RAPORT referitor la propunerea de numire a lui Ladislav Balko ca membru al Curţii de Conturi

17.3.2010 - (C7‑0023/2010 – 2010/0811(NLE))

Comisia pentru control bugetar
Raportoare: Inés Ayala Sender
PR_NLE_art108

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a lui Ladislav Balko ca membru al Curţii de Conturi

(C7‑0023/2010 – 2010/0811(NLE))

(Consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7‑0023/2010),

–  având în vedere că, în reuniunea sa din 15 martie 2010, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul propus de Consiliu pentru a fi membru al Curţii de Conturi,

–  având în vedere articolul 108 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0037/2010),

A. întrucât Ladislav Balko îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

1. emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Ladislav Balko ca membru al Curţii de Conturi;

2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului şi, spre informare, Curţii de Conturi, precum şi celorlalte instituţii ale Uniunii Europene şi instituţiilor de control din statele membre.

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI Ladislav Balko

Ladislav Balko

S-a născut în 1954 la Slepčany, în Slovacia.

A absolvit dreptul la Universitatea Comenius din Bratislava. A obţinut apoi titlul de doctor în drept şi a devenit conferenţiar în drept financiar şi comercial.

În cea mai mare parte a carierei sale s-a ocupat de chestiuni financiare. Din 1990, a lucrat ca bancher şi expert în sfera finanţelor publice atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic.

În 1990 şi 1991, a fost avocat principal în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Slovace. Între 1991 şi 1999, a ocupat posturi de conducere, inclusiv acela de director general adjunct al celei mai mari bănci comerciale din Slovacia — „Všeobecná úverová banka” (VÚB). Din 2001 până în 2004, a deţinut funcţia de viceguvernator şi membru al Consiliului de administraţie al Băncii de export-import a Republicii Slovace. În 2003 a deţinut funcţia de preşedinte-director general al Agenţiei guvernamentale pentru investiţii străine şi dezvoltare comercială (SARIO). În aceste posturi a fost responsabil pentru chestiuni practice din domeniul stimulentelor pentru investiţii şi ajutorului de stat.

Cea mai înaltă funcţie pe care a ocupat-o în sectorul bancar a fost numirea sa de către guvern ca membru al Consiliului bancar, cel mai înalt organ executiv al băncii centrale — Banca Naţională a Slovaciei (NBS), funcţie ocupată din 2004 până în 2006.

Pe baza acestor activităţi profesionale în calitate de expert în sfera finanţelor, a devenit în 2006 consilier al prim-ministrului slovac pentru probleme de finanţe şi investiţii străine directe. În contextul acestor funcţii, s-a ocupat de gestionarea finanţelor publice, a bugetului, a fondurilor structurale şi de alte domenii conexe. Din 2006 a ocupat, de asemenea, funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al băncii publice „Slovenská záručna a rozvojová banka” (SZRB). În 2008 a fost numit de către guvern ca membru al Consiliului guvernamental pentru preţuri. Astfel, este singurul bancher din Republica Slovacă cu funcţii în cadrul organelor generale de conducere ale celor trei instituţii financiare publice (EXIMBANKA, NBS, SZRB). În contextul acestor funcţii, a făcut parte dintr-o serie de consilii de supraveghere în cadrul cărora a exercitat funcţii de supraveghere şi control al gestiunii financiare.

În calitatea sa de consilier al prim-ministrului, a participat la introducerea monedei euro în Slovacia. A fost membru al Grupului de lucru legislativ şi al Grupului de lucru pentru comunicare. A fost unul dintre autorii declaraţiei de acord naţional pentru introducerea şi utilizarea monedei euro în Slovacia. A organizat totodată o serie de conferinţe pe tema introducerii monedei euro.

Pe lângă activităţile sale practice în domeniul finanţelor, a desfăşurat şi activităţi de natură teoretică în calitate de şef al Departamentului de drept financiar al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Comenius din Bratislava, unde oferă experţilor financiari cursuri în domeniul bugetului, controlului financiar, fiscalităţii, vămilor, monedei şi pieţelor financiare. A scris numeroase articole ştiinţifice şi profesionale pe aceste teme, precum şi o serie de manuale de drept financiar.

Ladislav Balko, doctor în drept

Născut la 20 mai 1954 la Slepčany, în districtul Zlaté Moravce.

1978: A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Comenius din Bratislava şi şi-a început activitatea de jurist în domeniul comercial la Direcţia Generală a societăţii „Hydinársky priemysel” [industria avicolă] GRT din Bratislava

1.        În 1980 a trecut examenul care i-a conferit titlul de doctor în drept.

2.        Din septembrie 1980 până în martie 1990 a lucrat ca redactor la „Československý Rozhlas” (post de radio cehoslovac) în Bratislava.

3.        1990-1991: avocat principal în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Slovace.

4.        Anul universitar 1994-1995: a început să predea la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Comenius din Bratislava, la Departamentul de drept economic, financiar şi comercial, în special cursuri de drept financiar şi pieţe financiare.

5.      În cadrul Univesităţii Comenius din Bratislava, şi-a susţinut teza privind creditul ca instituţie de drept bancar. În prezent, predă dreptul financiar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Comenius şi este şeful Secţiei de drept financiar. A scris o serie de monografii în acest domeniu. A participat, în calitate de responsabil al colectivului de autori, la publicarea unui manual de drept financiar (2005). Este autorul a numeroase publicaţii în domeniul dreptului financiar (2000), dreptului pieţelor financiare (2001) şi dreptului financiar şi comercial. A ţinut o serie de conferinţe la Facultatea de Mass-media din cadrul Universităţii Sf. Chiril şi Metodie din Trnava (2001). Este autorul unor publicaţii privind temeiurile juridice pentru lucrătorii din sectorul bancar în cadrul Institutului de Formare în Domeniul Bancar al Băncii Naţionale a Slovaciei (2001), precum şi fondurile structurale din perspectiva dreptului slovac (2004). Este coautor al unor publicaţii şi manuale: Bills, Cheques, Letters of Credit (1993), Foundations of Banking Law (2001), Regulation of Principal Banking Activities (2001), Customs Law (2001), Foundations of Tax, Duty and Customs Law (2001), „Export Insurance? Why Not!” (2002), Regulation of the Financial Market in the Slovak Legal System - Financial Market Law (2003), Basics of State Finance (2006), precum şi Federal, manual de drept financiar (2006). În total, este autorul a 170 de publicaţii, monografii, studii şi articole ştiinţifice şi academice. Este membru al mai multor comitete editoriale şi a participat la numeroase conferinţe, simpozioane şi seminarii naţionale şi internaţionale. Activitatea sa profesională se concentrează pe probleme de drept financiar şi finanţe publice.

6.      In 2002 a devenit conferenţiar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Comenius din Bratislava.

7.      În sectorul bancar, s-a angajat la Banca VÚB la 1 iulie 1991 ca director al Diviziei de credite şi depozite. Din iulie până în decembrie 1991, a lucrat la sucursala din Bratislava a VÚB, în calitate de responsabil de credite, la organizarea unor mecanisme specifice de acordare de credite întreprinderilor mici şi mijlocii.

a.      În iunie şi iulie 1992, a efectuat o vizită de studii în SUA, unde a participat la un program de studii la Ministerul american al Agriculturii, la Washington, şi la un program privind finanţările agricole în Columbus, Ohio.

b.      Din octombrie 1992, a devenit directorul Serviciului de analiză a sistemelor din cadrul Diviziei corporative a sediului central al VÚB, unde a fost responsabil de pregătirea procedurilor pentru credite şi depozite, în special pentru marii clienţi corporativi ai VÚB.

c.  În mai şi iunie 1993, a efectuat o vizită de studiu la Chicago, SUA, în timpul căreia a lucrat la First Bank of Chicago şi la Universitatea Illinois din Urbana‑Champaign, în special în domeniul restructurării, portofoliului şi serviciilor bancare, restructurării şi recuperării creanţelor bancare în caz de faliment.

d.      În 1993 a primit sarcina de a crea un serviciu de gestiune a creditelor cu risc ridicat şi, de la 1 aprilie 1994, a fost directorul Diviziei de credite cu risc ridicat a VÚB, care se ocupa direct de credite cu risc ridicat în valoare de 25 de miliarde SKK. În această funcţie, a fost direct responsabil de 34 de angajaţi la sediul central al băncii şi de aproximativ 80 de angajaţi din sucursale. În această activitate, în care se ocupa de credite cu risc ridicat, a contribuit, împreună cu colegii săi, la rezolvarea diferitelor cazuri de restructurare de credite VÚB de exemplu cu: ZTS Martin, ZTS Dubnica nad Váhom, Calex Zlaté Moravce, Smrečina Banská Bystrica, VSS Košice, Magnetech Hačava, Tatra Bánovce nad Bebravou, ZDA Partizánske, SVL Žilina, ZVL - Kysucké Nové Mesto, Novofruct Nové Zámky, Vihorlat Snina, Tokay Slovenské Nové Mesto, etc. Responsabilităţi sale au inclus propunerea de măsuri specifice de restructurare pentru marii clienţi corporativi. A fost membru al Consiliilor de supraveghere ale CEB Holding Partizánske, a.s., Nový Calex, a.s., ZTS Hriňová a.s., VÚB Factoring, a.s. şi Transpetrol, a.s.

e.      În 1993 a participat la crearea filialei VÚB — Factoring, a.s. şi a devenit unul dintre primii directori ai Consiliului său de administraţie.

f.      În 1997 a devenit director general adjunct al VÚB, a.s. în cadrul Diviziei de logistică bancară, unde a fost practic responsabil de patru servicii, inclusiv secţia juridică, şi de 104 angajaţi. În această funcţie, a devenit membru al Comitetului de credite, care a aprobat acordarea de credite în valoare de 100 de milioane SKK, în special marilor întreprinderi.

g.      Ca urmare a unor restructurări în 1999 şi a suprimării postului de director general adjunct, a devenit directorul secţiei juridice.

8.      În august 1991 a obţinut autorizaţia de jurist în domeniul comercial.

9.      De la 1 februarie 2000, este înscris ca practician în baroul slovac.

10.    In 1997 a fost ales ca vicepreşedinte al Institutului slovac pentru legislaţia în domeniul falimentului.

11.    In 2001 a fost numit de către guvern ca viceguvernator al Eximbanka; responsabil pentru partea de asigurări a EXIMBANKA SR. În perioada 2001-2004, a fost membru al Consiliului de administraţie al EXIMBANKA SR.

12.    In 2003 a fost numit de către guvern ca membru al Consiliului de administraţie EXIMBANKA SR.

13.    În 2003 a fost preşedinte-director general al Agenţiei guvernamentale pentru investiţii şi dezvoltare comercială (SARIO).

14.    La 29 septembrie 2004 guvernul slovac l-a numit membru al Consiliului bancar al Băncii Naţionale a Slovaciei.

ANEXA 2: răspunsurile lui Ladislav Balko la chestionar

Dl. Ladislav BALKO/ REPUBLICA SLOVACĂ

Răspunsuri la chestionar

(Experienţă profesională

1. Vă rugăm să prezentaţi principalele aspecte ale experienţei dvs. profesionale în domeniul finanţelor publice, al gestiunii sau al controlului de gestiune.)

Experienţă profesională

1. Vă rugăm să prezentaţi principalele aspecte ale experienţei dvs. profesionale în domeniul finanţelor publice, al gestiunii sau al controlului de gestiune.

Voi oferi în continuare o privire de ansamblu asupra activităţilor mele profesionale în procesul colectării şi gestionării finanţelor publice, precum şi asupra activităţilor mele academice în calitate de profesor asociat de drept financiar, prin intermediul cărora am contribuit la pregătirea şi formarea de profesionişti în domeniul bugetului, fiscalităţii, vămilor, controlului financiar şi pieţelor financiare.

a) În calitate de avocat principal în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Slovace, la începutul anilor 1990, am căpătat experienţă în domeniul taxelor vamale. Ulterior, am deţinut diferite posturi înalte de conducere, care mi-au dat posibilitatea de a participa la procesul de colectare şi gestionare a resurselor bugetului de stat. Am colaborat, de asemenea, cu cea mai mare bancă comercială din Slovacia – VÚB. Până la privatizarea acesteia, profitul băncii de stat VÚB era în legătură directă cu bugetul de stat, iar banca făcea parte din activele financiare ale statului. De asemenea, sub egida programului USAID, în colaborare cu auditorii de la KPMG şi McKinsey & Company, am condus echipa care se ocupa de restructurarea portofoliului de credite al VÚB. Acest fapt a avut drept rezultat crearea Departamentului pentru gestionarea creditelor, care era responsabil cu gestionarea a aproape o treime din portofoliul de credite al băncii.

b) Celelalte posturi înalte de conducere pe care le-am deţinut au inclus, în mod succesiv din 2001 până în prezent, următoarele poziţii: viceguvernator al Băncii de export-import a Republicii Slovace şi membru al Consiliului de administraţie al acestei bănci, preşedinte-director general al Agenţiei slovace pentru investiţii şi dezvoltare comercială - SARIO, şi membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Slovaciei. În prezent sunt vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii slovace pentru garantare şi dezvoltare. În cadrul tuturor posturilor menţionate anterior am gestionat în mod activ procesele interne de control şi audit, m-am ocupat de stabilirea şi aprobarea planurilor de control şi audit şi m-am familiarizat cu procedurile de control preliminare, simultane şi ulterioare. Am fost, de asemenea, membru al consiliilor de supraveghere ale mai multor instituţii, printre activităţile desfăşurate numărându-se supravegherea operaţiunilor financiare ale acestora şi evaluarea auditului.

c) Prim-ministrul Republicii Slovace a decis, având în vedere experienţa mea îndelungată din domeniul financiar, să mă numească în 2006 membru al Colegiului său de consilieri şi consilier al său pentru finanţe şi investiţii străine. În această calitate particip la gestionarea finanţelor publice. Acest fapt implică pregătirea de avize pentru prim-ministru referitoare la orice material dezbătut de guvern sau referitoare la proiectele de lege depuse de ministerele de resort în domeniile bugetului, fiscalităţii, stimulentelor pentru investiţii, pieţelor financiare, investiţiilor străine etc. Pentru a-mi îndeplini îndatoririle corespunzătoare acestei poziţii, ţin legătura cu autorităţile competente din ministerele implicate, ceea ce îmi oferă posibilitatea de a le influenţa politicile şi procesele decizionale în domeniul finanţelor publice.

d) Consider, de asemenea, relevante şi activităţile mele academice, în calitate de profesor asociat de drept financiar la cea mai veche universitate din Slovacia – Universitatea Comenius. Această activitate îmi oferă deosebita oportunitate de a face legătura între teorie şi ştiinţă, pe de o parte, şi practica concretă a finanţelor publice, pe de altă parte. Timp de 15 ani am ţinut conferinţe în domeniul finanţelor publice, al dreptului bugetar, al controalelor financiare, al dreptului fiscal şi vamal, al schimbului valutar şi comerţului cu devize şi al dreptului pieţelor financiare. Ca o consecinţă a acestei activităţi, i-am întâlnit pe mulţi dintre foştii mei studenţi în posturi de supraveghere în cadrul Băncii Centrale, în posturi din sectorul controlului financiar şi din administraţia publică, în bănci şi în alte locuri.

2. Care au fost cele mai importante trei decizii la care aţi luat parte în viaţa dvs. profesională?

Consider următoarele decizii ca fiind cele mai importante decizii pe care le-am luat în domeniul finanţelor publice.

a) În timpul perioadei dificile de tranziţie de la mijlocul anilor 1990 am fost implicat în gestionarea creditelor cu risc ridicat din cadrul celei mai mari bănci comerciale din Slovacia - VÚB. În urma mai multor ani de colaborare cu consilierii străini ai băncii în domeniul auditului, am instituit departamentul pentru credite cu risc ridicat al VÚB, Departamentul pentru gestionarea creditelor, şi am devenit primul său director. În această calitate, am gestionat creanţe ajungând la peste 30 de miliarde de SKK (aproape 1 miliard de euro). Astfel, am pus bazele acestui tip de activităţi cu scopul de a asigura returnarea creditelor către bancă.

b) În 2003 am instituit Secţia de control şi audit în cadrul Agenţiei slovace pentru investiţii şi dezvoltare comercială – SARIO, care nu deţinea mecanisme de control până în acel moment, în ciuda faptului că primea fonduri de la bugetul de stat. Decizia mea a fost motivată şi de faptul că SARIO utiliza fonduri UE de preaderare şi urma să devină Agenţia de punere în aplicare a fondurilor structurale, mai ales în ceea ce priveşte crearea de parcuri industriale.

c) A treia categorie de decizii se referă la participarea mea într-o echipă relativ mică, ce a formulat în 2006 textul final al Manifestului Guvernului Republicii Slovace. Am contribuit la elaborarea cadrului său macroeconomic, la politica privind finanţele publice şi durabilitatea acestora şi la politica privind impozitele şi economia. În cadrul acestei categorii de decizii aş dori, de asemenea, să menţionez contribuţia pe care am avut-o la adoptarea monedei euro în Slovacia. Printre altele, am redactat Declaraţia de acord social pentru adoptarea şi utilizarea monedei euro în Slovacia, pe care prim-ministrul a semnat-o în numele guvernului împreună cu toţi partenerii sociali şi cu municipalităţile. Documentul menţionat anterior prevede un angajament al guvernului de a pune pe deplin în aplicare politicile conţinute în programul de convergenţă al acestuia pentru perioada 2007-2010. În plus, include angajamentul guvernului de a-şi îndeplini obligaţiile care decurg din Pactul revizuit de stabilitate şi dezvoltare, în special obligaţia de continuare a consolidării finanţelor publice. Această declaraţie a fost menţionată şi în Raportul de convergenţă al Comisiei din 2008.

Independenţă

3. Tratatul prevede că membrii Curţii de Conturi îşi exercită atribuţiile în „deplină independenţă”. Cum aţi aplica această obligaţie la atribuţiile dvs. viitoare?

În calitate de membru al Curţii de Conturi aş respecta în mod riguros obligaţia menţionată mai sus, în conformitate cu prevederile relevante ale Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Cerinţa de a fi deplin independent, înscrisă în al doilea paragraf al articolului 285 al TFUE, este dezvoltată mai departe la articolul 286 alineatul (1) şi la articolul 286 alineatele (3) şi (4) din TFUE. Sunt convins că experienţa mea profesională, caracterul şi calităţile mele personale, precum şi faptul că nu sunt membru al niciunui partid politic vor garanta independenţa mea deplină în exercitarea îndatoririlor, prezentând „toate garanţiile de independenţă”, aşa cum este prevăzut la articolul 286 alineatul (1) din TFUE. Vă pot, de asemenea, asigura că voi respecta cu stricteţe obligaţiile menţionate la articolul 286 alineatul (3) din TFUE, nu voi solicita şi nici nu voi accepta instrucţiuni de la vreun guvern şi de la vreun alt organism şi mă voi abţine de la orice act incompatibil cu funcţiile mele viitoare. Astfel cum se prevede la articolul 286 alineatul (4) din TFUE, pe durata mandatului meu nu voi exercita nicio altă activitate profesională (a se vedea şi răspunsul meu la întrebarea 6). După încheierea mandatului voi respecta obligaţia de onestitate şi prudenţă în a accepta anumite funcţii şi beneficii. În ceea ce priveşte interdicţia de a solicita şi accepta instrucţiuni, articolul 286 alineatul (6) din TFUE prevede o măsură de precauţie suplimentară, prin care membrii pot fi destituiţi din funcţiile lor sau privaţi de anumite beneficii doar de către Curtea de Justiţie, la cererea Curţii de Conturi.

Voi acţiona, de asemenea, conform cerinţelor Codului de conduită pentru membrii Curţii de Conturi, care este anexat la Decizia Curţii 92-2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului său de procedură.

Pe lângă acestea, mă voi inspira din Declaraţia de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului, adoptată în 1977 sub egida INTOSAI şi la care se face des referire ca fiind „Magna Carta” a auditului extern al guvernului. Conform declaraţiei, instituţiile supreme de audit îşi pot îndeplini sarcinile în mod obiectiv doar dacă sunt independente faţă de entităţile controlate şi protejate împotriva influenţei exterioare. Acestea trebuie să se bucure de independenţa funcţională şi organizatorică necesară, care trebuie garantată prin Constituţie.

Cadrul menţionat anterior oferă garanţii adecvate de independenţă, garanţii pe care le pot oferi şi eu, după umila mea părere, în calitate de candidat la poziţia de membru al Curţii de Conturi.

4. Aţi primit vreo descărcare pentru funcţiile de gestiune exercitate anterior de dvs., în cazul în care se aplică o astfel de procedură?

Niciun fel de proceduri oficiale de descărcare nu s-au aplicat sarcinilor mele descrise anterior. Cu toate acestea, îndeplinirea sarcinilor mele de gestionare a fost întotdeauna recompensată prin evaluări pozitive privind munca efectuată de echipele aflate sub responsabilitatea mea. Mai mult, în mod progresiv, mi-au fost încredinţate noi funcţii şi mai multe responsabilităţi. De exemplu, după ce am lucrat ca director al unui departament al VÚB, am fost numit director general adjunct. După ce am lucrat ca viceguvernator al Băncii de export-import, am fost numit preşedinte-director general al SARIO şi mai târziu membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Slovaciei. Ca profesor asociat de drept financiar, am fost numit director al Secţiei de Drept Financiar de la Facultatea de Drept, Universitatea Comenius.

5. Deţineţi afaceri sau participaţii financiare sau aveţi alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuţiile dvs. viitoare? Sunteţi pregătit să îi comunicaţi Preşedintelui Curţii toate interesele dvs. financiare şi alte angajamente şi să le faceţi publice? În cazul în care sunteţi implicat într-o procedură judiciară în curs, puteţi să oferiţi detalii?

Nu deţin afaceri sau participaţii financiare sau alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuţiile mele viitoare. Bineînţeles că sunt pregătit să îi comunic Preşedintelui Curţii toate interesele mele financiare şi alte angajamente şi să le fac publice.

În acest context, aş dori să subliniez că, în conformitate cu legea slovacă[1], comunic în fiecare an Comisiei parlamentare pentru incompatibilitatea de funcţii informaţiile privind îndeplinirea cerinţelor legate de incompatibilitatea de funcţii, precum şi informaţii despre veniturile şi bunurile mele. Aceste informaţii sunt accesibile publicului pe pagina web a comisiei respective[2].

Nu sunt implicat în niciun fel de proceduri judiciare.

6. Sunteţi pregătit să renunţaţi la orice funcţie în care aţi fost ales sau la orice funcţie activă cu responsabilităţi în cadrul unui partid politic după numirea ca membru al Curţii?

Susţin în întregime cerinţa de independenţă deplină a membrilor Curţii de Conturi. De aceea, după numirea mea ca membru al Curţii, bineînţeles că mă voi retrage din toate funcţiile şi posturile pe care le deţin în momentul de faţă.

Nu sunt nici membru şi nici nu deţin funcţii în vreun partid politic.

7. Cum aţi trata o neregularitate majoră sau chiar o fraudă şi/sau un act de corupţie în care ar fi implicate persoane din statul membru din care proveniţi?

Aş trata problema în mod independent, imparţial şi cu profesionalism, în interesul general al Uniunii. Orice posibilă implicare a unor persoane provenind din ţara mea de origine nu ar avea niciun impact asupra acţiunilor mele. Aş respecta cu stricteţe cadrul juridic aplicabil protecţiei intereselor financiare ale Uniunii împotriva neregulilor, fraudei şi corupţiei, inclusiv regulile interne ale Curţii, precum Decizia sa nr. 97-2004 de stabilire a modalităţilor de cooperare cu OLAF în ceea ce priveşte accesul acestuia din urmă la informaţiile privind auditul.

Exercitarea atribuţiilor

8. Care ar fi principalele caracteristici ale unei culturi a gestiunii financiare sănătoase din cadrul oricărui serviciu public?

Pe baza experienţei mele profesionale, precum şi a activităţilor mele academice în domeniul finanţelor publice, consider că următoarele principii fundamentale reflectă trăsăturile principale ale bunei gestiuni financiare în orice serviciu public.

a) Principiul interesului public peremptoriu, cuprins în reglementările legale care guvernează activităţile financiare ale statului şi ale organismelor autonome.

b) Principiul legalităţii, care impune cu stricteţe ca toţi actorii financiari să respecte toate prevederile aplicabile ale legislaţiei financiare. Acesta impune, de asemenea, ca bugetele să fie adoptate prin intermediul actelor juridice, iar ca impozitele, taxele şi alte plăţi să fie percepute pe bază de acte juridice.

c) Împărţirea funcţiilor în domeniul activităţilor financiare între puterile legislative şi executive, înscrisă în principal în dreptul constituţional.

d) Natura publică şi transparenţa activităţilor financiare ale statului şi ale organismelor autonome este justificată de faptul că este vorba de fonduri colectate de la cetăţeni şi de la întreprinderi. Utilizarea acestor fonduri trebuie să fie supusă examinării minuţioase a publicului. În acest context, salut Iniţiativa europeană în materie de transparenţă ca fiind un pas în direcţia cea bună, mai ales în ceea ce priveşte obligaţia statelor membre de a face publici beneficiarii fondurilor provenite din bugetul UE, înscrisă acum în articolul 53b alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar.

e) Participarea cetăţenilor la activităţile financiare ale statului şi ale organismelor autonome, de exemplu prin dreptul de a face propuneri, de a depune solicitări şi plângeri la administraţia publică.

f) Planificarea financiară ca principiu înseamnă că activităţile statului şi ale organismelor autonome legate de colectarea, distribuirea şi utilizarea fondurilor publice sunt efectuate în conformitate cu planurile lor financiare respective.

Principiile fundamentale menţionate anterior trebuie aplicate în gestiunea de zi cu zi a finanţelor publice, în aşa fel încât să se asigure utilizarea economică, eficientă şi efectivă a fondurilor publice. Pentru a fi mai precis, buna gestiune financiară implică:

- obiective clar stabilite,

- identificarea şi analizarea riscurilor financiare şi adoptarea de măsuri vizând eliminarea riscurilor respective,

- distribuirea responsabilităţilor între cei care au responsabilităţi financiare,

- IT de înaltă calitate, reguli clare asupra comunicării interne şi externe,

- îmbunătăţirea permanentă a calităţii activităţii manageriale,

- investiţii permanente în pregătirea profesională a personalului,

- reguli juridice neechivoce, simple şi moderne, care să reflecte cele mai buni practici internaţionale,

- raportare de înaltă calitate,

- control intern efectiv şi mecanisme de audit intern care să acţioneze preventiv şi

- utilizarea rezultatelor şi recomandărilor auditurilor externe.

9. În conformitate cu tratatul, Curtea sprijină Parlamentul European în exercitarea funcţiei sale de control al execuţiei bugetare. Cum v-aţi descrie atribuţiile în ceea ce priveşte raportarea către Parlamentul European şi, în special, către Comisia pentru control bugetar din cadrul acestuia?

Sunt conştient de faptul că responsabilitatea politică principală în domeniul finanţelor publice UE revine Comisiei, Consiliului şi Parlamentului. Această responsabilitate este exprimată în întregul proces bugetar, nu doar în elaborarea şi adoptarea bugetului, ci şi în executarea, urmărirea şi controlul acestuia. Ar fi o mare onoare pentru mine să pot participa la acest proces ca membru al Curţii de Conturi.

Este evident că, dacă Curtea de Conturi doreşte să îşi îndeplinească sarcinile în mod adecvat şi eficient, trebuie să rămână pe deplin independentă faţă de alte instituţii, menţinând în acelaşi timp legături permanente cu acestea. Am încredere în faptul că opiniile mele profesionale independente vor reprezenta o resursă valoroasă atât pentru Curte, cât şi pentru Parlament.

Mi-aş împărţi sarcinile de raportare în două categorii diferite:

a) Sarcinile „statutare” faţă de Parlament, şi anume sarcinile care decurg din tratat, din reglementări, din regulamentele de procedură etc. Misiunea mea va fi participarea activă la luarea de măsuri care să înlesnească acordarea de către Parlament a descărcării de gestiune Comisiei pentru execuţia bugetară. Conform articolului 319 alineatul (1) din TFUE, Consiliul şi Parlamentul analizează, printre alte documente, raportul anual al Curţii şi rapoartele speciale ale acesteia, la care voi contribui. Regulamentul financiar cuprinde, la articolele 143 şi 144, prevederile privind prezentarea rapoartelor către Parlament. Voi participa, de asemenea, la reuniunile relevante ale Comisiei pentru control bugetar, căreia îi vor fi prezentate rapoartele menţionate anterior.

b) Iniţiative şi activităţi informale –voi încredinţa unuia dintre membrii cabinetului meu monitorizarea periodică a agendei şi a documentelor Comisiei pentru control bugetar, precum şi pregătirea de procese-verbale, note informative şi sugestii corespunzătoare atât pentru propria mea activitate, cât şi pentru activitatea Curţii.

În general, voi efectua activităţile menţionate mai sus în vederea realizării a două obiective principale ale strategiei de audit a Curţii de Conturi pentru perioada 2009-2012, şi anume:

a) maximizarea impactului general al auditurilor şi

b) sporirea eficienţei prin utilizarea optimă a resurselor.

De asemenea, în calitate de profesor asociat de drept financiar, mi s-ar părea foarte interesant să particip la formularea avizelor Curţii asupra proiectelor de norme financiare ale UE, de exemplu în contextul celei de-a doua evaluări trienale, în curs de desfăşurare, a Regulamentului financiar şi a normelor sale de aplicare. Propunerea Comisiei, scadentă la mijlocul anului 2010, ar trebui să reflecte, de asemenea, constatările din Raportul anual al Curţii pe 2008 privind numărul mare de erori în aproape toate domeniile de cheltuieli ale UE. Aş dori, de asemenea, să particip la discuţiile privind conceptul de „risc de eroare tolerabil”, subliniind în acelaşi timp necesitatea menţinerii unei politici de toleranţă zero faţă de fraudă.[3]

10. Care consideraţi că este valoarea adăugată a auditului de performanţă şi cum ar trebui să fie încorporate constatările în cadrul gestiunii?

Sunt de părere că valoarea adăugată a auditului performanţei rezultă din trăsăturile caracteristice şi din domeniul de aplicare a acestui tip de audit, în comparaţie cu auditul financiar. Scopul auditului financiar este examinarea înregistrărilor contabile, precum şi a legalităţii şi regularităţii utilizării fondurilor publice. Conform Declaraţiei de la Lima, la care am făcut referire în răspunsul meu la întrebarea numărul 3, auditul performanţei este orientat spre examinarea performanţei, economiei, eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice. Aceasta nu acoperă doar operaţiunile financiare specifice, ci întreaga serie de activităţi guvernamentale, incluzând ambele sisteme, organizaţional şi administrativ. Auditul performanţei contribuie astfel la asigurarea cheltuirii înţelepte a fondurilor publice şi joacă un rol pozitiv arătând în mod proactiv care domenii de gestionare a resurselor publice ar putea fi îmbunătăţit şi în ce mod.

În contextul UE, articolul 287 alineatul (2) din TFUE prevede o bază legală pentru efectuarea de către Curte a ambelor tipuri de audit, stabilind că aceasta examinează legalitatea şi corectitudinea veniturilor şi cheltuielilor UE şi asigură buna gestiune financiară. Conform secţiunii 1.2.1 din Manualul Curţii de audit al performanţei, auditul performanţei este un audit de gestionare financiară solidă, şi anume auditul economiei, eficienţei şi eficacităţii cu care Comisia şi/sau alte entităţi supuse auditului au utilizat fondurile UE în îndeplinirea responsabilităţilor lor.

În ceea ce priveşte includerea constatărilor în cadrul gestiunii, aş utiliza articolul 27 alineatul (3) din Regulamentul financiar ca punct de referinţă. Acesta stipulează că este necesară stabilirea unor obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi precizate în timp pentru toate sectoarele de activitate acoperite de buget. Realizarea acestor obiective se monitorizează prin indicatori de performanţă pentru fiecare activitate. Consider că observaţiile şi recomandările cuprinse în rapoartele anuale ale Curţii şi în rapoartele speciale reprezintă o resursă valoroasă pentru directori în stabilirea obiectivelor menţionate anterior. Constatările auditului performanţei vor contribui astfel la sporirea calităţii şi solidităţii gestionării fondurilor UE.

După cum sugerează Liniile directoare de punere în aplicare a auditului de performanţă, acest fapt ar putea întări în cele din urmă legitimitatea, responsabilitatea şi încrederea cetăţenilor în UE şi în instituţiile sale.

11. Cum s-ar putea îmbunătăţi cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituţiile naţionale de audit şi Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce priveşte auditarea bugetului UE?

Fiecare dintre instituţiile de mai sus deţine un mandat definit în mod clar şi competenţe în legislaţia relevantă. În ceea ce priveşte cooperarea dintre acestea, aş dori să mă refer mai întâi la prevederile generale din articolele 4 alineatul (3) şi articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), conform cărora cooperarea dintre UE şi statele sale membre, precum şi cooperarea dintre instituţiile UE, trebuie să fie „loială”.

În ceea ce priveşte, mai specific, cooperarea dintre Curte şi instituţiile naţionale de control, articolul 287 alineatul (3) din TFUE stipulează că, în statele membre unde trebuie efectuat auditul, Curtea şi instituţiile naţionale de control practică o cooperare bazată pe „încredere şi respectarea independenţei acestora”. Instituţiile naţionale de control sau, dacă acestea nu dispun de competenţele necesare, serviciile naţionale competente, comunică Curţii, la cererea acesteia, orice document sau informaţie necesară pentru îndeplinirea misiunii sale.

În continuare, în ceea ce priveşte cooperarea dintre Curte şi Parlament, al patrulea subparagraf al articolului 287 alineatul (4) din TFUE, la care se referă şi întrebarea 9, stipulează că Curtea sprijină Parlamentul European (şi Consiliul) în exercitarea funcţiei lor de control al execuţiei bugetare.

În cele din urmă, în ceea ce priveşte cooperarea instituţiilor naţionale de control cu Curtea şi Parlamentul, articolul 310 alineatul (5) din TFUE solicită statelor membre să coopereze cu UE pentru a face posibilă utilizarea alocărilor înscrise în buget în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

Cadrul juridic comunitar menţionat anterior este completat de legislaţia naţională, în mod normal în diversele constituţii şi în legile specializate privind instituţiile supreme de audit.

Dat fiind faptul că până acum nu am avut ocazia să obţin informaţii privilegiate despre cooperarea existentă dintre Curte şi părţile interesate menţionate mai sus, consider că este prematur să înaintez propuneri concrete de îmbunătăţire.

Cu toate acestea, sunt convins că o cooperare loială, bazată pe încredere şi respectarea independenţei, oferă o bază solidă pentru îmbunătăţirea permanentă.

Am încredere, de asemenea, că deja prima mea audiere în calitate de candidat pentru poziţia de membru al Curţii de Conturi ar putea contribui la stabilirea unei bune relaţii profesionale între mine, Parlament şi deputaţii acestuia, bazată pe încredere şi pe un dialog deschis. În calitate de membru al Curţii voi sta întotdeauna la dispoziţia Parlamentului, în special la dispoziţia Comisiei pentru control bugetar, pentru a face schimb de opinii asupra oricărei propuneri sau iniţiative care ar putea contribui la realizarea obiectivelor noastre comune.

În cele din urmă, cred că activitatea şi schimburile din cadrul Comitetului de contact al instituţiilor supreme de audit UE oferă o platformă excelentă pentru dezvoltarea permanentă a cooperării existente şi a concentrării sale asupra problemelor de actualitate de interes comun. Un exemplu îl constituie discuţiile recente ale Comitetului de contact asupra rolului instituţiilor supreme de audit în asistarea măsurilor guvernamentale de răspuns la criza economică şi financiară, precum şi asupra impactului Tratatului de la Lisabona asupra gestionării fondurilor europene şi posibilele implicaţii ale acestuia asupra activităţii instituţiilor naţionale supreme de audit şi a Curţii.[4]

Alte întrebări

12. V-aţi retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dvs. ca membru al Curţii?

Din punct de vedere etic ar fi adecvat să îmi retrag candidatura. Conform articolului 287 alineatul (4) din TFUE, Curtea sprijină Parlamentul şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control al execuţiei bugetare, aşadar membrii Curţii trebuie să se bucure de încrederea Parlamentului. În mod normal, fiecare candidat ar fi extrem de fericit să primească un aviz favorabil din partea Parlamentului cu privire la candidatura sa. În cazul în care avizul Parlamentului va fi negativ cu privire la candidatura mea, m-aş gândi cu mare atenţie la următorii paşi de făcut în contextul motivelor care au stat la baza avizului Parlamentului şi în acord cu guvernul Republicii Slovace.

• [1]    Secţiunea 7 din Legea constituţională nr. 357/2004 Coll. privind protecţia interesului public în ceea ce priveşte descărcarea datoriilor funcţionarilor publici, astfel cum a fost modificată.
• [2]    http://www.nrsr.sk/default.aspx?sid=oznamenia_funkcionarov
• [3]    De exemplu, secţiunea 1 din răspunsul Ombudsmanului European la consultarea privind revizuirea Regulamentului financiar
  (http://ec.europa.eu/budget/library/consultations/FRconsult2009/contributions/P018_2009-12-17_Eur_ Ombudsman_Belgium_en.pdf).
• [4]    http://eca.europa.eu/portal/page/portal/cooperation

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	16.3.2010
Rezultatul votului final	+: –: 0:	22 0 2
Membri titulari prezenţi la votul final	Marta Andreasen, Jean-Pierre Audy, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Jorgo Chatzimarkakis, Andrea Cozzolino, Luigi de Magistris, Tamás Deutsch, Martin Ehrenhauser, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Ville Itälä, Cătălin Sorin Ivan, Elisabeth Köstinger, Bogusław Liberadzki, Monica Luisa Macovei, Jan Olbrycht, Georgios Stavrakakis, Søren Bo Søndergaard
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Christofer Fjellner, Edit Herczog, Monika Hohlmeier, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Markus Pieper