RAPORT referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen

9.10.2009 - (COM(2009)0102 – C6‑0110/2009 – 2009/0033(CNS)) - *

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportor: Carlos Coelho

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen

(COM(2009)0102 – C6‑0110/2009 – 2009/0033(CNS))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei (COM(2009)0102),

–   având în vedere articolele 67 și 66 din Tratatul CE, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C6-0110/2009),

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7–0034/2009),

1.  respinge propunerea Comisiei;

2.  invită Comisia să își retragă propunerea și să prezinte o nouă propunere;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

EXPUNERE DE MOTIVE

INTRODUCERE

Crearea spațiului Schengen la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 a constituit unul din marile succese ale istoriei europene, caracterizat prin absența controalelor la frontierele comune dintre țările participante și introducerea libertății de mișcare în interiorul acestui spațiu. În același timp, au fost puse în aplicare diverse măsuri compensatorii, în special înăsprirea controalelor la frontierele externe și intensificarea cooperării între autoritățile polițienești, vamale și judiciare, crearea Sistemului de Informații Schengen etc.;

Abolirea controalelor la frontierele interne necesită încrederea reciprocă deplină între statele membre în capacitatea lor de a pune integral în aplicare măsurile de completare care permit eliminarea acestor controale. Într-adevăr, siguranța spațiului Schengen depinde de rigoarea și eficacitatea cu care fiecare stat membru efectuează controalele la frontierele sale externe, precum și de calitatea și rapiditatea cu care se efectuează schimburile de informații în cadrul SIS. Fragilitatea sau funcționarea inadecvată a oricăruia dintre aceste elemente constituie un risc pentru siguranța Uniunii Europene și pentru eficiența spațiului Schengen.

În 1998, a fost înființat Comitetul permanent[1], având mandatul de a verifica statele membre în două etape separate:

-          intrarea în vigoare (aplicarea): comitetul urma să verifice dacă toate condițiile prealabile pentru aplicarea acquis-ului Schengen au fost îndeplinite, pentru a se putea elimina controalele la frontiere;

-          implementarea (asigurarea respectării): încrederea reciprocă instaurată odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne trebuia menținută și întărită prin verificarea modului în care acquis-ul Schengen era aplicat de statele membre.

După intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam în 1999 și integrarea acquis-ului Schengen în cel al UE, numele Comitetului permanent a fost schimbat în Grupul de lucru pentru evaluarea Schengen (SCH-EVAL). Mandatul acestuia a rămas neschimbat, iar caracterul său interguvernamental a fost păstrat.

DOMENIUL DE APLICARE A PROPUNERII

Prezenta propunere nu aduce niciun fel de modificări primei părți a mandatului, ținând seama de faptul că Grupul de lucru pentru evaluarea Schengen își păstrează responsabilitățile în domeniul evaluării înaintea intrării în vigoare (aplicării), care reprezintă temelia relației vitale de încredere reciprocă.

Prin urmare, aceasta se concentrează pe a doua parte a mandatului, cu alte cuvinte pe verificarea aplicării corecte în urma eliminării controalelor la frontierele interne și stabilește că trebuie să se încredințeze Comisiei toate sarcinile îndeplinite de Grupul de lucru pentru evaluarea Schengen.

Obiectivul este de a face mecanismul de evaluare Schengen mai eficient, pentru a asigura punerea în aplicare transparentă, eficientă și coerentă a acquis-ului Schengen.

Propunerea urmărește, de asemenea, să ia în considerare modificările situației juridice în urma integrării acquis-ului Schengen în cadrul UE, unde fiecărei dispoziții a acquis-ului i s-a atribuit un temei juridic din cadrul primului sau celui de-al treilea pilon. Aceasta instituie, împreună cu propunerea de decizie (al treilea pilon), un cadru juridic pentru evaluarea aplicării corecte a acelor elemente din acquis-ul Schengen care fac parte din dreptul comunitar.

Cu toate acestea, atunci când Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare (lucru care s-ar putea întâmpla foarte curând), acest obiectiv nu se va mai aplica, ținând seama de faptul că noua situație juridică va fi complet diferită în urma eliminării structurii comunitare bazate pe piloni. Este foarte important să se creeze un mecanism de evaluare Schengen care să fie coerent cu consolidarea sarcinilor repartizate în prezent între primul și cel de-al treilea pilon.

TEMEIUL JURIDIC

Atunci când, la sfârșitul legislaturii precedente, a fost numit raportorul pentru propunerile referitoare la crearea unui mecanism de evaluare Schengen, acesta a solicitat un aviz din partea Serviciului juridic[2], pentru a verifica dacă temeiul juridic ales de către Comisie era cel mai adecvat pentru aceste propuneri.

Pe baza acestui aviz, se pot trage două concluzii:

-          temeiul juridic prevăzut în propunerea Comisiei privind înființarea unui mecanism de evaluare pentru acquis-ul comunitar, adică articolul 66 din Tratatul CE, pare a fi corect, ținând seama de argumentele prezentate, iar Parlamentul European trebuie să fie consultat;

-          cu toate acestea, având în vedere faptul că obiectivul acestui mecanism este de a evalua funcționarea SIS, a VIS, a Codului frontierelor Schengen și al Codului vizelor, printre altele, s-ar putea atinge același obiectiv prin modificarea regulamentelor respective. În cazul acela, având în vedere faptul că toate instrumentele au fost adoptate prin procedura de codecizie, modificările respective ar face, de asemenea, obiectul codeciziei.

POZIȚIA RAPORTORULUI

Este absolut necesară existența unui mecanism de evaluare simplu, adecvat, eficient și transparent, care să permită menținerea spațiului Schengen ca spațiu de liberă circulație, iar în același timp este indispensabilă adaptarea cadrului interguvernamental pentru evaluarea Schengen la cadrul UE.

În conformitate cu Programul de la Haga, Comisia a fost invitată să prezinte o propunere de completare a actualului mecanism de evaluare Schengen. În esență, propunerile prezente (care nu aduc modificări regulilor referitoare la prima parte a mandatului) se limitează (în ce privește a doua parte a mandatului), la incorporarea recentelor îmbunătățiri aduse actualului mecanism de evaluare[3] și introduc doar o prevedere nouă privind posibilitatea de a efectua inspecții neanunțate, ceea ce este de salutat. Cu toate acestea, aceste propuneri transferă în bloc rolul jucat în prezent de Consiliu, cu privire la mecanismul de evaluare, Comisiei, stabilind forme de cooperare destul de limitate cu statele membre și ținând Parlamentul European la distanță pe parcursul întregului proces, fără a se aduce nicio dovadă de valoare adăugată a acestora.

Raportorul este preocupat de faptul că separarea în întregime a mecanismelor de evaluare pentru fiecare parte a mandatului prezintă riscul diminuării eficienței. De asemenea, este vital să se păstreze coerența, să se evite dublarea eforturilor și a resurselor financiare și să se obțină o reală „îmbunătățire” a mecanismului de evaluare Schengen.

Raportorul dorește să sublinieze, de asemenea, necesitatea de a se ține seama că este vorba de siguranța spațiului de libertate, securitate și justiție, a cărui menținere și dezvoltare în continuare este responsabilitatea comună nu numai a Comisiei, ca gardian al tratatelor, dar și a statelor membre, care rămân responsabile de siguranța la frontierele lor externe, precum și a Parlamentului European, ca reprezentant al cetățenilor Europei. Ținând seama de faptul că este în joc siguranța spațiului Schengen și al cetățenilor săi, toți acești actori ar trebui să fie implicați pe deplin în instituirea acestui sistem de evaluare, care va contribui la garantarea securității și la consolidarea principiului încrederii reciproce.

Din acest motiv, ar trebui aleasă procedura de codecizie. Poziția Parlamentului European nu trebuie să rămână una de simplu consultant, ci trebuie să corespundă importanței rolului său în adoptarea instrumentelor legislative fundamentale respective.

Raportorul dorește, de asemenea, să sublinieze faptul că, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, vor trebui prezentate noi propuneri.

• [1]  SCH/Com-ex (98) 26 fin.
• [2]  SJ-0212/09, D(2009)20022.
• [3]  A se vedea „Programul de evaluare Schengen 2008-2013”.

PROCEDURĂ

Titlul	Instituirea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen
Referință	COM(2009)0102 – C6-0110/2009 – 2009/0033(CNS)
Data consultării PE	27.3.2009
Comisia competentă în fond Data anunțului în plen	LIBE 2.4.2009
Raportori Data numirii	Carlos Coelho 22.7.2009
Examinare în comisie	5.10.2009		6.10.2009
Data adoptării	6.10.2009
Rezultatul votului final	+: –: 0:	40 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Philipp Albrecht, Vilija Blinkevičiūtė, Louis Bontes, Simon Busuttil, Philip Claeys, Carlos Coelho, Cornelis de Jong, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Cornelia Ernst, Monika Flašíková Beňová, Kinga Gál, Jeanine Hennis-Plasschaert, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Juan Fernando López Aguilar, Monica Luisa Macovei, Véronique Mathieu, Louis Michel, Claude Moraes, Antigoni Papadopoulou, Carmen Romero López, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Renate Sommer, Rui Tavares, Wim van de Camp, Axel Voss, Tatjana Ždanoka
Membri supleanți prezenți la votul final	Edit Bauer, Michael Cashman, Ioan Enciu, Nadja Hirsch, Monika Hohlmeier, Petru Constantin Luhan, Raül Romeva i Rueda, Joanna Senyszyn, Bogusław Sonik