Procedură : 2008/2217(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0199/2009

Texte depuse :

A6-0199/2009

Dezbateri :

PV 22/04/2009 - 18
CRE 22/04/2009 - 18

Voturi :

PV 23/04/2009 - 8.33
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0307

RAPORT     
PDF 196kWORD 151k
2.4.2009
PE 416.379v02-00 A6-0199/2009

referitor la un plan de acţiune privind mobilitatea urbană

(2008/2217(INI))

Comisia pentru transport şi turism

Raportor: Gilles Savary

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZUL Comisiei pentru dezvoltare regionalĂ
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la un plan de acţiune privind mobilitatea urbană

(2008/2217(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Cartea verde intitulată „Către o nouă cultură a mobilităţii urbane” prezentată de Comisie la 25 septembrie 2007 (COM(2007)0551),

–   având în vedere Cartea albă intitulată „Politica europeană în domeniul transporturilor în perspectiva 2010: momentul deciziilor” prezentată de Comisie la 12 septembrie 2001 (COM(2001)0370),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 octombrie 2007 intitulată „Plan de acţiune privind logistica transportului de marfă” (COM(2007)0607),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2007 intitulată „Pentru o mobilitate mai sigură, mai curată şi mai eficientă în Europa: primul raport privind iniţiativa «Vehicule inteligente»” (COM(2007)0541),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 februarie 2007 intitulată „Un cadru competitiv de reglementare privind autovehiculele pentru secolul XXI - Poziţia Comisiei privind raportul final al grupului la nivel înalt CARS 21 - Contribuţie la strategia UE de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă” (COM(2007)0022),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 iunie 2006 intitulată „Logistica transportului de mărfuri în Europa – cheia mobilităţii durabile” (COM(2006)0336),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 iunie 2006 intitulată: „Pentru o Europă în mişcare - Mobilitate durabilă pentru continentul nostru - evaluare intermediară a Cărţii albe a Comisiei din 2001 privind transporturile ” (COM(2006)0314),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 februarie 2006 privind „Iniţiativa «Vehicule inteligente»: sensibilizare în legătură cu importanţa TIC pentru vehicule mai inteligente, mai sigure şi mai curate” (COM(2006)0059)

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2006 intitulată „O strategie tematică pentru mediul urban" (COM(2005)0718),

–   având în vedere propunerile şi orientările Comisiei şi poziţiile Parlamentului European privind fondurile structurale, Fondul de coeziune şi cel de-al şaptelea program-cadru de cercetare,

–   având în vedere propunerea revizuită de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (COM(2007)0817),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 9 iulie 2008 privind Cartea verde intitulată „Către o nouă cultură a mobilităţii urbane”(1),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 19 iunie 2008 referitoare la Comunicarea Comisiei „Pentru o mobilitate mai sigură, mai curată şi mai eficientă în Europa: primul raport privind iniţiativa «Vehicule inteligente»”(2),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 20 februarie 2008 privind contribuţia la Consiliul European de primăvară 2008 în ceea ce priveşte Strategia de la Lisabona(3),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 12 octombrie 1988 privind protecţia pietonilor şi Carta europeană a drepturilor pietonilor(4),

–   având în vedere rezoluţia sa din 15 ianuarie 2008 privind CARS 21: Un cadru competitiv de reglementare privind autovehiculele(5),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 5 septembrie 2007 privind logistica transportului de mărfuri în Europa - cheia mobilităţii durabile,(6)

–   având în vedere Rezoluţia sa din 12 iulie 2007 privind Comunicarea Comisiei „Pentru o Europă în mişcare - Mobilitate durabilă pentru continentul nostru”(7),

–   având în vedere Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa(8),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători(9),

–   având în vedere Directiva 2004/49/CE din 29 aprilie 2004 privind siguranţa căilor ferate comunitare(10) (directiva privind siguranţa feroviară),

–   având în vedere Directiva 2000/40/CE din 26 iunie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de protecţie antiîncastrare faţă ale autovehiculelor(11),

–   având în vedere anunţul Comisiei de publicare a planului de acţiune pentru transportul urban, care a fost amânată de mai multe ori, fără a se preciza un termen exact,

–   având în vedere titlul V articolele 70-80 din Tratatul CE, care constituie temeiul juridic,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism şi avizul Comitetului pentru Dezvoltare Regională (A6-0199/2009),

A.  întrucât transporturile urbane ocupă un loc important în ansamblul transporturilor şi întrucât articolele 70-80 din Tratatul CE reprezintă în acest sens temeiul juridic care conferă Uniunii Europene competenţe comune cu statele membre în acest domeniu;

B.   întrucât numeroase directive şi regulamente europene transversale şi modale au un impact asupra transporturilor urbane şi coerenţa lor trebuie asigurată printr-o abordare specifică a problematicii deplasărilor urbane;

C.  întrucât planul european privind clima adoptat de Consiliul European din 8-9 martie 2007 stabileşte o serie de obiective ambiţioase de reducere cu 20% a consumului de energie, de realizare a unei economii de 20% în privinţa combustibililor fosili şi de asigurare a unui procent de 20% de energie din surse regenerabile din totalul energiei furnizate până în 2020 şi întrucât aceste obiective nu pot fi îndeplinite fără o strategie adaptată corespunzător la transporturile urbane;

D.  întrucât programul de cercetare şi dezvoltare CIVITAS a cunoscut un succes deosebit, ceea ce demonstrează interesul autorităţilor locale şi al societăţilor care organizează transporturile faţă de investiţiile europene în programe de deplasări urbane inovatoare;

E.   întrucât fondurile de coeziune şi fondurile structurale finanţează programe de mobilitate urbană, dar prezintă două inconveniente: pe de o parte, nu se bazează pe o strategie şi pe obiective europene de mobilitate urbană şi, pe de altă parte, sunt distribuite inegal pe teritoriul Uniunii;

F.   întrucât zonele urbane reprezintă poli privilegiaţi ai intermodalităţii şi interconexiunii dintre reţelele transeuropene de transporturi, care trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor generale în favoarea unei mobilităţi europene durabile şi a unei competitivităţi durabile a reţelelor din oraşele Uniunii;

G.  întrucât oraşele reprezintă centre economice importante şi întrucât transportul de mărfuri are, pe de o parte, o importanţă vitală pentru aprovizionarea populaţiei iar, pe de altă parte, întâmpină dificultăţi din cauza capacităţii limitate de depozitare şi a intervalelor de timp foarte mici alocate pentru livrare;

H.  întrucât respectarea cu stricteţe a principiului subsidiarităţii şi a dreptului la autonomie locală în materie de planificare nu este compatibilă cu o politică europeană prescriptivă, dar permite Uniunii să adopte o strategie de stimulare asemănătoare politicii sale regionale şi de coeziune fără a impune soluţii de la vârf la bază;

I.    întrucât problematica zonelor urbane nu poate fi abordată prin politici modale, ci din perspectiva utilizatorilor şi a sistemelor de deplasare integrate;

J.    întrucât o politică eficientă şi sustenabilă în domeniul transportului urban în beneficiul cetăţenilor europeni şi al economiei europene nu poate fi realizată decât prin asigurarea unui tratament egal pentru transportul de mărfuri şi transportul de pasageri, precum şi pentru diferitele moduri de transport;

K.  întrucât traficul poate fi redus substanţial printr-o planificare urbană care să ţină cont de schimbările demografice în societate, asigurând, de exemplu, locuinţe proiectate pentru persoanele în vârstă în centrul oraşelor şi magazine în apropierea zonelor rezidenţiale;

L.   întrucât sunt necesare strategii solide în materie de deplasări urbane în vederea optimizării instrumentelor acestora, prin crearea unor platforme de comutare intermodale şi prin integrarea diferitelor sisteme de deplasare;

M.  întrucât este necesar ca informaţiile statistice disponibile să fie mai fiabile şi mai sistematizate, pentru a permite evaluarea politicilor publice locale şi a schimburile de bune practici în materie de deplasări urbane;

N.  întrucât diferitele tehnici utilizate în transporturile urbane prezintă o importanţă economică şi tehnologică pentru competitivitatea şi comerţul exterior al Uniunii;

O. întrucât apropierea datei următoarelor alegeri legislative europene îl constrânge să respecte calendarul prevăzut iniţial de desfăşurare a dezbaterii parlamentare privind planul de acţiune privind transporturile urbane anunţat de Comisie,

1.   consideră regretabilă nepublicarea planului de acţiune privind mobilitatea urbană anunţat de Comisie şi îşi exprimă acordul faţă de iniţiativele separate, dar subliniază necesitatea unei abordări coerente; în consecinţă, hotărăşte să dea curs raportului său din proprie iniţiativă, respectând pe deplin principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, şi să elaboreze propuneri pentru un plan de acţiune european privind mobilitatea urbană;

2.   reaminteşte că transportul urban este supus principiului subsidiarităţii; totuşi, subliniază că adesea autorităţile locale nu pot răspunde acestor provocări fără a beneficia de cooperare şi coordonare la nivel european; astfel, Comisia trebuie să furnizeze studii şi un cadru juridic, să finanţeze cercetarea şi să promoveze şi să difuzeze bunele practici în conformitate cu principiul accesibilităţii în toate limbile oficiale ale UE;

3.   solicită Comisiei să publice o culegere a dispoziţiilor normative europene cu caracter obligatoriu din acest domeniu şi să propună regiunilor şi oraşelor un cadru comun de referinţă care să le faciliteze luarea deciziilor privind planificarea şi punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare;

Accelerarea cercetării şi inovării europene în materie de mobilitate urbană

4.   propune lansarea imediată a unui program de actualizare a statisticilor şi bazelor de date privind mobilitatea urbană deţinute de Eurostat, care să cuprindă, în special:

- date referitoare la trafic, inclusiv la modurile de deplasare uşoare (bicicleta, mersul pe jos etc.),

- statistici referitoare la poluarea aerului, zgomot, accidente, ambuteiaje şi aglomerări,

- statistici şi indicatori cantitativi şi calitativi privind oferta şi serviciile de deplasare;

5.   sugerează lansarea imediată unui portal internet şi a unui forum european privind mobilitatea urbană, pentru a facilita schimbul şi transmiterea de informaţii, bune practici şi experienţe inovatoare, în special în materie de moduri de deplasare uşoare;

6.   sugerează crearea unui premiu european anual care să integreze trofeele CIVITAS în cadrul săptămânii europene a mobilităţii, pentru a recompensa iniţiativele sau proiectele remarcabile sau reproductibile din domeniul transporturilor;

7.   propune crearea unei noi generaţii a iniţiativei CIVITAS (CIVITAS IV), pe baza cererilor de proiecte care vizează, inter alia:

- serviciile conexe transportului intermodal (tarifarea etc.),

- programe de ergonomie (confort) a transporturilor urbane,

- inovaţii în materie de accesibilitate intermodală, în special pentru persoanele cu mobilitate redusă (PMR),

- programe de informare integrată privind reţeaua de transporturi urbane care permit utilizatorilor să-şi optimizeze deplasările şi să le adapteze în funcţie de evenimentele imprevizibile care au loc în reţea;

8.   propune intensificarea cercetării şi dezvoltării pentru sisteme de transport inteligente (ITS) şi ameliorarea corelării acestora cu nevoile şi obiectivele locuitorilor şi autorităţilor locale şi orientarea lor către următoarele aspecte:

-    sistemele de gestiune integrată a informaţiilor şi a traficului,

-    reducerea factorilor dăunători şi a accidentelor;

-    utilizarea noilor tehnologii din domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor interoperabile, printre care tehnologiile prin satelit şi NFC(12), prin folosirea sistemului GSM, pentru informarea utilizatorilor şi eliberarea de titluri de transport integrate,

-    securitate şi siguranţă în transporturile publice;

-    dezvoltarea unei noi generaţii de vehicule urbane;

-    soluţii inovatoare pentru un transport de mărfuri eficient, în special pentru distribuţia produselor locale în oraşe;

9.   solicită o majorare a fondurilor naţionale şi comunitare destinate aplicaţiilor ITS pentru a permite autorităţilor locale să extindă reţeaua ITS;

Încurajarea optimizării diferitelor moduri de deplasare prin îmbunătăţirea programării urbane

10. solicită ca principiul abordării integrate să fie promovat în cadrul unei guvernanţe bazate pe principiul parteneriatului care să asocieze actorii urbani şi periurbani, naţionali şi europeni şi care să ţină seama de problematica transporturilor: inserţie socială, poluare sonoră, siguranţă, competitivitate, mediu etc.; solicită din nou ca instituirea unei abordări integrate să fie obligatorie în contextul programării şi alegerii proiectelor finanţate din fonduri structurale;

11. recomandă punerea în aplicare a planurilor de deplasări urbane durabile integrate în aglomeraţiile urbane care numără peste 100 000 de locuitori, incluzând:

-    un diagnostic, indicatori şi obiective ale mobilităţii, împreună cu o evaluare a impactului lor economic, social şi ecologic,

-    un plan de dezvoltare şi de interconectare a reţelelor de transporturi, coordonat cu planificarea transportului regional şi politica de planificare urbană;

-    un plan de dezvoltare a modurilor de deplasare uşoare (bicicleta, mersul pe jos etc.) şi integrarea totală a acestuia în transportul public;

-    un plan director al zonelor de parcare şi al platformelor de comutare intermodală,

-    un program de adaptare a gestionării reţelelor de mobilitate urbană şi a interconexiunilor lor la necesităţile utilizatorilor cu mobilitate redusă,

-    un plan director pentru logistica urbană, incluzând posibilitatea de a utiliza infrastructura publică pentru transportul mărfurilor,

-   o procedură de participare directă a cetăţenilor;

12. propune crearea unui forum european permanent pentru autorităţile reprezentative care organizează transporturile, inclusiv asociaţiile de utilizatori şi de cetăţeni şi federaţiile profesionale ale întreprinderilor de transport, privind guvernanţa transporturilor urbane, destinat promovării schimburilor şi difuzării celor mai bune practici;

13. propune ca finanţarea europeană în materie de transporturi urbane să depindă de existenţa unor planuri integrate de mobilitate urbană (planuri de deplasări urbane);

14. încurajează cooperarea dintre autorităţile responsabile cu organizarea transportului public, a traficului şi a spaţiilor de parcare în oraşe europene care numără peste 250 000 de locuitori şi integrarea operaţională a acestor autorităţi, în zone comparabile, în funcţie de fluxul de călători şi de mărfuri, şi ţinând cont de caracteristicile locale;

15. îndeamnă autorităţile organizatoare să-şi fixeze obiective proactive, coerente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin intermediul politicilor de mobilitate detaliate în planurile de deplasări (a se vedea articolul 7) şi să transpună aceste obiective în obligaţii de performanţă specifice impuse operatorilor de servicii de transport public sau privat;

16. propune evaluarea experienţelor în materie de integrare tarifară (inclusiv cu proiectul „Interoperable Fare Management”), informare intermodală şi informare între autorităţile organizatoare în aglomerările urbane ale Uniunii, pentru a înlesni schimbul de bune practici;

Valoarea adăugată a Uniunii: stimularea mobilităţii durabile în zonele urbane

17. încurajează crearea în cadrul Comisiei a unui observator al mobilităţii urbane, dar nu doreşte înfiinţarea unei noi agenţii;

18. regretă faptul că în perioada actuală de finanţare 2007-2013 doar aproximativ 9% (8 000 000 000 EUR) din fondurile structurale prevăzute pentru transport (82 000 000 000 EUR) sunt destinate transportului urban; consideră că acest procentaj este mult prea redus pentru a răspunde provocărilor reprezentate de o mobilitate adaptată în oraşele europene şi de protecţia mediului şi a climei;

19. recomandă insistent să se analizeze, în cadrul perspectivelor financiare 2014-2020, posibilitatea creării unui instrument financiar european pentru mobilitatea urbană (un program integrat de tipul programului Marco Polo) care să permită cofinanţarea:

-    studiilor planurilor de deplasări urbane în vederea stimulării unei puneri în aplicare generalizate,

-    unei părţi din investiţiile efectuate în moduri de transport care contribuie la atingerea obiectivelor ecologice şi socio-economice ale Uniunii;

propune ca aceste finanţări să fie atribuite sub formă de stimulente, pe baza unor proceduri de ofertare care respectă specificaţiile comunitare;

20. solicită Comisiei să întocmească un raport privind zonele cu acces reglementat din oraşe pentru a evalua efectele acestora asupra mobilităţii, calităţii vieţii, emisiilor şi factorilor externi, precum şi asupra sănătăţii şi siguranţei, luând în considerare necesitatea unui sistem de sancţionare a contravenţiilor şi infracţiunilor aferente traficului transfrontalier;

21.  propune crearea unei reţele de informare şi de vânzare a titlurilor de transport urban pentru principalele oraşe de destinaţie ale Uniunii, în gările şi aeroporturile din locul de plecare, atunci când acesta se situează în UE;

22. recomandă elaborarea unei „carte a utilizatorilor” modurilor de transport urbane, pentru a include pietonii şi cicliştii şi distribuţia de mărfuri şi servicii care să abordeze utilizarea în comun a drumurilor în vederea reducerii discrepanţelor existente;

23. consideră că modelul de planificare urbană axat pe trasee scurte este cel mai potrivit pentru a garanta în oraşe o mobilitate care să respecte atât mediul, cât şi clima;

24. încurajează Comisia şi autorităţile locale să-şi intensifice şi să-şi extindă iniţiativele referitoare la zilele fără maşini, după modelul celor adoptate în cadrul zilei europene fără maşini care are loc în fiecare an;

25. solicită Comisiei să prezinte o abordare armonizată în privinţa spaţiilor verzi şi să creeze un simbol unic pentru spaţiile verzi europene cât de curând posibil, pentru a împiedica dezvoltarea de către oraşe şi state membre a unor concepte diferite care ar aduce inconveniente considerabile pentru cetăţeni şi companii;

26. consideră că dezvoltarea reţelelor interurbane ar trebui să facă parte din conceptul mobilităţii urbane, pentru a permite interconectarea oraşelor mari, dezvoltarea lor economică şi transportul rapid de persoane şi mărfuri;

Transporturile urbane: un sector industrial şi tehnologii europene de care ar trebui să se ţină seama în cadrul strategiei de la Lisabona şi în planul european de redresare economică

27. sugerează să se creeze o politică europeană de standardizare şi de certificare a echipamentelor din punctul de vedere al siguranţei şi al sănătăţii, al confortului (zgomot, vibraţii, etc.), al interoperabilităţii reţelelor („banda bus”, tramvai-tren, etc.), al accesibilităţii persoanelor cu mobilitate redusă sau al persoanelor cu cărucioare, al modurilor de deplasare uşoare şi al tehnologiilor de propulsare ecologice (autobuz, taxi), pe baza unui instrument de contabilizare a emisiilor de CO2, precum şi pe baza unei evaluări a impactului costurilor pentru operatori şi utilizatori;

28. îndeamnă să se depună eforturi permanente pentru a garanta că toate deciziile ţin cont de necesitatea asigurării unui raport corect între costuri şi beneficii şi a subvenţionării utilizatorilor cu posibilităţi financiare limitate (persoane cu handicap, familii cu mulţi copii, cei care beneficiază de ajutoare sociale);

29. recomandă să se elaboreze o serie de orientări referitoare la formularea unor recomandări minime privind calitatea serviciilor, evaluarea şi participarea utilizatorilor şi a cetăţenilor, în cadrul deschiderii către concurenţă a reţelelor de transport urbane, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1370/2007;

30. sugerează ca o parte importantă a creditelor alocate în baza planului european de redresare economică să fie alocată finanţării investiţiilor şi lucrărilor de transporturi urbane şi transporturi în comun în curs, ce pot fi finanţate imediat şi pot fi realizate înainte de 31 decembrie 2009;

31. constată că în cadrul Planului european de redresare economică se preferă utilizarea fondurilor structurale pentru proiecte durabile în domeniul infrastructurii; solicită insistent statelor membre şi regiunilor să direcţioneze, de urgenţă, o parte importantă a acestor fonduri înspre transportul urban ecologic;

32. solicită Comisiei să ia notă de propunerile din prezenta rezoluţie precum şi de dorinţa Parlamentului European de a lua iniţiativa în acest domeniu, pentru a crea în cel mai scurt timp un plan de acţiune;

o

o        o

33. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate la data respectivă, P6_TA(2008)0356.

(2)

Texte adoptate la data respectivă, P6_TA(2008)0311.

(3)

Texte adoptate la data respectivă, P6_TA(2008)0057.

(4)

JO C 290, 14.11.1988, p. 51.

(5)

Texte adoptate la data respectivă, P6_TA(2008)0007.

(6)

JO C 187 E, 24.7.2008, p. 154.

(7)

JO C 175 E, 10.7.2008, p. 556.

(8)

JO L 152, 11.6.2008, p. 1

(9)

JO L 315, 3.12.2007, p. 1

(10)

JO L 164, 30.4.2004, p. 44

(11)

JO L 203, 10.8.2000, p. 9

(12)

NFC (Near Field Communication) este o tehnologie de schimb de date la foarte mică distanţă, care permite identificarea prin frecvenţe radio.


EXPUNERE DE MOTIVE

De la semnarea Tratatului de la Roma în 1957, politica în domeniul transporturilor a reprezentat una din marile competenţe comunitare. Reglementată de titlul V din Tratatul CE (articolele 70-80), ea constituie o competenţă deţinută în comun de statele membre şi Uniunea Europeană şi este exercitată în conformitate cu articolul 251 din Tratatul CE, în cadrul procedurii de codecizie.

Având în vedere că 60% din populaţia Europei locuia în zonele urbane în 2005 şi că acest procent va creşte la 80% până în 2020, transporturile urbane constituie o componentă importantă a transporturilor de bunuri şi de persoane în cadrul spaţiului european.

Multe acte legislative europene transversale, precum Directiva privind calitatea aerului (Directiva 2008/50/CE adoptată la 21 mai 2008), Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 din 23 octombrie 2007, Directiva privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante (adoptată de Parlament la 22 octombrie 2008 în cadrul procedurii COD/2005/0283), sau modale, precum directivele şi regulamentele privind securitatea şi siguranţa feroviară şi aeroportuară sau perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare (Directivele 2004/14/CE şi 2004/49/CE), directivele privind ridicarea gradului de siguranţă a autovehiculelor (Directiva 2000/40/CE) şi diferitele norme referitoare la materialele rutiere, feroviare sau aeriene au avut un impact asupra transporturilor urbane, fără însă ca Uniunea să adopte o strategie specifică în privinţa lor.

I. Transporturile urbane: o temă emergentă

Trebuie totuşi remarcate două iniţiative specifice ale Comisiei în domeniul transporturilor urbane:

-          programul CIVITAS (creat în 2002), care finanţează, pe baza creditelor alocate programului-cadru de cercetare şi dezvoltare, cercetarea şi inovaţiile în materie de transporturi urbane. CIVITAS a finanţat până la momentul actual proiecte în peste patruzeci de oraşe europene până la o valoare de 100 de milioane de euro (bugetul alocat iniţiativei în ansamblu se ridică la peste 300 de milioane de euro) şi face obiectul unui forum permanent de schimburi de experienţă şi de bune practici.

- în cadrul orientării politicii în domeniul transporturilor către un obiectiv de mobilitate durabilă, Cartea albă intitulată „Politica europeană a transporturilor în perspectiva anului 2010: momentul alegerilor”, publicată de Comisie în 2001 la iniţiativa comisarului Loyola de Palacio, a prefigurat o integrare a transporturilor urbane în politica europeană de mobilitate durabilă pe care cartea albă o promovează. Potrivit Comisarului, s-a dorit marcarea unui veritabil moment decisiv în politica comună în domeniul transportului şi enunţarea unor noi obiective ambiţioase pentru politica comună în domeniul transportului prin găsirea unui echilibru durabil între modurile de transport şi dezvoltarea intermodalităţii, combaterea hotărâtă a aglomerării şi plasarea securităţii şi a calităţii serviciilor în centrul acţiunilor noastre, menţinând în acelaşi timp dreptul la mobilitate. Cartea albă a permis prezentarea a peste 60 de propuneri referitoare la diferitele moduri de transport (feroviar, rutier, maritim, aerian).

Marile aşteptări ale reţelelor de oraşe europene, dar şi ale actorilor din domeniul transporturilor urbane (autorităţile organizatoare, exploatatorii, constructorii) şi ale asociaţiilor de utilizatori l-au determinat pe comisarul Jacques Barrot să anunţe în iunie 2007 o iniţiativă luată de Comisie în acest domeniu, reluată şi confirmată de succesorul său, Antonio Tajani, care dorea să o transforme în obiectiv prioritar al mandatului său.

II. Interesul de a acţiona al Uniunii Europene în materie de transporturi urbane

1. Cartea verde „Către o nouă cultură a mobilităţii urbane”: o iniţiativă a Comisiei şi o rezoluţie a Parlamentului în aşteptarea unui plan de acţiune

La 25 septembrie 2007, Comisia a publicat Cartea verde privind transporturile urbane intitulată „Către o nouă cultură a mobilităţii urbane”, care a făcut obiectul unei vaste consultări ale cărei rezultate nu au fost publicate până în prezent.

La 9 iulie 2008, Parlamentul European a votat o rezoluţie elaborată pe baza acestei cărţi verzi (în urma raportului lui Reinhard Rack din 12 iunie 2008), care evidenţiază următoarele puncte de reflecţie:

- delimitarea clară a domeniilor de responsabilitate ale Uniunii Europene;

- identificarea domeniilor în care este necesară o acţiune a Uniunii Europene:

* dezvoltarea unei abordări globale şi integrate,

* colectarea şi difuzarea unor date fiabile şi comparabile,

* crearea unei „platforme europene a mobilităţii urbane”,

* evaluarea costurilor externe ale diferitelor moduri de transport.

- difuzarea şi schimburile de bune practici;

- finanţarea de proiecte pe bază de credite a Uniunii Europene trebuie să se subordoneze de acum unor condiţii şi obligaţii referitoare la transportul durabil şi protecţia mediului.

În conformitate cu anunţurile politice ale Comisiei, această rezoluţie parlamentară se înscria pe linia proiectului de plan de acţiune care nu a putut fi prezentat înainte de sfârşitul lui 2008, aşa cum era prevăzut iniţial.

2. Parlamentul European preia iniţiativa referitoare la un plan de acţiune pentru transporturile urbane

În lipsa publicării unui proiect de plan de acţiune al Comisiei şi având în vedere apropierea perioadei alegerilor europene din iunie 2009, Parlamentul European a hotărât, în mod excepţional, la propunerea Comisiei pentru transporturi, să elaboreze, ex nihilo, prezentul raport din proprie iniţiativă privind planul de acţiune.

3. O componentă esenţială a politicii din domeniul transporturilor a Uniunii

Problema transporturilor urbane nu poate să rămână la infinit separată de politica din domeniul transporturilor a Uniunii Europene, în măsura în care determină:

- mobilitatea persoanelor şi bunurilor, în urma aplicării principiului libertăţii de circulaţie situat la baza construcţiei pieţei interne europene;

- organizarea nodurilor de comutare intermodale dintre transportul aerian, maritim, fluvial, rutier şi feroviar pe teritoriul Uniunii;

- conectarea zonelor urbane la reţelele transeuropene de transporturi şi realizarea celor 30 de proiecte prioritare aprobate în cadrul programării din 2004 a RTE-T

În caz contrar, politica în domeniul transporturilor a Uniunii Europene ar omite una dintre aceste dimensiuni teritoriale şi sociale esenţiale.

În plus, Uniunea Europeană nu poate să neglijeze problematica privind competitivitatea economică a sectorului ingineriei şi a diferitelor sectoare industriale din domeniul transportului, asociată adaptării lor la o strategie de mobilitate durabilă şi la o serie de eforturi tehnice care vizează îndeplinirea obiectivului de mobilitate durabilă.

4. Integrarea transporturilor urbane în obiectivele planului privind clima

După adoptarea cărţii albe din 2001, Uniunea Europeană a decis, în cadrul Consiliului European din martie 2007, să îndeplinească până în 2020 un obiectiv extrem de ambiţios, de creştere cu 20% a eficienţei energetice, de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de asigurare a unei proporţii de 20% de energii regenerabile din totalul consumului energetic al Uniunii Europene.

Partea deosebită pe care o ocupă transporturile rutiere din zonele urbane în emisiile de gaze cu efect de seră (40%), dar şi problemele deosebite ale aglomerărilor, accidentelor, congestionărilor, dar şi ale respectării condiţiilor de trai ale rezidenţilor, justifică adoptarea unei iniţiative europene conforme cu temeiurile sale juridice din domeniul transporturilor şi mediului şi cu obiectivele politice ale Consiliului.

III. Rolul Uniunii Europene în domeniul transporturilor urbane

· Respectarea cu stricteţe a principiului subsidiarităţii

Cea mai mare parte a statelor membre ale Uniunii Europene, indiferent că sunt de natură federală sau nu, respectă un principiu (adesea cu valoare constituţională) de liberă administrare a colectivităţilor locale. Autorităţile şi consiliile locale sunt libere să decidă cu privire la politicile lor, la programele şi investiţiile lor în transporturile urbane şi periurbane.

Prin urmare, Uniunea Europeană nu poate elabora nici cea mai mică iniţiativă prescriptivă cu privire la politica în domeniul transporturilor a autorităţilor locale. Cu toate acestea, aşa cum s-a întâmplat deja, după o lungă dezbatere asupra acestui principiu, în cadrul discuţiei referitoare la Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători(1), UE are dreptul, prin orice mijloace care îi permit acest lucru, să aducă o valoare adăugată deciziilor locale, să încurajeze contribuţia transporturilor urbane la îndeplinirea obiectivelor generale ale politicii sale de protejare a mediului şi de combatere a schimbărilor climatice.

· O abordare „din perspectiva utilizatorului”

Încurajarea unei mobilităţi urbane mai durabile presupune în acelaşi timp:

- să se acţioneze la nivelul comportamentului utilizatorilor mijloacelor de transport şi ai spaţiului public pentru a-i determina să optimizeze şi să diversifice modurile proprii de deplasare ţinând cont de stilurile lor de viaţă şi de constrângerile specifice ale spaţiului urban;

- să se realizeze o adaptare fizică şi calitativă a ofertei de moduri de deplasare şi a mijloacelor de transport urban la obiectivele care vizează ameliorarea condiţiilor de trai, respectarea obiectivelor legate de climă şi mediu ale Uniunii, diversificarea, accesibilitatea din punct de vedere fizic şi financiar a tuturor categoriilor de persoane, siguranţa şi confortul modurilor de deplasare urbană.

· O abordare din perspectiva „sistemelor de deplasare urbană”

Complexitatea şi interdependenţele sistemelor de deplasare şi ale modurilor de transport individual şi colectiv în cadrul spaţiilor urbane restrânge foarte mult posibilitatea unei abordări exclusiv tehnice, pe mod de transport.

Este necesar, în schimb, să se gândească din perspectiva unor „sisteme de deplasări integrate”, care asociază în acelaşi timp moduri de deplasări uşoare şi moduri de transport diversificate şi complementare.

Se va acorda o atenţie deosebită calităţii serviciului şi a materialelor, precum şi integrării funcţiilor tarifare, tehnice şi de reţea între diferite moduri.

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transporturi de călători feroviare şi rutiere şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi (CEE) nr. 1107/70 ale Consiliului


AVIZUL Comisiei pentru dezvoltare regionalĂ (20.2.2009)

destinat Comisiei pentru transport şi turism

referitor la planul de acţiune privind mobilitatea urbană

(2008/2217(INI))

Raportor pentru aviz: Jean Marie Beaupuy

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru transport şi turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   subliniază că o strategie europeană a mobilităţii urbane durabile este indispensabilă pentru a permite Uniunii Europene să-şi respecte obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020; regretă reţinerea Comisiei de a-şi publica planul de acţiune, prevăzut iniţial pentru sfârşitul anului 2008;

2.   consideră că modelul oraşului axat pe trasee scurte este cel mai potrivit pentru a institui în oraşe o mobilitate care să respecte atât mediul, cât şi clima;

3.   reaminteşte că mijloacele de transport urban se supun principiului subsidiarităţii; totuşi, subliniază că adesea autorităţile locale nu pot răspunde acestor provocări fără a beneficia de cooperare şi coordonare la nivel european; astfel, Comisia trebuie să furnizeze studii şi un cadru juridic, să finanţeze cercetarea şi să promoveze şi să difuzeze bunele practici în conformitate cu criterii accesibile tuturor, în toate limbile oficiale ale UE; solicită Comisiei să publice o culegere a dispoziţiilor normative europene din acest domeniu şi să propună regiunilor şi oraşelor cadre de referinţă coerente, care să le faciliteze luarea de decizii privind planificarea şi aplicarea strategiilor de dezvoltare;

4.   consideră că dezvoltarea reţelelor interurbane ar trebui să facă parte din conceptul mobilităţii urbane, deoarece permite interconexiunea oraşelor mari, dezvoltarea lor economică, transportul fluid şi rapid de persoane şi mărfuri, precum şi promovarea turismului;

5.   solicită ca principiul abordării integrate să fie promovat în cadrul unei guvernanţe în parteneriat care să asocieze actorii urbani şi periurbani, naţionali şi europeni şi care să ţină seama de tematicile legate de transport: inserţie socială, poluare sonoră, siguranţă, competitivitate, mediu etc.; solicită din nou ca instituirea unei abordări integrate să fie obligatorie în contextul programării şi alegerii proiectelor în cadrul fondurilor structurale;

6.   regretă faptul că în perioada actuală de finanţare 2007-2013 doar aproximativ 9% (8 000 000 000 EUR) din fondurile structurale prevăzute pentru transport (82 000 000 000 EUR) sunt destinate transportului urban; consideră că acest procentaj este mult prea redus pentru a contracara provocările reprezentate de o mobilitate adaptată în oraşele europene şi de protecţia mediului şi a climei;

7.   constată că în cadrul Planului european de redresare economică se preferă utilizarea fondurilor structurale pentru proiecte durabile în domeniul infrastructurii; solicită insistent statelor membre şi regiunilor să direcţioneze o parte importantă a acestor fonduri înspre transportul urban ecologic;

8.   solicită Comisiei să dezvolte instrumente care să faciliteze realizarea şi evaluarea unei politici integrate de transport urban durabil şi în special:

- să ajute statele membre şi oraşele să amelioreze durabilitatea amenajării teritoriului şi planificării transportului urban şi periurban, în special prin instituirea unor planuri de deplasare urbană; invită în acest sens actorii economici să participe din plin la această strategie prin intermediul planurilor de deplasare pentru întreprinderi;

- să faciliteze instituirea unei abordări integrate şi a guvernanţei în parteneriat prin elaborarea unui ghid adresat actorilor de pe teren şi a unor studii care să evidenţieze costul unei abordări neintegrate;

- să definească indicatori pertinenţi şi armonizaţi şi să creeze un grafic de performanţă în domeniul transportului urban care să permită evaluarea comparativă a oraşelor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

12.2.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Emmanouil Angelakas, Stavros Arnaoutakis, Elspeth Attwooll, Rolf Berend, Victor Boştinaru, Wolfgang Bulfon, Giorgio Carollo, Bairbre de Brún, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Monica Giuntini, Ambroise Guellec, Pedro Guerreiro, Gábor Harangozó, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Mieczysław Edmund Janowski, Gisela Kallenbach, Evgeni Kirilov, Miloš Koterec, Constanze Angela Krehl, Florencio Luque Aguilar, Jamila Madeira, Iosif Matula, Miroslav Mikolášik, Maria Petre, Markus Pieper, Giovanni Robusti, Wojciech Roszkowski, Bernard Soulage, Catherine Stihler, Margie Sudre, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Emanuel Jardim Fernandes, Stanisław Jałowiecki, Zita Pleštinská, Samuli Pohjamo, Christa Prets, Flaviu Călin Rus, Richard Seeber, László Surján, Iuliu Winkler

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Wolf Klinz, Sepp Kusstatscher, Toine Manders


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.3.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

1

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Gabriele Albertini, Inés Ayala Sender, Paolo Costa, Luis de Grandes Pascual, Petr Duchoň, Saïd El Khadraoui, Robert Evans, Emanuel Jardim Fernandes, Francesco Ferrari, Brigitte Fouré, Mathieu Grosch, Georg Jarzembowski, Timothy Kirkhope, Jaromír Kohlíček, Jörg Leichtfried, Eva Lichtenberger, Erik Meijer, Luís Queiró, Reinhard Rack, Ulrike Rodust, Gilles Savary, Brian Simpson, Dirk Sterckx, Ulrich Stockmann, Michel Teychenné, Yannick Vaugrenard, Armando Veneto, Roberts Zīle

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Elisabeth Jeggle, Anne E. Jensen, Marie Panayotopoulos-Cassiotou

Aviz juridic - Politica de confidențialitate