RAPORT referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

6.4.2009 - (COM(2008)0780 – C6‑0413/2008 – 2008/0223(COD)) - ***I

Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportoare: Silvia-Adriana Țicău
(Reformare – articolul 80a din Regulamentul de procedură)

Erată/AddendumSelectareERR01

• ERR01 (PDF - 457 KB)
• ERR01 (DOC - 116 KB)

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

(COM(2008)0780 – C6‑0413/2008 – 2008/0223(COD))

(Procedura de codecizie – reformare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0780),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 175 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6‑0413/2008),

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative[1],

–   având în vedere scrisoarea din 3 februarie 2009 a Comisiei pentru afaceri juridice destinate Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, în conformitate cu articolul 80a alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere articolele 80a și 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6‑0254/2009),

A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nici o modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și astfel cum este modificată în cele ce urmează;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Amendamentul  1 Propunere de directivă Considerentul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă a măsurilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice și a altor angajamente asumate la nivel european și internațional în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră după anul 2012. Consumul redus de energie are, de asemenea, un rol important în promovarea siguranței aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale.	(3) Întrucât clădirile reprezintă 40% din consumul total de energie în UE, reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă a măsurilor necesare pentru reducerea dependenței energetice a UE și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Împreună cu o utilizare sporită a energiei din surse regenerabile, măsurile luate pentru a reduce consumul de energie în UE vor permite respectarea de către UE a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) și a angajamentului său pe termen lung de a menține creșterea globală a temperaturii la sub 2°C, precum și a angajamentului de a reduce emisiile globale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile anului 1990 până în 2020 și cu 30% în cazul semnării unui acord internațional. Consumul redus de energie și intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile au, de asemenea, un rol important în promovarea siguranței aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale.
Amendamentul  2 Propunere de directivă Considerentul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Consiliul European din martie 2007 a subliniat necesitatea de a crește eficiența energetică în Comunitate pentru a atinge obiectivul de reducere cu 20% a consumului de energie al Comunității până în 2020 și a făcut apel la realizarea completă și rapidă a priorităților stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune pentru eficiență energetică: realizarea potențialului”. Acest plan de acțiune a identificat marele potențial de economii de energie rentabile în sectorul clădirilor. În rezoluția sa de la 31 ianuarie 2008, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea consolidării dispozițiilor Directivei 2002/91/CE.	(5) Consiliul European din martie 2007 a subliniat necesitatea de a crește eficiența energetică în Comunitate pentru a atinge obiectivul de reducere cu 20% a consumului de energie al Comunității până în 2020 și a făcut apel la realizarea completă și rapidă a priorităților stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune pentru eficiență energetică: realizarea potențialului”. Acest plan de acțiune a identificat marele potențial de economii de energie rentabile în sectorul clădirilor. În rezoluția sa din 31 ianuarie 2008, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea consolidării dispozițiilor Directivei 2002/91/CE și a solicitat în diferite ocazii, ultima dată în cadrul rezoluției sale referitoare la a doua revizuire strategică a politicii energetice, ca obiectivul de 20% privind eficiența energetică în 2020 să devină obligatoriu. De asemenea, Decizia nr. .../2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind repartizarea eforturilor, pentru care eficiența energetică în sectorul construcțiilor va fi esențială, stabilește obiective naționale obligatorii de reducere a emisiilor de CO2, iar Directiva 2009/.../CE a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile îndeamnă la promovarea eficienței energetice în contextul unui obiectiv obligatoriu pentru energia din surse regenerabile de 20% din totalul consumului de energie al UE până în 2020.
Amendamentul  3 Propunere de directivă Considerentul 5a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5a) Consiliul European din martie 2007 a reafirmat angajamentul asumat de Comunitate cu privire la dezvoltarea la scară comunitară a energiei din surse regenerabile prin însușirea unui obiectiv obligatoriu de atingere a unei ponderi a energiei din surse regenerabile de 20% până în anul 2020. Directiva 2009/.../CE [privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile] stabilește un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile. Aceasta subliniază necesitatea încorporării unui factor de energie din surse regenerabile pentru respectarea cerințelor minime de performanță energetică stabilite în Directiva 2002/91/CE, cu scopul de a grăbi instituirea unor niveluri minime de utilizare a energiei din surse regenerabile în clădiri.
Justificare
Directiva 2009/(...)/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile solicită folosirea unui nivel minim de energie regenerabilă în sectorul clădirilor până în 2015 și prevede, în plus, încorporarea unui factor de energie regenerabilă în directiva EPBD.
Amendamentul  4 Propunere de directivă Considerentul 9
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(9) Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii care să poată fi diferențiată la nivel național și regional, și care să includă, în afară de caracteristicile  termice, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire și de climatizare, folosirea surselor regenerabile  de energie , încălzirea pasivă și elementele de răcire, umbrirea, calitatea aerului din interior, lumina naturală adecvată și proiectarea clădirii. Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară utilizarea încălzirii, ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri.	(9) Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii comune, care să conțină variabile obiective, ce țin cont de diferențele climatice la nivel regional, și care să includă, în afară de caracteristicile termice, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire, de răcire și de ventilare, recuperarea căldurii, controlul temperaturii pe zone, folosirea surselor regenerabile de energie, încălzirea pasivă și elementele de răcire, umbrirea, calitatea aerului din interior, măsurarea gradului de adecvare a luminii naturale, sisteme de izolare și iluminat, sisteme de monitorizare și control și proiectarea clădirii. Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară utilizarea încălzirii, ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri și ar trebui să respecte standardele europene existente.
Amendamentul  5 Propunere de directivă Considerentul 12
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(12) Comisia ar trebui să stabilească o metodologie comparativă de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comparativă pentru a compara rezultatele cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au adoptat. Rezultatele acestei comparații și datele utilizate pentru a le obține ar trebui raportate Comisiei în mod regulat. Aceste rapoarte ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să elaboreze un raport în acest sens. După o perioadă de tranziție, statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comparativă atunci când își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică.	(12) Comisia ar trebui să stabilească o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Această metodologie ar trebui să corespundă celei utilizate în legislația comunitară aplicabilă cerințelor de performanță pentru produsele, componentele și sistemele tehnice ale clădirilor care alcătuiesc clădirile. Statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comună pentru a adopta cerințele minime de performanță energetică. Rezultatele acestui calcul și datele utilizate pentru a le obține ar trebui raportate Comisiei în mod regulat. Aceste rapoarte ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să elaboreze un raport în acest sens. Statele membre ar trebui să aplice această metodologie atunci când își revizuiesc și își stabilesc cerințele minime de performanță energetică.
Justificare
Directiva ar trebui să asigure consecvența cu legislația deja existentă.
Este necesar să se creeze o metodă de calcul unică, cu variabile obiective, care să ia în calcul variațiile regionale, pe baza unei abordări axate pe piața unică, și nu a unei metodologii comparative.
Amendamentul  6 Propunere de directivă Considerentul 13
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(13) Clădirile au un impact pe termen lung asupra consumului de energie și, prin urmare,  clădirile noi ar trebui să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului local. Întrucât posibilitățile de aplicare a sistemelor de alimentare cu energii alternative nu sunt de regulă explorate la întregul lor potențial, ar trebui analizată fezabilitatea din punct de vedere tehnic, al mediului înconjurător și economic, a sistemelor de alimentare cu energii alternative , indiferent de dimensiunea clădirii.	(13) Clădirile au un impact major asupra consumului de energie pe termen lung. Având în vedere ciclul lung de renovare al clădirilor existente, clădirile noi și cele existente care sunt supuse unor lucrări importante de renovare ar trebui, prin urmare, să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului local. Întrucât posibilitățile de aplicare a sistemelor de alimentare cu energii alternative nu sunt de regulă explorate la întregul lor potențial, ar trebui analizate sistemele de alimentare cu energii alternative atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele existente, indiferent de mărimea lor, în conformitate cu principiul asigurării în primul rând a reducerii nevoilor energetice pentru răcire și încălzire la un nivel minim optim din punct de vedere al costurilor.
Justificare
Întrucât ciclul de renovare pentru clădirile existente este de 25 de ani, cerința privind folosirea sistemelor de energie regenerabilă sau de cogenerare ar avea doar un impact limitat dacă clădirile existente ar fi excluse. Având în vedere că clădirile deja existente reprezintă 95% din totalul clădirilor, acest lucru ar reprezenta o oportunitate pierdută.
Amendamentul  7 Propunere de directivă Considerentul 14
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(14) Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora  , constituie  o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice. Din motive de eficiență din punctul de vedere al costurilor, ar trebui să fie posibilă limitarea cerințelor minime de performanță energetică la părțile renovate care influențează cel mai mult performanța energetică a clădirii.	(14) Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora, constituie o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice a întregii clădiri. Stabilirea de cerințe pentru măsuri eficiente din punctul de vedere al costului va garanta că nu se creează bariere care ar putea descuraja efectuarea unor lucrări importante de renovare.
Amendamentul  8 Propunere de directivă Considerentul 14a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14a) Studiile demonstrează că sectorul construcțiilor este ineficient, ceea ce generează costuri pentru utilizatorii finali mult mai mari decât costurile optime. Calculele arată că costurile de construcție ar putea fi reduse cu până la 30-35% prin diminuarea pierderilor în majoritatea proceselor de construcție și pentru majoritatea produselor. Ineficiența sectorului construcțiilor reprezintă un risc important pentru obiectivul și scopul prezentei directive, deoarece costurile de construcție și renovare nejustificat de ridicate reduc rentabilitatea și, prin urmare, eficiența energetică a sectorului. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a prezentei directive, Comisia ar trebui să evalueze funcționarea pieței construcțiilor și să-și prezinte concluziile și sugestiile Parlamentului European și Consiliului. Statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a garanta prețuri transparente în domeniul construcțiilor și renovațiilor, și, în plus, să adopte măsuri adecvate pentru înlăturarea barierelor la intrarea pe piață și la accesul la instalațiile și infrastructurile relevante din calea noilor operatori, în special a IMM-urilor.
Justificare
Studiile arată că aproximativ 30-35 % din costurile de construcție se datorează în mod direct pierderilor din procesare și producție („Pierderile în proiectele de construcții – invitație la o nouă abordare”, Josephson/Saukkoriipi, The Centre for Management of the Built Environment Building Economics and Management, Chalmers University of Technology, Göteburg 2007). O reducere a costurilor inutile în sectorul construcțiilor ar mări în mod considerabil numărul renovărilor care îmbunătățesc eficiența energetică a clădirilor, întrucât aceste renovări ar fi mult mai ieftine pentru utilizatorii finali.
Amendamentul  9 Propunere de directivă Considerentul 14b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14b) În vederea îmbunătățirii eficienței energetice a aparatelor electrocasnice și a sistemelor de încălzire și răcire, ar trebui dezvoltată și pusă în practică tehnologia informației, obiectivul fiind „clădirile inteligente”.
Amendamentul  10 Propunere de directivă Considerentul 15
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(15) Sunt necesare măsuri de creștere a numărului de clădiri care nu doar îndeplinesc, ci și depășesc cerințele minime în vigoare în materie de performanță energetică. În acest scop, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero și să le transmită în mod regulat Comisiei.	(15) Sunt necesare măsuri de creștere a numărului de clădiri care nu doar îndeplinesc cerințele minime în vigoare în materie de performanță energetică, ci și garantează cel puțin un nivel de performanță energetică optim din punct de vedere al costurilor. În acest scop, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero și să le transmită în mod regulat Comisiei.
Amendamentul  11 Propunere de directivă Considerentul 16a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(16a) Statele membre ar trebui să fie încurajate să adopte măsuri suplimentare celor prevăzute în prezenta directivă pentru a promova creșterea eficienței energetice a clădirilor. Astfel de măsuri pot include stimulente financiare și fiscale acordate întreprinderilor, proprietarilor de locuințe și locatarilor, inclusiv cote reduse de TVA pentru serviciile de renovare.
Justificare
Datorită costurilor inițiale ridicate ale investițiilor în eficiența energetică, întreprinderile, proprietarii și locatarii au nevoie de ajutor financiar pentru a realiza investiția inițială. Acesta poate fi oferit sub forma unor împrumuturi fără dobândă acordate proprietarilor sau o reducere a ratelor TVA-ului pentru serviciile de renovare care îmbunătățesc eficiența energetică. Aplicarea TVA-ului redus doar în ceea ce privește produsele poate promova folosirea forței lucru necalificate, ceea ce subminează eficiența lucrărilor efectuate și nu asigură realizarea de economii de energie.
Amendamentul  12 Propunere de directivă Considerentul 16b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(16b) Statele membre ar trebui să evite impunerea către consumatori a unor reglementări ale prețului energiei cu efecte de denaturare, care nu stimulează realizarea unor economii de energie.
Justificare
Există tendința ca reglementarea prețurilor energiei să ducă la un consum crescut de energie de către consumatorii finali și la o denaturare a pieței energiei. Asemenea măsuri de reglementare ar trebui să fie evitate și înlocuite cu măsuri care să stimuleze consumatorii finali să economisească și mai multă energie.
Amendamentul  13 Propunere de directivă Considerentul 17
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(17) Potențialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părților acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acesteia. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre impactul real al încălzirii și al răcirii asupra necesităților de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară și asupra emisiilor de dioxid de carbon.	(17) Potențialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părților acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acesteia. Proprietarii și locatarii clădirilor comerciale ar trebui să fie, de asemenea, obligați să facă schimb de informații privind consumul real de energie, pentru a se garanta că aceștia dispun de toate datele necesare pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la îmbunătățirile necesare. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre impactul real al încălzirii și al răcirii asupra necesităților de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară și asupra emisiilor de dioxid de carbon. Proprietarii de clădiri ar trebui să aibă oportunitatea de a solicita certificarea sau o actualizare a certificatului în orice moment, nu numai în momentul închirierii, vânzării sau renovării.
Justificare
Certificatul de performanță energetică ar putea fi obținut nu doar atunci când o clădire sau o partea a acesteia este închiriată, renovată sau vândută, ci și la cerere.
Amendamentul  14 Propunere de directivă Considerentul 17a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(17a) Autoritățile ar trebui să folosească forța exemplului și ar trebui să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică în termenul său de valabilitate. Statele membre ar trebui să includă în planurile lor naționale măsuri pentru a sprijini autoritățile publice să fie primele care adoptă îmbunătățiri ale eficienței energetice și să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică în termenul său de valabilitate. Statele membre ar trebui să consulte reprezentanții autorităților locale și regionale atunci când elaborează planurile naționale.
Justificare
Autoritățile ar trebui să folosească forța exemplului și ar trebui să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică. Statele membre ar trebui să includă în planurile lor naționale măsuri pentru a susține autoritățile publice să fie primele în privința adoptării ameliorărilor privind eficiența energetică. Statele membre ar trebui să consulte reprezentanții autorităților locale și regionale atunci când își elaborează planurile naționale.
Amendamentul  15 Propunere de directivă Considerentul 17b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(17b) În conformitate cu cerințele privind instalarea de contoare inteligente prevăzute în Directiva 2006/32/CE, proprietarii și locatarii ar trebui să primească informații corecte și în timp real privind consumul de energie din clădirile pe care le ocupă.
Amendamentul  16 Propunere de directivă Considerentul 18
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(18) Clădirile ocupate de autorități publice  și cele frecventate des de către public oferă posibilitatea de a da  un exemplu, arătând că sunt luate  în considerare problemele de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, aceste clădiri  trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință.	(18) Clădirile ocupate de autorități publice și cele frecventate des de către public ar trebui să dea un exemplu, arătând că sunt luate în considerare problemele de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, aceste clădiri trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință. Dacă statele membre decid să includă consumul de energie printre cerințele legate de certificarea energetică, s-ar putea recurge la o abordare bazată pe localizare în cadrul căreia mai multe clădiri din aceeași vecinătate și ocupate de aceeași organizație au contoare energetice comune.
Justificare
Prezentul amendament subliniază exemplul demn de urmat oferit de unele state membre care au extins cerințele privind afișarea, astfel încât acestea să reflecte atât performanța energetică a clădirii, cât și modul în care energia este folosită de locatarii clădirii. În acest caz, o abordare bazată pe localizare ia în considerare felul în care sunt organizate universitățile, spitalele și alte organisme similare din sectorul public și poate oferi o imagine de ansamblu mai bună cu privire la consumul total de energie al locației și la amprenta de carbon.
Amendamentul  17 Propunere de directivă Considerentul 18a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18a) Garantarea recunoașterii reciproce a certificatelor de performanță energetică emise de un alt stat membru va fi, probabil, importantă pentru dezvoltarea unei piețe financiare transfrontaliere și a altor servicii care sprijină eficiența energetică. Pentru a facilita recunoașterea, Comisia ar trebui să stabilească standarde comune minime privind forma și conținutul certificatelor și privind acreditarea experților. Un certificat de performanță energetică ar trebui să fie disponibil atât în limba proprietarului, cât și în limba locatarului, pentru ca recomandările să fie ușor de înțeles.
Justificare
Recunoașterea reciprocă a certificatelor de performanță energetică este necesară. Conținutul certificatului ar trebui să fie ușor de citit și de înțeles atât de către locatar, cât și de către proprietar, astfel încât aceștia să poată pune în practică recomandările certificatului.
Amendamentul  18 Propunere de directivă Considerentul 19
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(19) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice în aceste țări.	(19) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice în toate statele membre. Ar trebui acordată prioritate strategiilor care duc la creșterea performanțelor termice ale clădirilor pe timp de vară. În acest scop, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură tehnicile de răcire pasivă, în primul rând cele care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor.
Justificare
Având în vedere, în particular, așteptările generale cu privire la încălzire în UE, nu se mai justifică să se acorde prioritate strategiilor de îmbunătățire a climatului la interior în țările cele mai afectate. Exemplele din ultimii ani indică, de asemenea, că verile fierbinți din statele membre ale UE din sud afectează, de asemenea, aprovizionarea cu energie în Europa centrală. Acest lucru face cu atât mai imperativă adoptarea unor măsuri.
Amendamentul  19 Propunere de directivă Considerentul 20
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(20) Inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă a întregului sistem de încălzire și de climatizare la intervale regulate pe durata ciclului de viață al acestor sisteme, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestora.	(20) Inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă a întregului sistem de încălzire și de climatizare la intervale regulate pe durata ciclului de viață al acestor sisteme, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestora. Pentru a reduce cât mai mult sarcina administrativă a proprietarilor de clădiri și a locatarilor, statele membre ar trebui să garanteze că orice certificare a performanței energetice include o inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare și că, în măsura posibilităților, inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare sunt realizate în același timp.
Justificare
Este important să fie redusă cât mai mult sarcina administrativă a proprietarilor de clădiri și a chiriașilor.
Amendamentul  20 Propunere de directivă Considerentul 21a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(21a) Autoritățile locale și regionale au un rol esențial pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive. Reprezentanții acestora ar trebui să fie consultați în legătură cu toate aspectele punerii sale în aplicare la nivel național sau regional. Urbaniștii locali și inspectorii de construcții ar trebui să beneficieze de orientarea și resursele adecvate pentru a‑și exercita atribuțiile necesare.
Justificare
Autoritățile locale și regionale au un rol esențial pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive. Reprezentanții acestora ar trebui să fie consultați în legătură cu toate aspectele punerii sale în aplicare la nivel național sau la nivel regional. Urbaniștii locali și inspectorii de construcții ar trebui să beneficieze de orientarea și resursele adecvate pentru a își exercita atribuțiile necesare.
Amendamentul  21 Propunere de directivă Considerentul 21b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(21b) În măsura în care accesul sau îndeplinirea profesiei de instalator este o profesie reglementată, condițiile preliminare pentru recunoașterea calificărilor profesionale sunt stabilite de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale. În consecință, prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere Directivei 2005/36/CE. Deși Directiva 2005/36/CE stabilește cerințe pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, inclusiv pentru arhitecți, este necesar, de asemenea, să se garanteze că arhitecții și urbaniștii țin seama în mod corespunzător de tehnologiile cu randament energetic ridicat în planurile și proiectele lor. Prin urmare, statele membre ar trebui să pună la dispoziție orientări clare. Acest lucru trebuie să se realizeze fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 2005/36/CE, în special articolelor 46 și 49.
Justificare
Recunoașterea reciprocă a certificatelor între statele membre ar facilita libera circulație a specialiștilor în afara granițelor țării, fără restricții de schimb. Acest considerent aliniază prezenta directivă cu Directiva privind energia regenerabilă.
Amendamentul  22 Propunere de directivă Considerentul 23
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(23) Comisiei ar trebui să i se confere, în special, competențe de a adapta la progresul tehnic anumite părți ale cadrului general expus în anexa I, de a stabili o metodologie de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și de a stabili principii comune de definire a clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. Deoarece aceste măsuri au un caracter general și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, ele trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.	(23) Comisiei ar trebui să i se confere, în special, competențe de a adapta la progresul tehnic anumite părți ale cadrului general expus în anexa I, de a stabili o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și de a stabili o definiție a clădirilor cu un consum de energie egal cu zero, luând în considerare condițiile meteorologice regionale normale și schimbările prognozate ale acestor condiții meteorologice în timp. Deoarece aceste măsuri au un caracter general și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, ele trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.
Justificare
Comisia ar trebui să stabilească o metodologie de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și de a stabili o definiție a clădirilor cu un consum de energie egal cu zero, luând în considerare condițiile meteorologice regionale normale și schimbările prognozate ale acestor condiții meteorologice în timp.
Amendamentul  23 Propunere de directivă Considerentul 23a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(23a) Întrucât aplicațiile de iluminat reprezintă în prezent aproximativ 14% din energia utilizată în UE și întrucât sistemele de iluminat moderne bazate pe cele mai recente tehnologii pot economisi peste 80% din energie, menținând în același timp condițiile de iluminare la standarde europene, ceea ce reprezintă o contribuție insuficient exploatată care permite UE să‑și atingă obiectivele pentru anul 2020, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru adoptarea unei directive privind proiectarea sistemelor de iluminat cu scopul de a completa măsurile și obiectivele prevăzute în prezenta directivă. Se consideră că creșterea eficienței energetice ca urmare a îmbunătățirii proiectării sistemelor de iluminat și a utilizării unor surse de lumină eficiente din punct de vedere energetic, în conformitate cu dispozițiile directivei privind consumul de energie al produselor, contribuie în mod semnificativ la ameliorarea performanței energetice a clădirilor.
Amendamentul  24 Propunere de directivă Considerentul 24
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(24) Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările eficienței energetice, obiectivele de creștere a performanței energetice a clădirilor nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității stabilit la articolul menționat,  prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective .	(24) Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările performanței energetice, obiectivele de creștere a performanței energetice a clădirilor nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din tratat. .
Justificare
Pentru a se menține consecvența cu întreaga propunere.
Amendamentul  25 Propunere de directivă Articolul 1 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Prezenta directivă promovează  îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în cadrul Comunității, ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile  locale, precum  și de cerințele legate de climatul interior și de raportul cost-eficiență.	Prezenta directivă promovează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în cadrul Comunității, ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile locale, precum și de cerințele legate de climatul interior și de nivelurile de performanță energetică optime din punctul de vedere al costului.
Justificare
Directiva ar trebui să includă o referire la metodologia de calcul optimă din punct de vedere al costurilor, precum și la cerințele minime de performanță pentru componentele anvelopei și pentru sistemele tehnice ale clădirilor și la aplicarea acestora în ceea ce privește clădirile noi și cele existente. Obiectivul obținerii unor clădiri cu consum de energie zero reprezintă un element important al reformării. Ar trebui să fie incluse și cerințe privind educația, formarea și recunoașterea reciprocă între statele membre a persoanelor abilitate să certifice performanța energetică a clădirilor și a inspectorilor sistemelor de încălzire și de climatizare.
Amendamentul  26 Propunere de directivă Articolul 1 – litera a
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) cadrul general pentru o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a părților acestora;	(a) o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a părților acestora, a componentelor și a sistemelor tehnice ale acestora;
Amendamentul  27 Propunere de directivă Articolul 1 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile existente și la părțile acestora care sunt supuse unor lucrări importante de renovare;	(c) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile existente care sunt supuse unor lucrări importante de renovare și la componentele și sistemelor tehnice ale clădirilor, atunci când acestea sunt înlocuite sau modernizate;
Justificare
Directiva ar trebui să includă o referire la metodologia de calcul optimă din punct de vedere al costurilor, precum și la cerințele minime de performanță pentru componentele anvelopei și pentru sistemele tehnice ale clădirilor și la aplicarea acestora în ceea ce privește clădirile noi și cele existente. Obiectivul obținerii unor clădiri cu consum de energie zero reprezintă un element important al reformării. Ar trebui să fie incluse și cerințe privind educația, formarea și recunoașterea reciprocă între statele membre a persoanelor abilitate să certifice performanța energetică a clădirilor și a inspectorilor sistemelor de încălzire și de climatizare.
Amendamentul  28 Propunere de directivă Articolul 1 – litera d
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(d) planurile naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero.	(d) planurile și obiectivele naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu un consum net de energie egal cu zero;
Amendamentul  29 Propunere de directivă Articolul 1 – litera ga (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ga) cerințele privind educația, formarea și recunoașterea reciprocă între statele membre a certificatorilor performanței energetice a clădirilor și a inspectorilor sistemelor de încălzire și de aer condiționat.
Justificare
Directiva ar trebui să includă o referire la metodologia de calcul optimă din punct de vedere al costurilor, precum și la cerințele minime de performanță pentru componentele anvelopei și pentru sistemele tehnice ale clădirilor și la aplicarea acestora în ceea ce privește clădirile noi și cele existente. Obiectivul obținerii unor clădiri cu consum de energie zero reprezintă un element important al reformării. Ar trebui să fie incluse și cerințe privind educația, formarea și recunoașterea reciprocă între statele membre a persoanelor abilitate să certifice performanța energetică a clădirilor și a inspectorilor sistemelor de încălzire și de climatizare.
Amendamentul  30 Propunere de directivă Articolul 1 – litera gb (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(gb) planurile naționale pentru eliminarea obstacolelor existente în legislația referitoare la clădiri, chirii și protecția patrimoniului și pentru crearea unor stimulente financiare.
Justificare
Statele membre ar trebui încurajate să creeze stimulente financiare suplimentare, de exemplu în cadrul legislației fiscale, și să elimine obstacolele existente în legislația referitoare la clădiri, chirii și protecția moștenirilor, inclusiv norme de reglementare a măsurilor de modernizare în vederea economisirii energiei și a cerințelor actuale de modernizare a clădirilor clasificate drept monumente.
Amendamentul  31 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 1a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1a) „clădire nouă” înseamnă o clădire pentru care autorizația relevantă de construcție este obținută după intrarea în vigoare a prezentei directive;
Justificare
O definiție pentru noțiunea de clădire nouă este necesară, deoarece construirea unei clădiri noi durează luni/ani. Este importantă introducerea noilor cerințe cu privire la clădirile pentru care autorizația relevantă de construcție este obținută după intrarea în vigoare a prezentei directive.
Amendamentul  32 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 1b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1b) „părți ale clădirilor” înseamnă apartamente sau unități destinate utilizării separate, în imobile de tip bloc;
Justificare
Sintagma „și părți ale acestora” este folosit în multe articole din directivă. Prin urmare, ar trebui definit; în caz contrar, există riscul ca sintagma să fie interpretată ca incluzând componentele și sistemele tehnice ale clădirii. Este folosit în articolele privind certificarea cu sensul de părți ale unor imobile multifamiliale sau clădiri comerciale, destinate folosirii individuale, precum apartamentele și birourile.
Amendamentul  33 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 1c (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1c) „clădire cu consum net de energie egal cu zero” înseamnă o clădire în cazul căreia, datorită nivelului foarte ridicat al eficienței energetice a clădirii, consumul anual global de energie primară este egal cu sau mai mic decât volumul de energie din surse regenerabile produsă in situ;
Amendamentul  34 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) „sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat și producerea de electricitate sau pentru o combinație a acestora;	(2) „sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat și producerea de electricitate, pentru sistemele de măsurare, monitorizare și control sau pentru o combinație a acestora;
Amendamentul  35 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) „performanță energetică a unei clădiri” înseamnă cantitatea de energie calculată sau măsurată  necesară  pentru a face față necesarului de energie  legat de utilizarea tipică  a clădirii, care presupune, între altele, energia utilizată pentru  încălzire, apă caldă, răcire, ventilație și iluminat;	(3) „performanță energetică a unei clădiri” înseamnă cantitatea de energie calculată sau măsurată necesară pentru a face față necesarului de energie primară legat de utilizarea tipică a clădirii, exprimat în kWh/m2 pe an, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, apă caldă, răcire, ventilație și instalațiile de iluminat integrate, ținând cont de câștigurile de energie solară pasivă, umbrire și de lumina naturală;
Amendamentul  36 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) „energie primară” înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversiune sau transformare;	(4) „energie primară” înseamnă energie obținută din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversiune sau transformare;
Justificare
Trebuie să existe o coerență a definițiilor în cadrul politicilor UE. Se sugerează modificarea formulării, pentru a face o referire directă la definiția „energiei din surse regenerabile”, astfel cum se sugerează la articolul 2 litera (a) din Directiva RES adoptată în ședința plenară a Parlamentului European din 17 decembrie 2008.
Amendamentul  37 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 4a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) „energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile: eoliană, solară, geotermală, aerotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor reziduale și biogazul;
Justificare
Energia din surse regenerabile joacă un rol semnificativ în propunerea de reformare și ar trebui, prin urmare, să fie definită în mod corespunzător. Trebuie să existe o coerență a definițiilor în cadrul politicilor UE. Definiția propusă este cea inclusă la articolul 2 litera (a) din Directiva privind sursele de energie regenerabile, astfel cum a fost adoptată în ședința plenară a Parlamentului European din 17 decembrie 2008.
Amendamentul  38 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) „anvelopă a clădirii” înseamnă elementele unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior, printre care ferestrele, pereții, fundația, placa subsolului, tavanul, acoperișul și izolația;	(5) „anvelopă a clădirii” înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior;
Amendamentul  39 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 5a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5a) „componentă a clădirii” înseamnă o parte individuală a clădirii care influențează performanța energetică a clădirii și nu face parte din sistemul tehnic al clădirii, inclusiv ferestrele, dispozitivele de umbrire, ușile exterioare, pereții, fundațiile, placa subsolului, tavanul, acoperișul și sistemele de izolare;
Amendamentul  40 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 6
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) „renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:	(6) „renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:
(a) costul total al renovării legat de anvelopa clădirii sau de sistemele tehnice ale acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea, sau	(a) costul total al renovării legat de anvelopa clădirii sau de sistemele tehnice ale acesteia depășește 20 % din valoarea clădirii, caz în care valoarea trebuie să se bazeze pe costurile actuale de construcție din statul membru respectiv, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea, sau
(b) peste 25% din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării;	(b) peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii, care are un efect direct asupra performanței energetice a clădirii, este supusă renovării ;
Amendamentul  41 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 10
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) „nivel optim din punctul de vedere al costurilor” înseamnă cel mai mic nivel al costurilor de pe durata ciclului de viață al unei clădiri, care sunt determinate ținându-se seama de costurile de investiție, de costurile de întreținere și exploatare (inclusiv costurile privind energia), de veniturile din energia produsă, după caz, și de costurile de eliminare, după caz;	(10) „nivel optim din punctul de vedere al costurilor” înseamnă nivelul la care analiza de rentabilitate calculată pe durata ciclului de viață al unei clădiri este pozitivă, ținându-se seama cel puțin de valoarea actuală netă a investițiilor și de costurile de exploatare (inclusiv costurile privind energia), de întreținere, de veniturile din energia produsă și de costurile de eliminare, după caz;
Amendamentul  42 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(14) „pompă de căldură” înseamnă un dispozitiv sau o instalație care extrage căldura din aer, apă sau sol la o temperatură scăzută pentru a o furniza unei clădiri.	(14) „pompă de căldură” înseamnă un mecanism, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura din mediul natural, de exemplu din aer, apă sau sol, către clădiri sau instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. Volumul de energie ambientală care trebuie captată de pompele de căldură pentru a fi considerată energie regenerabilă în temeiul prezentei directive se stabilește în conformitate cu Directiva 2009/.../CE [privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile].
Justificare
Definiția pompelor de căldură și metodologia folosită pentru calcularea cantității de energie primară și eficiența unor astfel de instalații trebuie să respecte directiva adoptată recent privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Amendamentul  43 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14a) „sărăcie energetică” înseamnă situația în care o gospodărie trebuie să cheltuiască peste 10% din venituri pentru plata facturilor la energie pentru a-și încălzi casa la un standard acceptabil bazat pe nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Justificare
Este necesar din punct de vedere tehnic să se definească sintagma „sărăcie energetică”, menționată în amendamentul 31.
Amendamentul  44 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14b) „sistem de iluminat” înseamnă combinația de componente necesară pentru furnizarea unui anumit nivel de iluminare.
Amendamentul  45 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14c (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14c) „încălzire sau răcire urbană” înseamnă distribuția energiei termice sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă centrală de producție, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri, în scopul utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiului sau a proceselor sau pentru încălzirea apei.
Justificare
Directiva ar trebui să conțină o definiție a încălzirii sau răcirii urbane. Acestea reprezintă infrastructuri importante, care permit realizarea unor sinergii între eficiența energetică și sursele de energie regenerabilă.
Amendamentul  46 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14d (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14d) „proiectarea sistemelor de iluminat” înseamnă o schemă sau un desen care detaliază configurația și distribuirea corpurilor de iluminat, inclusiv ale dispozitivelor de comandă aferente.
Justificare
Obiectivul proiectării sistemelor de iluminat este selectarea criteriilor potrivite pentru iluminare în conformitate cu standardele europene armonizate, folosindu-se sistemele de iluminat cele mai eficiente posibil din punct de vedere energetic.
Amendamentul  47 Propunere de directivă Articolul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre aplică o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu  cadrul general prevăzut în anexaI.	(1) După consultarea părților interesante relevante și, în special, a reprezentanților autorităților locale, regionale și naționale, Comisia stabilește până la 31 martie 2010 o metodologie comună de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu cadrul general prevăzut în anexa I.
	Măsurile respective, care vizează modificarea unor elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 21 alineatul (2).
Această metodologie este adoptată  la nivel național sau regional.	(2) Statele membre pun în aplicare această metodologie comună.
Amendamentul  48 Propunere de directivă Articolul 3 – alineatul 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Performanța energetică a clădirilor este exprimată în mod transparent și include un indicator al emisiilor de CO2 și al necesarului de energie primară.
Justificare
Obiectivul politic global al prezentei directive este de a reduce impactul emisiilor de dioxid de carbon al clădirilor. Prin urmare, acest obiectiv ar trebui să fie menționat în mod explicit la articolul 3.
Amendamentul  49 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri sunt stabilite în vederea atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor și  sunt calculate în conformitate cu  metodologia prevăzută la articolul 3.	(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri și pentru componentele, sistemele tehnice și părțile acestora sunt stabilite cel puțin în vederea atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor și sunt calculate în conformitate cu metodologia comună prevăzută la articolul 3.
La stabilirea acestor cerințe, statele membre pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri.	La stabilirea acestor cerințe, statele membre consultă autoritățile publice și alte părți interesate și pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri.
Aceste cerințe țin seama de condițiile generale care caracterizează climatul interior, cu scopul de a evita posibile efecte negative cum ar fi o ventilație necorespunzătoare, precum și de condițiile locale, destinația clădirii și vechimea acesteia.	Aceste cerințe respectă documentele legislative comunitare aplicabile și țin seama de condițiile generale care caracterizează climatul interior și iluminarea interioară și exterioară, cu scopul de a evita posibile efecte negative cum ar fi iluminatul natural necorespunzător sau o ventilație necorespunzătoare, precum și de condițiile locale, destinația clădirii și vechimea acesteia.
Aceste cerințe sunt revizuite la intervale regulate , care nu trebuie să depășească cinci ani și, dacă este necesar, sunt actualizate pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcțiilor.	Aceste cerințe sunt revizuite la intervale regulate care nu trebuie să depășească patru ani și sunt actualizate pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcțiilor.
Amendamentul  50 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:	(2) Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:
(a) clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, dacă respectarea  cerințelor minime de performanță energetică  ar altera în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;	(a) clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea unei anumite cerințe minime de performanță energetică ar altera în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;
(b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;	(b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;
(c) construcții provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;	(c) construcții provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de mai puțin de 18 luni, platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;
(d) clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de patru luni pe an;
(e) clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.	(e) clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.
Amendamentul  51 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Începând cu 30 iunie 2014, statele membre nu acordă stimulente pentru construcția sau renovarea clădirilor sau a părților acestora care nu respectă un nivel al cerințelor minime de performanță energetică echivalent cu rezultatele calculului menționat la articolul 5 alineatul (2).	(3) Începând cu 30 iunie 2012, statele membre acordă stimulente doar pentru construcția sau renovarea majoră a clădirilor sau a părților acestora, inclusiv a componentelor clădirii, ale căror rezultate respectă cel puțin un nivel al cerințelor minime de performanță energetică echivalent cu rezultatele calculului menționat la articolul 5 alineatul (2).
Amendamentul  52 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Începând cu 30 iunie 2017, atunci când statele membre își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1), acestea se asigură că respectivele cerințe ating nivelul care rezultă din calculul menționat la articolul 5 alineatul (2).	(4) Statele membre își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) și se asigură că respectivele cerințe ating cel puțin nivelul care rezultă din calculul menționat la articolul 5 alineatul (2) cel târziu la 30 iunie 2015.
Amendamentul  53 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) Statele membre furnizează subvenții și consultanță tehnică pentru clădirile sau centrele istorice în vederea începerii unor programe specifice de adaptare a acestora la eficiența energetică.
Amendamentul  54 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4b) Sistemele de producție de energie și măsurile de izolare din centrele istorice fac obiectul unor evaluări a impactului vizual.
Amendamentul  55 Propunere de directivă Articolul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Până la 31 decembrie 2010, Comisia stabilește o metodologie comparativă de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor sau a părților acestora. Această metodologie comparativă face distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri.	(1) După consultarea părților interesante relevante și, în special, a reprezentanților autorităților locale, regionale și naționale și în temeiul principiilor stabilite în anexa IIIa, Comisia stabilește, până la 31 martie 2010, o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor sau a părților acestora Această metodologie comună poate face trimitere la standardele europene relevante și:
	- face distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri;
	- reflectă condițiile climatice diferite din diversele state membre și schimbările probabile ale acestor condiții pentru durata de viață a clădirii în cauză și
	- stabilește ipoteze sau metode de calcul comune pentru costurile energiei.
	Comisia revizuiește și, dacă este cazul, actualizează metodologia comună din cinci în cinci ani.
Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (2).	Aceste dispoziții, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 21 alineatul (2).
(2) Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând metodologia comparativă stabilită în conformitate cu alineatul (1) și parametri pertinenți, precum condițiile climatice, și compară rezultatele acestui calcul cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au prevăzut.	(2) Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând metodologia comună stabilită în conformitate cu alineatul (1) și parametri pertinenți, precum condițiile climatice.
Statele membre raportează Comisiei toate datele de intrare și ipotezele utilizate pentru calculele menționate, precum și toate rezultatele acestora. Raportul poate fi inclus în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Primul raport se transmite până cel târziu la 30 iunie 2011.	Statele membre raportează Comisiei toate datele de intrare și ipotezele utilizate pentru calculele menționate, precum și toate rezultatele acestora. Raportul este inclus în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Primul raport se transmite până cel târziu la 30 iunie 2011.
(3) Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică.	(3) Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului articol.
Amendamentul  56 Propunere de directivă Articolul 6
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că noile clădiri îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu  articolul 4.	Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că noile clădiri îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 4 și cu dispozițiile articolului 9.
Pentru clădirile noi, statele membre se asigură că, înainte de începerea lucrărilor de construcție, se studiază și se ia în considerare fezabilitatea, din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător, a următoarelor sisteme alternative:	Pentru clădirile noi, statele membre se asigură că se studiază și se ia în considerare fezabilitatea sistemelor alternative de înaltă eficiență: Aceste sisteme alternative pot include, următoarele, fără a se limita la acestea:
(a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse regenerabile  de energie ;	(a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile;
(b) cogenerare ;	(b) cogenerare ;
(c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier sau de bloc , dacă există;	(c) sisteme de încălzire sau de răcire urbane sau colective, dacă există, în special cele bazate total sau parțial pe energii din surse regenerabile;
(d) pompe de căldură .	(d) pompe de căldură;
	(da) echipamente TIC în scop de monitorizare și control.
(2) Statele membre se asigură că analiza sistemelor alternative menționate la alineatul (1) este dovedită prin documente, într-un mod transparent, în cererea de autorizație de construcție sau pentru autorizarea finală a lucrărilor de construcție a clădirii.
Amendamentul  57 Propunere de directivă Articolul 7
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanța lor energetică este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Statele membre determină aceste cerințe minime de performanță energetică în conformitate cu articolul 4. Cerințele pot fi stabilite fie pentru clădirea renovată în totalitate, fie pentru sistemele sau componentele renovate atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare ce urmează să fie realizată într-o perioadă de timp determinată, cu obiectivul de a îmbunătăți performanța energetică globală a clădirii sau a părților acesteia .	Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore sau când sunt modernizate ori înlocuite componente sau sisteme tehnice ale clădirilor sau părți ale acestora, performanța lor energetică este îmbunătățită pentru a satisface cel puțin cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Statele membre determină aceste cerințe minime de performanță energetică în conformitate cu articolul 4 și cu cerințele enunțate la articolul 9. Cerințele se stabilesc atât pentru sistemele și componentele renovate ale clădirilor, atunci când acestea sunt modernizate sau înlocuite, cât și pentru clădirea renovată în totalitate, în cazul unei renovări majore.
	În cazul renovărilor majore ale clădirilor, statele membre încurajează să se studieze și să se ia în considerare posibilitatea de a utiliza următoarele sisteme alternative de înaltă eficiență:
	(a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile;
	(b) cogenerare;
	(c) sisteme de încălzire sau de răcire urbane sau colective, dacă există, în special cele bazate total sau parțial pe energii din surse regenerabile;
	(d) pompe de căldură;
	(da) echipamente TIC în scop de monitorizare și control.
Amendamentul  58 Propunere de directivă Articolul 8
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Sisteme tehnice ale clădirilor	Sisteme tehnice și componente ale clădirilor
(1) Statele membre stabilesc cerințe minime de performanță energetică în ceea ce privește sistemele tehnice ale clădirilor care sunt instalate în clădiri. Cerințele se stabilesc pentru sistemele tehnice noi ale clădirilor, pentru înlocuirea și modernizarea acestor sisteme și a părților acestora.	(1) Statele membre stabilesc cerințe minime de performanță energetică în ceea ce privește componentele și sistemele tehnice ale clădirilor care sunt instalate și activate în clădiri și care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/.../CE [de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie] și al măsurilor sale de aplicare. Se stabilesc cerințe pentru noile echipamente de lucru, sisteme tehnice ale clădirilor, componente ale clădirilor și părți ale acestora, precum și pentru înlocuirea și modernizarea acestora, cerințe care se aplică în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și funcțional.
Aceste cerințe vizează în special următoarele componente:	Aceste cerințe vizează în special următoarele componente:
(a) cazane sau alte generatoare de căldură ale sistemelor de încălzire;	(a) cazane sau alte generatoare de căldură sau schimbătoare de căldură ale sistemelor de încălzire, inclusiv sisteme de încălzire și de răcire urbane sau colective;
(b) încălzitoare de apă din cadrul sistemelor de apă caldă;	(b) încălzitoare de apă din cadrul sistemelor de apă caldă;
(c) unități centrale de climatizare sau generatoare de frig din cadrul sistemelor de climatizare.	(c) unități centrale de climatizare sau generatoare de frig din cadrul sistemelor de climatizare;
	(ca) sisteme de iluminat instalate;
	(cb) componente ale clădirilor, în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (5a).
(2) Cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) trebuie să fie conforme cu legislația aplicabilă produsului (produselor) care compun sistemul și să se bazeze pe instalarea corectă a produsului (produselor), precum și pe reglarea și controlul corespunzătoare ale sistemului tehnic al clădirii. În mod special, aceste cerințe garantează că se atinge un echilibru hidraulic corespunzător al sistemelor hidraulice de încălzire cu apă și că produsele folosite pentru instalare au dimensiunea și tipul potrivite, având în vedere utilizarea proiectată a sistemului tehnic al clădirii.	(2) Cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) trebuie să fie conforme cu orice legislație aplicabilă produsului (produselor) care compun sistemele și componentele clădirii și să se bazeze pe instalarea corectă a produsului (produselor), precum și pe reglarea și controlul corespunzătoare ale sistemului tehnic al clădirii. În cazul sistemelor tehnice ale clădirii, aceste cerințe garantează că acestea sunt reglate în mod corespunzător atunci când sunt puse în funcțiune, că se atinge un echilibru hidraulic corespunzător al sistemelor hidraulice de încălzire cu apă și că produsele folosite pentru instalare au dimensiunea și tipul potrivite, având în vedere utilizarea proiectată a sistemului tehnic al clădirii.
Amendamentul  59 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Statele membre garantează că se instalează contoare inteligente în toate clădirile noi și în toate clădirile care fac obiectul unei renovări majore, precum și în cazul în care se înlocuiește un contor, și încurajează instalarea unor sisteme de control active, cum ar fi sistemele de automatizare, control și monitorizare, dacă este cazul.
Amendamentul  60 Propunere de directivă Articolul 9
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero	Clădiri cu consum de energie net egal cu zero
(1) Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. Statele membre fixează obiective privind procentul minim pe care respectivele clădiri trebuie să îl reprezinte în 2020 în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală.	(1) Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (1c). Statele membre se asigură că toate clădirile noi au un consum net de energie cel mult egal cu zero până cel târziu la 31 decembrie 2018.
	Statele membre fixează obiective pentru 2015 și 2020 privind procentul minim al clădirilor care trebuie să fie, până în 2015 și respectiv 2020, clădiri cu consum net de energie egal cu zero, măsurat ca un procent din numărul total de clădiri și ca un procent din suprafața utilă totală.
Se fixează obiective distincte pentru:	Se fixează obiective distincte pentru:
(a) clădirile rezidențiale noi și renovate;	(a) clădirile rezidențiale noi și renovate;
(b) clădirile nerezidențiale noi și renovate;	(b) clădirile nerezidențiale noi și renovate;
(c) clădiri ocupate de autorități publice.	(c) clădiri ocupate de autorități publice.
Statele membre fixează obiectivele menționate la litera (c) luând în considerare rolul exemplar pe care ar trebui să îl joace autoritățile publice în domeniul performanței energetice a clădirilor.	În cazul clădirilor menționate la litera (c) statele membre stabilesc obiective care urmează să fie atinse cu mult timp înaintea termenelor menționate la primul și al doilea paragraf, luând în considerare rolul exemplar pe care ar trebui să îl joace autoritățile publice în domeniul performanței energetice a clădirilor.
(2) Planul național menționat la alineatul (1) cuprinde, printre altele, următoarele elemente:	(2) Planul național menționat la alineatul (1) este elaborat după consultarea tuturor părților interesate, inclusiv a autorităților locale și regionale, și cuprinde, printre altele, următoarele elemente:
(a) definiția dată de statul membru clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero;
(b) obiective intermediare, exprimate sub formă de procente pe care respectivele clădiri trebuie să le reprezinte în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală în 2015;	(b) obiective intermediare, exprimate sub formă de procente pe care respectivele clădiri trebuie să le reprezinte în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală în 2015 și 2020;
	(ba) detalii privind cerințele naționale referitoare la nivelurile minime de energie din surse regenerabile pentru clădirile noi și pentru cele existente care fac obiectul unor renovări majore, în conformitate cu cerințele Directivei 2009/xx/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și cu articolele 6 și 7 din prezenta directivă;
(c) informații privind măsurile luate pentru promovarea acestor clădiri.	(c) o sinteză a politicilor și informații privind măsurile luate pentru promovarea acestor clădiri.
	(ca) programe naționale, regionale sau locale pentru susținerea măsurilor de promovare a acestor clădiri, cum ar fi stimulentele fiscale, instrumentele financiare sau reducerea TVA.
(3) Statele membre transmit Comisiei, până cel târziu la 30 iunie 2011, planurile naționale menționate la alineatul (1) și, la fiecare trei ani, un raport privind progresele înregistrate în procesul de implementare a acestor planuri naționale. Planurile naționale și rapoartele privind progresele înregistrate pot fi incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.	(3) Statele membre transmit Comisiei, până cel târziu la 30 iunie 2011, planurile naționale menționate la alineatul (1) și, la fiecare trei ani, un raport privind progresele înregistrate în procesul de implementare a acestor planuri naționale. Planurile naționale și rapoartele privind progresele înregistrate sunt incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.
	(3a) În termen de două luni de la comunicarea unui plan național de către un stat membru în conformitate cu alineatul (3), Comisia, respectând pe deplin principiul subsidiarității, poate respinge planul sau orice aspect al acestuia pentru nerespectarea unor cerințe stabilite la prezentul articol. În acest caz, statul membru în cauză propune modificări. În termen de o lună de la primirea acestor propuneri, Comisia acceptă planul modificat sau solicită modificări specifice suplimentare. Comisia și statul membru în cauză iau toate măsurile rezonabile pentru a ajunge la un acord privind planul național în termen de cinci luni de la notificarea inițială.
(4) Comisia stabilește principii comune de definire a clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero.	(4) Până cel târziu la 31 decembrie 2010, Comisia stabilește, în conformitate cu definiția de la articolul 2, o definiție detaliată comună a clădirilor cu consum net de energie egal cu zero.
Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).	Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).
(5) Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. Pe baza acestui raport, Comisia elaborează o strategie și, dacă este cazul, propune măsuri de creștere a numărului de clădiri de acest tip.	(5) Până la 30 iunie 2012 și la fiecare trei ani după această dată, Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero. Pe baza acestui raport, Comisia elaborează un plan de acțiune și, dacă este cazul, propune măsuri de creștere a numărului de clădiri de acest tip.
Amendamentul  61 Propunere de directivă Articolul 9a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Articolul 9a
	Stimulente financiare și obstacole de pe piață
	(1) Până la 30 iunie 2011, statele membre elaborează planuri de acțiune naționale, inclusiv propuneri de măsuri, pentru respectarea cerințelor menționate în prezenta directivă prin reducerea obstacolelor existente de pe piață și a celor de ordin juridic și prin dezvoltarea unor instrumente financiare și fiscale existente și noi destinate creșterii eficienței energetice a clădirilor noi și a celor existente.
	Măsurile propuse sunt suficiente, eficiente, transparente și nediscriminatorii, sprijină punerea în aplicare a recomandărilor incluse în certificatul de performanță energetică, încearcă să încurajeze îmbunătățirea substanțială a performanței energetice a clădirilor în cazurile în care altminteri îmbunătățirea nu ar fi fezabilă din punct de vedere economic și includ măsuri de sprijinire a gospodăriilor care riscă să ajungă în situație de sărăcie energetică.
	Statele membre compară instrumentele lor financiare și fiscale cu instrumentele enumerate în anexa IIIb și, fără a aduce atingere legislației naționale, pun în aplicare cel puțin două măsuri din anexa respectivă.
	(2) Statele membre prezintă Comisiei aceste rapoarte naționale prin includerea lor în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE și le actualizează la fiecare trei ani.
	(3) Până cel târziu la 30 iunie 2010, Comisia transmite, după efectuarea unui studiu de impact, propuneri legislative adecvate pentru consolidarea instrumentelor financiare comunitare existente și pentru a propune instrumente financiare care să sprijine punerea în aplicare a prezentei directive.
	Aceste propuneri privesc următoarele măsuri:
	(a) creșterea sumei maxime din alocația Fondului european de dezvoltare regională ce poate fi utilizată pentru a susține eficiența energetică, inclusiv încălzirea și răcirea urbană și investițiile în energii regenerabile, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, până la cel puțin 15% din alocația totală;
	(b) o extindere a eligibilității proiectelor care vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor, inclusiv a celor legate de încălzirea și răcirea urbană și a proiectelor legate de energia din surse regenerabile, în ceea ce privește finanțările obținute din Fondul european de dezvoltare regională;
	(c) utilizarea altor fonduri comunitare pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea, campaniile de informare sau formarea cu privire la eficiența energetică;
	(d) instituirea unui Fond pentru eficiența energetică, bazat pe contribuții de la bugetul comunitar, Banca Europeană de Investiții și statele membre, care să acționeze ca o pârghie în vederea creșterii investițiilor private și publice în proiectele care urmăresc creșterea eficienței energetice a clădirilor, inclusiv energiile regenerabile din clădiri sau componente ale clădirilor, legate de eficiența energetică, până în 2020. Acest Fond pentru eficiența energetică este integrat în programarea altor acțiuni comunitare de asistență structurală. Criteriile privind alocarea acestuia sunt definite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și va fi pus în aplicare până cel târziu în 2014.
	(e) reduceri ale TVA-ului pentru servicii și produse, inclusiv energia regenerabilă din clădiri sau componente ale clădirilor, legate de eficiența energetică.
Justificare
Prezentul amendament nu vizează anumite părți ale propunerii de reformare care conțin schimbări. Cu toate acestea, este necesar datorită anumitor aspecte urgente legate de logica internă a textului și este strâns legat de alte părți ale textului care conțin schimbări, în special articolul 9.
Amendamentul  62 Propunere de directivă Articolul 10
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor. Certificatul de performanță energetică include performanța energetică a unei clădiri și  valori de referință, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică , pentru a da  posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai părților acesteia  să compare și să evalueze performanța sa  energetică .	(1) Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor. Certificatul de performanță energetică include performanța energetică a unei clădiri sau, atunci când aceasta nu a fost construită încă, performanța energetică estimată și valori de referință, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică, pentru a da posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai părților acesteia să evalueze performanța sa energetică și să o compare cu ușurință cu alte clădiri rezidențiale sau nerezidențiale.. Pentru clădirile nerezidențiale poate, de asemenea, să includă, dacă este cazul, cantitatea de energie consumată efectiv, așa cum se menționează în anexa I.
(2). Certificatul cuprinde  recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice a unei clădiri sau a părților acesteia .	(2) Certificatul cuprinde  recomandări pentru îmbunătățirea la un nivel optim din punctul de vedere al costurilor a performanței energetice a unei clădiri sau a părților acesteia.
Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează:	Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează:
(a) măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii; and	(a) măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii, inclusiv a sistemelor de izolare ale acesteia, sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii;
(b) măsurile privind părți sau elemente distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii.	(b) măsurile privind părți sau elemente distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii, inclusiv a sistemelor de izolare ale acesteia, sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii.
(3) Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă și furnizează informații explicite în ceea ce privește rentabilitatea lor. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și a dobânzilor aplicabile investițiilor necesare pentru a pune în practică recomandările.	(3) Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic și funcțional, pentru clădirea respectivă și furnizează informații explicite în ceea ce privește rentabilitatea lor. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, care cuprind cel puțin estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate, a stimulentelor financiare sau fiscale și a dobânzilor aplicabile investițiilor necesare pentru a pune în practică recomandările.
	(3a) Statele membre garantează că autoritățile publice și alte instituții care acordă finanțare pentru achiziționarea sau renovarea clădirilor țin seama de performanța energetică indicată și de recomandările din certificatele de performanță energetică în momentul determinării nivelului și condițiilor stimulentelor financiare, a măsurilor fiscale și a împrumuturilor.
(4) Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate cu privire la recomandările formulate în certificat. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări.	(4) Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate cu privire la recomandările formulate în certificat. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări, inclusiv informații privind stimulentele fiscale și financiare disponibile și posibilitățile de finanțare.
	(4a) Ținând seama de rolul de avangardă pe care ar trebui să-l joace în domeniul performanței energetice a clădirilor, autoritățile publice pun în aplicare recomandările incluse în certificatele de performanță energetică emise pentru clădirile pe care le ocupă, în perioada de valabilitate a certificatului.
(5) Pentru apartamentele sau unitățile din cadrul aceluiași imobil destinate a fi utilizate separat, certificarea poate să se bazeze pe:	(5)Pentru apartamentele sau unitățile din cadrul aceluiași imobil destinate a fi utilizate separat, certificarea poate să se bazeze pe:
(a) o certificare comună a întregii clădiri pentru blocurile cu un sistem de încălzire comun sau	(a) o certificare comună a întregii clădiri pentru blocurile cu un sistem de încălzire comun sau
(b) pe evaluarea unui alt apartament reprezentativ din același bloc.	(b) evaluarea performanței energetice a apartamentului sau a unității respective.
(6) Pentru locuințele unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică.	(6) Pentru locuințele unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică.
(7) Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult 10 ani.	(7) Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult 10 ani.
	(7a) Până la 30 iunie 2010, Comisia adoptă orientări care specifică standarde minime pentru conținutul, limba și forma certificatelor de performanță energetică.
	Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 21 alineatul (2).
	(7b) Fiecare stat membru recunoaște certificatele emise de un alt stat membru în conformitate cu aceste orientări și nu restrânge libertatea de a presta servicii financiare din motive legate de certificatul emis în statul membru respectiv.
Amendamentul  63 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru clădirile sau părțile acestora care sunt construite, vândute sau închiriate și pentru clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este ocupată de o autoritate publică.	(1) Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru clădirile sau părțile acestora care sunt construite, vândute sau închiriate și pentru clădirile frecventate des de către public care au o suprafață utilă totală de peste 250 m2 și pentru clădiri care sunt ocupate de o autoritate publică.
Amendamentul  64 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 4a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) Proprietarul unei clădiri poate solicita în orice moment unui expert acreditat emiterea, recalcularea și actualizarea unui certificat de performanță energetică, indiferent dacă clădirea este în construcție, în renovare, închiriată sau de vânzare.
Justificare
Pentru a îmbunătăți performanța energetică a unei clădiri, persoana interesată ar trebui să poată solicita un astfel de certificat, indiferent dacă clădirea este în construcție, în renovare, închiriată sau de vânzare.
Amendamentul  65 Propunere de directivă Articolul 12
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, în cazul în care  o suprafață utilă totală de peste 250  m2 dintr-o clădire este ocupată de autorități publice, certificatul de performanță energetică este  afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public .	Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, în cazul în care o clădire este ocupată de autorități publice sau în cazul în care o clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este frecventată des de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public.
(2) Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, în cazul în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 dintr-o clădire pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) este vizitată frecvent de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc vizibil publicului.
Amendamentul  66 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu putere nominală utilă de peste 20 kW. Această inspecție include o evaluare a randamentului cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu necesitățile de încălzire ale clădirii.	(1) Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu ardere de combustibil lichid sau solid convențional cu putere nominală utilă de peste 20 kW. Această inspecție include o evaluare a randamentului cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu necesitățile de încălzire ale clădirii. Statele membre pot anula aceste inspecții în cazurile în care există un sistem electronic de monitorizare și control.
Justificare
Sistemul de monitorizare și control contribuie la evaluarea performanței energetice a echipamentelor și instalațiilor consumatoare de energie, putând astfel elimina necesitatea efectuării altor inspecții.
Amendamentul  67 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a cazanului cu care este echipat sistemul de încălzire. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de încălzire și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.	(2) Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de încălzire. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de încălzire și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.
Justificare
Inspecțiile realizate asupra întregului sistem de încălzire, inclusiv a cazanelor, vor evita sarcinile administrative inutile și ar fi mai eficiente.
Amendamentul  68 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 4 – paragraful 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	În cazul în care Comisia consideră că raportul statului membru care este menționat în cel de-al doilea paragraf nu demonstrează echivalența uneia dintre măsurile la care face referire primul paragraf, aceasta poate solicita statului membru, în termen de 6 luni de la primirea raportului, fie să aducă probe suplimentare, fie să pună în aplicare anumite măsuri specifice suplimentare. În cazul în care, în termen de un an de la solicitare, Comisia se declară nemulțumită de probele furnizate sau de măsurile suplimentare aplicate, aceasta poate retrage derogarea.
Justificare
Este importantă definirea unei proceduri clare de aprobare în cazul în care se aplică derogarea de la alineatele (1), (2) și (3). Pentru a aplica aceste derogări, statele membre trebuie să beneficieze de certitudine juridică.
Amendamentul  69 Propunere de directivă Articolul 14
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de climatizare cu o putere nominală utilă de peste 12 kW. Inspecția include o evaluare a randamentului și dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesitățile de răcire ale clădirii.	(1) Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de climatizare și de ventilație și a pompelor de căldură reversibile cu o putere nominală utilă de peste 5 kW. Inspecția include o evaluare a randamentului și dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesitățile de răcire ale clădirii. Inspecția sistemelor de ventilație include de asemenea o evaluare a curenților de aer.
	Statele membre pot anula aceste inspecții în cazurile în care există un sistem electronic de monitorizare și control.
(2) Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de climatizare. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de climatizare și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.	(2) Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de climatizare, de ventilație sau a pompelor de căldură reversibile. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.
	(2a) Pentru stabilirea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2), statele membre se asigură, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere economic și tehnic, că se efectuează inspecții în conformitate cu inspecțiile pentru sistemele de încălzire și alte sisteme tehnice menționate la articolul 13 din prezenta directivă și cu inspecțiile efectuate în cazul scurgerilor, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 842/2006.
	(2b) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), statele membre pot decide să ia măsurile necesare pentru ca utilizatorii să primească consultanță cu privire la înlocuirea sistemelor de aer condiționat sau la alte modificări ale sistemului de aer condiționat, care pot include inspecții pentru evaluarea randamentului și a dimensiunii acestuia. Impactul global al acestei abordări este echivalent cu cel rezultat din aplicarea dispozițiilor de la alineatele (1) și (2).
	În cazul în care statele membre aplică măsurile menționate la primul paragraf, acestea prezintă Comisiei, până cel târziu la 30 iunie 2011, un raport asupra echivalenței acestor măsuri cu cele prevăzute la alineatele (1) și (2). Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Rapoartele pot fi incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.
	În cazul în care Comisia consideră că raportul statului membru care este menționat în cel de-al doilea paragraf nu demonstrează echivalența unei măsuri la care face referire primul paragraf, aceasta poate solicita statului membru, în termen de 6 luni de la primirea raportului, fie să aducă probe suplimentare, fie să pună în aplicare anumite măsuri specifice suplimentare. În cazul în care, în termen de un an de la solicitare, Comisia se declară nemulțumită de probele furnizate sau de măsurile suplimentare aplicate, aceasta poate retrage derogarea.
Amendamentul  70 Propunere de directivă Articolul 16
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre se asigură că certificarea performanței energetice a clădirilor și inspectarea sistemelor de încălzire și a sistemelor de climatizare sunt realizate în mod independent de către experți calificați sau autorizați, care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private.	(1) Statele membre se asigură că certificarea performanței energetice a clădirilor și inspectarea sistemelor de încălzire și a sistemelor de climatizare sunt realizate în mod independent de către experți calificați sau autorizați, care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private.
Experții sunt autorizați ținându-se seama de competența și independența acestora.	Experții sunt autorizați ținându-se seama de competența și independența acestora.
	(2) Statele membre garantează recunoașterea reciprocă a acreditărilor și calificărilor naționale.
	(3) Până în 2011, Comisia stabilește orientări care includ recomandări de standarde minime pentru formarea periodică a experților.
	Această măsură, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 21 alineatul (2).
	(4) Statele membre pun la dispoziția publicului informații cu privire la sistemele de formare și de acreditare. Statele membre stabilesc și pun la dispoziție lista experților calificați și acreditați.
Amendamentul  71 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre asigură instituirea, în conformitate cu anexa II, a unui sistem de control independent pentru certificatele de performanță energetică și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare.	(1) Statele membre asigură instituirea, în conformitate cu anexa II, a unui sistem de control independent pentru certificatele de performanță energetică și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare. Statele membre creează mecanisme separate de punere în aplicare pentru organizațiile care sunt responsabile de punerea în aplicare a certificatelor de performanță energetică și pentru rapoartele privind inspecția sistemelor de încălzire și climatizare.
Justificare
Mecanismele separate de punere în aplicare (pentru organizații, de exemplu, autoritățile locale, care sunt responsabile de punerea în aplicare a certificatelor de performanță energetică și care întocmesc rapoarte privind inspecția sistemelor de încălzire/climatizare) sunt esențiale pentru punerea în aplicare eficientă a directivei și pentru a evita conflictele de interese care apar în mod inevitabil în cazul în care unei organizații i se cere să își aplice ei înșiși o sancțiune.
Amendamentul  72 Propunere de directivă Articolul 18 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Comisia, asistată de comitetul constituit în temeiul articolului 21, evaluează prezenta directivă în lumina experienței acumulate pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, face propuneri cu privire, între altele, la:	Comisia, asistată de comitetul constituit în temeiul articolului 21, evaluează prezenta directivă și ia în considerare o revizuire a acesteia până în 2015, în lumina experienței acumulate și a progresului înregistrat pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, face propuneri cu privire, între altele, la:
Amendamentul  73 Propunere de directivă Articolul 18 – litera ba (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ba) stabilirea unei cerințe comune la nivel comunitar pentru ca clădirile existente să fie clădiri cu consum net de energie egal cu zero.
Justificare
Raportul Comisiei privind progresele înregistrate ar trebui să analizeze situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei și să propună măsuri pentru creșterea numărului clădirilor existente care au un consum net de energie egal cu zero.
Amendamentul  74 Propunere de directivă Articolul 19
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre iau  măsurile necesare pentru a informa proprietarii sau locatarii  clădirilor în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice.	(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a informa proprietarii și locatarii clădirilor în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice.
În mod special, statele membre le furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații despre certificatele de performanță energetică și rapoartele de inspecție, inclusiv scopul și obiectivele acestora, despre modalitățile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor și despre consecințele financiare pe termen mediu și lung în cazul în care nu se iau măsuri de îmbunătățire a performanței energetice a clădirii.	(2) În mod special, statele membre le furnizează proprietarilor și locatarilor clădirilor informații despre certificatele de performanță energetică și rapoartele de inspecție, inclusiv scopul și obiectivele acestora, despre modalitățile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor și despre consecințele financiare pe termen mediu și lung în cazul în care nu se iau măsuri, precum și despre instrumentele financiare disponibile pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii. Campaniile de informare au scopul de a încuraja proprietarii și locatarii să îndeplinească cel puțin standardele minime stabilite la articolele 4 și 9.
	(3) Statele membre se asigură că autoritățile locale și regionale se implică în procesul de elaborare al unor programe de informare și formare și respectiv de sensibilizare a publicului.
Amendamentul  75 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) Statele membre garantează, de asemenea, cu contribuția autorităților locale și regionale, că persoanele responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive prin intermediul planificării și aplicării standardelor de construcție, beneficiază de orientare și formare corespunzătoare. O astfel de orientare și formare accentuează în special importanța îmbunătățirii performanței energetice și permite luarea în considerare a combinației optime dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, utilizarea energiei regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale.
Justificare
Este important ca, prin intermediul planificării și aplicării normelor de construcție, să fie puse la dispoziție orientări și o formare profesională adecvate. O astfel de orientare și formare accentuează importanța îmbunătățirii performanței energetice și permite luarea în considerare a combinației optime dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, utilizarea energiei regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane pentru planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale.
Amendamentul  76 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3b) Proprietarii și locatarii clădirilor comerciale au obligația de a face schimb de informații referitoare la consumul real de energie.
Justificare
Întrucât performanța energetică este influențată în mod semnificativ de modul în care este utilizată o clădire și de alegerile în materie de energie ale locatarilor atât proprietarii, cât și locatarii trebuie să aibă acces la informații privind îmbunătățirile aduse eficienței energetice. De asemenea, proprietarii și locatarii clădirilor comerciale ar trebui să aibă obligația de a face schimb de informații cu privire la adevăratul mod de folosire al clădirii sau al unei părți a acesteia pentru a se asigura că au la dispoziție toate informațiile necesare pentru a lua decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește îmbunătățirile necesare.
Amendamentul  77 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3c (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3c) Statele membre furnizează Comisiei informații referitoare la:
	(a) sistemele de ajutor la nivel național, regional sau local pentru promovarea eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri;
	(b) cota de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul clădirilor la nivel național sau regional, inclusiv informațiile specifice referitoare la proveniența energiei din surse regenerabile din dispozitive aflate la fața locului, din încălzire sau răcire urbană sau cogenerare;
	Aceste informații sunt incluse în planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.
Amendamentul  78 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3d (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3d) Statele membre iau măsurile necesare pentru formarea unui număr mai mare de instalatori și pentru garantarea formării acestora la un nivel superior de competență pentru instalarea și integrarea tehnologiei eficiente din punct de vedere energetic și regenerabile, astfel încât să li se permită să își joace rolul esențial de a sprijini îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.
Justificare
Este important ca instalatorii să beneficieze de o formare corespunzătoare. O asemenea formare ar trebui să consolideze importanța îmbunătățirii performanței energetice.
Amendamentul  79 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3e (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3e) Până în 2010, Comisia creează un site internet care cuprinde următoarele informații:
	(a) ultima versiune a fiecărui Plan de acțiune pentru eficiență energetică menționat la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE;
	(b) detalii cu privire la măsurile aplicate în prezent la nivel comunitar pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, inclusiv orice instrument financiar/fiscal aplicabil, punerea în aplicare corespunzătoare sau date de contact;
	(c) detalii cu privire la planurile de acțiune naționale și la măsurile aplicate în prezent la nivel național, regional sau local în fiecare stat membru în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor, incluzând orice instrument financiar/fiscal aplicabil, punere în aplicare corespunzătoare sau date de contact;
	(d) exemple de cele mai bune practici la nivel național, regional și local pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor.
	Informațiile menționate la primul paragraf sunt prezentate într-o formă care poate fi ușor accesată și pe înțelesul întreprinderilor, locatarilor și proprietarilor obișnuiți din toate statele membre, precum și al autorităților locale, regionale și naționale. Informațiile trebuie să fie prezentate astfel încât să ajute persoanele fizice și organizațiile la evaluarea cu ușurință a susținerii pe care o au la dispoziție pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și pentru a compara măsurile de sprijinire din statele membre.
Justificare
Punerea în aplicare a directivei va fi accelerată de crearea unui site internet, construit și actualizat de către Comisie împreună cu statele membre, cu scopul de a ajuta statele membre și alte părți interesate să primească și să facă schimb de informații cu privire la cele mai bune practici și la programele naționale și instrumentele financiare/fiscale disponibile.
Amendamentul  80 Propunere de directivă Articolul 22
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a garanta faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre transmit aceste dispoziții Comisiei până cel târziu la 31 decembrie 2010 și îi notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care aduce atingere acestora.	Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a garanta faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre transmit aceste dispoziții Comisiei până cel târziu la 31 decembrie 2010 și îi notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care aduce atingere acestora. Statele membre demonstrează eficiența normelor de sancționare din cadrul Planurilor de acțiune pentru eficiența energetică prevăzute la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.
Justificare
Este important să se facă o analiză a eficacității sancțiunilor aplicate de statele membre.
Amendamentul  81 Propunere de directivă Anexa I – punctul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza energiei calculate sau reale consumată anual pentru a răspunde diferitelor necesități legate de utilizarea tipică a acesteia și reflectă necesarul de energie pentru încălzire și pentru răcire (energia necesară pentru a evita supraîncălzirea) în vederea menținerii condițiilor dorite de temperatură a clădirii.	(1) Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza energiei primare calculate sau reale consumate anual pentru a răspunde diferitelor necesități legate de utilizarea obișnuită a acesteia și reflectă necesarul de energie pentru încălzire și pentru răcire (energia necesară pentru a evita supraîncălzirea) în vederea menținerii condițiilor dorite de temperatură a clădirii. Dacă este cazul , consumul este ponderat în funcție de energia produsă din surse regenerabile la fața locului.
Justificare
Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de generația următoare de clădiri și, în special, de potențialul de autonomie al clădirilor care vor fi și producătoare și consumatoare de energie. Prin urmare, cadrul general de calcul ar trebui să țină seama atât de consum, cât și de producția internă.
Amendamentul  82 Propunere de directivă Anexa I – punctul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Performanța energetică a unei clădiri este exprimată clar și include, de asemenea, un indicator numeric al emisiilor de dioxid de carbon și al consumului de energie primară.	(2) Performanța energetică a unei clădiri este exprimată clar și include, de asemenea, un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kW/m2 pe an.
Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor trebuie să țină seama de standardele europene.	Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor utilizează standardele europene și legislația comunitară relevantă, inclusiv Directiva 2009/.../CE [privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile].
Justificare
Ar trebui să se stabilească o unitate de măsură comună pentru performanța energetică a unei clădiri, exprimată în funcție de cererea de energie primară pentru a asigura transparența și comparabilitatea. KW/m2 pe an este singura unitate de măsură care furnizează informații fiabile. Trebuie să se țină seama de metodele de calcul incluse în legislația UE relevantă. Directiva privind sursele de energie regenerabile adoptată recent reprezintă o referință clară, de exemplu la calcularea cantității nete de energie din surse regenerabile transferate prin intermediul pompelor de căldură.
Amendamentul  83 Propunere de directivă Anexa I – punctul 2 – subpunctul 1a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	La evaluarea performanței energetice în cazul utilizării energiei electrice într-o clădire, factorul de conversie din energie finală în energie primară ține seama de media ponderată anuală a combinației adecvate electricitate/combustibili.
Justificare
Amendamentul propus previne riscul de modificare a performanței energetice a clădirii prin simpla schimbare a furnizorului de energie electrică. Eficiența în ceea ce privește generarea energiei electrice variază, de fapt, în funcție de combustibilul și tehnologia utilizate.
Amendamentul  84 Propunere de directivă Anexa I – punctul 3 – litera a – subpunctul ii
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(ii) izolația;	(ii) izolația, astfel cum a fost obținută prin intermediul materialelor cel mai slab conducătoare termic disponibile;
Justificare
Tehnicile de izolare reprezintă un element esențial pentru determinarea eficienței energetice a unei clădiri. Când stabilesc obiectivele privind eficiența energetică a clădirilor, statele membre țin seama de gradul de izolare al celor mai performante spume izolatoare disponibile pe piață.
Amendamentul  85 Propunere de directivă Anexa I – punctul 3 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) instalațiile  de climatizare;	(c) instalațiile de climatizare, inclusiv sistemele de răcire;
Justificare
Pentru a calcula performanța energetică a clădirilor este important să se țină seama de interacțiunea dintre sistemele de încălzire, răcire și ventilație. De exemplu, sistemele care conțin mecanisme de recuperare a căldurii pot contribui în mod eficient la utilizarea energiei. De exemplu, căldura extrasă dintr-o cameră în timpul răcirii poate fi utilizată pentru încălzirea unei alte camere. De asemenea, schimbul de căldură se poate efectua prin utilizarea aerului care intră și iese prin ventilare în scopul recuperării căldurii, ceea ce ar reduce consumul de energie al sistemelor de răcire sau încălzire. De asemenea, controlul corespunzător al temperaturii în funcție de zone poate contribui la economii de energie în ceea ce privește încălzirea sau răcirea spațiilor.
Amendamentul  86 Propunere de directivă Anexa I – punctul 3 – litera e
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(e) instalația de iluminat integrată (mai ales în  sectorul nerezidențial);	(e) sisteme de iluminat integrate caracterizate de sisteme de iluminare proiectate pentru a ține seama de gradul de iluminare corespunzător funcțiilor executate la nivel de încăpere, în funcție de prezența persoanelor, de disponibilitatea unui nivel adecvat de lumină naturală, de adoptarea unui nivel de iluminare flexibil, care să respecte diferențele dintre funcții, și dacă instalația este destinată sectorului rezidențial sau nerezidențial.
Amendamentul  87 Propunere de directivă Anexa I – punctul 5 – litera ha (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ha) clădiri destinate comerțului en gros și centre logistice;
Justificare
Categoria „clădiri pentru servicii comerciale en gros și cu amănuntul” este prea generală, întrucât aceasta ar include și centrele logistice, magazinele de sine stătătoare, centrele comerciale și clădirile destinate mai multor utilizări comerciale, toate acestea fiind unice în ceea ce privește nevoile în materie de energie.
Amendamentul  88 Propunere de directivă Anexa II – punctul 1 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,5% din totalul certificatelor de performanță energetică emise anual și le supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de certificate selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic:	(1) Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,5% din totalul certificatelor de performanță energetică emise anual de fiecare expert și le supun unei verificări. În cazul în care un expert independent emite un număr limitat de certificate, autoritățile sau organele competente selectează aleatoriu cel puțin un certificat și îl supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de certificate selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic:
Justificare
Sistemul de control independent destinat verificării validității și calității certificatelor și a rapoartelor de inspecție ar trebui consolidat, garantând că activitatea fiecărui expert este controlată în mod regulat. În cazul unor iregularități, se efectuează un al doilea rând de controale, soldate cu impunerea unor sancțiuni experților găsiți în neregulă, va pune capăt încălcărilor normelor privind calitatea certificatelor și rapoartelor de inspecție.
Amendamentul  89 Propunere de directivă Anexa II – punctul 1a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1a) În cazul în care în urma controalelor se constată nereguli, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a altor cinci certificate emise de același expert și le supun unei verificări. Autoritățile sau organele competente impun sancțiuni expertului în cazul în care și verificările ulterioare indică nereguli; încălcările cele mai grave pot fi sancționate prin retragerea autorizației expertului;
Justificare
Sistemul de control independent destinat verificării validității și calității certificatelor și a rapoartelor de inspecție ar trebui consolidat, garantând că activitatea fiecărui expert este controlată în mod regulat. În cazul unor nereguli, se efectuează un al doilea rând de controale, soldate cu impunerea unor sancțiuni experților găsiți în neregulă, va pune capăt încălcărilor normelor privind calitatea certificatelor și rapoartelor de inspecție.
Amendamentul  90 Propunere de directivă Anexa II – punctul 2 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,1 % din totalul rapoartelor de inspecție elaborate anual și le supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de rapoarte de inspecție selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic:	(2) Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,1 % din totalul rapoartelor de inspecție elaborate anual de fiecare expert și le supun unei verificări. Dacă un expert independent emite un număr redus de rapoarte de inspecție, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a cel puțin unui raport de inspecție și îl supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de rapoarte de inspecție selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic:
Justificare
Sistemul de control independent destinat verificării validității și calității certificatelor și a rapoartelor de inspecție ar trebui consolidat, garantând că activitatea fiecărui expert este controlată în mod regulat. În cazul unor nereguli, se efectuează un al doilea rând de controale, soldate cu impunerea unor sancțiuni experților găsiți în neregulă, va pune capăt încălcărilor normelor privind calitatea certificatelor și rapoartelor de inspecție.
Amendamentul  91 Propunere de directivă Anexa II – punctul 2a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) În cazul în care în urma controalelor se demonstrează nerespectarea dispozițiilor, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a altor cinci rapoarte de inspecție emise de același expert și le supun unei verificări. Autoritățile sau organele competente impun sancțiuni expertului în cazul în care și verificările ulterioare indică nereguli; încălcările cele mai grave pot fi sancționate prin retragerea autorizației expertului;
Justificare
Sistemul de control independent destinat verificării validității și calității certificatelor și a rapoartelor de inspecție ar trebui consolidat, garantând că activitatea fiecărui expert este controlată în mod regulat. În cazul unor nereguli, se efectuează un al doilea rând de controale, soldate cu impunerea unor sancțiuni experților găsiți în neregulă, va pune capăt încălcărilor normelor privind calitatea certificatelor și rapoartelor de inspecție.
Amendamentul  92 Propunere de directivă Anexa IIIa (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Anexa IIIa
	Principii pentru o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor
	La stabilirea unei metodologii comune de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, Comisia ține seama, cel puțin, de principiile care:
	- definesc clădirile de referință care se caracterizează prin funcțiile pe care le îndeplinesc și sunt reprezentative pentru acestea și pentru amplasarea geografică, inclusiv din punctul de vedere al condițiilor climatice din interior și din exterior. Clădirile de referință includ atât clădirile rezidențiale, cât și pe cele nerezidențiale, noi sau vechi.
	- definesc pachete tehnice (de exemplu, izolarea anvelopei clădirii sau a unor părți ale acesteia sau sisteme tehnice de construcție mai eficiente din punct de vedere energetic) de măsuri în materie de eficiență energetică și aprovizionare cu energie, care urmează să fie evaluate; - definesc pachete tehnice complete destinate obținerii de clădiri cu consum net de energie egal cu zero;
	- evaluează cererea de energie pentru încălzire și pentru răcire, energia furnizată, energia primară utilizată și emisiile de CO2 ale clădirilor de referință (inclusiv ale pachetelor tehnice definite aplicate);
	- evaluează costurile corespunzătoare ale investițiilor în energie, costurile energiei și alte costuri de funcționare ale pachetelor tehnice aplicate în cazul clădirilor de referință.
	Prin calcularea costurilor generate pe durata ciclului de viață a unei clădiri pe baza pachetelor tehnice de măsuri aplicate clădirilor de referință și prin calcularea acestora în raport cu performanța energetică și/sau cu emisiile de CO2 se evaluează rentabilitatea diferitelor niveluri ale cerințelor minime de performanță energetică.
Amendamentul  93 Propunere de directivă Anexa IIIb (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Anexa IIIb
	Instrumente financiare pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor
	Fără a aduce atingere legislației naționale, statele membre pun în aplicare cel puțin două instrument financiare dintre cele enumerate mai jos:
	(a) reduceri de TVA pentru economia de energie, performanță energetică ridicată și bunuri și servicii bazate pe energie regenerabilă;
	(b) alte reduceri fiscale pentru bunuri și servicii care realizează economii de energie sau clădiri eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv reduceri ale impozitelor pe venit sau pe proprietate;
	(c) subvenții directe;
	(d) sisteme de împrumut subvenționate sau împrumuturi cu dobândă redusă;
	(e) programe de subvenționare;
	(f) sisteme de garantare a împrumutului;
	(g) condiții impuse furnizorilor de energie sau acorduri încheiate cu aceștia pentru a oferi asistență financiară tuturor categoriilor de consumatori;
Justificare
Prezentul amendament nu vizează anumite părți ale propunerii de reformare care conțin schimbări. Cu toate acestea, este necesar datorită anumitor aspecte urgente legate de logica internă a textului și este strâns legat de alte părți ale textului care conțin schimbări, în special articolul 9.

• [1]  JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

EXPUNERE DE MOTIVE

Importanța eficienței energetice

Europa se confruntă cu o serie de provocări majore pe termen scurt, mediu și lung legate de cererea și oferta de energie.

Europa are nevoie de un viitor durabil, cu emisii reduse de carbon. Uniunea Europeană și-a fixat obiective foarte ambițioase pentru 2020: reducerea gazelor cu efect de seră cu 20% (30% în cazul în care se ajunge la un acord internațional), reducerea cu 20% a consumului de energie prin creșterea eficienței energetice și satisfacerea a 20% din nevoile noastre energetice din surse regenerabile.

De asemenea, UE se confruntă cu o gravă recesiune economică. În cursul celui de-al treilea trimestru al 2008, PIB-ul a scăzut cu 0,2% în UE27, comparativ cu trimestrul anterior. În zona euro (ZE15), rata șomajului ajustată în funcție de variațiile sezoniere s-a ridicat la 7,8% în noiembrie 2008.

Prețul și fiabilitatea aprovizionării cu energie vor constitui un factor crucial atât pentru competitivitatea Uniunii Europene, cât și pentru bunăstarea cetățenilor ei. La nivelul UE, în ultimii doi ani, prețul energiei pentru gospodării a crescut substanțial: cu 15% pentru electricitate, 21% pentru motorină și 28% pentru gaze naturale. Aceasta va fi avut un impact semnificativ asupra celor mai vulnerabili membri ai societății.

Promovarea „locurilor de muncă ecologice” are potențialul de a deveni o componentă delicată a planului de redresare european. Investițiile în eficiența energetică, care solicită adesea utilizarea intensivă a forței de muncă, joacă un rol deosebit de important în crearea locurilor de muncă. Studiile comandate de Comisie arată faptul că investițiile în eficiența energetică generează tot atâtea sau mai multe locuri de muncă decât investițiile în infrastructura tradițională (drumuri, poduri, sau transmisia de energie).

Criza gazelor de la sfârșitul anului 2008 și începutul lui 2009 a scos la lumină provocările pentru siguranța aprovizionării în UE și dependența Uniunii Europene de aprovizionarea externă cu gaze. UE-27 depinde de importuri în proporție de 51% pentru satisfacerea necesarului de energie.

Creșterea eficienței energetice constituie pentru Uniunea Europeană modul cel mai rentabil de atingere a obiectivelor sale în privința emisiilor de CO2, creare de locuri de muncă, reducere a costurilor pentru întreprinderi, abordare a problemei efectelor pe plan social ale creșterii prețurilor energiei și reducere a dependenței tot mai mari a UE față de furnizorii de energie externi.

Ameliorarea performanței energetice a clădirilor, care reprezentă aproximativ 40% din consumul de energie, constituie o etapă deosebit de critică. Având în vedere contextul descris mai sus, acum a sosit momentul potrivit ca UE să reexamineze și să modifice directiva privind performanța energetică a clădirilor.

Bariere în calea progresului

Intenția declarată a Comisiei de a propune această reformare are două planuri:

· punerea în practică a experienței dobândite din momentul intrării în vigoare în 2002 a directivei inițiale;

·  garantarea unei aplicări mai uniforme și mai riguroase a dispozițiilor legislației respective.

Principiul reformării s-a bucurat de un larg sprijin în cadrul sectoarelor construcției și energiei. Aceasta nu înseamnă însă că nu necesită o atentă examinare și adaptare.

Reformarea prezintă aspecte problematice mai ales datorită nivelului dezamăgitor la care s-a realizat punerea în aplicare a actualei directive. 22 de state membre declară că au realizat o transpunere integrală, dar Comisia și-a exprimat dezamăgirea față de stadiul punerii în aplicare a măsurilor privind eficiența energetică în multe state membre; cu toate că nu există date concrete, impresia generală este că, în numeroase state membre, numărul clădirilor noi și al lucrărilor de renovare care conțin îmbunătățiri semnificative în materie de eficiență energetică este scăzut.

Unele dintre barierele în calea progresului sunt:

1. lipsa conștientizării posibilității de economisire a resurselor financiare. Această barieră trebuie eliminată prin campanii de informare.

2. incertitudinea și neîncrederea privind volumul economiilor de energie care va fi obținut. Certificarea și managementul calității pot contribui la creșterea încrederii în rezultatele măsurilor care vizează economisirea energiei.

3. lipsa accesului la resurse financiare pentru investiții majore în cadrul măsurilor de economisire a energiei. Guvernele ar trebui să creeze programe de sprijin financiar și să garanteze că băncile pot să ofere finanțări.

4. „efortul” implicat – în special pentru restaurare și renovare. Campaniile de informare și programele de sprijin ar trebui să se concentreze asupra oportunităților de investiție spontană, de exemplu în momentul schimbării profesiei, combinate cu programe de modernizare locală.

Îmbunătățiri necesare aduse directivei

Finanțarea

Directiva ar trebui să reflecte nevoia unei finanțări adecvate conform standardelor și cerințelor minime care vor fi stabilite. Obiectivul directivei va fi îndeplinit numai în condițiile accesibilității unor instrumente financiare combinate, care să vizeze, în mod ideal, cele mai vulnerabile gospodării.

Există numeroase instrumente posibile pe care statele membre și/sau Comisia ar putea și ar trebui să le implementeze:

· proiecte de cheltuieli publice directe;

· subvenții și garanții pentru împrumut (utile atunci când este dificilă obținerea unui credit);

· ajutoare sociale;

· reduceri ale TVA-ului pentru servicii și produse legate de creșterea eficienței energetice a clădirilor;

· reduceri ale impozitelor pe proprietăți;

· modele de finanțare inovatoare – de exemplu, finanțare prin replăți, pe baza economiilor realizate la facturile de energie;

· crearea Fondului european pentru eficiență energetică și energie regenerabilă, pentru a facilita punerea în aplicare a directivei.

Până în prezent, utilizarea limitată a fondurilor structurale pentru eficiența energetică a clădirilor a fost permisă exclusiv statelor membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată. Comisia a propus extinderea acestei posibilități la toate statele membre. Raportorul propune o creștere de la 3% la 15% a sumei maxime care poate fi alocată acestor proiecte prin finanțarea FEDR.

Informarea și sensibilizarea

Este vital ca toți actorii implicați să fie informați în privința avantajelor ameliorării performanței energetice și să aibă acces la informații pertinente referitoare la modalitățile de realizare a performanței energetice. Statele membre ar trebui să poată face schimb de informații legate de cele mai bune practici.

Ar trebui creată o resursă europeană comună – un site internet și o bază de date – care să conțină întreaga legislație aplicabilă, toate programele publice de promovare a reducerii emisiilor de CO2 și a construcțiilor de clădiri cu performanță energetică, precum și instrumentele financiare și fiscale aplicabile.

Campaniile de informare și de sensibilizare ar trebui să se axeze pe aspecte care nu sunt reglementate de standardele minime.

Autoritățile locale și regionale

Statele membre joacă un rol important în punerea în practică a procedurilor de ameliorare a performanței energetice a clădirilor.

Autoritățile locale și regionale ar trebui consultate în cadrul elaborării metodologiei standardizate de calcul al cerințelor minime de performanță energetică.

În plus, statele membre trebuie să se asigure că proiectanții și inspectorii construcțiilor beneficiază de orientare și formare, astfel încât să poată evalua în mod corespunzător combinația optimă de surse de energie regenerabilă, tehnologii cu randament ridicat și sisteme urbane de încălzire și climatizare, la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale.

Certificatele de performanță energetică

„Performanța energetică”, astfel cum este definită în directivă, este posibil să nu reflecte consumul real de energie. Pentru clădirile în care suprafața utilă totală de peste 250² m este ocupată de o autoritate publică și pentru clădirile vizitate frecvent de public și având o suprafață utilă totală de peste 250 m², este important ca certificatele de performanță energetică (CPE) să conțină și să afișeze informații referitoare la consumul real de energie.

Informațiile cuprinse în certificatele de performanță energetică afișate în clădiri ocupate de autorități publice și alte clădiri frecventate de public trebuie să fie accesibile și ușor comparabile. Comisia ar trebui să elaboreze standardele comune de afișare, inclusiv o etichetă comună privind consumul de energie pentru astfel de clădiri.

Întrucât clădirile ocupate de autoritățile publice trebuie să joace un rol exemplar în demonstrarea și promovarea eficienței energetice, ar trebui să se solicite acestora punerea în aplicare a recomandărilor cuprinse în certificatele de performanță energetică într-o limită de timp rezonabilă. Pe de altă parte, toți proprietarii de clădiri ar trebui să aibă dreptul să introducă sau să revizuiască un astfel de certificat în orice moment, folosind experți diferiți, în cazul în care nu sunt de acord cu recomandările prevăzute.

În cele din urmă, este vitală consolidarea standardizării și a recunoașterii reciproce în toate statele membre, atât privind certificatele de performanță energetică (CPE), cât și formarea și acreditarea experților care le eliberează. În acest sens, Comisia ar trebui să elaboreze orientări comune în ambele cazuri.

Standarde minime

Raportoarea sprijină abordarea Comisiei în vederea garantării convergenței între statele membre pe baza standardelor minime stabilite de acestea și aprobă termenele flexibile care au fost propuse. Abordarea va permite o flexibilitate care să reflecte diferențele geografice și climatice, garantând în același timp rigurozitatea și pertinența standardelor. Cu toate acestea, sunt necesare câteva mici îmbunătățiri.

Având în vedere evoluțiile continue în know-how-ul tehnologic și al construcției și în lumina experienței statelor membre în ceea ce privește aplicarea, este logic ca Comisia să revizuiască și să actualizeze în mod regulat metodologia standardizată de calculare a eficienței energetice obținute cu costuri minime.

Statele membre ar trebui să descurajeze construcția de clădiri noi care nu îndeplinesc, după 2014, nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor de performanță energetică indicate de metodologia standardizată. Pe de altă parte, raportoarea se teme că aplicarea acestui termen limită în cazul lucrărilor de renovare este problematică, planificarea și execuția unor proiecte de renovare majore este de durată, astfel încât stabilirea unui termen pentru 2014 poate să însemne că, în multe țări, proiectele importante la scară largă vor fi întârziate și întrerupte.

În ceea ce privește scutirile, raportoarea nu vede niciun motiv pentru care reședințele secundare ar trebui scutite de la respectarea standardelor minime. Cu toate acestea, raportoarea consideră că un termen de doi ani este prea scurt pentru a defini o clădire folosită temporar – de exemplu, companiile mari vor trebui să folosească drept sediu temporar alte clădiri pentru perioade mai îndelungate pe durata renovării sediului central al acestora.

Raportoarea este de acord cu propunerea Comisiei de a extinde standardele minime care se aplică în cazul lucrărilor ample de renovare. În schimb, se aplică o scutire bazată pe fezabilitatea tehnică și economică. Este probabil ca diferite state membre și chiar diferite agenții locale însărcinate cu punerea în aplicare să definească fezabilitatea în moduri diferite; prin urmare sunt necesare orientări clare în acest domeniu.

Clădiri cu emisii de dioxid de carbon scăzute sau egale cu zero

Propunerea Comisiei poate fi consolidată cu privire la acest aspect. Nu există niciun motiv pentru care toate clădirile noi nu ar îndeplini această cerință până în 2020. Clădirile publice ar trebui să o îndeplinească mai devreme.

Până în 2013, Comisia ar trebui să prezinte o propunere pentru o definiție comună a clădirilor cu emisii de dioxid de carbon scăzute sau egale cu zero, precum și o metodologie comparativă care urmează să fie folosită de statele membre în adaptarea planurilor și definițiilor lor la nivel național. Pentru a garanta rigurozitatea, eficacitatea și interpretarea corectă a acestora, ele ar trebui să facă obiectul unei proceduri de codecizie, și nu de comitologie.

Inspecția sistemelor de încălzire și de climatizare

Întrucât inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare pot constitui o povară birocratică considerabilă pentru proprietarii de clădiri, este esențial ca inspecțiile să se sincronizeze, astfel încât ambele inspecții să se realizeze, în mod ideal, în același timp.

Comisia prevede o derogare de la inspecțiile regulate ale sistemelor de încălzire în cazul în care statele membre iau alte măsuri care sunt „echivalente”. Aceeași regulă ar trebui să se aplice în cazul sistemelor de climatizare. Cu toate acestea, Comisia pare să nu dispună de niciun mijloc de blocare a acestei derogări în cazul în care, în opinia acesteia, măsurile, de fapt, nu sunt echivalente. Acest aspect trebuie rectificat.

ANEXĂ: AVIZUL SUB FORMĂ DE SCRISOARE AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE

Ref.: D(2009)14334

Doamnei Angelika NIEBLER

Președintă a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

LOW T06021

STRASBOURG

Ref.:         Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

                 (COM(2008)0780 – C6‑0413/2008 – 2008/0223(COD))

Stimată doamnă,

Comisia pentru afaceri juridice, pe care am onoarea să o prezidez, a examinat propunerea susmenționată, în conformitate cu articolul 80a, introdus în Regulamentul de procedură al Parlamentului prin decizia sa din 10 mai 2007.

Alineatul (3) al articolului respectiv are următorul conținut:

„În cazul în care comisia competentă pentru chestiunile juridice consideră că propunerea nu implică nicio modificare de fond în afara celor identificate ca atare, aceasta informează comisia competentă în fond cu privire la acest lucru.

În acest caz, în afara condițiilor stabilite la articolele 150 și 151, în cadrul comisiei competente în fond sunt admisibile doar amendamentele referitoare la acele părți din propunere care conțin modificări.

Totuși, amendamentele la părțile care au rămas neschimbate pot fi admise cu titlu excepțional și, de la caz la caz, de către președintele respectivei comisii dacă acesta consideră că, din motive imperative de coerență internă a textului sau de conexitate cu alte amendamente admisibile, acest lucru este necesar. Aceste motive trebuie să figureze într-o justificare scrisă a amendamentelor.”

În urma avizului Serviciului Juridic, ai cărui reprezentanți au participat la reuniunile grupului de lucru consultativ care a examinat propunerea de reformare și ținând cont de recomandările raportorului pentru aviz, Comisia pentru afaceri juridice consideră că propunerea în cauză nu cuprinde nicio modificare de fond în plus față de cele identificate ca atare în propunere sau în avizul grupului de lucru și că, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor rămase nemodificate din documentele anterioare cu modificările respective, propunerea conține o codificare simplă a textelor existente, fără nicio modificare de fond.

În plus, Comisia pentru afaceri juridice a considerat totuși, în conformitate cu articolul 80a alineatul (2) și cu articolul 80 alineatul (3), că adaptările tehnice sugerate în avizul grupului de lucru menționat mai sus au fost necesare pentru a asigura conformitatea propunerii cu regulile de reformare.

În concluzie, după discutarea problemei în cadrul reuniunii sale din 9 martie 2009, Comisia pentru afaceri juridice, cu 16 voturi pentru și nicio abținere[1], recomandă comisiei dumneavoastră, competentă în fond, să procedeze la examinarea propunerii de mai sus în conformitate cu sugestiile propuse și cu articolul 80a.

Vă asigur, doamnă președintă, de înalta mea considerație.

Giuseppe GARGANI

Anexă: Avizul grupului de lucru consultativ

• [1]  Au fost prezenți următorii membri: Giuseppe Gargani (președinte), Klaus-Heiner Lehne, Eva-Riitta Siitonen, Tadeusz Zwiefka, Neena Gill, Manuel Medina Ortega, Diana Wallis, Francesco Enrico Speroni, Monica Frassoni, Jean-Paul Gauzès, Kurt Lechner, Georgios Papastamkos, Gabriele Stauner, Ieke van den Burg, Vicente Miguel Garcés Ramón, Bill Newton Dunn.

ANEXĂ: AVIZUL GRUPULUI CONSULTATIV AL SERVICIILOR JURIDICE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN, CONSILIULUI ȘI COMISIEI

	GRUPUL DE LUCRU CONSULTATIV AL SERVICIILOR JURIDICE

                     Bruxelles, 27.1.2009

AVIZ

ÎN ATENȚIA   PARLAMENTULUI EUROPEAN

CONSILIULUI

COMISIEI

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor

COM(2008)0780 final din 13.11.2008 – 2008/0223(COD)

Având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative, în special punctul 9, grupul consultativ, alcătuit din reprezentanți ai serviciilor juridice din cadrul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei, s-a întrunit la 26 noiembrie și 4 decembrie 2008 în vederea examinării, printre altele, a propunerii menționate anterior prezentate de Comisie.

În cursul examinării[1] propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de reformare a Directivei 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor, grupul consultativ, de comun acord, a constatat următoarele:

1) Următoarele elemente ale textului propunerii de reformare ar fi trebuit identificate utilizând sublinierea de culoare gri utilizată în general pentru evidențierea modificărilor de fond:

- la considerentul 6, formularea „peste” (care a fost marcat prin tăierea cu liniuța dublă) și formularea „aproximativ” (care a fost încadrat de săgețile indicând adaptarea);

- la considerentul 9, teza finală „Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să țină seama doar de sezonul în care este necesară încălzirea, ci ar trebui să acopere performanța energetică anuală a unei clădiri” (încadrată de săgețile indicând adaptarea);

- la considerentul 10, prima teză „Statele membre ar trebui să fixeze cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor. Aceste cerințe ar trebui stabilite avându-se în vedere atingerea echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, între investițiile necesare și costurile energetice economisite de-a lungul duratei de viață a clădirii” (încadrată de săgețile indicând adaptarea);

- la considerentul 13, partea de text care a fost marcată prin tăierea cu liniuța dublă, între prima și a doua teză, cu următorul conținut: „Cele mai bune practici în această privință ar trebui să vizeze utilizarea optimă a factorilor semnificativi care duc la creșterea performanței energetice”, precum și partea de text următoare celei de-a doua teze și care a fost, de asemenea, marcată prin tăierea cu liniuța dublă: „această analiză poate fi realizată de statul membru mai întâi printr-un studiu, din care să rezulte o listă de măsuri de conservare a energiei adaptate unor condiții medii ale pieței locale și care să satisfacă criteriul raportului cost-eficiență. Înainte de începerea construcției clădirii, se pot solicita studii de specialitate, în cazul în care măsura sau măsurile sunt considerate ca fiind fezabile”;

- la considerentul 18, partea de text marcată prin tăierea cu liniuța dublă, anterioară primei teze și având următorul conținut: „Procesul de certificare poate fi susținut prin programe care să faciliteze accesul egal la performanțe energetice îmbunătățite; acesta se poate baza pe acorduri între organizațiile reprezentând părțile interesate și un organism numit de statele membre; poate fi realizat de societăți specializate în furnizarea de servicii energetice care acceptă să se angajeze în vederea efectuării investițiilor respective. Mecanismele adoptate ar trebui monitorizate și urmărite de către statele membre, care ar trebui, de asemenea, să faciliteze utilizarea programelor stimulative. În măsura posibilităților, certificatul ar trebui să descrie situația reală a clădirii din punct de vedere al performanței energetice și ar trebui să poată fi revizuit în consecință”;

- partea de text marcată prin tăierea cu liniuța dublă, care urmează după articolul 11 alineatul (5) și care are următorul conținut: „Obiectivul al certificatelor va fi limitat la furnizarea de informații, iar efectele pe care astfel de certificate le-ar putea avea în ceea ce privește procedurile judiciare sunt stabilite în conformitate cu legislația internă”;

- partea de text marcată prin tăiere cu liniuța dublă, care urmează după articolul 12 alineatul (2) și care are următorul conținut: „Gama temperaturilor de interior recomandate și actuale, precum și, dacă este cazul, alți factori climaterici relevanți pot fi afișați în mod clar”;

- la articolul 13 alineatul (1), formularea „sistemelor de încălzire echipate cu”, care au fost inserate înaintea cuvântului „cazane”;

- în anexa I, formularea „Aceste caracteristici pot include, de asemenea, etanșeitatea la aer”, care apare între textele de la punctele 3(a) și (b) și care a fost marcată prin tăierea cu liniuța dublă.

2) Următoarele părți ale textului reformat corespund părților textului aplicabil în prezent al Directivei 2002/91/CE, în privința cărora nu se propune nicio modificare și care, prin urmare, nu ar fi trebuit să fie marcate cu fond gri:

- articolul 4 alineatul (1), al doilea paragraf;

- articolul 4 alineatul (2) litera (d);

- articolul 10 alineatul (5);

- articolul 10 alineatul (7);

- articolul 25.

3) La articolul 20 alineatul (2), introducerea primelor cuvinte „aceste măsuri” constituie o adaptare efectuată la textul existent al articolului 13 alineatul (2) din Directiva 2002/91/CE, care ar fi trebuit identificate prin folosirea marcatoarelor de adaptare corespunzătoare.

În urma examinării propunerii, grupul de lucru consultativ a ajuns, de comun acord, la concluzia că propunerea nu conține modificări de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în cadrul propunerii sau în prezentul aviz. Grupul de lucru consultativ a constatat, de asemenea, că, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora.

C. PENNERA                                  J.-C. PIRIS                                      C.-F.DURAND

Jurisconsult                                       Jurisconsult                                       Director general

• [1]  Grupul consultativ a avut la dispoziție versiunea lingvistică în limba engleză a propunerii, aceasta fiind versiunea lingvistică originală a textului examinat.

PROCEDURĂ

Titlu	Performanța energetică a clădirilor (versiune reformată)
Referințe	COM(2008)0780 – C6-0413/2008 – 2008/0223(COD)
Data prezentării la PE	13.11.2008
Comisia competentă în fond        Data anunțului în plen	ITRE 15.1.2009
Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare        Data anunțului în plen	JURI 15.1.2009
Avize care nu au fost emise        Data deciziei	JURI 9.3.2009
Raportor(i)        Data numirii	Silvia-Adriana Țicău 2.12.2008
Contestarea temeiului juridic        Data avizului JURI	JURI 31.3.2009
Examinare în comisie	20.1.2009		16.2.2009		19.3.2009
Data adoptării	31.3.2009
Rezultatul votului final	+: –: 0:	36 10 3
Membri titulari prezenți la votul final	Šarūnas Birutis, Jan Březina, Jerzy Buzek, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Den Dover, Adam Gierek, Fiona Hall, Rebecca Harms, Erna Hennicot-Schoepges, Mary Honeyball, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Werner Langen, Pia Elda Locatelli, Eugenijus Maldeikis, Eluned Morgan, Antonio Mussa, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Atanas Paparizov, Aldo Patriciello, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Mechtild Rothe, Paul Rübig, Andres Tarand, Britta Thomsen, Catherine Trautmann, Claude Turmes, Nikolaos Vakalis, Adina-Ioana Vălean, Alejo Vidal-Quadras
Membri supleanți prezenți la votul final	Ivo Belet, Danutė Budreikaitė, Edit Herczog, Gunnar Hökmark, Bernhard Rapkay, Esko Seppänen, Silvia-Adriana Țicău, Lambert van Nistelrooij
Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final	Jill Evans, Ona Juknevičienė, Marusya Ivanova Lyubcheva, Willem Schuth