Procedură : 2006/0158(CNS)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0147/2009

Texte depuse :

A6-0147/2009

Dezbateri :

Voturi :

PV 02/04/2009 - 9.4
CRE 02/04/2009 - 9.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0199

RAPORT     *
PDF 194kWORD 317k
19.3.2009
PE 419.930v01-00 A6-0147/2009

referitor la proiectul de decizie-cadru a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară între statele membre ale Uniunii Europene ca alternativă la detenția preventivă

(17002/2008 – C6-0009/2009 – 2006/0158(CNS))

(Consultare repetată)

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Raportor: Ioannis Varvitsiotis

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 PROCEDURĂ

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie-cadru a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară între statele membre ale Uniunii Europene ca alternativă la detenția preventivă

(17002/2008 – C6-0009/2009 – 2006/0158(CNS))

(Procedura de consultare - consultare repetată)

Parlamentul European,

–    având în vedere propunerea Consiliului (17002/2008),

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2006)0468),

–   având în vedere poziția sa din 7 noiembrie 2007(1),

–   având în vedere articolul 34 alineatul (2) litera (b) din Tratatul UE,

–   având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul UE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C-6-0009/2009),

–   având în vedere articolele 93 și 51 și articolul 55 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0147/2009),

1.  aprobă propunerea Consiliului astfel cum a fost modificată;

2.  invită Consiliul să modifice textul în consecință;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care acesta intenționează să modifice în mod substanțial sau să înlocuiască proiectul cu un alt text;

5.  în cazul în care proiectul nu este adoptat înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este hotărât să analizeze orice propunere viitoare în regim de urgență, în strânsă cooperare cu parlamentele naționale;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Amendamentul  1

Proiect de decizie-cadru

Considerentul 13a (nou)

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

 

(13a) În cazul încălcării măsurii europene de supraveghere judiciară, autoritatea emitentă poate decide să emită un mandat european de arestare în scopul transferării suspectului în statul emitent. În asemenea situații, care trebuie să se limiteze strict la aplicarea prezentei decizii-cadru, Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 se aplică tuturor infracțiunilor cu privire la care poate fi emisă o măsură europeană de supraveghere judiciară.

Justificare

Pentru coerența cu noua formulare din titlul proiectului Consiliului.

Amendamentul 2

Proiect de decizie-cadru

Considerentul 17a (nou)

 

Amendamentul

 

(17a) Este necesară o serie comună de garanții procedurale, ca o condiție prealabilă necesară pentru a garanta o aplicare echitabilă și eficientă a măsurilor privind cooperarea judiciară în materie penală; ținând seama în măsura corespunzătoare de avizul Parlamentului European, Consiliul ar trebui să adopte neîntârziat un instrument juridic referitor la garanțiile procedurale în procedurile penale, bazat pe principiului prezumției de nevinovăție, care ar trebui să includă cel puțin autorizarea de către autoritatea judiciară a oricărei restrângeri sau privări de libertate, dreptul la o „comunicare în scris a drepturilor”, la consiliere juridică, dreptul de acces la probe, de a fi informat în legătură cu natura și bazele acuzațiilor și ale motivelor de suspiciune, dreptul de acces la toate documentele pertinente într-o limbă pe care suspectul/inculpatul o înțelege și dreptul la un interpret;

Amendamentul  3

Proiect de decizie-cadru

Articolul 2 – alineatul 2a (nou)

 

Amendamentul

 

(2a) În sensul prezentei decizii-cadru, o persoană este considerată nerezidentă atunci când domiciliul său legal obișnuit se află într-un alt stat membru decât statul membru în care se desfășoară procedura.

Justificare

Pare să fie recomandabilă clarificarea definiției dată reședinței.

Amendamentul  4

Proiect de decizie-cadru

Articolul 4 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

a) „decizie privind măsuri de supraveghere judiciară” înseamnă o decizie executorie adoptată în decursul procedurilor penale de către o autoritate competentă a statului emitent în conformitate cu normele și procedurile sale de drept intern în cursul procedurii penale și care impune unei persoane fizice, ca alternativă la detenția preventivă, una sau mai multe măsuri de supraveghere judiciară;

a) „decizie privind măsuri de supraveghere judiciară” înseamnă o decizie executorie adoptată în decursul procedurilor penale de către o autoritate judiciară competentă a statului emitent în conformitate cu normele și procedurile sale de drept intern în cursul procedurii penale și care impune unei persoane fizice, ca alternativă la detenția preventivă, una sau mai multe măsuri de supraveghere judiciară;

Justificare

Una dintre cele mai importante garanții procedurale este aceea că hotărârile care implică libertatea personală trebuie adoptate exclusiv de autoritățile judiciare. Aceeași abordare a fost adoptată în propunerea Comisiei.

Amendamentul  5

Proiect de decizie-cadru

Articolul 4 - alineatul 1 – litera da (nouă)

 

Amendamentul

 

(da) „autoritatea competentă din statul emitent” înseamnă instanța, judecătorul, judecătorul de instrucție sau procurorul care, în conformitate cu legislația națională, este competent să pronunțe hotărâri privind măsurile de supraveghere;

Justificare

Una dintre cele mai importante garanții procedurale este aceea că hotărârile care implică libertatea personală trebuie adoptate exclusiv de autoritățile judiciare. Aceeași abordare a fost adoptată în propunerea Comisiei.

Amendamentul  6

Proiect de decizie-cadru

Articolul 4 – alineatul 1 – litera db (nouă)

 

Amendamentul

 

(db) „autoritatea competentă din statul de execuție” înseamnă instanța, judecătorul, judecătorul de instrucție sau procurorul care, în conformitate cu legislația națională, este competent să execute și să monitorizeze hotărâri privind măsurile de supraveghere;

Justificare

Una dintre cele mai importante garanții procedurale este aceea că hotărârile care implică libertatea personală trebuie adoptate exclusiv de autoritățile judiciare sau, cu alte cuvinte, de judecători, judecătorii de instrucție și procurori. Aceeași abordare a fost adoptată în propunerea Comisiei.

Amendamentul          7

Proiect de decizie-cadru

Articolul 5a (nou)

 

Amendamentul

 

Articolul 5a

Date cu caracter personal

Prelucrarea datelor personale în sensul prezentei decizii-cadru trebuie să respecte cel puțin principiile fundamentale stabilite de Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală1 și de Convenția nr. 108 din 28 ianuarie 1981 a Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, precum și de protocoalele ulterioare aferente acesteia.

1 JO L 350, 30.12.2008, p. 60.

Amendamentul  8

Proiect de decizie-cadru

Articolul 6 – alineatul 2

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(2) Ca excepție de la alineatul (1) și fără a aduce atingere alineatului (3), statele membre pot desemna alte autorități decât cele judiciare drept autorități competente pentru luarea deciziilor în temeiul prezentei decizii-cadru, cu condiția ca aceste autorități să aibă competența de a lua decizii de natură similară în conformitate cu procedurile și normele de drept intern.

eliminat

Justificare

Prezenta dispoziție trebuie eliminată pentru mai multă coerență cu amendamentele referitoare la articolul 4.

Amendamentul  9

Proiect de decizie-cadru

Articolul 8 – alineatul 1 – litera fa (nouă)

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

 

fa) obligația de a depune o anumită sumă sau de a oferi un alt tip de garanție, care poate fi furnizată fie într-un anumit număr de rate sau o singură dată;

Justificare

Ar trebui inclusă în alineatul obligatoriu din acest articol garanția monetară sau de alt tip . Este ușor de definit și de aplicat acest tip de măsură de supraveghere. De asemenea, monitorizarea se poate efectua cu ușurință și cu mijloace accesibile, fără să implice alte costuri suplimentare.

Amendamentul  10

Proiect de decizie-cadru

Articolul 8 – alineatul 2 – litera c

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

c) obligația de a depune o anumită sumă sau de a oferi un alt tip de garanție, care poate fi furnizată fie într-un anumit număr de rate sau o singură dată;

eliminată

Justificare

A fost eliminat pentru mai multă coerență cu amendamentul 21.

Amendamentul  11

Proiect de decizie-cadru

Articolul 9 – alineatul 1

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(1) O decizie privind măsurile de supraveghere judiciară poate fi transmisă autorității competente din statul membru în care persoana își are reședința legală obișnuită, în cazul în care persoana, în condițiile în care a fost informată cu privire la măsurile vizate, consimte să se întoarcă în statul respectiv.

(1) O decizie privind măsurile de supraveghere judiciară poate fi transmisă autorității competente din statul membru în care persoana își are reședința legală obișnuită, în cazul în care persoana, în condițiile în care a fost informată exact cu privire la măsurile vizate, într-o limbă pe care o înțelege, consimte să se întoarcă în statul respectiv.

Justificare

În așteptarea adoptării unui instrument de mare anvergură în domeniul garanțiilor procedurale, ar fi recomandabil să se adopte cel puțin unele garanții procedurale minime privind executarea măsurilor de supraveghere și, în special, dreptul suspectului de a fi informat cu exactitate, într-o limbă pe care o înțelege.

Amendamentul  12

Proiect de decizie-cadru

Articolul 13 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Măsura de supraveghere judiciară adaptată trebuie să nu fie mai severă decât măsura de supraveghere judiciară care a fost impusă inițial.

(2) Măsura de supraveghere adaptată este exclusiv de natură tehnică și nu impune, ea însăși, obligații suplimentare persoanei vizate. Ea nu este mai severă decât măsura de supraveghere care a fost impusă inițial.

Justificare

Trebuie specificat clar că autoritatea de executare nu poate adăuga nici o obligație la cele impuse de autoritatea emitentă. Autoritatea executoare poate aduce OSE exclusiv ajustări tehnice.

Amendamentul  13

Proiect de decizie-cadru

Articolul 14 – alineatul 1

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(1) Următoarele infracțiuni, în cazul în care se pedepsesc, în statul emitent, cu închisoarea sau cu o măsură privativă de libertate cu o durată maximă de cel puțin trei ani, astfel cum sunt definite de legislația statului emitent, conduc, în termenii prezentei decizii-cadru și fără verificarea dublei incriminări a faptei, la recunoașterea deciziei privind măsuri de supraveghere judiciară:

eliminat

- participarea la o organizație criminală,

 

- terorismul,

 

- traficul de persoane,

 

- exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă,

 

- traficul ilicit de narcotice și substanțe psihotrope,

 

- corupția,

- frauda, inclusiv cea care afectează interesele financiare ale Comunităților Europene în sensul Convenției din 26 iulie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene,

 

- spălarea produselor infracțiunii,

 

- falsificarea de monedă, inclusiv a monedei euro,

 

- criminalitatea informatică,

 

- infracțiunile împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii animale pe cale de dispariție și traficul ilicit de specii și soiuri de plante pe cale de dispariție,

 

- facilitarea intrării și șederii ilegale,

 

- omorul, vătămarea corporală gravă,

 

- traficul ilicit de organe și țesuturi umane,

 

- răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostateci,

 

- rasismul și xenofobia,

 

- jafurile organizate sau armate,

 

- traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv de antichități și opere de artă,

 

- înșelăciunea,

 

- racketul și extorcarea de fonduri,

 

- contrafacerea de produse și pirateria,

 

- falsificarea de documente administrative și uzul de fals,

 

- falsificarea de mijloace de plată;

 

- traficul ilicit de substanțe hormonale și alți factori de creștere,

 

- traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive;

 

- traficul de vehicule furate,

 

- violul,

 

- incendierea cu intenție,

 

- infracțiunile de competența Curții Penale Internaționale,

 

- sechestrarea ilegală de aeronave/nave,

 

- sabotajul.

 

Justificare

Întrucât prezenta decizie-cadru urmărește aplicarea celor mai puțin coercitive măsuri în cazul suspecților care, altfel, ar fi supuși, cel mai probabil, unei măsuri de arest preventiv, este lipsit de sens ca recunoașterea și executarea deciziei privind măsurile de supraveghere să fie condiționate verificarea dublei încriminări. În fapt, articolul 14, excluzând verificarea dublei încriminări pentru categoriile de infracțiuni menționate, permite implicit respingerea pe motiv de inexistență a dublei încriminări pentru toate infracțiunile neincluse pe listă. Rezultatul concret ar fi o înrăutățire a tratamentului aplicat suspecților deoarece, în cazul lipsei dublei încriminări, ar fi mai probabil ca, într-un stat membru în care respectivul comportament nu este pedepsit, în locul unei măsuri ce nu include detenția, acestora să li se aplice arestul preventiv. Mai mult, fixarea la trei ani a pragului de excludere a verificării dublei incriminări ar însemna excluderea de la domeniul de aplicare al articolului 14 alineatul (1) a cazurilor care pot fi mai frecvente: infracțiunile mai puțin grave. În sfârșit, verificarea dublei incriminări ar trebui să dispară treptat din cadrul instrumentelor bazate pe recunoașterea reciprocă. Dispoziția pe care o elimină acest amendament viza contrariul și nu era prevăzută în propunerea Comisiei Europene.

Amendamentul  14

Proiect de decizie-cadru

Articolul 14 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Consiliul poate decide în orice moment să adauge alte categorii de infracțiuni pe lista de la alineatul (1), hotărând în unanimitate, în urma consultării Parlamentului European în condițiile prevăzute la articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Consiliul examinează, ținând seama de raportul care i-a fost prezentat în conformitate cu articolul 27 din prezenta decizie-cadru, dacă lista trebuie extinsă sau modificată.

eliminat

Justificare

Prezenta dispoziție trebuie eliminată pentru mai multă coerență cu celelalte amendamente referitoare la articolul 14.

Amendamentul  15

Proiect de decizie-cadru

Articolul 14 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Pentru alte infracțiuni decât cele aflate sub incidența alineatului (1), statul de executare poate condiționa recunoașterea deciziei privind măsuri de supraveghere judiciară de faptul că decizia trebuie să se refere la fapte care să reprezinte o infracțiune și în temeiul legislației statului de executare, oricare ar fi elementele constitutive ale acesteia și oricum ar fi descrisă.

eliminat

Justificare

Prezenta dispoziție trebuie eliminată pentru mai multă coerență cu celelalte amendamente referitoare la articolul 14.

Amendamentul  16

Proiect de decizie-cadru

Articolul 14 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) În momentul adoptării prezentei decizii cadru, din motive de constituționalitate, statele membre pot declara, printr-o declarație pe care o notifică Secretariatului General al Consiliului, că nu vor aplica alineatul (1) cu privire la infracțiunile menționate în respectivul alineat sau la o parte dintre acestea. Orice astfel de declarație poate fi retrasă în orice moment. Astfel de declarații sau retrageri de declarații se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

eliminat

Justificare

Prezenta dispoziție trebuie eliminată pentru mai multă coerență cu celelalte amendamente referitoare la articolul 14.

Amendamentul  17

Proiect de decizie-cadru

Articolul 15 – alineatul 1 – litera d

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(d) decizia privind măsurile de supraveghere judiciară se referă la un fapt care nu ar constitui o infracțiune în temeiul legii statului de executare, în cazurile menționate la articolul 14 alineatul (3) și, în cazul în care statul de executare a făcut o declarație în temeiul articolului 14 alineatul (4), în cazurile menționate la articolul 14 alineatul (1); cu toate acestea, în materie fiscală, vamală și monetară, executarea deciziei nu poate fi refuzată pe motiv că legislația statului de executare nu impune taxe de același fel sau nu conține același tip de dispoziții în materie fiscală, vamală sau monetară precum legislația statului emitent;

eliminată

Justificare

Prezenta dispoziție trebuie eliminată pentru mai multă coerență cu amendamentele referitoare la articolul 14.

Amendamentul  18

Proiect de decizie-cadru

Articolul 21 – alineatul 1

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(1) În cazul în care a autoritatea din statul emitent a emis un mandat de arestare sau orice altă decizie judiciară executorie având același efect, persoana este predată în conformitate cu decizia-cadru privind mandatul european de arestare.

(1) Dacă, în caz de nerespectare a măsurii de supraveghere, autoritatea competentă din statul emitent a emis un mandat de arestare, persoana este predată în conformitate cu decizia-cadru privind mandatul european de arestare

Justificare

Raportorul din cazul avizului formulat în 2007 s-a referit explicit la cazurile de încălcare a măsurilor de supraveghere și la necesitatea de a nu crea un sistem de transferare/predare paralel cu mandatul european de arestare. Referirea la mandatul european de arestare este, în consecință, foarte salutară.

Amendamentul  19

Proiect de decizie-cadru

Articolul 21 – alineatul 3

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(3) Fiecare stat membru poate notifica Secretariatul General al Consiliului, în momentul transpunerii prezentei decizii-cadru sau ulterior, că va aplica, de asemenea, articolul 2 alineatul (1) din decizia-cadru privind mandatul european de arestare pentru a decide în ceea ce privește predarea persoanei în cauză către statul emitent.

eliminat

Justificare

Ținând cont de scopul urmărit de prezentul instrument juridic, ar trebui înglobate toate infracțiunile, fără a se stabili vreun prag.

Amendamentul  20

Proiect de decizie-cadru

Articolul 21 – alineatul 4

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(4) Secretariatul General al Consiliului pune la dispoziția statelor membre și a Comisiei informațiile primite în temeiul alineatului anterior.

eliminat

Justificare

Prezenta dispoziție trebuie eliminată pentru mai multă coerență cu amendamentele referitoare la articolul 21.

Amendamentul  21

Proiect de decizie-cadru

Anexa 1 – Caseta certificat (f) – punctul 2

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(2) În cazul în care infracțiunea (infracțiunile) presupusă (presupuse) menționată (menționate) la punctul (1) constituie una sau mai multe dintre următoarele infracțiuni presupuse, astfel cum sunt definite în legea statului de condamnare, care sunt pedepsite în statul de condamnare printr-o pedeapsă cu închisoarea sau printr-o măsură privativă de libertate cu durata maximă de cel puțin trei ani, vă rugăm să confirmați bifând caseta (casetele) corespunzătoare:

eliminat

- participare la o organizație criminală,

 

- terorism,

 

- trafic de ființe umane,

 

- exploatarea sexuală a copiilor și pornografie infantilă,

 

- trafic ilicit de narcotice și substanțe psihotrope,

 

- trafic ilicit de arme, muniții și substanțe explozive,

 

- corupție,

 

- fraudă, inclusiv cea care afectează interesele financiare ale Comunităților Europene în sensul Convenției din 26 iulie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene,

 

- spălarea produselor infracțiunii

 

- falsificare de monedă, inclusiv a monedei euro

 

- criminalitate informatică

 

- infracțiuni împotriva mediului, inclusiv trafic ilicit de specii

 

- animale pe cale de dispariție și trafic de specii și soiuri de plante

 

pe cale de dispariție

 

- facilitarea intrării și șederii ilegale

 

- omor, vătămare corporală gravă

 

- trafic ilicit de organe și țesuturi umane

 

- răpire, lipsire de libertate în mod ilegal și luare de ostateci

 

- rasism și xenofobie

 

- jafuri organizate sau armate

 

- trafic ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichități și opere de artă

 

- contrafacerea de produse și pirateria

 

- falsificare de documente administrative și uz de fals

 

- falsificare de mijloace de plată

 

- trafic ilicit de substanțe hormonale și alți factori de creștere

 

- trafic ilicit de materiale nucleare sau radioactive

 

- trafic de vehicule furate

 

- viol

 

- incendiere cu intenție

 

- infracțiuni de competența Curții Penale Internaționale

 

- sechestrarea ilegală de aeronave/nave

 

- sabotaj

 

Justificare

Prezenta dispoziție trebuie eliminată pentru mai multă coerență cu amendamentele referitoare la articolul 14.

Amendamentul  22

Proiect de decizie-cadru

Anexa 1 – Caseta certificat (f) – punctul 3

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

(3) În măsura în care infracțiunea (infracțiunile) presupusă (presupuse) identificată (identificate) la punctul (1) nu este (sunt) enumerată (enumerate) la punctul 2 sau dacă decizia, precum și certificatul, sunt transmise unui stat membru care a declarat că va verifica dubla incriminare [articolul 14 alineatul (4) din decizia-cadru], vă rugăm să descrieți pe larg infracțiunea (infracțiunile) presupusă (presupuse) în cauză:

eliminat

Justificare

Prezenta dispoziție trebuie eliminată pentru mai multă coerență cu amendamentele referitoare la articolul 14.

Amendamentul  23

Proiect de decizie-cadru

Anexa 1 – Caseta certificat (g) – alineatul 3 – paragraful 1 – liniuța 3a (nouă)

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

 

obligația de a depune o anumită sumă sau de a oferi un alt tip de garanție, care poate fi furnizată fie într-un anumit număr de rate sau o singură dată;

Justificare

Pentru a asigura coerența cu amendamentele aduse la articolul 8.

Amendamentul  24

Proiect de decizie-cadru

Anexa 1 – Caseta certificat (g) – alineatul 3 – paragraful 2 – liniuța 3

Textul propus de Consiliu

Amendamentul

obligația de a depune o anumită sumă sau de a oferi un alt tip de garanție, care poate fi furnizată fie într-un anumit număr de rate sau o singură dată;

eliminată

Justificare

Pentru a asigura coerența cu amendamentele aduse la articolul 8.

(1)

Texte adoptate, P6_TA(2007)0551.


EXPUNERE DE MOTIVE

După cum s-a subliniat deja în primul aviz cu privire la prezenta propunere legislativă, detenția preventivă trebuie considerată o măsură excepțională care trebuie testată strict în raport cu dreptul la libertate și cu prezumția de nevinovăție(1). Ea nu este niciodată obligatorie și nici nu se utilizează în scopuri punitive(2). Prin urmare, în etapa premergătoare procesului, ar trebui să se recurgă cât mai mult posibil la măsuri de control neprivative de libertate.

Privarea de libertate în faza premergătoare judecării poate fi impusă, în principiu, numai ca o măsură de ultimă instanță în vederea prevenirii a trei situații clasice: pericolul de fugă, de recidivă, și de distrugere de probe.

Într-un spațiu european comun al justiției fără de frontiere interne, este necesar să se garanteze că un suspect care nu locuiește în statul în care urmează să se desfășoare procesul nu va fi tratat diferit față de un suspect care locuiește în statul respectiv.

Cu toate acestea, până în prezent, nu au putut fi recunoscute dincolo de frontiere măsuri alternative la detenția preventivă, întrucât nu a fost pus în aplicare niciun instrument specific de recunoaștere reciprocă, iar această situație a generat o limitare a protecției judiciare a drepturilor individuale.

Există în mod evident riscul tratamentului inegal în rândul celor două categorii – cetățenii UE care nu au reședința pe teritoriul statului membru în care sunt suspectați de a fi comis o infracțiune și cetățenii UE care sunt rezidenți în statul respectiv. Mai mult, acest lucru poate fi considerat, de asemenea, drept o piedică în calea liberei circulații a persoanelor.

Având în vedere cele menționate mai sus, raportorul sprijină cu tărie adoptarea acestui text legislativ, care va permite recunoașterea reciprocă a ordinelor de supraveghere judiciară în faza premergătoare judecării. Acest instrument ar încuraja autoritățile naționale competente să nu rețină nerezidenți ai UE în faza premergătoare judecării datorită riscului sustragerii, ci să le permită întoarcerea în statul membru în care își au reședința legală obișnuită la momentul respectiv.

În acest sens, raportorul salută modificarea textului prin faptul că ia în considerare sugestia acestuia de a lărgi domeniul de aplicare al deciziei-cadru și de a include posibilitatea ca suspectul să solicite autorității competente emitente să transmită mai departe ordinul de supraveghere judiciară unui alt stat membru decât cel în care își are reședința legală obișnuită. Raportorul adaugă o precizare suplimentară definiției de reședință. În lumina obiectivului propunerii, este esențial ca sensul termenului „reședință” să nu fie limitat la cel de reședință „permanentă”, care este deja larg acceptat în terminologia comunitară. Cu toate acestea, ar trebui precizat faptul că reședința trebuie să fie legală și obișnuită. În acest scop, ar trebui luate în calcul circumstanțe de facto.

Întrucât această decizie-cadru vizează aplicarea unor măsuri cât mai puțin coercitive în cazul suspecților care, în caz contrar, ar face cel mai probabil obiectul aplicării reținerii provizorii, este ilogic ca recunoașterea și executarea deciziei privind măsurile de control să facă obiectul verificării dublei incriminări. De fapt, articolul 14 și articolul 15 alineatul (1) litera (d), excluzând verificarea dublei incriminări pentru categoriile de infracțiuni enumerate, permit invocarea unui motiv de refuz pe baza lipsei dublei incriminări pentru toate infracțiunile care nu figurează pe listă. Rezultatul concret ar fi o înrăutățire a tratamentului aplicat suspecților deoarece, în cazul lipsei dublei încriminări, ar fi mai probabil ca, într-un stat membru în care respectivul comportament nu este pedepsit, în locul unei măsuri ce nu include detenția, acestora să li se aplice arestul preventiv. Mai mult, fixarea la trei ani a pragului de excludere a verificării dublei incriminări ar însemna excluderea de la domeniul de aplicare al articolului 14 alineatul (1) a cazurilor care pot fi mai frecvente: infracțiunile mai puțin grave. În ultimul rând, verificarea dublei incriminări ar trebui să dispară treptat din instrumentele care au la bază recunoașterea reciprocă.

În spiritul garantării tratamentului optim al suspectului și în așteptarea adoptării unui instrument cuprinzător în domeniul garanțiilor procedurale, se impune stabilirea cel puțin a unor garanții procedurale minime pentru executarea/modificarea măsurilor de control și, în special, a dreptului suspectului de a fi informat cu exactitate într-o limbă pe care acesta o înțelege.

În ceea ce privește mecanismul de transfer și noua trimitere la mandatul european de arestare, în avizul emis în 2007, raportorul s-a referit în mod expres la cazurile de încălcare a măsurilor de control și la necesitatea de a nu crea un sistem de transfer/predare paralel cu mandatul european de arestare. Prin urmare, trimiterea la mandatul european de arestare este binevenită. Cu toate acestea, în opinia raportorului, autoritatea emitentă competentă este cea care ar trebui să decidă, de la caz la caz, dacă, în cazul unei încălcări a măsurii de control, suspectul trebuie să fie arestat și predat statului membru emitent.

În plus, este necesar să se menționeze clar faptul că ar trebui incluse toate infracțiunile (fără stabilirea unui prag). Prin urmare, în momentul aplicării deciziei europene de control judiciar (ESO), mandatul european de arestare (MEA) ar trebui extins pentru a include toate infracțiunile.

(1)

Articolul 6 alineatul (2) din TUE prevede că Uniunea respectă drepturile fundamentale, astfel cum sunt acestea garantate de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO, 1950), precum și astfel cum rezultă acestea din tradițiile constituționale comune ale statelor membre, ca principii generale ale dreptului comunitar.

Drepturile de bază sau libertățile fundamentale care guvernează reținerea preventivă sau procedurile alternative la o astfel de reținere și care sunt stabilite de CEDO sunt următoarele:

articolul 5 alineatul (1): „orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță”;

articolul 6 alineatul (2): „orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită”;

articolul 5 alineatul (1) litera (c): „dacă a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia”.

(2)

Recomandarea Consiliului Europei, Rec(2006)13.


PROCEDURĂ

Titlu

Ordinul european de supraveghere judiciară în etapele procedurale premergătoare judecării între statele membre ale Uniunii Europene

Referințe

17002/2008 – C6-0009/2009 – COM(2006)0468 – C6-0328/2006 – 2006/0158(CNS)

Data consultării PE

4.10.2006

Comisia competentă în fond             

               Data anunțului în plen

LIBE

15.1.2009

Raportor(i)           

               Data numirii

Ioannis Varvitsiotis

13.9.2006

 

 

Examinare în comisie

10.2.2009

16.3.2009

 

 

Data adoptării

16.3.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Alexander Alvaro, Roberta Angelilli, Catherine Boursier, Emine Bozkurt, Kathalijne Maria Buitenweg, Maddalena Calia, Carlos Coelho, Panayiotis Demetriou, Gérard Deprez, Bárbara Dührkop Dührkop, Urszula Gacek, Kinga Gál, Jeanine Hennis-Plasschaert, Ewa Klamt, Stavros Lambrinidis, Henrik Lax, Baroness Sarah Ludford, Claude Moraes, Rareș-Lucian Niculescu, Martine Roure, Sebastiano Sanzarello, Inger Segelström, Ioannis Varvitsiotis, Manfred Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Alin Lucian Antochi, Edit Bauer, Simon Busuttil, Marco Cappato, Carlo Casini, Elisabetta Gardini, Sophia in ‘t Veld, Jean Lambert, Marian-Jean Marinescu, Bill Newton Dunn, Nicolae Vlad Popa

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Raül Romeva i Rueda

Data depunerii

19.3.2009

Aviz juridic - Politica de confidențialitate