RAPORT referitor la propunerea de numire a lui Louis Galea ca membru al Curţii de Conturi

17.3.2010 - (C7‑0020/2010 – 2010/0808(NLE))

Comisia pentru control bugetar
Raportoare: Inés Ayala Sender
PR_NLE_art108

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI LOUIS GALEA

InformaŢii personale

Nume		Louis Galea
Cetăţenie		malteză
Data naşterii		2 ianuarie 1948

Carieră politică

2008 – prezent		PreŞedinte al Camerei ReprezentanŢilor
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Ales în unanimitate preşedinte al Parlamentului unicameral al Maltei în mai 2008. Responsabilităţile preşedintelui includ prezidarea Camerei Reprezentanţilor în mod imparţial şi independent, precum şi cultivarea unei atmosfere propice pentru un dialog pozitiv între guvern şi opoziţie.   Preşedintele are responsabilitatea de a asigura faptul că Parlamentul poate controla şi poate trage guvernul la răspundere pentru gestiunea financiară şi utilizarea fondurilor publice. Pentru a îndeplini acest obiectiv, preşedintele ţine legătura cu şi sprijină diverse comisii parlamentare, inclusiv Comisia pentru finanţe publice, şi funcţionari ai Camerei Reprezentanţilor, inclusiv auditorul general, care prezidează Oficiul naţional de audit, şi mediatorul (Ombudsman).

1987 – 1996, 1998 – 2008		Ministru în Guvernul Maltez
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Membru în guvernele conduse de către prim-ministrul Edward Fenech Adami între 1987 şi 1996 şi între 1998 şi 2004, precum şi în guvernul condus de către prim-ministrul Lawrence Gonzi între 2004 şi 2008. De asemenea, membru în diverse comisii guvernamentale, inclusiv cele responsabile de aderarea la UE, reforma serviciilor publice, reforma pensiilor (preşedinte), precum şi planificarea şi priorităţile bugetare.   Abilităţi strategice, organizaţionale, de marketing, de management şi comunicare, cu accent pe schimburi culturale, transformarea şi restructurarea organizaţiilor publice şi dezvoltarea resurselor umane. A desfăşurat activităţi pentru a introduce cultura de management al performanţei, sisteme de management al calităţii şi de responsabilizare, modele de management al relaţiilor, gestionarea clienţilor, planificarea de marketing şi planificarea afacerilor.   Pe parcursul perioadei în care a activat ca ministru, s-a angajat şi a fost implicat în mod activ în reforma serviciilor publice şi reforma sectorului public, asigurând o mai bună calitate a administraţiei. Datorită portofoliilor deţinute, a supravegheat execuţia unui procent substanţial al bugetului naţional. În conformitate cu politicile guvernamentale şi împreună cu şefii de departamente, birouri şi agenţii din cadrul diverselor sale portofolii, a desfăşurat activităţi de consolidare a mecanismelor relative ale competenţelor de control, pentru a asigura implementarea programelor şi cheltuirea legală şi corectă a bugetului alocat, conform principiilor bunei gestiuni financiare.   Experienţă substanţială în comunicare şi negociere cu sindicate, organisme constituite, autorităţi şi agenţii publice, organizaţii de voluntariat şi societatea civilă în general.

2003 – 2008		Ministru al EducaŢiei Şi al Muncii
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Portofoliul său ministerial a inclus educaţia, ocuparea forţei de muncă şi relaţiile industriale, bibliotecile şi arhivele, tineretul şi sportul.   Reforma structurii şcolilor publice a avut ca rezultat înfiinţarea de instituţii de învăţământ care regrupează educaţia primară, gimnazială şi liceală. Restructurarea a continuat prin Legea privind învăţământul (2006), Legea privind arhivele naţionale (2005), Legea privind sportul (2003) şi Legea privind limba malteză (2003). Între 2004 şi 2005, a fost numit de către prim-ministru să realizeze, împreună cu ministrul responsabil de securitatea socială, o reformă structurală şi financiară fundamentală şi profundă a sistemului de pensii, care a intrat în vigoare în 2007.   În această perioadă a condus rundele de negocieri sociale cu toate sindicatele din serviciile publice, care au avut ca rezultat încheierea cu succes a Acordului colectiv privind serviciile publice 2005-2010.   Între 2004 şi 2008, a fost membru al Consiliului de Miniştri al UE în următoarele două configuraţii: Consiliul Educaţie, Tineret şi Cultură şi Consiliul Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori.

1998 – 2004		CopreŞedinte, Comisia Parlamentară Mixtă UE-Malta (CPM)
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Pe parcursul negocierilor de aderare a Maltei la UE, a fost copreşedinte al Comisiei parlamentare mixte UE-Malta (CPM). A lucrat împreună cu parlamentarii ambelor partide din cadrul Camerei Reprezentanţilor din Malta, precum şi cu toţi deputaţii şi raportorii Parlamentului European care au făcut parte din CPM, pentru a asigura faptul că atât guvernul maltez, cât şi Comisia Europeană înţeleg pe deplin preocupările membrilor CPM şi ale circumscripţiilor pe care le reprezintă.   CPM a jucat un rol esenţial în acordarea unei dimensiuni parlamentare procesului de aderare a Maltei la UE şi a instituit prima legătură formală între Parlamentul Maltei şi Parlamentul European.

1998 – 2003		Ministru al EducaŢiei Şi al Culturii
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Portofoliul său ministerial a inclus educaţia, bibliotecile şi arhivele, patrimoniul, cultura şi arta, tineretul şi sportul şi serviciul public de radio şi televiziune.                                                                                                          Numărul mare de reforme implementate în această perioadă a inclus o nouă programă educaţională la nivel naţional şi înfiinţarea Colegiului de Artă, Ştiinţe şi Tehnologie din Malta (MCAST) pentru a oferi acces universal la educaţie şi formare profesională şi de specialitate, a Consiliului pentru Calificări din Malta, a Centrului pentru Restaurare din Malta (în prezent Institutul şi Centrul pentru Conservare), a Centrului pentru Artă şi Creativitate şi a Consiliului pentru Limba Malteză. De asemenea, a înfiinţat două noi agenţii publice pentru cultură şi patrimoniu, asigurând adoptarea de către Parlament a Legii privind Consiliul pentru Cultură şi Artă din Malta (2002) şi a Legii privind patrimoniul cultural (2002).

1996 – 1998		Ministru Alternativ al EducaŢiei
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Portofoliul său ministerial a inclus educaţia, bibliotecile şi arhivele, patrimoniul, cultura şi arta, tineretul şi sportul şi serviciul public de radio şi televiziune. Însărcinat de către liderul PN şi al opoziţiei să monitorizeze portofoliul educaţiei naţionale şi portofoliul culturii şi să controleze performanţele guvernului şi cheltuielile în acest domeniu.   A elaborat viziunea, strategia şi programul în acest domeniu ca parte a programului alternativ de guvernare al partidului.

1992 – 1996		Ministru pentru Dezvoltare Socială Şi Afaceri Interne
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Portofoliul său ministerial a inclus afacerile interne, poliţia, securitatea şi centrele de detenţie, sănătatea şi persoanele în vârstă, securitatea şi protecţia socială, copiii şi femeile.   În domeniile afaceri interne, poliţie, securitate şi centre de detenţie, a condus un exerciţiu de reorganizare a poliţiei din Malta, a introdus concepte moderne de protecţie civilă şi a iniţiat un proces de reformă a departamentului pentru centre de detenţie, pentru a-l transforma într-un departament modern pentru servicii de corecţie.   În sectorul sănătăţii, proiectele şi programele au inclus înfiinţarea unui spital specializat de geriatrie, modernizarea centrului oncologic din Malta şi lansarea construcţiei unui nou spital general (în prezent Spitalul Mater Dei). Reforme complete au fost implementate în domeniul îngrijirilor de sănătate mintală şi în domeniul serviciilor şi centrelor psihiatrice. Au fost adoptate strategii moderne pentru modernizarea reţelei de servicii sociale şi de sănătate destinate familiei şi comunităţii, acordându-se o atenţie deosebită promovării sănătăţii.   A pus bazele Comisiei Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, Comisiei Naţionale pentru Egalitatea de Gen, Fundaţiei pentru Servicii Medicale, SEDQA (Agenţia Naţională pentru Programe de Prevenire şi Reabilitare în cazul Abuzurilor de Alcool şi Droguri). Împreună cu CARITAS, a înfiinţat centrul de reabilitare pentru consumatorii de droguri din San Blas, iar în colaborare cu Fundaţia Richmond a deschis Centrul de tranzit Villa Chelsea pentru persoane cu afecţiuni mintale.
1987 – 1992		Ministru pentru Politici Sociale
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Portofoliul său ministerial a inclus sănătatea şi persoanele în vârstă, ocuparea forţei de muncă şi relaţiile sociale, securitatea şi protecţia socială, copiii, femeile şi locuinţele.   În sectorul politicilor sociale s-au introdus reforme şi restructurări majore. A coordonat mai multe legi care au avut ca rezultat modificarea şi îmbunătăţirea legislaţiei privind securitatea şi protecţia socială din Malta. A negociat şi a încheiat acorduri bilaterale de securitate socială cu Australia, Canada, Libia şi Regatul Unit. În 1990 s-a înfiinţat prin lege Societatea pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Formare.

1977 – 1987		Secretar General al Partidului NaŢionalist (PN)
• Activităţi şi responsabilităţi principale		A aderat la PN în 1969. I s-au încredinţat poziţii de conducere în mişcarea de tineret, iar în 1977 a fost ales secretar general al partidului, poziţie deţinută până în 1987, când a devenit ministru. A luat parte la reforma structurală şi la procesul de reorganizare care a transformat PN, înfiinţat în 1880, într-o mişcare populară naţională de un imens succes, bazată pe libertate, democraţie şi dreptate socială.

1976 – 1987		Ministru Alternativ al Muncii Şi al Politicilor Sociale
• Activităţi şi responsabilităţi principale		Însărcinat de către liderul PN şi al opoziţiei să monitorizeze critic portofoliul privind ocuparea forţei naţionale de muncă şi politicile sociale şi să controleze performanţele guvernului şi cheltuielile în acest domeniu.   A elaborat viziunea, strategia şi programul în acest domeniu ca parte a programului alternativ de guvernare al partidului.

1976 – 2008		Parlamentul naŢional
		A fost ales în Parlament în urma alegerilor generale din 1976, 1981, 1987, 1992, 1996, 1998 şi 2003. În 2008 a fost ales preşedinte al Camerei Reprezentanţilor.

Altă experienţă profesională

1993 – prezent		ConferenŢiar universitar
• Numele şi adresa angajatorului		Catedra de drept public, Facultatea de Drept, Universitatea din Malta
• Responsabilităţi principale		Cursuri de drept social şi dreptul muncii în cadrul Catedrei de drept public, Universitatea din Malta.

1996 – 1998		Avocat
• Numele şi adresa angajatorului		Ganado Sammut, Valletta, Malta
• Responsabilităţi principale		Practicarea dreptului în cadrul firmei de avocatură Ganado Sammut din Valletta.

1975 – 1977		Avocat
• Numele şi adresa angajatorului		Independent
• Responsabilităţi principale		Practicarea dreptului.

1969 – 1974		Profesor
• Numele şi adresa angajatorului		Departamentul de educaţie, Ministerul Educaţiei De La Salle College, Cottonera
• Responsabilităţi principale		Predarea disciplinelor istorie şi engleză la clasele superioare de liceu.

Educare Şi formare

• Perioada (din - până în)		1970 – 1975
• Instituţia		Universitatea din Malta
• Calificarea obţinută		Doctor în drept
• Teza de doctorat		„Negocierea colectivă şi dreptul în Malta”

• Perioada (din - până în)		1970 – 1974
• Instituţia		Universitatea din Malta
• Calificarea obţinută		Diplomă de notar public

• Perioada (din - până în)		1966 – 1969
• Instituţia		Universitatea din Malta
• Calificarea obţinută		Diplomă de consilier juridic (Legal Procurator)

• Perioada (din - până în)		1965 – 1969
• Instituţia		Universitatea din Malta
• Discipline		Istorie, engleză, economie
• Calificarea obţinută		Diplomă universitară de licenţă

Limbile

Limba maternă		malteză
Alte limbi		Engleză		italiană
• Citit		excelent		excelent
• Scris		excelent		foarte bine
• Vorbit		excelent		excelent

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI LOUIS GALEA LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

Experienţă profesională

1. Vă rugăm să prezentaţi principalele aspecte ale experienţei dumneavoastră. profesionale în domeniul finanţelor publice, al gestiunii sau al controlului de gestiune.

Experienţa mea în domeniul finanţelor publice şi al gestiunii este rezultatul anilor petrecuţi ca preşedinte al Camerei Reprezentanţilor şi ca ministru şi membru al Guvernului timp de peste 24 de ani în Malta. Din 1987 până în 2008, am activat ca ministru pentru politici sociale (1987-1992), ministru pentru dezvoltare socială şi afaceri interne (1992-1996), ministru al educaţiei şi al culturii (1998-2003) şi ministru al educaţiei şi al muncii (2003-2008).

Portofoliile acestor diverse ministere au inclus sănătatea şi persoanele în vârstă, ocuparea forţei de muncă şi relaţiile industriale, securitatea şi protecţia socială, copiii, femeile, locuinţele, afacerile interne, poliţia, securitatea şi centrele de detenţie, educaţia, cultura, patrimoniul şi artele, bibliotecile şi arhivele, tineretul şi sportul, precum şi serviciile publice de radio şi televiziune. În aceeaşi perioadă, am activat ca membru în diverse comisii guvernamentale, inclusiv cele responsabile de aderarea la UE, reforma serviciilor publice, reforma pensiilor (preşedinte), precum şi planificarea şi priorităţile bugetare.

Multe dintre aceste poziţii ministeriale au implicat evoluţia unui întreg proces legislativ şi decizii referitoare la proiecte de mari dimensiuni, finanţate cu fonduri publice considerabile, precum şi menţinerea controlului asupra gestiunii proiectelor şi fondurilor deopotrivă. Responsabilităţile mele au implicat asigurarea controlului financiar, elaborarea de planuri de afaceri şi bugete pentru diverse portofolii ministeriale şi departamente aflate sub coordonarea mea, precum şi prezentarea conturilor în vederea dezbaterii acestora în parlament. În calitate de membru al Guvernului, am fost implicat, de asemenea, în reforma serviciilor publice şi a sectorului public din Malta. De asemenea, m‑am străduit să ameliorez procedurile care garantează în mod mai fiabil corecta implementare a programelor guvernamentale şi cheltuirea corectă şi legală a bugetelor alocate, conform principiilor bunei gestiuni financiare.

În calitate de preşedinte al Parlamentului am responsabilitatea de a asigura faptul că Parlamentul poate, printre altele, să controleze şi să tragă Guvernul la răspundere pentru gestiunea financiară şi utilizarea fondurilor publice. Sunt implicat în activitatea a diferite comisii parlamentare, inclusiv Comisia pentru finanţe publice, care este prezidată de un deputat din opoziţie. Auditorul general, care prezidează Oficiul naţional de audit, precum şi mediatorul (Ombudsman) sunt funcţionari ai Camerei. Constituţia Maltei prevede ca auditorul general şi mediatorul să fie aleşi printr-o rezoluţie parlamentară, prin votul a cel puţin două treimi dintre deputaţi. Urmăresc cu regularitate şi cunosc foarte bine activitatea şi rezultatele acestor oficii, a căror sarcină este de a garanta supravegherea atentă, auditul şi raportarea corectă privind gestiunea financiară şi administrativă a ţării de către Guvern. Rapoartele acestor comisii sunt prezentate Parlamentului prin intermediul funcţiei pe care o deţin.

În calitate de ministru pentru politici sociale, unele dintre sarcinile mele principale au inclus înfiinţarea unui spital specializat în geriatrie, modernizarea centrului oncologic din Malta, iniţierea lucrărilor la un nou spital general (în prezent spitalul Mater Dei), reforma serviciilor de sănătate mintală, a centrelor şi serviciilor psihiatrice, precum şi modernizarea reţelei de servicii sociale şi de sănătate destinate familiei şi comunităţii. Pe durata acestui mandat s-a desfăşurat un proces de reformă legislativă în vederea modernizării sistemului maltez de securitate şi protecţie socială.

În calitate de ministru pentru afaceri interne, poliţie, securitate şi centre de detenţie, am realizat un exerciţiu de reorganizare a poliţiei malteze, am lansat primul serviciu de informaţii profesional al insulei, am introdus concepte moderne de protecţie civilă şi am iniţiat un proces de reformă a centrelor de detenţie, prin organizarea lor ca un departament modern pentru servicii de corecţie.

În calitate de ministru al educaţiei, am fost responsabil de o reformă radicală a educaţiei din Malta. Schimbările au inclus lansarea unei noi programe educaţionale la nivel naţional, necesară pentru a răspunde cerinţelor calitative ale educaţiei în şcoli şi pentru înfiinţarea Colegiului de Artă, Ştiinţe şi Tehnologie din Malta (MCAST). Fundaţia pentru Şcolile de Mâine, Fundaţia pentru Servicii Educaţionale, Comisia Naţională pentru Învăţământul Superior, Consiliul pentru Calificări din Malta au fost patru mari agenţii înfiinţate în vederea profesionalizării operaţiunilor specializate şi consolidării dezvoltării politicilor. În prezent, aceste agenţii sunt esenţiale în procesul de schimbări radicale.

În calitate de ministru al culturii, patrimoniului şi sportului, am înfiinţat agenţia Patrimoniul Maltei, care conduce toate muzeele de stat, Centrul pentru Restaurare din Malta (în prezent Institutul şi Centrul pentru Conservare), Consiliul pentru Cultură şi Artă din Malta, Centrul St James pentru Creativitate şi Consiliul pentru Limba Malteză.

În calitate de ministru pentru ocuparea forţei de muncă, am înfiinţat Societatea pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Formare în 1990. Am condus runda de negocieri sociale naţionale cu toate sindicatele din serviciile publice, care au avut drept rezultat încheierea cu succes a Acordului colectiv privind serviciile publice 2005-2010. Ulterior, am fost responsabil cu dezvoltarea Planului de acţiune naţional pentru ocuparea forţei de muncă şi a unor programe naţionale de reformă legate de ocuparea forţei de muncă, iar ulterior am fost responsabil de coordonarea comună a reformei pensiilor, o reformă structurală fundamentală şi cu obiective ambiţioase din Malta.

Pe parcursul negocierilor de aderare a Maltei la UE, am fost copreşedinte al Comisiei parlamentare mixte Malta-UE (CPM). Această comisie a jucat un rol esenţial în acordarea unei dimensiuni parlamentare procesului de aderare a Maltei la UE şi a stabilit primele contacte formale între Parlamentul Maltei şi Parlamentul European.

În ultimii 13 ani, am ţinut cu regularitate cursuri de drept public la Facultatea de Drept şi la Facultatea de Economie, Management şi Contabilitate din cadrul Universităţii din Malta, în special cursuri de drept social şi dreptul muncii, specializarea mea.

2. Care sunt cele mai importante trei decizii la care aţi luat parte în viaţa dumneavoastră profesională?

De-a lungul carierei mele în politică şi administraţie publică, am luat parte la mai multe decizii şi iniţiative importante în domenii de care eram direct responsabil, dar şi în domenii mai largi aflate sub responsabilitatea Guvernului. Iată care au fost, cred eu, cele trei domenii în care aportul şi angajamentul meu personal s-au dovedit a fi decisive:

a) În anii ’70 şi ’80, partidul în cadrul căruia eram secretar general, înainte de a deveni membru al Guvernului, a desfăşurat activităţi asidue pentru a transforma Malta într-o economie deschisă şi dinamică, prin lansarea unor reforme importante ale sistemul politic, judiciar, economic şi social. Aceste reforme fundamentale au fost cele care au condus Malta către obţinerea statutului de stat membru al Uniunii Europene, cu tot ceea ce presupune respectarea acquis-ului comunitar, pentru fiecare cetăţean maltez în parte, în toate domeniile de activitate. Am fost onorat să fiu un protagonist, alături de alţii, în povestea de succes a transformării, rezistenţei şi hotărârii Maltei.

b) Între 1987 şi 1996, am condus un amplu program de reforme în domeniul politicilor sociale, care a vizat trecerea statului social de la o cultură a dependenţei la una în care individul are posibilitatea de a dispune mai mult de potenţialul său şi în care statul intervine prin măsuri mai personalizate.

Acest lucru a însemnat adoptarea unei noi legislaţii, înfiinţarea de noi structuri şi iniţierea de noi programe în domeniile securităţii şi protecţiei sociale, sănătăţii, persoanelor în vârstă, drepturilor femeilor şi ocupării forţei de muncă. Sub coordonarea mea, a fost creată Societatea pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Formare şi s-a început construirea unui nou spital general. De asemenea, am luat parte la reforma recentă a sistemului de pensii maltez.

c) În calitate de ministru al educaţiei, am efectuat o reformă radicală a sistemului public de educaţie din Malta şi am lansat un apel intitulat „Pentru reuşita tuturor copiilor”. Ordinea priorităţilor a fost modificată în vederea revizuirii sistemului public de învăţământ, şi anume pentru construirea, pornind de la un sistem fragmentat, a unui sistem bazat pe colegii, compus din zece colegii regionale, care oferă copiilor un parcurs continuu şi unitar, de la grădiniţă până la învăţământul gimnazial şi liceal, fără obstacole sau politici excesive de orientare.

În 2001 am fondat Colegiul de Artă, Ştiinţe şi Tehnologie din Malta. Acesta oferă soluţii moderne în domeniul educaţiei şi formării profesionale postliceale. Colegiul de Artă, Ştiinţe şi Tehnologie din Malta va furniza bazele pentru o ţară bazată pe cunoaştere în viitorii ani şi sunt mândru de a fi fost la sursa transformării acestei instituţii într-o realitate.

Independenţă

3. Tratatul prevede că membrii Curţii de Conturi îşi exercită funcţiile în „deplină independenţă”. Cum aţi aplica această obligaţie la atribuţiile dumneavoastră viitoare?

Tratatul prevede că membrii Curţii de Conturi „îşi exercită funcţiile în deplină independenţă”. Următoarele articole ale aceluiaşi tratat subliniază, de asemenea, că membrii „trebuie să prezinte toate garanţiile de independenţă” pe plan personal şi că, „în îndeplinirea îndatoririlor lor, membrii Curţii de Conturi nu solicită şi nici nu acceptă instrucţiuni de la niciun guvern şi de la niciun alt organism”.

În lumina acestor diferite referiri la independenţă, cred că membrii Curţii trebuie să dispună de abilitatea de a reflecta şi de a acţiona fără părtinire, într-un mod cât mai obiectiv cu putinţă, fără conflicte de interese, precum şi folosind consiliere specializată cât mai imparţială cu putinţă.

Aş face astfel încât, în oricare dintre auditurile aflate sub responsabilitatea mea, să nu existe bariere juridice în efectuarea auditului, resursele pentru realizarea auditului să fie adecvate, să nu existe nicio imixtiune din partea altor organisme în desfăşurarea auditului, să se acorde acces deplin la informaţiile necesare auditului, constatările auditului să fie raportate în mod corect, iar îndatoririle să fie îndeplinite într-un mod transparent.

În această privinţă, mă voi asigura că sunt respectate dispoziţiile de independenţă din Declaraţia INTOSAI de la Lima privind regulile fundamentale ale activităţii de audit, principiile suplimentare din Declaraţia de la Mexico privind independenţa, precum şi dispoziţiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene referitoare la independenţa Curţii.

De asemenea, cred cu tărie că, fără a aduce atingere dialogului deschis, ascultării active şi înţelegerii tuturor celorlalte organisme ale Uniunii, membrii Curţii au nevoie de cadrul necesar pentru a reflecta şi a ajunge la opinii imparţiale şi obiective, precum şi pentru a putea da dovadă, în contactele pe care le au, de echidistanţă faţă de toate părţile ce pot avea un interes legat de constatările Curţii.

Dacă voi fi numit, voi înceta din acel moment orice altă activitate profesională, remunerată sau nu. Consider că este important să se păstreze acest statut pentru a asigura o independenţă deplină şi pentru a evita orice posibil conflict de interese. În calitate de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, m-am obişnuit deja să asigur menţinerea unei poziţii pe deplin autonome şi independente, fără excepţie.

Fraza citată în întrebare se termină cu afirmaţia că independenţa Curţii este „în interesul general al Uniunii”. Cred cu tărie că o Curte de Conturi care îşi exercită funcţiile în mod independent şi cu integritate promovează interesul tuturor părţilor.

4. Aţi primit vreo descărcare pentru funcţiile de gestiune exercitate anterior, în cazul în care se aplică o astfel de procedură?

Procedura de descărcare la care se face referire nu se aplică în cazul meu.

În împrejurările actuale, dacă voi fi numit, voi lăsa liber postul de preşedinte, anunţându‑mi demisia în Camera Reprezentanţilor şi în scris la secretarul Camerei.

5. Deţineţi afaceri sau participaţii financiare sau aveţi alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuţiile dumneavoastră viitoare? Sunteţi pregătit să îi comunicaţi preşedintelui Curţii toate interesele dumneavoastră financiare şi alte angajamente şi să le faceţi publice? În cazul în care sunteţi implicat într-o procedură judiciară în curs, puteţi să oferiţi detalii?

Nu deţin nicio afacere, nicio participaţie financiară şi niciun alt angajament care ar putea intra în conflict cu atribuţiile mele ca membru al Curţii. Ani întregi am respectat cerinţele actualului Cod de etică pentru miniştrii maltezi şi membrii Parlamentului de a face publice orice astfel de interese, participaţii sau angajamente. Voi dezvălui de bună voie toate interesele şi angajamentele de acest tip preşedintelui Curţii şi nu am nicio obiecţie cu privire la publicarea lor conform normelor Curţii. Nu sunt implicat în nicio procedură judiciară care ar putea în vreun fel să intre în conflict cu atribuţiile mele ca membru al Curţii.

6. Sunteţi pregătit să renunţaţi la orice funcţie în care aţi fost ales sau la orice funcţie activă cu responsabilităţi în cadrul unui partid politic după numirea ca membru al Curţii?

În momentul numirii mele ca membru al Curţii, voi renunţa la funcţia mea de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor. Din momentul alegerii mele ca preşedinte, mi-am suspendat deja toate funcţiile şi responsabilităţile active din partidul politic din care fac parte, şi, în calitate de membru al Curţii, voi renunţa în continuare la orice rol politic activ.

7. Cum aţi trata o neregulă majoră sau chiar o fraudă şi/sau un act de corupţie în care ar fi implicate persoane din statul membru din care proveniţi?

Aş trata orice caz major de neregulă/fraudă/corupţie în acelaşi fel cu toate cazurile (atât cele legate de ţara mea, cât şi cele legate de oricare alt stat membru al UE). Dacă va exista o suspiciune sau circumstanţe la prima vedere legate de o neregulă, fraudă sau situaţie majoră de corupţie, voi asigura realizarea de către Curte a unei investigaţii complete în vederea colectării tuturor informaţiilor relevante necesare pentru a stabili amploarea neregulii/ilegalităţii şi pentru a identifica părţile implicate. După consultarea cu membrii Curţii, precum şi după examinarea constatărilor, cazul va fi trimis OLAF.

În calitate de membru al Curţii, prima mea responsabilitate ar fi faţă de Curtea de Conturi şi funcţiile aferente. Cred cu tărie că o evaluare imparţială a problemelor legate de situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor care implică ţara mea ar fi tot în interesul său şi mă voi achita, aşadar, de funcţia mea cu independenţa, imparţialitatea, integritatea, diligenţa şi controlul riguros ce se impune, ca şi în cazurile care implică oricare alt stat membru.

În calitate mea actuală de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor din Malta, de asemenea se aşteaptă de la mine să abordez problemele într-un mod imparţial şi obiectiv. Mă bucur efectiv de respectul ambelor părţi ale Camerei pentru felul în care m-am achitat de rolul meu.

Exercitarea atribuţiilor

8. Care ar fi principalele caracteristici ale unei culturi a bunei gestiuni financiare din cadrul oricărui serviciu public?

Cele trei caracteristici-cheie ale bunei gestiuni financiare a resurselor publice sunt utilizarea economică, eficientă şi eficace a fondurilor şi resurselor pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Un audit ar trebui să asigure respectarea normelor privind achiziţiile, precum şi a sistemelor în vigoare, pentru a garanta opţiunile operaţionale cele mai puţin costisitoare. Eficienţa asigură rentabilitatea operaţiunilor curente şi a deciziilor de gestiune, în timp ce eficacitatea evaluează dacă sistemul de gestiune şi costul total au condus la obţinerea rezultatelor vizate. Sunt aceste rezultate măsurate în mod clar şi au condus la efectele dorite?

Buna gestiune financiară este de asemenea ilustrată de următoarele:

· structuri de gestiune competente şi potrivite, personal format şi adecvat, precum şi o bună cunoaştere a reglementărilor în vigoare;

· planificare strategică adecvată, obiective şi sarcini clar definite, separare clară între responsabilităţile personalului, precum şi informare şi comunicare clare în întreaga organizaţie;

· sisteme informatice adecvate, înregistrări oportune şi exacte, disponibilitatea tuturor documentelor de plată ale terţilor, piste de audit şi documente doveditoare ale respectării procedurilor generale de achiziţii, precum şi evaluări regulate ale gestiunii din punctul de vedere al performanţei;

· controale interne, analize de risc şi existenţa unor sisteme de audit intern;

· raportare financiară la timp pentru actorii externi;

· rapoarte de audit extern fără rezerve şi scrisori privind gestiunea de la auditurile externe, cărora li s-a dat curs;

· dovezi ale eforturilor continue de remedia deficienţele sau de a urma recomandările rezultate în urma controalelor interne, a auditurilor interne şi externe şi a altor procese de revizuire în vigoare.

9. În conformitate cu tratatul, Curtea sprijină Parlamentul European în exercitarea funcţiei sale de control al execuţiei bugetare. Cum v-aţi descrie atribuţiile în ceea ce priveşte raportarea către Parlamentul European şi, în special, către Comisia pentru control bugetar din cadrul acestuia?

Curtea sprijină Parlamentul în exercitarea funcţiei sale de control al execuţiei bugetare prin prezentarea rapoartelor sale de audit privind finanţele UE, în special prin intermediul Comisiei pentru control bugetar.

Parlamentul European monitorizează execuţia bugetului. Curtea informează Parlamentul, printr-o declaraţie de asigurare, cu privire la fiabilitatea conturilor, precum şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente. Prin aceasta, Curtea protejează şi promovează „interesele financiare ale cetăţenilor Uniunii”.

Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European este organul care examinează cheltuielile UE. Comisia dezbate probleme referitoare la colectarea şi cheltuirea fondurilor UE şi aceasta în lumina constatărilor Curţii şi a punctelor sale de vedere privind riscurile, atenuarea acestora şi posibilele ameliorări ale utilizării fondurilor.

În relaţiile sale cu Comisia pentru control bugetar, Curtea primeşte informaţii valoroase despre domenii pentru care există o preocupare sau un risc de neîndeplinire a obligaţiilor, informaţii valoroase în sensul că acestea pot fi utile Curţii în stabilirea propriului program de lucru.

În calitate de membru al Curţii, îndatorirea mea va fi să fac cunoscute Parlamentului constatările Curţii, într-un spirit de dialog deschis şi colaborare, prezentând metodologia de audit, rezultate, aprecieri şi puncte de vedere privind nivelul de risc pe care asemenea constatări le vor implica. Acest lucru ar trebui să ajute Parlamentul să-şi îndeplinească mai bine funcţiile bugetare, precum şi să îmbunătăţească, la nivel general, cadrul normativ al UE. Importanţa crescândă acordată de Parlament constatărilor Curţii este cheia spre viitoare schimburi de opinii benefice şi spre o mai bună apreciere a funcţiei fiecărei instituţii în cadrul Uniunii.

10. Care consideraţi că este valoarea adăugată a auditului performanţei şi cum ar trebui să fie încorporate constatările în cadrul gestiunii?

Auditurile performanţei folosesc la evaluarea modului de funcţionare a entităţilor în termeni de economie, eficienţă şi eficacitate, aşa cum au fost identificate mai sus. Aceste audituri abordează o problemă fundamentală: dat fiind un set de obiective ale politicii, se face ceea ce trebuie aşa cum trebuie?

Acest lucru ajută la evaluarea economiei de activităţi în conformitate cu principii şi practici de bună administrare; a utilizării eficiente a resurselor umane, financiare sau de altă natură; şi a rezultatelor entităţii auditate, inclusiv o evaluare a impactului efectiv comparat cu impactul vizat.

Principalul beneficiu în cazul unui audit al performanţei este mecanismul său, care face posibilă punerea sub semnul întrebării şi evaluarea practicilor actuale, în vederea identificării punctelor slabe sau a deficienţelor, atunci când acestea există, cu scopul de a genera recomandări pentru eventuale ameliorări. Meritul său principal este că permite ca aceste eforturi de ameliorare să se realizeze în mod structurat şi sistematic.

Imaginea de ansamblu distinctă furnizată de un audit al performanţei ar trebui să fie deosebit de utilă pentru personalul de conducere, care poate fi atât de implicat în execuţia detaliată a sarcinii sale, încât este posibil să nu poată aprecia în întregime în ce măsură pot fi ameliorate practicile actuale. Personalul de conducere ar trebui să exploateze constatările unui audit al performanţei, arătându-se disponibil pentru a adopta şi a include recomandările în propria sa agendă de schimbări.

Este deosebit de important să existe mecanisme de urmărire pentru a determina dacă şi în ce măsură recomandările au fost adoptate de conducere de-a lungul timpului. Entităţile care au primit recomandări ferme de a ameliora anumite aspecte ale operaţiunilor sau ale gestiunii lor ar trebui să prezinte raportări despre modul de punere în practică a recomandărilor. Experienţa vieţii publice ne învaţă că valoarea recomandărilor rezidă doar în aplicarea lor corespunzătoare şi la timp.

11. Cum s-ar putea îmbunătăţi cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituţiile naţionale de audit şi Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce priveşte auditarea bugetului UE?

Cooperarea se poate îmbunătăţi dacă se va promova un simţ al scopului comun între aceste instituţii, prin consolidarea cadrului general al colaborării şi al conlucrării în baza obiectivului general de a proteja interesele financiare ale UE.

Cunoaşterea temeinică şi înţelegerea constituţiilor, competenţelor, funcţiilor şi limitelor diferitelor sisteme naţionale de audit sunt de asemenea esenţiale pentru o colaborare eficace. Jurisdicţii diferite necesită flexibilitate în colaborare, precum şi respect reciproc pentru independenţa şi legitimitatea lor.

O astfel de evoluţie trebuie să fie cultivată şi promovată la diverse niveluri: la nivel politic pentru a asigura convergenţa strategică necesară în identificarea priorităţilor; la nivel operaţional pentru a dezvolta un „limbaj tehnic comun” în vederea facilitării unei interacţiuni eficace şi practice.

Importanţa unei astfel de colaborări trebuie să fie o prioritate pentru Curte în mandatul viitor, în special ţinând cont de faptul că „gestiunea repartizată” este un domeniu care poate beneficia în mod considerabil de pe urma unor controale primare mai performante în cadrul statelor membre, iar instituţiile naţionale de audit ar putea juca un rol-cheie într-un astfel de proces.

Toate ocaziile de a încuraja o cooperare aprofundată ar trebui explorate în mod activ, prin folosirea optimă a mecanismelor deja în vigoare (precum Comitetul de contact cu instituţiile supreme de audit) şi a iniţiativelor ad-hoc (cum ar fi conferinţe interparlamentare), care să promoveze beneficiul unei cooperări sporite.

Am cunoştinţă de lansarea de către Curtea a unui proiect-pilot privind audituri coordonate, ce implică o serie de instituţii naţionale de audit. Aceasta promite să fie o evoluţie interesantă, care poate asigura o nouă pistă pentru cooperarea sporită între CCE şi instituţiile naţionale de audit.

Alte întrebări

12. V-aţi retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dumneavoastră. ca membru al Curţii?

În principiu, consider că toţi membrii Curţii ar trebui să dispună de încrederea tuturor părţilor implicate – în special a Parlamentului.

Deşi numirea mea la Curte a fost propusă de Guvernul maltez, nu aş dori să îmi susţin candidatura în cazul emiterii unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea mea ca membru al Curţii.

Lipsa unei convingeri ferme a Parlamentului ar pune în pericol loialitatea, încrederea şi cooperarea necesare între Curte şi Parlament şi ar slăbi poziţia şi reputaţia Curţii. Am acceptat numirea tocmai pentru a contribui la consolidarea credibilităţii şi a reputaţiei Curţii în interesul general al UE şi al cetăţenilor săi.

Consider că merit încrederea Parlamentului şi voi îndeplini misiunea Curţii cu loialitate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	16.3.2010
Rezultatul votului final	+: –: 0:	21 2 1
Membri titulari prezenţi la votul final	Marta Andreasen, Jean-Pierre Audy, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Jorgo Chatzimarkakis, Andrea Cozzolino, Luigi de Magistris, Tamás Deutsch, Martin Ehrenhauser, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Ville Itälä, Cătălin Sorin Ivan, Elisabeth Köstinger, Bogusław Liberadzki, Monica Luisa Macovei, Jan Olbrycht, Georgios Stavrakakis, Søren Bo Søndergaard
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Christofer Fjellner, Edit Herczog, Monika Hohlmeier, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Markus Pieper