RAPORT conţinând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind crearea unui spaţiu UE al justiţiei penale

8.4.2009 - (2009/2012(INI))

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
Raportoare: Maria Grazia Pagano

Procedură : 2009/2012(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A6-0262/2009

Texte depuse :

A6-0262/2009

Dezbateri :

PV 06/05/2009 - 13
CRE 06/05/2009 - 13

Voturi :

PV 07/05/2009 - 9.15
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0386

PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI
PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI B6‑0335/2008
PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN B6‑0335/2008
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI

privind crearea unui spaţiu UE al justiţiei penale

(2009/2012(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului prezentată de Panayiotis Demetriou în numele Grupului PPE-DE privind crearea unui spaţiu UE al justiţiei penale (B6-0335/2008),

– având în vedere articolele 6 şi 29, articolul 31 alineatul (1) şi articolul 34 alineatul (2) literele (a) şi (b) din Tratatul UE, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 47, 48, 49 şi 50 şi Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în special articolele 5, 6, 7 şi 13,

– având în vedere Cartea verde a Comisiei Europene privind garanţiile procedurale acordate suspecţilor şi inculpaţilor în procedurile penale pe teritoriul Uniunii Europene (COM(2003)0075) şi Cartea verde privind prezumţia de nevinovăţie (COM(2006)0174), propunerea Comisiei Europene de decizie-cadru a Consiliului privind anumite drepturi procedurale în procedurile penale de pe teritoriul Uniunii Europene (COM(2004)0328) şi avizul Parlamentului European[1],

– având în vedere recomandarea Parlamentului European din 9 martie 2004 privind drepturile deţinuţilor în Uniunea Europeană[2],

– având în vedere Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse de condamnare sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în cadrul Uniunii Europene[3] şi avizul Parlamentului European[4],

– având în vedere Raportul din 2008 al Comisiei Europene pentru eficientizarea justiţiei (CEPEJ) al Consiliului Europei „Sistemele juridice europene: Eficienţa justiţiei”,

– având în vedere Comunicarea Comisiei privind crearea unui forum de discuţii cu privire la politicile şi practicile UE în domeniul justiţiei (COM(2008)0038),

– având în vedere Concluziile Consiliului JAI din 27-28 noiembrie 2008 privind crearea unei reţele de cooperare legislativă între ministerele de justiţie ale statelor membre în Uniunea Europeană,

– având în vedere Iniţiativa Republicii Franceze în vederea adoptării unei Decizii a Consiliului privind crearea unei Reţele Europene de Formare Judiciară[5], avizul Parlamentului European[6], Comunicarea Comisiei Europene privind formarea judiciară în Uniunea Europeană (COM(2006)0356), precum şi Rezoluţia Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului privind formarea profesională a judecătorilor, a procurorilor şi a personalului din justiţie în cadrul Uniunii Europene[7],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 octombrie 2007 privind rolul Eurojust şi al Reţelei Judiciare Europene în cadrul luptei împotriva criminalităţii organizate şi a terorismului în Uniunea Europeană (COM(2007)0644), versiunea consolidată a Deciziei Consiliului privind consolidarea Eurojust şi de modificare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de infracţionalitate (5347/09), Decizia Consiliului 2008/976/JAI din 16 decembrie 2008 privind Reţeaua Judiciară Europeană[8], precum şi poziţiile adoptate de Parlament[9],

– având în vedere Decizia-cadru a Consiliului 2008/987/JHA din 18 Decembrie 2008 privind mandatul european de obţinere a probelor în scopul obţinerii de obiecte, documente şi date în vederea utilizării acestora în cadrul procedurilor în materie penală[10] şi avizul Parlamentului European[11],

– având în vedere studiul intitulat „Analysis of the future of mutual recognition in criminal matters in the European Union” (Analiza viitoarei recunoaşteri reciproce în materie penală în Uniunea Europeană)[12], publicat recent de Universitatea Liberă din Bruxelles,

– având în vedere propunerea de decizie-cadru a Consiliului privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară între statele membre ale Uniunii Europene, ca alternativă la detenţia preventivă (17506/08),

– având în vedere rapoartele de evaluare privind aplicarea Deciziei-cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre[13],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind confiscarea bunurilor şi proprietăţilor organizaţiilor criminale (COM(2008)0766),

– având în vedere Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană[14];

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 mai 2008, intitulată „Către o strategie europeană în domeniul e-justiţiei”(COM(2008)0329), concluziile Consiliului privind strategia privind e-justiţia, rezoluţia Parlamentului din 18 decembrie 2008, conţinând recomandări către Comisie privind e-justiţia[15], precum şi poziţia Parlamentului din 9 octombrie 2009 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de instituire a sistemului european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) şi de punere în aplicare a articolului 11 din Decizia-cadru 2008/XX/JAI[16], concluziile Consiliului referitoare la raportul privind progresele înregistrate de Preşedinţia franceză în domeniul e-justiţiei, adoptate de Consiliul JAI din 27-28 noiembrie 2008,

– având în vedere recomandările anterioare adresate[17] Consiliului,

–

– având în vedere Tratatul de la Lisabona, în special capitolul 4, articolele 82-86 (cooperarea judiciară în materie penală) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

– având în vedere necesitatea identificării celei mai optime modalităţi pentru crearea unui spaţiu UE al justiţiei penale,

– având în vedere elaborarea viitorului program de la Stockholm,

– având în vedere că trebuie intensificat dialogul asupra acestor chestiuni cu parlamentele naţionale, societatea civilă şi autorităţile judiciare,

– având în vedere articolul 114 alineatul (3) şi articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0262/2009),

A. întrucât administrarea justiţiei se înscrie în sfera competenţelor naţionale ale statelor membre;

B. întrucât, în perspectiva Tratatului de la Lisabona, merită subliniat faptul că, odată ce va intra în vigoare, acesta ar urma să extindă competenţele Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală şi să introducă procedura legislativă de codecizie în acest domeniu, desfiinţând sistemul pilonilor;

C. întrucât Programul de la Haga[18], la fel ca şi Programul de la Tampere, a declarat prioritară crearea unui spaţiu european de justiţie şi a subliniat că, pentru consolidarea justiţiei, este necesar să se stabilească relaţii de încredere reciprocă, să se aplice un program de recunoaştere reciprocă, să fie create standarde echivalente pentru drepturile procedurale în cadrul procedurii penale, să se alinieze actele cu putere de lege pentru a nu permite infractorilor să profite de diferenţele dintre sistemele juridice şi pentru a garanta cetăţenilor posibilitatea de a beneficia de protecţie indiferent de locul unde se află pe teritoriul UE, precum şi să se asigure dezvoltarea Eurojust;

D. întrucât, potrivit Raportului privind punerea în aplicare a Programului de la Haga pe anul 2007 (COM(2008)0373), rezultatele obţinute în domeniul cooperării judiciare în materie penală au fost mai degrabă modeste, cu blocaje la nivel politic şi întârzieri care au avut ca rezultat diminuarea numărului de instrumente adoptate, în timp ce alte domenii, precum cooperarea în materie civilă, gestionarea frontierelor, migraţia legală şi ilegală şi politicile de azil, au evoluat în mod satisfăcător;

E. întrucât procedurile penale au numeroase implicaţii importante asupra libertăţilor fundamentale ale victimelor infracţiunilor, dar şi ale suspecţilor şi inculpaţilor;

F. întrucât protecţia drepturilor, precum dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, drepturile victimelor infracţiunilor, principiul ne bis in idem şi garanţiile procedurale minime în ceea ce priveşte arestul preventiv, sunt de o importanţă primordială în procedurile penale;

G. întrucât cooperarea judiciară cotidiană în materie penală este încă bazată pe instrumente de asistenţă reciprocă precum Convenţia din 2000 privind asistenţa reciprocă în materie penală şi Convenţia Consiliului Europei privind asistenţa reciprocă în materie penală;

H. întrucât, în limitele stabilite de obiectivele şi principiile dreptului european, principiul recunoaşterii reciproce implică faptul că, în momentul transmiterii unei decizii de către autoritatea judiciară competentă dintr-un stat membru, aceasta devine direct şi pe deplin aplicabilă pe teritoriul Uniunii, iar autorităţile judiciare din statul membru pe al cărui teritoriu decizia poate fi aplicabilă oferă asistenţă pentru punerea acesteia în aplicare ca şi cum ar fi fost o decizie emisă de autoritatea competenţă din acel stat membru, cu excepţia cazului în care instrumentul în cadrul căreia este aplicată limitează executarea acesteia;

I. întrucât implementarea principiului recunoaşterii reciproce, considerat drept piatra de temelie a cooperării judiciare de la Consiliul European de la Tampere până în prezent, rămâne un obiectiv departe de a fi atins şi trebuie să fie dublat de un set uniform de garanţii şi protecţii procedurale;

J. I. întrucât, atunci când a fost aplicat, aşa cum este cazul mandatului european de arestare, principiul recunoaşterii reciproce şi-a demonstrat capacitatea de a aduce o contribuţie importantă cooperării judiciare pe teritoriul Uniunii Europene;

K. întrucât, pentru a atinge un nivel maxim de eficienţă, principiul recunoaşterii reciproce depinde în mare măsură de crearea unei culturi judiciare europene comune bazate pe încredere reciprocă, principii comune, cooperare şi un anumit nivel de armonizare, de exemplu, în ceea ce priveşte definirea anumitor infracţiuni şi a sancţiunilor, şi de protecţia concretă a drepturilor fundamentale, îndeosebi în ceea ce priveşte drepturile procedurale, standardele minime referitoare la condiţiile şi revizuirea politicilor de detenţie, drepturile prizonierilor şi mecanismele accesibile de acordare a despăgubirilor;

L întrucât formarea judecătorilor, procurorilor, avocaţilor apărării şi a celorlalte persoane implicate în administrarea justiţiei, joacă un rol crucial în edificarea încrederii reciproce şi în crearea unei culturi judiciare europene comune, permiţând în acelaşi timp păstrarea unui just echilibrul între interesele parchetelor şi cele ale apărării şi asigurând continuitatea şi apărarea eficientă în cazurile transfrontaliere;

M. întrucât au fost realizate numeroase progrese în domeniul formării judiciare, în special datorită contribuţiei aduse de Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (REFJ) şi activităţile acesteia;

N. întrucât, în pofida rezultatelor importante obţinute până în prezent, rolul REFJ a fost limitat de constrângerile legate de structura sa organizatorică şi de lipsa unor resurse suficiente;

O. întrucât, având în vedere situaţia expusă mai sus, autorităţile judiciare nu beneficiază în prezent de instrumentele de formare de care au nevoie pentru a aplica în mod corespunzător legislaţia Uniunii Europene şi doar un număr restrâns de magistraţi au acces la o formare judiciară axată pe Uniunea Europeană;

P. întrucât acţiunile ulterioare având drept obiectiv dezvoltarea spaţiului european de justiţie penală nu se pot baza decât pe o monitorizare obiectivă, imparţială, transparentă, precisă şi continuă a punerii în aplicare a politicilor şi instrumentelor juridice ale UE, precum şi a calităţii şi eficienţei justiţiei din statele membre;

Q. întrucât nu se efectuează în prezent nicio monitorizare completă, constantă şi clară a politicilor Uniunii Europene în domeniul justiţiei penale, nici a calităţii şi eficienţei justiţiei în UE;

R. întrucât o asemenea monitorizare ar fi esenţială pentru „factorii de decizie ai UE” pentru stabilirea celor mai adecvate acţiuni legislative, consolidând totodată încrederea reciprocă în sistemele judiciare ale statelor membre;

S. întrucât acest sistemul de evaluare ar trebui să întocmească un bilanţ al sistemelor de evaluare existente, evitând suprapunerea eforturilor sau a rezultatelor, şi să acorde un rol activ Parlamentului;

T. întrucât „Forumul justiţiei”, recent creat, şi-ar putea aduce o contribuţie importantă în faza de evaluare ex-ante a iniţiativelor legislative ale Uniunii Europene;

U. întrucât, pentru a garanta coerenţa şi consecvenţa acţiunii UE, apărând în acelaşi timp drepturile fundamentale, ar trebui lansat un proces de consultare publică utilizând procedurile adecvate, inclusiv studii de impact, înainte ca statele membre sau Comisia să depună propuneri sau iniţiative pentru adoptarea instrumentelor legislative ale UE;

V. întrucât un schimb constant de informaţii, practici şi experienţă între autorităţile judiciare din statele membre are o contribuţie fundamentală la dezvoltarea unui mediu bazat pe încredere reciprocă, după cum demonstrează rezultatele remarcabile obţinute în urma programului de schimburi pentru autorităţile judiciare;

W. întrucât, în domeniul cooperării judiciare în materie penală lipseşte un sistem general corespunzător de protecţie a datelor, în absenţa acestuia drepturile persoanelor la aceste date necesitând o reglementare atentă de către fiecare instrument legislativ;

X. întrucât, pentru a fi eficient, spaţiul de justiţie penală al Uniunii Europene trebuie să valorifice avantajele oferite de noile tehnologii, cu respectarea drepturilor fundamentale, şi să utilizeze mijloacele oferite de internet pentru a pune în aplicare politicile UE, precum şi în vederea diseminării şi discutării informaţiilor şi a propunerilor;

Y. întrucât rolul instanţelor naţionale devine din ce în ce mai important în combaterea infracţionalităţii transnaţionale şi, totodată, în protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale;

Z. întrucât organele de coordonare, precum Eurojust, au demonstrat un plus de valoare prin propria contribuţie, iar activitatea lor de combatere a criminalităţii transnaţionale a înregistrat o creştere remarcabilă, deşi competenţele lor sunt încă supuse unor limitări prea mari, iar anumite state membre au dat dovadă de reticenţă faţă de utilizarea în comun a informaţiilor în acest context;

Aa. întrucât coordonarea între avocaţii apărării lipseşte şi ar trebui, prin urmare, susţinută şi consolidată la nivel european;

Ab. întrucât mafia şi crima organizată în general au devenit un fenomen transnaţional, cu un impact social, cultural, economic şi politic asupra statelor membre şi a ţărilor limitrofe, făcând necesară combaterea acestora şi la nivel social, în cooperare cu societatea civilă şi cu instituţiile democratice,

1. adresează Consiliului recomandările următoare:

(a) având în vedere că spaţiul european de justiţie penală trebuie să se bazeze pe respectarea drepturilor fundamentale, să îşi reia activitatea consacrată protejării drepturilor fundamentale şi, în special, să adopte fără întârziere:

– un instrument juridic ambiţios privind garanţiile procedurale în procedurile penale, bazat pe principiul prezumţiei de nevinovăţie, cum ar fi dreptul la o „comunicare în scris a drepturilor”, dreptul la consiliere juridică, dreptul la consiliere juridică gratuită atunci când este necesar, atât înainte, cât şi pe parcursul procesului, dreptul de a aduce probe, de a fi informat într-o limbă pe care suspectul/inculpatul o înţelege, în legătură cu natura şi/sau bazele acuzaţiilor şi/sau motivele de suspiciune, dreptul de acces la toate documentele pertinente într-o limbă pe care suspectul/inculpatul o înţelege, dreptul la un interpret, dreptul la o audiere şi dreptul la apărare, protecţia suspecţilor/inculpaţilor care nu pot înţelege sau urmări procedura, asigurarea unor standarde minime de detenţie, a condiţiilor de protecţie a suspecţilor/inculpaţilor juvenili, precum şi a unor mecanisme eficiente şi accesibile de recurs;

– un cadru juridic complet, care să ofere victimelor infracţiunilor o protecţie maximă, prevăzând inclusiv o compensaţie adecvată şi protecţia martorilor, în special în cadrul cazurilor de criminalitate organizată;

– un instrument juridic privitor la admisibilitatea probelor în procedurile penale;

– măsuri de instituire a unor standarde minime privind condiţiile de detenţie şi o serie comună de drepturi ale prizonierilor la nivelul Uniunii Europene, inclusiv, printre altele, dreptul la comunicare şi asistenţă consulară;

– măsuri pentru a să juca un rol de pionier şi susţinător al societăţii civile şi al instituţiilor în eforturile lor de combatere a mafiei şi pentru a lua măsuri în vederea adoptării unui instrument legislativ cu privire la confiscarea activelor financiare şi a bunurilor organizaţiilor internaţionale criminale şi reutilizarea acestora în scopuri sociale;

(b) având în vedere că principiul recunoaşterii reciproce constituie piatra de temelie pe care se bazează cooperarea judiciară în materie penală, să adopte în cel mai scurt termen posibil instrumentele juridice comunitare care sunt încă necesare pentru a finaliza punerea în aplicare a principiului respectiv şi să creeze standarde echivalente pentru drepturile procedurale şi apropierea normelor minime referitoare la anumite aspecte de procedură penală;

(c) să aplice în mod concret, împreună cu statele membre, principiul recunoaşterii reciproce în domeniul justiţiei penale, acordând atenţia cuvenită dificultăţilor întâmpinate şi succeselor obţinute în executarea şi aplicarea constantă a mandatului european de arestare, şi să se asigure că aplicarea acestui principiu de către statele membre se realizează cu respectarea drepturilor fundamentale şi aplicarea principiilor generale de drept, astfel cum sunt stabilite la articolul 6 din Tratatul UE;

(d) să solicite statelor membre să aplice principiul proporţionalităţii la punerea în aplicare a deciziei-cadru privind mandatul european de arestare şi să atragă atenţia asupra altor instrumente juridice, precum audierile prin videoconferinţă, care s-ar putea dovedi adecvate în cazuri specifice, pe baza unor garanții corespunzătoare;

(e) să întocmească, în cooperare cu Parlamentul European, un bilanţ al stadiului actual al cooperării judiciare în materie penală la nivelul Uniunii Europene, examinând atât lacunele, cât şi progresele;

(f) să creeze, împreună cu Comisia şi Parlamentul, un comitet de experţi (jurişti) care să aibă drept sarcină pregătirea unui studiu privind similitudinile şi diferenţele dintre sistemele de drept penal ale tuturor statelor membre şi să prezinte propuneri de dezvoltare a unui adevărat spaţiu al justiţiei penale în Uniunea Europeană care să sigure un echilibru între eficacitatea procedurilor penale şi garantarea drepturilor individuale;

(g) să creeze, împreună cu Comisia şi Parlamentul şi în cooperare cu comisiile respective ale Consiliului Europei, precum CEPEJ, şi cu reţelele care sunt deja active la nivel european în domeniul dreptului penal, un sistem obiectiv, imparţial, transparent, complet, orizontal şi permanent de monitorizare şi evaluare a implementării politicilor şi a instrumentelor juridice ale UE din acest domeniu, precum şi calitatea şi eficienţa, integritatea şi echitatea justiţiei, ţinând seama şi de nivelul punerii în aplicare a jurisprudenţei CEJ şi CEDO de către statele membre, după modelul de evaluare reciprocă, şi care să aibă capacitatea de a elabora rapoarte fiabile cel puţin o dată pe an; acest sistem de evaluare ar trebui, în mod deosebit:

- să constituie o reţea de evaluare, care să includă atât un nivel politic, cât şi unul tehnic;

- să identifice, pe baza unei examinări a sistemelor de evaluare deja existente: priorităţile, domeniul de aplicare, criteriile şi metodele, ţinând seama de faptul că evaluarea nu ar trebui să fie teoretică, ci să se axeze mai degrabă pe impactul politicilor Uniunii Europene la nivel concret şi asupra administrării curente a justiţiei, evaluând, de asemenea, calitatea, eficienţa, integritatea şi echitatea acesteia, ţinând seama şi de nivelul punerii în aplicare a jurisprudenţei CEJ şi CEDO de către statele membre;

- să evite suprapunerea şi să stimuleze sinergiile cu sistemele de evaluare existente;

- să aplice o abordare mixtă, bazată atât pe informaţii statistice, cât şi pe informaţii legislative, precum şi pe evaluarea concretă a aplicării instrumentelor UE;

- să culeagă date comparabile şi să întocmească, în măsura posibilului, un inventar al datelor deja disponibile;

- să implice Parlamentul în nivelurile politice, dar şi tehnice ale sistemului de evaluare;

(h) să întocmească, împreună cu Comisia şi cu Parlamentul, un bilanţ al stadiului actual al formării judiciare în Uniunea Europeană, reliefând deficienţele şi nevoile acesteia şi să ia măsuri imediate pentru a da naştere unei veritabile culturi judiciare europene prin înfiinţarea unei Şcoli Judiciare Europene pentru judecători, procurori, avocaţi şi alte persoane implicate în administrarea justiţiei, care ar trebui:

- să fie construită pornind de la actuala EJTN şi în perspectiva evoluţiei către un Institut european, conectat cu agenţiile existente, care să aibă o structură solidă şi corespunzătoare, în cadrul căruia școlile naționale de magistratură, rețelele judiciare și organizațiile de apărare a drepturilor persoanelor să aibă un rol preponderent, şi în colaborare cu Comisia;

- să gestioneze şi să dezvolte în continuare programul de schimburi destinat autorităţilor judiciare;

- să stabilească programe de studiu comune pentru formarea judiciară, asigurându-se că dimensiunea europeană este prezentă, în funcţie de diferitele domenii legislative;

- să ofere, pe bază voluntară, formare iniţială dar şi continuă judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor apărării europeni;

- să consolideze competenţele lingvistice ale autorităţilor judiciare, ale avocaţilor şi ale celorlalţi actori implicaţi;

- să ofere asemenea programe de formare şi ţărilor candidate şi altor state cu care UE a încheiat acorduri de cooperare şi parteneriat;

(i) îndeamnă statele membre să pună pe deplin în aplicare, în cel mai scurt termen posibil, Decizia Consiliului privind consolidarea Eurojust şi de modificare a Deciziei 2002/187/JAI (5613/2008) a Consiliului, să încurajeze autorităţile naţionale să implice Eurojust în etapele iniţiale ale procedurilor de cooperare, să treacă peste reticenţele faţă de utilizarea în comun a informaţiilor şi deplina cooperare manifestate la nivel naţional, şi solicită Consiliului, precum şi Comisiei Europene şi Eurojust, să asocieze pe deplin Parlamentul European la viitoarele activităţi organizate în scopul punerii corecte în aplicare a deciziei de instituire a Eurojust;

(j) să stabilească un plan de punere în aplicare a deciziei menţionate mai sus, în special în ceea ce priveşte competenţele Eurojust referitoare la:

- soluţionarea conflictelor de jurisdicţie;

- competenţa de a întreprinde anchete sau acţiuni de urmărire penală;

(k) să ia măsuri în vederea publicării anuale a unui raport complet privind infracţionalitatea în Uniunea Europeană, care să unifice rapoartele referitoare la domenii specifice, precum OCTA (Evaluarea ameninţării pe care o reprezintă criminalitatea organizată), raportul anual al Eurojust etc.;

(l) să invite statele membre să lucreze în continuare la iniţiativa Republicii Cehe, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia, a Republicii Slovace şi a Regatului Suediei referitoare la o decizie-cadru a Consiliului privind prevenirea şi soluţionarea conflictelor de competenţă în cadrul procedurilor penale, respectând dreptul suspectului sau al inculpatului de a fi informat şi implicat în toate etapele procedurii în fața jurisdicției penale, şi să consulte Parlamentul din nou, pe baza progreselor înregistrate în cursul negocierilor din cadrul Consiliului;

(m) să acorde atenţia cuvenită avantajelor oferite de noile tehnologii pentru a garanta un nivel ridicat de siguranţă publică şi a valorifica pe deplin posibilităţile de difuzare a informaţiilor prin intermediul internetului, pentru a consolida rolul nou creatului „Forum al justiţiei”, a încuraja elaborarea unor noi metode de învăţare (e-învăţarea), a grupa şi a utiliza în comun informaţiile, actualizând şi consolidând bazele de date existente, precum cele din domeniul vamal, care sunt de o importanţă vitală în combaterea contrabandei şi a traficului de persoane, garantând în acelaşi timp respectarea drepturilor fundamentale şi în special un nivel ridicat de protecţie a vieţii private în ceea ce priveşte procesarea datelor cu caracter personal în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală;

2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei.

30.6.2008

[1] JO C 33 E, 9.2.2006, p. 159.
[2] JO C 102 E, 28.4.2004, p. 154.
[3] JO L 327, 5.12.2008, p. 27.
[4] Texte adoptate, P6_TA(2008)0381.
[5] JO C 18, 19.1.2001, p. 9.
[6] JO C 273 E, 14.11.2003, p. 99.
[7] JO C 299, 22.11.2008, p. 1.
[8] JO L 348, 24.12.2008, p. 130.
[9] Texte adoptate, P6_TA(2008)0384 şi P6_TA(2008)0380.
[10] JO L 350, 30.12.2008, p. 72.
[11] Texte adoptate, P6_TA(2008)0486.
[12] Gisèle Vernimmen-Van Tiggelen şi Laura Surano, Institute for European Studies, Université Libre de Bruxelles ECLAN – European Criminal Law Academic Network.
[13] COM(2006)0008, 8409/2008, 10330/1/2008, 7024/1/2008, 7301/2/2008, 9617/2/2008, 9927/2/2008, 13416/2/2008, 15691/2/2008, 17220/1/2008.
[14] JO L 327, 5.12.2008, p. 27.
[15] Texte adoptate, P6_TA(2008)0637.
[16] Texte adoptate, P6_TA(2008)0465.
[17] Recomandare adresată Consiliului şi Consiliului European privind viitorul spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, precum şi măsurile necesare pentru a consolida legitimitatea şi eficienţa acestuia, (JO C 166 E, 7.7.2005, p. 58) şi recomandarea adresată Consiliului privind calitatea justiţiei penale şi armonizarea dreptului penal în statele membre, (JO C 304 E, 1.12.2005, p. 109).
[18] JO C 53, 3.3.2005, p. 1.

PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI B6‑0335/2008

în conformitate cu articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul de procedură

de Panayiotis Demetriou

în numele Grupului PPE-DE

privind crearea unui spaţiu UE al justiţiei penale

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 6 şi 29, articolul 31 alineatul (1) şi articolul 34 alineatul (2) literele (a) şi (b) din TUE, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 47, 48, 49 şi 50 şi Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în special articolele 5, 6, 7 şi 13,

– având convingerea fermă că trebuie intensificat dialogul asupra acestor chestiuni cu parlamentele naţionale, societatea civilă şi autorităţile judecătoreşti,

– având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la crearea unui forum de discuţie pe tema politicilor şi practicilor UE în domeniul justiţiei[1] şi Comunicarea Comisiei privind formarea judiciară în UE[2],

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către o strategie europeană în domeniul e-justiţiei”[3],

– având în vedere recomandările anterioare adresate de Parlamentul European Consiliului[4],

– în vederea identificării modalităţii optime de a crea un spaţiu UE al justiţiei penale,

– având în vedere articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât competenţele judiciare se înscriu clar în sfera naţională a statelor membre,

B. întrucât cooperarea judiciară cotidiană în domeniul penal este încă bazată pe instrumente de asistenţă reciprocă precum Convenţia din 2000 privind asistenţa reciprocă în materie penală[5] şi Convenţia Consiliului Europei privind asistenţa reciprocă în materie penală[6],

C. întrucât aplicarea principiului recunoaşterii reciproce este departe de a fi fost deplin realizată, în special în cea ce priveşte obţinerea de probe în procesele penale şi în procedurile pentru recunoaşterea măsurilor pre şi postjudiciare,

D. întrucât, pentru a fi eficient, spaţiul UE al justiţiei penale trebuie să utilizeze noile tehnologii şi mijloacele oferite de internet pentru a implementa politicile UE,

E. întrucât protecţia drepturilor precum cel de a avea un proces echitabil, prezumpţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, drepturile victimelor infracţiunilor şi principiul ne bis in idem este esenţială în procesele penale în care sunt în joc libertăţile fundamentale,

F. întrucât transpunerea efectivă în practică a acestor drepturi depinde în mare măsură de crearea unei culturi judiciare europene comune, bazată pe principii comune şi pe încredere reciprocă în domeniul judiciar,

G. întrucât, pentru a instaura încrederea reciprocă şi a crea o cultură judiciară europeană, este absolut necesară o procedură eficientă de evaluare a justiţiei,

H. întrucât rolul instanţelor naţionale devine din ce în ce mai important în combaterea infracţionalităţii transnaţionale, deopotrivă cu protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale,

I. întrucât formarea în domeniul judiciar joacă un rol crucial în edificarea încrederii reciproce şi în crearea unei culturi judiciare europene comune,

1. adresează Consiliului următoarele recomandări:

(a) să analizeze împreună cu PE situaţia actuală a cooperării judiciare în materie penală la nivelul UE, luând în considerare atât deficienţele, cât şi progresele;

(b) să aplice efectiv principiul recunoaşterii reciproce în domeniul justiţiei penale, evaluând situaţia implementării mandatului european de arest;

(c) să creeze, împreună cu PE, un comitet de experţi (jurişti) care să aibă drept sarcină pregătirea unui studiu al asemănărilor şi diferenţelor dintre sistemele de drept penal ale statelor membre şi să prezinte propuneri pentru a dezvolta un adevărat spaţiu UE al justiţiei penale;

(d) să-şi reia fără întârziere lucrările legate de garanţiile procedurale în procedurile penale;

(e) să acorde atenţia necesară avantajelor oferite de noile tehnologii;

(f) să ia de urgenţă măsuri pentru a promova crearea unei adevărate culturi judiciare europene în materie penală, concentrându-se asupra formării în domeniul judiciar şi asupra procedurilor de evaluare a calităţii şi a eficienţei justiţiei;

2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei, precum şi guvernelor …

[1] COM (2008) 38 final.
[2] COM (2006) 356 final.
[3] COM (2008) 329 final.
[4] Recomandare adresată Consiliului şi Consiliului European privind viitorul spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei, precum şi măsurile necesare pentru a consolida legitimitatea şi eficienţa acestuia, JO C 166 E, 7.7.2005, p. 58-63; recomandarea adresată Consiliului privind calitatea justiţiei penale şi armonizarea dreptului penal în statele membre, JO C 304 E, 1.12.2005, p. 109-113.
[5] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2000:197:0001:0023:EN:PDF
[6] http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/030.htm.

PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN B6‑0335/2008 (30.6.2008 )