RAPORT referitor la integrarea perspectivei de gen în relațiile externe ale UE și în consolidarea păcii și structurilor statului

3.4.2009 - (2008/2198(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportoare: Libor Rouček

Procedură : 2008/2198(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0225/2009
Texte depuse :
A6-0225/2009
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la integrarea perspectivei de gen în relațiile externe ale UE și în consolidarea păcii și structurilor statului

(2008/2198(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere principiile prevăzute la articolul 2, articolul 3 alineatul (2), articolul 13, articolul 137 alineatul (1) punctul (i) și articolul 141 din Tratatul CE,

–    având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene proclamată la 7 decembrie 2000[1],

–    având în vedere Tratatul de la Lisabona[2], semnat la 13 decembrie 2007 la Lisabona,

–    având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 18 decembrie 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),

–    având în vedere cea de-a patra Conferință mondială privind femeile, organizată la Beijing în septembrie 1995, Declarația și Platforma de acțiune adoptate la Beijing, precum și documentele finale ulterioare, adoptate în sesiunile speciale Beijing +5 și Beijing +10 ale Organizației Națiunilor Unite, referitoare la acțiunile și inițiativele ulterioare pentru punerea în aplicare a Declarației de la Beijing și a Platformei de acțiune, adoptate la 9 iunie 2000 și, respectiv, la 11 martie 2005,

–    având în vedere agenda de acțiuni a UE privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, adoptată de Consiliu la 18 iunie 2008,

–    având în vedere Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (2000), adoptată la 31 octombrie 2000, și Rezoluția 1820 (2008) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, adoptată la 19 iunie 2008, privind femeile și pacea și securitatea;

–    având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din 23-24 mai 2005 privind securitatea europeană,

–    având în vedere documentul Consiliului din 8 decembrie 2008 intitulat „Implementarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, consolidată prin Rezoluția 1820 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în contextul PESA”,

–    având în vedere concluziile Consiliului din 13 noiembrie 2006 privind promovarea egalității de gen și integrarea perspectivei de gen în gestionarea crizelor[3],

–    având în vedere Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2008, privind combaterea violenței împotriva femeilor, în special în cadrul PESA, și a tuturor formelor de discriminare împotriva acestora,

–    având în vedere „Abordarea cuprinzătoare a implementării de către UE a Rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea” din 8 decembrie 2008,

–    având în vedere lucrările în curs referitoare la documentul de lucru al Comisiei intitulat „Către un plan de acțiune al UE privind egalitatea de gen și abilitarea femeilor în acțiunile externe ale UE”,

–    având în vedere evoluția, din 2004, a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), în special, rapoartele de evaluare ale Comisiei referitoare la implementarea acesteia și planurile de acțiune adoptate în comun cu Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Tunisia și Ucraina,

–    având în vedere procesul de extindere și rapoartele de evaluare ale Comisiei,

–    având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind abilitarea femeilor în domeniul politicilor internaționale și de dezvoltare și rolul acestora în asigurarea securității și păcii, în special rezoluția din 1 iunie 2006[4], rezoluția din 16 noiembrie 2006 și rezoluția din 13 martie 2008[5],

–    având în vedere rezoluțiile sale referitoare la PEV, la strategia de extindere a UE, precum și cele referitoare la țările și regiunile vecine ale UE,

–    având în vedere rezoluțiile sale privind instrumentele de asistență externă,

–    având în vedere rezoluția sa din 18 decembrie 2008 privind dezvoltarea perspectivelor pentru consolidarea păcii și a statului în situațiile post-conflictuale[6],

–    având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A6-0225/2009),

A.  întrucât concretizarea drepturilor femeilor, a abilitării și a acțiunii acestora este importantă nu numai pentru abordarea inegalităților de gen și implementarea unei dimensiuni integrate de gen efective în relațiile externe ale UE, aceasta fiind esențială și pentru implementarea cu succes a politicilor externe ale UE, inclusiv în domeniul asistenței, al dezvoltării, al extinderii, al politicii de vecinătate, al soluționării conflictelor, al consolidării securității și păcii și al comerțului internațional;

B.   întrucât, cu toate că statele membre sunt părți la toate cadrele internaționale importante privind egalitatea de gen și drepturile femeii, și deși există la nivel comunitar și un număr de politici, angajamentul practic în direcția continuării integrării problematicii de gen și a abilitării femeii în politicile externe este încă neînsemnat, punerea în aplicare a politicilor existente este modestă iar resursele bugetare rezervate special pentru aspectele de gen sunt insuficiente;

C.  întrucât, în pofida progreselor considerabile înregistrate în cursul ultimilor ani în promovarea egalității de gen, principalele instituții UE - adică Parlamentul European, Consiliul și Comisia - nu au un personal suficient cu sarcina precisă de a pune în aplicare obiectivele de gen stabilite în domeniul politicii externe și în cel al extinderii, iar cea mai mare parte a personalului existent, responsabil cu problematica de gen trebuie să combine această activitate cu cel puțin una, sau chiar două alte serii de sarcini;

D.  întrucât UE necesită o abordare globală și coerentă cu privire la integrarea perspectivei de gen,

Observații generale

1.  recunoaște că instituțiile UE au acordat o importanță crescândă integrării perspectivei de gen și abilitării femeilor, dar subliniază că rămân încă multe de făcut pentru a pune în practică angajamentele politice și subliniază importanța unei finanțări adecvate și a personalului responsabil cu implementarea obiectivelor de gen;

2.   reamintește că integrarea problematicii de gen necesită nu numai declarații politice la nivel înalt, ci și voința politică la nivel comunitar și la cel al conducerii statelor membre, prioritizarea obiectivelor și monitorizarea progreselor înregistrate;

3.   salută adoptarea „Abordării cuprinzătoare a implementării de către UE a Rezoluțiilor 1325 (2000) și 1820 (2008) ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea”, precum și orientările privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare împotriva acestora; invită statele membre care încă nu au adoptat un plan național de acțiune privind Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, să dea curs de urgență, solicitării Consiliului de Securitate de a lua această măsură; invită Comisia să acorde asistență tehnică și ajutoare țărilor terțe care doresc să elaboreze strategii naționale vizând implementarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate menționate anterior;

4.   își exprimă mulțumirea că textul revizuit al Strategiei europene de securitate include o referință la rezoluțiile 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate menționate mai sus, precum și la Rezoluția 1612 (2005);

5.  invită Comisia să își intensifice eforturile și să propună, până în iulie 2009, în strânsă colaborare cu statele membre și cu secretariatul Consiliului, un plan de acțiune UE privind egalitatea de gen și abilitarea femeilor în acțiunile externe , care să fie aplicabil in cele 27 de state membre și în negocierile cu țările terțe, precum și un set de instrumente eficiente de monitorizare;

6.  solicită Comisiei și Consiliului să includă egalitatea de gen și abilitarea femeilor, în mod sistematic, în dialogul politic și în dezbaterile legate de politici purtate de UE cu țările partenere;

7.   solicită delegațiilor Parlamentului să abordeze chestiunile legate de egalitatea de gen și abilitarea femeilor în relațiile cu parlamentele țărilor terțe; subliniază importanța acordării de sprijin și asistență parlamentelor naționale ale țărilor terțe, în scopul întăririi capacității acestora de a introduce perspectiva de gen în activitatea legislativă;

8.   subliniază importanța societății civile în abilitarea femeilor; invită Comisia să acorde acestora sprijin financiar adecvat și să promoveze participarea organizațiilor neguvernamentale de femei în procesul de dialog politic cu țări partenere, precum și în negocierile de pace la nivel mondial;

9.   invită Comisia și statele membre să promoveze o abordare coerentă a politicilor; solicită ca diversele cadre de politici existente să fie amalgamate într-un consens comunitar privind genul, incluzând atât politicile interne, cât și cele externe;

10. încurajează organizarea în mod regulat a unor conferințe pentru dezbaterea problemelor privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, cu participarea unor delegații de la nivelul parlamentelor naționale formate atât din femei, cât și din bărbați, precum și stabilirea unor strategii comune de implementare a unor proiecte legate de această tematică;

11. solicită Comisiei să găsească soluții și să acorde prioritate, într-un mod mai consistent și mai sistematic, inegalităților de gen în programarea și implementarea instrumentelor de asistență externă, în special cu privire la oferirea de asistență pentru reforma sectorului de securitate; insistă asupra faptului că trebuie îmbunătățite obiectivele, activitățile și fondurile alocate special pentru problematica de gen în documentele de strategie de țară, precum și integrarea acestor chestiuni de gen prin intermediul acestor strategii; subliniază necesitatea unei abordări globale în utilizarea instrumentelor de asistență externă, inclusiv a instrumentului pentru asistența de pre-aderare, a instrumentului Politicii europene de vecinătate, a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului, a Instrumentului pentru stabilitate și a programelor tematice precum „Investiția în oameni”, în scopul atingerii obiectivelor egalității de gen și a abilitării femeilor;

12. consideră că resursele alocate pentru sectorul sănătății și, în consecință, pentru sănătatea fetelor și a femeilor sunt insuficiente, dat fiind angajamentele asumate de către UE în cadrul politicii de dezvoltare; subliniază necesitatea alocării suplimentare a unor resurse financiare specifice în cadrul instrumentelor de asistență externă pentru programele privind sănătatea femeilor; subliniază că, în conformitate cu Raportul special al Curții Europene de Conturi privind ajutorul pentru dezvoltare acordat de CE în domeniul serviciilor de sănătate în Africa subsahariană (ianuarie 2009), alocațiile pentru sectorul de sănătate din această regiune nu au mai crescut din 2000 ca proporție din totalul asistenței CE pentru dezvoltare în domeniul sănătății, în timp ce tabelul comparativ al progreselor înregistrate în îndeplinirea ODM în 2007 continuă să identifice un nivel foarte ridicat al mortalității materne în Africa subsahariană;

13. subliniază că integrarea eficace a perspectivei de gen impune o coordonare consolidată între donatori și actori, mecanisme de responsabilizare și asimilarea de către guvernele naționale a procesului de dezvoltare; evidențiază, în acest sens, valoarea adăugată a Parteneriatului CE/ONU privind egalitatea de gen pentru dezvoltare și pace, precum și a inițiativelor de integrare a dimensiunii de gen în cadrul inițiativelor de alocare bugetară; salută crearea unui grup operativ privind femeile, pacea și securitatea, prevăzut în cadrul abordării globale privind transpunerea în legislația UE a rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU;

14. reiterează necesitatea concentrării atenției nu numai asupra femeilor, dar și asupra relațiilor dintre bărbați și femei, care creează și perpetuează inegalitățile de gen; consideră că, în consecință, proiectele ar trebui să vizeze atât bărbații, cât și femeile;

15. subliniază faptul că UE ar trebui să acorde o atenție deosebită necesităților femeilor celor mai vulnerabile și afectate de excluderea socială, în special femeilor cu dizabilități, refugiaților sau femeilor provenite din grupurile de minorități;

16. invită Comisia să continue elaborarea de proceduri, parametri și indicatori, cu scopul de a asigura îndeplinirea angajamentelor luate cu privire la egalitatea de gen în politicile sale externe;

17. consideră că Institutul pentru egalitatea între femei și bărbați ar trebui să înceapă să funcționeze cât mai curând posibil și că mandatul acestuia ar trebui extins pentru a include și politicile externe;

18. invită Comisia și statele membre să pună în aplicare apelul de la Bruxelles la acțiune împotriva violenței sexuale în timpul conflictelor și după acestea;

19. invită Comisia și statele membre să întreprindă acțiuni de prevenire și combatere a traficului de ființe umane;

20. subliniază că violul și violența sexuală sunt utilizate ca armă de război; subliniază că acestea ar trebui pedepsite drept crime de război și crime împotriva umanității; solicită mai multe programe de sprijin pentru victime;

21. subliniază necesitatea pentru UE de a profita de pe urma parteneriatului cu Organizația Națiunilor Unite, inspirându-se din experiența acesteia la nivel global în domeniul promovării egalității de gen și a abilitării femeilor, în scopul îmbunătățirii eficacității și impactului politicilor și ajutoarelor UE și asigurării coerenței asistenței externe acordate țărilor partenere pentru a-și îndeplini obligațiile aferente;

Integrarea perspectivei de gen în procesul decizional al UE

22. consideră că proporția personalului din cadrul Comisiei și al Consiliului care se ocupă în prezent de problematica de gen este inadecvată; invită aceste instituții să aloce personal suplimentar structurilor însărcinate cu acțiunea externă UE, atribuind acestora responsabilități specifice referitoare la integrarea problematicii de gen și la abilitarea femeilor;

23. ia act de lipsa, în continuare, a femeilor din posturile de înalt nivel din cadrul structurilor Comisiei și Consiliului și solicită, în special, intensificarea eforturilor vizând creșterea numărului de femei în funcția de șef de delegație UE și în cea de reprezentant special UE; subliniază faptul că în cadrul viitorului Serviciu pentru acțiune externă numărul de bărbați și femei va trebui să fie mai echilibrat, în special în posturile de înalt nivel, precum și faptul că acesta va trebui să includă mai mult personal responsabil cu problematica de gen;

24. invită statele membre să includă un număr mai mare de femei în misiunile și operațiile PESA și solicită o participare mai mare a femeilor la toate nivelurile și în toate fazele de planificare și implementare; subliniază necesitatea de a integra expertiza în problematica de gen chiar de la începutul planificării unei misiuni sau operațiuni, precum și importanța formării sistematice și temeinice a personalului în domeniul problematicii de gen, înainte de trimiterea acestuia în misiuni sau operațiuni;

25. constată că sunt depuse în prezent eforturi susținute pentru integrarea unei abordării care ține cont de problematica genului în cadrul culturii de securitate și apărare a PESC, inclusiv prin dezvoltarea dimensiunii cantitative a integrării perspectivei de gen în cadrul acestei politici (de exemplu, prin intermediul chestionarelor, prin elaborarea unor liste de control, contabilizarea numărului de bărbați și femei care participă la operațiunile PESC etc.); subliniază, cu toate acestea, necesitatea dezvoltării unui cadru conceptual calitativ necesar pentru înțelegerea contextului socio-economic în care se desfășoară misiunile PESC (de exemplu, în zone de conflict) și a preocupărilor care iau în considerare perspectiva de gen în procesul de implementare a operațiunilor și programelor;

26. salută numirea unui consilier pe probleme de gen în aproape toate misiunile PESC, în conformitate cu concluziile Consiliului din noiembrie 2006 menționate anterior; subliniază, cu toate acestea, că activitatea acestor consilieri pe probleme de gen poate fi subminată de lipsa unei politici concrete a UE în problematica genului (în special de lipsa de înțelegere a chestiunilor legate de gen și/sau refuzul de a ține seama de importanța acestui aspect) și de lipsa liniilor bugetare pentru activitățile legate de gen în finanțarea misiunilor PESC;

27. apreciază inițiativele care vizează formarea personalului afectat misiunilor PESA și celui de la sediile centrale respective în domeniul problematicii de gen, precum și efortul considerabil depus de Comisie pentru formarea personalului său, în special cel din cadrul delegațiilor; reiterează faptul că întregul personal, la toate nivelurile de planificare, programare și implementare a politicilor externe ale UE, trebuie să fie format în mod corespunzător; solicită Comisiei și statelor membre să se asigure de faptul că formarea obligatorie include întreg personalul din cadrul misiunilor și delegațiilor, inclusiv conducerea, precum și de îndrumarea acestora în privința chestiunilor legate de problematica de gen și de abilitarea femeilor;

28. își exprimă convingerea că planificarea misiunilor PESC ar trebui să prevadă includerea organizațiilor locale ale femeilor în procesul de pace, pentru a consolida contribuția specifică pe care acestea pot să o aducă și pentru a recunoaște modurile specifice în care femeile sunt afectate de conflicte;

29. subliniază faptul că, în prezent, cotele reprezintă un mijloc indispensabil de asigurare a egalității de gen în cadrul misiunilor de pace și securitate și în luarea deciziilor în procesul de reconstrucție la nivel național și internațional, precum și pentru pentru garantarea prezenței politice a femeilor la masa negocierilor;

30. subliniază importanța elaborării de bugete care să țină cont de problematica de gen; subliniază că perspectiva de gen ar trebui transformată într-un aspect tematic la nivelul instrumentelor majore de asistență externă, că ar trebui alocate special resurse pentru aspectele de gen și că ar trebui definite valori de referință pentru a măsura eficiența utilizării acestor fonduri;

31. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

20.2.2009

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Şi egalitatea de gen

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la integrarea perspectivei de gen în relațiile externe ale UE și în consolidarea păcii și structurilor statului

(2008/2198(INI))

Raportoare: Rodi Kratsa-Tsagaropoulou

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   reamintește că integrarea problematicii de gen necesită nu numai declarații politice la nivel înalt, ci și voința politică la nivel comunitar și la cel al conducerii statelor membre, prioritizarea obiectivelor și monitorizarea progreselor înregistrate;

2.   subliniază că sunt depuse în prezent eforturi susținute pentru integrarea abordării care ține seama de egalitatea de gen în cadrul politicilor din domeniul relațiilor externe și al Politicii Europene de Securitate și Apărare (PESA), inclusiv prin dezvoltarea dimensiunii cantitative a perspectivei de gen în cadrul PESC (de exemplu, prin intermediul chestionarelor, al listelor de control, contabilizarea numărului de bărbați și femei); subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a dezvolta și dimensiunea calitativă, punând accentul pe contextul socio-economic în care se desfășoară misiunile PESA și modul în care perspectiva de gen poate contribui activ la eficiența și succesul politicilor și misiunilor UE;

3.   solicită Consiliului să desemneze un reprezentant european pentru drepturile femeii care să consolideze angajamentul UE privind responsabilizarea femeilor în cadrul politicii externe și de dezvoltare;

4.   se bucură să constate că textul revizuit al Strategiei europene de securitate include o trimitere la Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (UNSCR) 1325 (2000), UNSCR 1820(2008) și UNSCR 1612(2005), iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat o abordare cuprinzătoare în privința implementării la nivel comunitar a UNSCR 1325 (2000) și 1820(2008) privind femeile, pacea și securitatea, precum și a orientărilor privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare a acestora;

5.   salută numirea unui consilier pe probleme de gen în aproape toate misiunile PESC, în conformitate cu concluziile Consiliului din noiembrie 2006[7]; subliniază, cu toate acestea, că activitatea acestora poate fi subminată de lipsa unei politici concrete a UE în materie de gen, în special de lipsa de înțelegere a chestiunilor legate de gen și/sau refuzul de a ține seama de importanța acestui aspect, și de lipsa liniilor bugetare pentru activitățile legate de gen în finanțarea misiunilor PESC; solicită alocarea de resurse financiare corespunzătoare și de personal cu normă întreagă, și subliniază că problemele de gen ar trebui să fie descrise la toate nivelurile decizionale, atât la Bruxelles, cât și în teatrul de operațiuni;

6.   subliniază că violul și violența sexuală sunt utilizate ca armă de război; subliniază că acestea ar trebui pedepsite drept crime de război și crime împotriva umanității; solicită mai multe programe de sprijin pentru victime;

7.    invită Comisia să insiste în continuare pe lângă țările partenere și statele membre ale UE în vederea dezvoltării și aplicării planurilor naționale privind UNSCR 1325 (2000); subliniază că aceste planuri de acțiune ar trebui să fie finanțate în mod corespunzător, să includă mecanisme de monitorizare și responsabilizare, sisteme de referință și repere temporale pentru determinarea progreselor înregistrate;

8.   constată că femeile dețin în prezent doar două din cele 16 posturi de reprezentanți și trimiși speciali ai UE numiți de Înaltul Reprezentant/Secretarul General Javier Solana; reamintește angajamentul Consiliului de a îmbunătăți echilibrul de gen în cadrul operațiunilor PESC, inclusiv în ceea ce privește posturile de conducere la nivel superior, și solicită statelor membre să desemneze mai mulți candidați femei pentru viitoarele misiuni PESC/PESA, în special pentru posturile de Reprezentant Special al UE și de șef al misiunii;

9.   subliniază importanța experienței acumulate în cadrul misiunilor UE, și anume a faptului că perspectiva de gen trebuie să fie deja integrată în faza de documentare și să fie descrisă în mod clar, concret și practic; consideră că formarea privind problematica genului ar trebui să aibă loc înainte de desfășurarea personalului, iar punctele-cheie referitoare la gen ar trebui selecționate și precizate cât mai curând posibil, pe baza unor criterii specifice; evidențiază și mai mult importanța rapoartelor periodice pe probleme de gen, pentru ca astfel să poată fi monitorizate progresele înregistrate de către misiuni în integrarea perspectivei de gen și evaluată situația privind chestiunile de gen în zona de operațiuni;

10. își exprimă satisfacția că documentele strategice de țară si regiune și programele naționale orientative fac sistematic referire la egalitatea de gen și drepturile femeii dar, în același timp, regretă că problematica genului este adesea menționată ca o chestiune transversală, fără nici o indicație referitoare la acțiuni concrete, obiective precise și termene stabilite sau bugete alocate; relevă necesitatea de a incorpora în programare o abordare globală a problematicii femeilor în zonele de conflict și a consolidării păcii și invită Comisia să integreze dimensiunea de gen în cadrul domeniilor sectoriale ale asistenței acordate pentru cooperare în vederea dezvoltării, cum sunt justiția, guvernanța, sănătatea și educația; solicită insistent ca viitoarele strategii să includă activități și obiective specifice privind aspectele de gen;

11. reamintește importanța integrării considerentelor legate de gen în prevenirea conflictelor, operațiunile de menținere a păcii și de reconstrucție în perioada post-conflict, precum și în politicile de vecinătate și de cooperare pentru dezvoltare în vederea realizării egalității de gen și a emancipării femeilor ca instrument principal de îmbunătățire a situației drepturilor omului și de combatere a sărăciei;

12. își exprimă convingerea că planificarea misiunilor PESC ar trebui să prevadă includerea organizațiilor locale ale femeilor în procesul de pace, pentru a consolida contribuția specifică pe care acestea sunt în măsură să o aducă și pentru a recunoaște modurile specifice în care femeile sunt afectate de conflicte;

13. remarcă faptul că toate instrumentele financiare legate de politicile de extindere și dezvoltare și de relațiile externe ale UE cuprind o referință generală la egalitatea de gen și la drepturile femeii, cu toate că resursele financiare și umane alocate nu par să fie adecvate; invită Comisia să-și consolideze bugetul destinat acestor domenii de politică, alocând fonduri într-un termen rezonabil pentru soluționarea problematicii legate de gen și dezvoltând indicatori și valori de referință care să permită cuantificarea rezultatelor;

14. consideră că resursele alocate de Comisie pentru sectorul sănătății și, în consecință, pentru sănătatea fetelor și a femeilor, sunt insuficiente, dat fiind angajamentele asumate de către aceasta în cadrul politicii de dezvoltare; subliniază că, în conformitate cu Raportul special al Curții Europene de Conturi privind ajutorul pentru dezvoltare acordat de CE în domeniul serviciilor de sănătate în Africa subsahariană (ianuarie 2009), alocațiile pentru sectorul de sănătate din Africa subsahariană nu au crescut din 2000 ca proporție din totalul asistenței CE pentru dezvoltare în domeniul sănătății, în timp ce tabelul comparativ al progreselor înregistrate în îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului ODM în 2007 continuă să identifice un nivel foarte ridicat al mortalității materne în Africa subsahariană; solicită Comisiei să crească în mod substanțial investițiile în sectorul de sănătate, în special în domeniul ODM5 și al sănătății sexuale și reproductive;

15. subliniază că integrarea eficace a perspectivei de gen impune o coordonare consolidată între donatori și actori, mecanisme de responsabilizare și asimilarea de către guvernele naționale a procesului de dezvoltare; evidențiază, în acest sens, valoarea adăugată a Parteneriatului CE/ONU privind egalitatea între sexe pentru dezvoltare și pace și a inițiativelor de integrare a egalității de gen în alocarea bugetară; salută crearea unui grup operativ privind femeile, pacea și securitatea, prevăzut în cadrul abordării globale privind transpunerea în legislația UE a rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU;

16. este preocupat de modul în care Comisia intenționează să își îndeplinească angajamentul de a aloca 20 % din ajutorul CE pentru asistența medicală și educația de bază; subliniază importanța educației pentru fete și a educației fetelor și a băieților privind problematica genului și, prin urmare, solicită un sprijin sporit pentru educația privind problematica genului în cadrul programelor CE de asistență.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

10.2.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Edit Bauer, Hiltrud Breyer, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Věra Flasarová, Claire Gibault, Lissy Gröner, Anneli Jäätteenmäki, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Urszula Krupa, Roselyne Lefrançois, Pia Elda Locatelli, Astrid Lulling, Siiri Oviir, Doris Pack, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Zita Pleštinská, Anni Podimata, Christa Prets, Teresa Riera Madurell, Eva-Riitta Siitonen, Eva-Britt Svensson, Britta Thomsen, Corien Wortmann-Kool, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Gabriela Crețu, Ana Maria Gomes, Donata Gottardi, Elisabeth Jeggle, Maria Petre

  • [1]  JO C 364, 18.12.2000.
  • [2]  JO C 306, 17.12.2007.
  • [3]  www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/gena/91617.pdf
  • [4]  JO C 298 E, 8.12.2006, p. 287.
  • [5]  JO C 314 E, 21.12.2006, p. 347.
  • [6]  Texte adoptate, P6_TA(2008)0639.
  • [7]  Concluziile Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe (CAGRE) din cadrul Consiliului Uniunii Europene – Document al Secretariatului (14884/1/06 Rev1) privind promovarea egalității de gen și a integrării perspectivei de gen în gestionarea crizelor: www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/gena/91617.pdf

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.3.2009

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Sir Robert Atkins, Angelika Beer, Călin Cătălin Chiriță, Véronique De Keyser, Jas Gawronski, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Anna Ibrisagic, Jelko Kacin, Helmut Kuhne, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Willy Meyer Pleite, Francisco José Millán Mon, Baroness Nicholson of Winterbourne, Raimon Obiols i Germà, Justas Vincas Paleckis, Ioan Mircea Pașcu, Béatrice Patrie, Alojz Peterle, Tobias Pflüger, João de Deus Pinheiro, Pierre Pribetich, Libor Rouček, Flaviu Călin Rus, Katrin Saks, Jacek Saryusz-Wolski, Hannes Swoboda, Konrad Szymański, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Andrzej Wielowieyski, Jan Marinus Wiersma, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Milan Horáček, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Jules Maaten, Nickolay Mladenov, Rihards Pīks

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Brigitte Fouré