Tamara Liotard, Marusya Ivanova Lyubcheva, Zuzana Roithová, Petya Stavreva, Bernadette Vergnaud

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Ewa Tomaszewska


AVIZ al Comisiei pentru petiŢii (29.5.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri constituţionale

privind noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona

(2008/2063(INI))

Raportor pentru aviz (*): Carlos Carnero González

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri constituţionale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că, pe lângă îmbunătăţirile instituţionale semnificative aduse de noile tratate, cetăţenii UE beneficiază de avantaje importante care rezultă, pe de o parte, din întărirea mecanismelor de supraveghere şi control democratic al politicilor Uniunii şi, pe de altă parte, din consolidarea drepturilor cetăţenilor UE;

2.  atrage atenţia asupra faptului că, prin procedura de petiţionare, menţinută în noul tratat, se înlesneşte participarea activă a cetăţenilor europeni, în mod individual sau în cadrul unor asociaţii de voluntari, la dezvoltarea Uniunii; subliniază că această participare poate consta în avertizarea Parlamentului cu privire la situaţiile în care statele membre nu pun în aplicare în mod corespunzător legislaţia UE, informarea acestuia în legătură cu lacunele din legislaţia europeană în vigoare şi luarea de poziţie împotriva eventualelor încălcări ale drepturilor fundamentale ale cetăţenilor UE sau ale rezidenţilor de pe teritoriul Uniunii;

3.  subliniază, în această privinţă, rolul şi responsabilitatea Comisiei pentru petiţii, precum şi importanţa unei cooperări depline şi eficiente între toate instituţiile şi organele UE, între toate statele membre şi autorităţile locale şi regionale, în vederea oferirii unui răspuns şi a unei soluţii la problemele cetăţenilor UE, în spiritul Tratatului de la Lisabona;

4.  constată noile oportunităţi oferite cetăţenilor europeni în temeiul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană, modificat de Tratatul de la Lisabona, privind aşa-numita „iniţiativă cetăţenească” care prevede că, la iniţiativa a cel puţin un milion de cetăţeni europeni, resortisanţi ai mai multor state membre, Comisia este invitată să prezinte o nouă propunere de act legislativ, necesar în vederea aplicării tratatelor;

5.  decide să ia măsurile necesare pentru ca regulamentul de punere în aplicare a „iniţiativei cetăţeneşti” ce urmează să fie adoptat să stabilească în mod clar, simplu şi accesibil tuturor, condiţiile exercitării acestui drept cetăţenesc; consideră că Comisia pentru petiţii ar trebui să se implice îndeaproape în iniţiativele cetăţeneşti şi că aceasta ar putea juca rolul unei platforme de promovare a iniţiativelor individuale şi a dreptului de iniţiativă în sine, recunoscând în acelaşi timp că unicul destinatar al iniţiativelor cetăţeneşti este Comisia; consideră că regulamentul de punere în aplicare ar trebui să prevadă mecanisme prin care Parlamentul să poată lua poziţie sau, dacă este cazul, să sprijine astfel de iniţiative;

6.  constată că cetăţenii au deja posibilitatea de a solicita Parlamentului într-o petiţie să îşi exercite dreptul de iniţiativă legislativă prevăzut la articolul 192 din Tratatul CE şi că nimic nu îi împiedică pe cetăţeni, dacă aceştia decid astfel, să adreseze aceeaşi solicitare pentru elaborarea unui act european atât Comisiei Europene, sub forma unei iniţiative cetăţeneşti, cât şi Parlamentului European, sub forma unei petiţii;

7.  consideră că Parlamentul trebuie să examineze modul în care ar putea elabora procedurile corespunzătoare pentru urmărirea şi sprijinirea iniţiativelor cetăţeneşti şi crede că Comisia pentru petiţii, care are deja o vastă experienţă de lucru cu cetăţenii în probleme care îi privesc pe aceştia, ar trebui să joace un rol-cheie în astfel de proceduri;

8.  salută proclamarea Cartei drepturilor fundamentale şi recunoaşterea drepturilor, libertăţilor şi principiilor enunţate de aceasta pentru toţi cetăţenii europeni, în special numeroasele drepturi legate de viaţă, demnitatea umană, egalitate, justiţie, libertate şi proprietatea individuală; este hotărâtă să precizeze, de comun acord cu celelalte instituţii, că aplicabilitatea directă a Cartei în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse de statele membre nu se reduce în mod nejustificat la o interpretare largă a restricţiilor prevăzute în acest sens la articolele cu efect orizontal din Cartă, în special la articolul 51, prin care se solicită statelor membre să aplice Carta numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii;

9.  ia act de faptul că întărirea statutului Cartei drepturilor fundamentale, precum şi extinderea sferei activităţilor care pot fi supuse procedurii de încălcare a dreptului comunitar, în special în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, vor avea un efect direct asupra activităţii Comisiei pentru petiţii, atunci când aceasta va exercita controlul parlamentar în numele cetăţenilor;

10. ia act de faptul că, prin introducerea la articolul 298 din TFUE a unei baze legale pentru buna administrare şi adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a acestui articol, se va da un răspuns apelurilor repetate lansate de către Ombudsmanul European şi Parlamentul European în vederea creării unui sistem comun de drept administrativ care să guverneze administraţia europeană, şi solicită Comisiei pentru petiţii să se implice pe deplin în procedura de adoptare a reglementărilor în cauză.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

1

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Sir Robert Atkins, Margrete Auken, Inés Ayala Sender, Victor Boştinaru, Michael Cashman, Alexandra Dobolyi, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, David Hammerstein, Marian Harkin, Carlos José Iturgaiz Angulo, Lasse Lehtinen, Marcin Libicki, Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Willy Meyer Pleite, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Frank Vanhecke, Diana Wallis, Rainer Wieland

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Marie-Hélène Descamps, Henrik Lax, Grażyna Staniszewska, Margie Sudre

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Christopher Beazley, Tunne Kelam, Vytautas Landsbergis


ANEXĂ: SCRISOARE DIN PARTEA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR

Domnului Jo Leinen, deputat în Parlamentul European

Preşedintele Comisiei pentru afaceri constituţionale

Parlamentul European

Bruxelles

Stimate domnule Leinen,

Ref.:   avizul CONT sub forma unei scrisori referitoare la raportul AFCO privind

„Noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului în urma punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona”

În documentul de lucru din 3 aprilie 2008, invitaţi comisiile să îşi prezinte avizele pe baza a două întrebări principale:

1)     Care sunt priorităţile politice ale comisiei cu privire la utilizarea noilor puteri care îi revin Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona?

2)     Cum intenţionează comisia să gestioneze tranziţia de la consultare la codecizie în procedurile legislative şi alte schimbări procedurale?

Întrebările dumneavoastră se referă în primul rând la comisiile cu adevărat legislative. Prin urmare, comisia nu va prezenta un aviz formal. Modificările în domeniul competenţelor comisiei al cărei preşedinte sunt includ următoarele:

· responsabilitatea statelor membre în ceea ce priveşte execuţia bugetului este subliniată (articolul 317 din TFUE)(1). Consecinţele practice ale acestor dispoziţii sunt în prezent necunoscute.

· Comisia prezintă un raport de evaluare a finanţelor Uniunii, pe care Parlamentul îl analizează în cadrul procedurii de descărcare de gestiune (articolele 318 şi 319 din TFUE).

· Adoptarea regulamentului financiar nu va mai face obiectul procedurii de consultare, ci al procedurii legislative ordinare, adică al procedurii de codecizie (articolul 322din TFUE). Ca o consecinţă a noilor dispoziţii privind cadrul financiar multianual (articolul 312 din TFUE) şi regulamentul financiar (articolul 322 din TFUE), acordul interinstituţional privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară va trebui revizuit.

· Temeiul juridic pentru adoptarea măsurilor în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii este consolidat (articolul 325 din TFUE).

· Tratatul de la Lisabona prevede, de asemenea, posibilitatea înfiinţării unui Parchet European pentru combaterea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (articolul 86 din TFUE).

Cu deosebită consideraţie

Herbert Bösch

Preşedintele Comisiei pentru control bugetar

(1)

Numerotarea corespunde versiunii consolidate a Tratatului de la Lisabona, astfel cum a fost publicată în JO C 115, 9.5.2008, p.1.


ANEXĂ: SCRISOARE DIN PARTEA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ŞI ENERGIE

Preşedinta

Domnului Jo Leinen

Preşedinte

Comisia pentru afaceri constituţionale

Bruxelles

Bruxelles,

Ref.: D(2008)27597

GC/mlt

Subiect:    raport INI al Comisiei pentru afaceri constituţionale referitor la „Noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului în urma punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona”

avizul ITRE sub forma unei scrisori

Stimate domnule Leinen, stimate coleg,

Cu privire la scrisoarea dumneavoastră din data de 13 martie 2008, aş dori să vă informez că Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a decis să nu desemneze un raportor oficial, dar mi-a acordat un mandat, în calitate de preşedintă, de a comunica avizul ITRE prin intermediul unei scrisori. Această scrisoare a fost stabilită de comun acord cu coordonatorii ITRE.

Cu privire la cele „două chestiuni importante”, respectiv priorităţile ITRE, date fiind noile puteri ale Parlamentului şi tranziţia de la consultare la codecizie, formulate în documentul de lucru ataşat scrisorii menţionate şi pe baza textului Tratatului de la Lisabona (TL), publicat în JO C 306 din 17 decembrie 2007, am de făcut următoarele comentarii:

Energie

Acesta este un domeniu de politică prioritar pentru comisia a cărei preşedintă sunt, deoarece energia va avea acum un titlu separat XX în tratat şi, astfel, un temei juridic (art. 176A). Cu toate acestea, trebuie remarcat că, deşi ca regulă generală se va urma "procedura legislativă ordinară", deciziile privind alegerea surselor de energie vor rămâne în competenţa statelor membre. În plus, măsurile fiscale din acest domeniu vor necesita în continuare consultarea Parlamentului European şi unanimitatea în Consiliu.

Există o clauză de solidaritare care trebuie menţionată. Se aplică „în cazul în care apar dificultăţi grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei” [art. 100 alineatul (1)].

În acest caz, aş dori să vă informez că comisia a cărei preşedintă sunt a alocat la timp toate mijloacele disponibile pregătirii votului său asupra pachetului energetic referitor la electricitate şi gaz, precum şi cel referitor la schimbările climatice (directivă ce poate fi reînnoită). Astfel, aceasta ar trebui să ofere timp suficient Parlamentului European să îşi adopte poziţia la prima lectură şi Consiliului să îşi adopte poziţia încă înainte de intrarea în vigoare a TL. Acest lucru este important pentru lucrările noastre legislative, in special în vederea aplicării Protocolului privind subsidiaritatea şi, astfel, parlamentele naţionale ar trebui să fie consultate în legătură cu toate propunerile legislative în curs la 31 decembrie 2008.

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice

Tind să cred că Tratatul Euratom va rămâne pentru moment un cadru juridic indispensabil şi observ că nu i-au fost aduse modificări semnificative de către TL.

De fapt, Protocolului nr.12 este adăugat TL, încercând să adapteze Tratatul Euratom pentru a lua în considerare dispoziţiile comune prevăzute în celelalte tratate, cum ar fi dispoziţiile instituţionale şi financiare. Cu toate acestea, adăugarea Protocolului nr. 12 la TL face textul ilizibil şi foarte complicat, datorită numeroaselor trimiteri şi modificări aduse unor anumite articole din Tratatul Euratom. Astfel, ar fi de dorit să se reafirme poziţia ITRE cu privire la necesitatea unui text consolidat al Tratatului Euratom.

Societatea informaţională şi comunicaţiile electronice

In afară de aplicarea Protocolului cu privire la subsidiaritate şi la acest domeniu, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona nu ar aduce modificări majore în acest domeniu. Prin urmare, articolul 95 al tratatului actual va rămâne temeiul juridic pentru adoptarea actelor legislative, aplicând în acelaşi timp procedura legislativă ordinară.

Cu toate acestea, pentru a face legislaţia din acest domeniu durabilă şi ajustabilă unor evoluţii tehnologice rapide, actele delegate şi de actele de punere în aplicare (articolele 249B şi 249 C din TL) vor juca un rol important. Prin urmare, există o oarecare incertitudine în ceea ce priveşte impactul noului sistem şi modificările necesare ale procedurilor legislative aflate în curs.

Cercetare şi dezvoltare tehnologică şi spaţiu

Aş dori să vă atrag atenţia asupra următoarelor dispoziţii ale TL. Articolele modificate 163, 165 şi 166 din Tratatul CE ar trebui considerate drept îmbunătăţiri, deoarece acestea consolidează bazele ştiinţifice şi tehnologice prin crearea unei Zone Europene de Cercetare De fapt, „măsurile necesare pentru punerea în aplicare a spaţiului european de cercetare” vor fi adoptate „în conformitate cu procedura legislativă ordinară” [art. 166 alineatul (5)].

Cu toate acestea, trebuie menţionate trei probleme litigioase între Parlamentul European şi Consiliu:

a) acordurile între UE şi ţările terţe sau organizaţiile internaţionale (art. 170) nu mai intră sub incidenţa articolului 300, deoarece procedura de luare a deciziilor nu este definită explicit;

b) menţinerea articolelor 171 şi 172 referitoare la înfiinţarea de întreprinderi comune ar însemna continuarea procedurii de consultare la înfiinţarea agenţiilor şi probabil aceasta menţinere ar putea contraveni spiritului actelor juridice ale Uniunii;

c) întrucât „programul-cadru multianual” va fi adoptat prin procedura legislativă ordinară [art. 166 alineatul (5)], programele specifice vor fi adoptate prin „procedură legislativă specială”, care necesită simpla consultare a Parlamentului European [art. 166 alineatul (4)].

Spaţiu

Fără a aduce atingere acestor probleme, comisia a cărei preşedintă sunt şi-a exprimat satisfacţia cu privire la introducerea unei noi dispoziţii referitoare la politica spaţială europeană (art. 172a) în secţiunea despre cercetare şi dezvoltare tehnologică şi a salutat posibilitatea oferită Parlamentului şi Consiliului de a adopta măsurile necesare pentru înfiinţarea unui program spaţial european pe baza procedurii legislative ordinare.

Comisia mai consideră că excluderea oricărei armonizări „a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre” în acest domeniu [art. 172a alineatul(2)] poate implica anumite obstacole în calea punerii în aplicare a unei politici europene spaţiale comune.

Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel

Aş dori să atrag atenţia comisiei al cărei preşedinte sunteţi asupra Protocolului nr.11 referitor la Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel, care introduce dispoziţii de procedură care nu vor spori participarea Parlamentului European în procesul de luare a deciziilor ( procedura de consultare se păstrează).

Industrie

Consider că schimbările aduse dispoziţiilor existente ale tratatului (art. 157) nu vor interfera cu structura existentă, deoarece industria intră sub competenţa UE de a susţine, coordona şi complementa acţiunile întreprinse de către statele membre. Există, însă, o dipoziţie „excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre” [art. 157 alineatul(3)], care poate fi interpretată drept sfârşitul unei abordări comune asupra sectorului industrial. De fapt procedura legislativă ordinară se va aplica unor „măsuri specifice menite să sprijine acţiunile întreprinse în statele membre” (art. 157 alineatul (3)]. Cu toate acestea, Parlamentul European nu va participa la procesul decizional atunci când se consideră că sunt necesare acţiuni coordonate; va fi ţinut la curent [art. 157 alineatul (2)].

Chestiuni orizontale

Două chestiuni trebuie menţionate în contextul propunerilor legislative aflate în curs sau care vor fi probabil depuse până la data intrării în vigoare a TL:

a) Procedura de comitologie este aplicată în special propunerilor care intră în sfera de atribuţii a ITRE. Este, prin urmare, de dorit ca PE să insiste asupra abrogării imediate a Directivei Consiliului 1999/468/ CE şi asupra iniţierii unui exerciţiu nou şi general de „aliniere” a întregii legislaţii existente imediat după intrarea în vigoare a TL.

b) Parlamentele naţioanle au beneficiat de propuneri legislative de la Comisie, pe baza procedurii de co-decizie, deoarece aceasta din urmă le-a trimis, în mod informal, începând cu anul 2006 propunerile sale. Răspunsul parlamentelor naţionale a variat şi a fost trimis direct Comisiei, dar nu şi Parlamentului European, nici măcar pentru informare. Acest fapt poate fi considerat drept lipsă de transparenţă şi probabil incapacitate de a coopera îndeaproape.

În acest context, dat fiind Protocolul nr. 1 cu privire la rolul parlamentelor naţionale şi Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii şi practica ad-hoc menţionată în aliniatul anterior, ar trebui găsită o soluţie politică echitabilă, în spiritul TL, indiferent de interpretarea juridică şi modalităţile practice pentru procedurile de codecizie în curs de desfăşurare la intrarea în vigoare a noului tratat, în ceea ce priveşte noul element procedural de consultare a parlamentelor naţionale.

Cu deosebită stimă,

Angelika Niebler


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

9.3.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

2

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Enrique Barón Crespo, Bastiaan Belder, Richard Corbett, Jean-Luc Dehaene, Andrew Duff, Anneli Jäätteenmäki, Aurelio Juri, Martin Kastler, Timothy Kirkhope, Jo Leinen, Íñigo Méndez de Vigo, Adrian Severin, József Szájer, Riccardo Ventre, Johannes Voggenhuber, Andrzej Wielowieyski

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Costas Botopoulos, Catherine Boursier, Elmar Brok, Carlos Carnero González, Panayiotis Demetriou, Sirpa Pietikäinen, György Schöpflin

Aviz juridic - Politica de confidențialitate